Curentul, iulie 1935 (Anul 8, nr. 2659-2689)

1935-07-06 / nr. 2664

2 (12 pagini)2 I Cea mai bună apă medicinală naturală şi purgativă Tel.: 3.92.52 Citifi ROMAN I de CEZAR PETRESCU In Constanţa şi Carmen Sylva Amatori fotografi viitatori şi localnici developaţi, copiaţi, măriţi, procuraţi-vă materiale şi articole fotografice proaspete numai de la Foto „PASCHLESCU" Centrala în Constanţa, Str. Carol No. 64 peste drum de Grand Hotel. Sucursală in Constanţa Foto „OVIDIU“ Piaţa Ovidiu. Finala de sezon la Carmen Sylva lângă Dr. Tătaru în rând cu Oficiul Telefonic. Executări artistice urgente la preţuri eftine PRIMARIA MUNICIPIULUI GIURGIU Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că Duminică * Iulie 1935, odată cu serbarea zilei Apelor, se deschide şi plaja dela Dunăre a acestui Municipiu. Vizitatorii vor găsi la plajă teren de sport, restaurant, Dancing, etc. VIZITAŢI PLAJA MUNICIPIULUI DIN GIURGIU. KzlBCK Române Bucureşti SOS. VITAN No. 240 — 246 — Telefon 348.03 FURNIZEAZĂ AVANTAJOS, CUTII, BIDOANE şi PLACARDE de RECLAMA din TABLA LITOGRAFIATA ŢEVI DE PLUMB ţi presiune ALICE DE VÂNAT toate mărimile Cooperaţia care reînvie (Continuare «din pag. la ] diferenţa de preţ, scutirea de impozite, etc. ? Răspunsul este uşor de dat pentru cel care cunoaşte realitatea, dar este mai greu de înţeles pentru cei care o creiază. Reînvierea cooperaţiei nu poate sa însemne reînvierea vechilor metode prin care interesul general este călcat în picioare spre folosul câtorva. Acei care s’au entusiasmat de cooperaţia forestieră să caute a o analiza şi să nu confunde instalaţia cu cooperaţia. Nu et ce are o firmă coooperativă este şi în realitate cooperativă, sub acest nume se ascund de multe ori întreprinderi bune dar care trăesc numai prin avantajele date de la stat, avantaje care însă nu profită unei categorii econo-' nice, ci câtorva profitori. Întreprinderea forestieră care nu dă naştere fie pentru a da posibilitatea unor lucrători din această branşă de a-şi folosi munca în condiţii mai bune şi de a scăpa de exploatarea capitalistului, fie pentru a procura asociaţiilor lemnele de care au nevoie pentru consumul în gospodărie, nu sunt cooperative şi nu trebuesc creiate şi susţinute cu banii şi din averea colectivităţii naţionale. Domnii aceia care au fobia cărţii şi a cărturarilor trebue să afle din cărţi şi deja cărturari ce este aceia o cooperativă şi cum poate fi ea susţinută şi să nu mai sprijine cine ştie ce monştri recomandaţi de oamenii cluburilor politice. Dacă reînvierea cooperaţiei înseamnă reînvierea metodelor vechi, lăsaţi-o mai bine să moară căci aşa interesul general va fi mai bine servit. : Mircea V. Pienescu Cronica literară (Continuare «in pag. 1*a) ămbcă şi sfii. Iată ce a vrut să realizeze d. Cezar petrescu: Un roman de atmosferă şi de verosimilitate existenţială a lui Mihai Erpinescu, un roman de auto-depâşire şi realizare integrală sub toate aspectele genului. Ne reamintim cuvintele lui Giovanni Papini, care spunea, că pentru a înţelege cu pietate pe Dante, trebue să fii „catolic, artist şi florentin”. Putem afirma cu aceeaşi convingere, că pentru a trăi viaţa lui Mihai Eminescu şi a o înţelege afectiv, trebue să fii naţionalist, artist şi moldovean. Cezar Petrescu întruneşte aceste trei calităţi într’o exprimare consecventă. In toată opera lui literară, acolo unde se iveşte prezenţa combativă, a acelei ambivalenţe de sentimente care te îndeamnă să iubeşti şi să urăşti, d. Cezar petrescu este naţionalist şi reacţionar. Temele politice şi sociale ale statului naţional de mâine, literaturizate evident, se pot cerceta cu deosebire în „Comoara Regelui Dromichet" şi în „Aurul negru”. Un arii** cu intuiee poetică, înţelegând viaţa sub aspectul ei speiculativ şi din această pricină şi o amărăciune sceptică, este Cezar Petrescu in toată opera lui literară. Aceiaşi ambianţă sufletească, acelaş climat moral, aceiaşi tendinţă de smulgere din cotidian şi aceiaşi oroare de banalitate ca şi in opera lui Mihai Eminescu. Moldoveanul Cezar petrescu, dispunând de inepuizabile resurse verbale pe un plan arhaic şi adecvat obiectului, a reînviat in „Luceafărul” vorbirea unei epoci/ a unui ţinut geografic, a unei epoci Încadrate istoric. Ceiace este propriu eminescian in acest roman, şi ceiace îi consacră in primul rând nemărginita valoare, este atmosfera verbală. Un monument de limbă literară. Dar o limbă vie, trăită, de circulaţie curentă. Eminescu a grăit-o şi a perfecţionat-o, dându-i preciziuni clasice şi luminozităţi de rară strălucire artistică. Până la el am avut scriitori, filologi şi literaţi care dibuiau un vehicul facil pentru un torent de idei și de sentimente. Dela el avem o limbă literară, de aceia este cazul de a vorbi critic despre o limbă moldovenească, cultă, nu populară. Prin filtrul acesta de vorbe s'a scurs cea mai bună parte din literatura românească. Limba din „Luceafărul” sa limpezit ca apa tare de stâncă, din izvoarele primare şi arhaice ale Moldovei. Cu forţe homerice, Cezar Petrescu a ctitorit limba nouă şi înţeleaptă a rapsozilor moldoveni. Ion Creangă s’a folosit de dialectul moldovenesc, de limba ţăranului moldovean. Mihail Sadoveanu stăpânit şi îndrumat de sentimentul puternic al naturii agreste şi pastorale prin tot, materialul omenesc ne-a dat o limbă prozaică, fără străluciri lirice şi posibilităţi de adecvare pe un fond intelectual. Arta semanatoristă şi sadovenistâ a rămas la formula literaturii rurale. Dela Mihai Eminescu începem să gândim şi să scrim în limba românească, şi ,,Luceafărul”, aduce aceasta perfecţiune de formă pe care nu am mai întâlnit-o până acum nici într’un alt roman. îndrăznesc ! spune, că acei care nu sunt români şi nu au trăit cel puţin in Moldova o bucată de vreme nu a putea înţelege acest roman. Uipsaviul nu foloseşte la nimic. Timp pierdut zădarnic. Iată pentru ce am afirmat mai sus, că Cezar Petrescu intruneşte cele trei aspecte ale personalităţii eroului său: naţionalismul, arta poetică şi moldovenismul, indispensabile pentru o trăire afectivă şi înţelegătoare. La răspântia acestor consideraţiuni critice, să ne abatem în textul romanului. Atmosferă familială în casa căminarului Eminovici la Ipoteşti, şi familiară numai cu Raluca, mama poetului, cu Harieta sora lui, şi in primul rând cu moşnegii şi solomonarii satului, de la care Mihai asculta poveşti şi legende populare. Lumea lăuntrică a poetului este zugrăvită de la început, înconjurată de un halo de mister şi de visare. Moş Miron Prisacarul, baba Chiva Lefteroaia, baciul Trofim, sunt figuri închipuite, dar concrete in existenţa lor sufletească, şi atât de puternic portretizate, încât creiază verosimilul. Silnicit de căminarul Gheorghe Eminovici, Mihai este smuls din lumea pe cari şi-o apropiase in rătăcirile lui de basm şi trimis la învăţătură nemţească la K. K. Obergimnazium la Cernăuţi, întâl Unire cu Aruie Pumnul, profesor de „limbământ şi cuvântământ” românesc. Printr’o selecţie a naturei, care izolează firele aristocratice de orice pângârire profană Michael Emmowics se situează dela început intr'o lumină deosebită. O prietenie cu Moş Onufri, portarul gimnaziului, care le continuă pe celelalte de la Ipoteşti. Zgândăreli obositoare şi necazuri cu ceilalţi camarazi in casa lui Pan Dzierzeck, gazda de la Sf. Treime, persecuţii la şcoală, şi reclamaţii la profesori, Eminescu purtând ponoasele fraţilor săi. Astfel începe să se releve sentimentul de demnitate, mândria de rasă şi de neam nobil. Doi profesori il preţuesc: Arunc Pumnul şi dascălul de istorie, Neubauer. Neputând să suporte atmosfera oraşului întrăinat, duşmăniile şi asprimea şcoalei nemţeşti, dar în primul rând obsedat de lumea pe care o lăsase în urmă, în poenile şi stânele de la Ipotseu, Mihai fuge de la şcoală şi face drumul pe jos prin praful şoselei cu traista pe spinare, laolaltă cu negustorii in hanuri de noapte, in care, lângă cărăuşi, învaţă tâlcul vremurilor şi cunoaşterea oamenilor. Paşii 11 duc în pragul unei case, la marginea satului, unde, hoinarul se indrăgosteşte de o fată. Amestec de sentimentalism ciudat şi impulsie sensuală. Atmosfera familială, deoparte Marieta şi Raluca, de cealalta urgia ca minarului. Portretizări patetice. Astfel se termină primele două cărţi şi începe cea de a treia, cu un eveniment răscolitor. La Cernăuţi, venise trupa dramatică Fani Tardini. Suntem in anul 1864. Mihai plecase iarăşi de la şcoală şi fusese şters din cataloage, pentru a doua oară Mihai se reîntoarce acasă, dar demonul hoinărelii şi pasiunea liberă şi nestingherită _________ pentruteatru şi literatură înmugurise plină de sevă şi de hotărâre. o vreme Mihai o petrece la ţară, pe coclauri şi prin poene. O dragoste fugară il apropie de o fată care nu-l înţelege. Luceafărul a strălucit o clipită, şi apoi a apus. O iarnă a trecut iarăşi, şi pe Mihai Eminovici îl aflăm scriitor la comitetul permanent al Consiliului judeţean din Botoşani. Viaţă umilă de funcţionar, rătăcit intr’o lume care nu-l înţelegea. O Întâlnire cu Şerban, fratele lui Mihai, nu izbuteşte să-l aducă la şcoală. Drum la Braşov cu actorul Comino, apoi la Cernăuţi la moartea lui Arune Pumnul. Colaborare la revista „Familia”. Poetul „Mihai Eminescu” se relevase publicului. La Blaj cu prieteni de învăţătură şi în sfârşit la Bucureşti în hanul unde întâlneşte pe baciul Alexa şi pe... Vasile Alexandri. Ar trebui să facem o menţiune specială pentru evocarea şi descrierea Bucureştilor văzută de Mihai Eminescu. Vom reveni poate altă dată, pe larg, căci acum, am ajuns la intâlnirea de la Giurgiu cu Aristia şi Caragiale, la dragostea cu Eufrosina Popescu actriţa dramatică. Acestea sunt episoade trăite, cunoscute nouă din amintirile lui I. L. Caragiale şi Ioan Slavici, dar în „Luceafărul” lui Cezar Petrescu ele pierd semnificaţia istorică şi documentari pentru **■ deveni roman trăit, povestire cruntă a unui destin care se ridică peste celelalte, şi fâlfâe din aripi către culmile genialităţii. Mihai Eminescu in romanul d-lui Cezar Petrescu apare Învăluit de o atmosferă melancolică, hărţuit de un sentiment de tristeţe amari, intr'o lumină palidă proectată asupra viitorului. In juru-i o lume care nu-1 înţelege, pentru că geniul lui plutea deasupra vremelniciei. O figură întunecată este şi Harieta, dar tandră şi drăgăstoasă cu toată neputinţa paraliziei. Căminarul aprig la mânie, crunt şi sever, nu putea fi Înfăţişat altfel. Numai Raluca, femee fină, delicată, liniştită şi bună gospodină. Printr’o tainică legătură a sângelui, Raluca Eminovici, cu sufletul ei generos şi bun, rămâne mama poetului, madona sfântă, care a zămislit printr’o miraculoasă predestinare pe Mihai Eminescu. In portretizarea Ralucăi Eminovici, d. Cezar Petrescu a restabilit filiaţiunea unei nobile heredităţi. Laudele sunt de prisos, „Lucea, farul” se ridică deasupra oricărei obiecţiuni critice. Timpul ne va verifica consacrând valoarea acestei opere geniale. Nicolae Roţu ••«•nffMlMlwa« »»as Soc. corală „România“ în jud. Muscel Soc. corală „România" a întreprins o excursie de propagandă în jud. Muscel pe Valea Bratiei în sus dând la 30 Iunie a. c. un concert pe terasa fostului castel de vânătoare al Regelui Ferdinand I. Maestrul N c. Lunga a dirijat coruri de: Vidu, Hubic, Kiriac, Călinescu, Juarez Movilă, etc. Nuanţarea fină ritmul şi armonia vocilor au impresionat puternic numeroşii săteni aflaţi în parcul castelului. D-na Anna Florescu soprană, d-nii Aurel Alexandrescu tenor şi Tucu Moarcăş bariton de la Opera din Cluj au cântat simţit diferite arii naţionale. Apoi hore şi alte jocuri româneşti au încheat o bine întrebuinţată zi de propaganda a cântului şi jocului românesc. CURENTUl Amintirea colegului Victor Rodan Se împlineşte astăzi un an de la ziua când a dispărut dintre noi camaradul Victor Rodan, ziaristul de talent şi colegul unanim preţuit, a cărui pierdere a fost atât de resimţită şi în redacţia noastră şi în presa bucureşteană. Pentru pomenirea gazetarului răpus în plină maturitate, se va oficia astăzi Vineri dimineaţă la ora 11, la crematoriul „Cenuşa" din calea Şerban Vodă, o slujbă religioasă, la care familia roagă să asiste pe toţi foştii colegi, prieteni şi admiratori ai defunctului. Universitatea de vară în Ungaria Pe timpul vacanţei se organizează în Ungaria două universităţi de vară La universitatea din Debreţin cursurile se fac pentru a şasea oară. Numărul participanţilor se ridică la 60- 70, dintre care 20—25 străini. Cursurile au loc în limba ungară şi încă în patru limbi europene. In afară de doi profesori (Hakias şi Ştefan Csekey), care fac şi popagandă pentru Ungaria, vor mai conferenţia anul acesta şi cunoscătorul raporturilor dintre România şi Ungaria dr. Niculae Aszatjos, deputatul Matei Matolczy 6. a. Scopul adevărat al acestor cursuri e numai revizionismul ungar. Cursurile ce se ţin la Ostrihom constitue o luptă contra catolicismului, contra principiilor din Germania hitlerista. Insă în acelaş timp, vicepreşedintele Camerei a declarat la Ostrihom că, oamenii au pierdut credinţa în democraţie. (Ceps) Plaiuri Săcelene Revistă de atitudini şi probleme săcelene. Redactor: Victor Tudoran. Numărul acesta (6, An. II, Iunie 1935) este închinat comemorării poetului săcelean Nicolae Nicoleanu (1835—1871), despre care semnează articole d-nii V. Tudoran şi Victor Ion Criţu. Cărţi-reviste A apărut „Albina” Nr. 26 revista Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol" cu o colaborare bogată. Deasemenea afară de acestea, revista mai cuprinde numeroase ştiri, frumoase fotografii luate cu ocazia vizitei Măriei Sale Marelui Voevod Mihai în Ţara Haţegului. Vor ţine să participe la pioasa pomenire numeroşii amici, cititori şi spectatori cărora verva lui Victor Rodan le va fi procurat clipe de delectare intelectuală, prin comediile lui nutrite cu seva unui atât de cuceritor umor, prin articolele lui în cari se destăinuia experienţa unui destin trudit, dominat de seninul zâmbet al unui filozof al acestei existenţe. Cei cari i-au savurat talentul ii vor acorda astfel lui Victor Rodan un gând de fugară pomenire, — prietenii îi vor dărui poate şi o mută rugăciune. Teatrale In fiecare »oara grădina Teatrului Nou, este neîncăpătoare, pentru publicul care vine să admire pe subreta Sidy Thal în formidabilul ei succes „Domnişoara face carieră”Sidy Thal care are alături de dânsa pe simpaticul june comic Adolf Tefner şi un ansamblu de primul rang, omogen provoacă prin verva, humorul şi fineţea jocului său aplauze la scena deschisă. In dansul Continental duetul Sidy Thal-Tefner e bisat de numeroase ori. Propăşirea Agriculturii Organ de propagandă agricolă şi Culturală al Asociaţiei absolvenţilor şcolilor de agricultură, viticultură Şi horticulture gradul I, din România, anul VI, No. 65, Iunie 1935. Semnează d-nii: Emil Cociu, I. Teodoreanu, A. Cordaș, M. Costeschi, N. Stere, prof. I. N. Krier, ing. Al. P. Ionescu, I. Râmnic, Cepoiu Severin, Gh- I. Ciontescu, Simion Oprescu, Stelian Ciortescu, C. Diaconescu, N. Chiriacescu, etc. ORT. Cuv. Atanasie din Alon şi cei cu el CAT.: Sf. Numerian ISR. : 4 Tamuz 5695 MAH. : 3 Rebi-el Ahir 1354 CĂRĂBUŞ: seara ora 9 „Luna Cărăbuşului’’. I SBANDA: seara ora 9.30: „Domaul dela ora 5”. MARCONI: seara ora 9 „Figura de la Dorohoi". GRADINA „TEATRUL NOU”. Trupa de operete Sidy Thall: „Domnişoara (una nATIOTIS** ŞTRANDUL KISSELEF: deschis de dimineaţa până seara. CAPITOL: „Geniu nebun”, o pamedie şi jurnal Paramount. TRIANON (grădina): B-dul Bătianu nr 2: „Femeiuşcă” (numai pentru domni şi doamne). Pe ring, la ora 1014, Match de box. TRIANON (sala): „Femeiuşcă” (numai pentru domni şi doamne), jurnal şi complectate. VOX: „Secretul d-nei Blanche” şi „Palatul misterelor’’. SELECT: „Capriciu Spaniol” cu Marlene Dietrich şi „Mândrie şi amor” cu Gaby Morlay. ARO: „Miracolul Vieţii” Regia B’ug Vidor. RIO: „Eram spioană” şi „Nu fii geloasă”. ED. PALACE: „ţine-ţi Bărbatul” cu Jean Harlow, Clark Rable şi ,„Un Îngeraş de fată’’ cu Shirney Temple ROXY: „Geniu nebun”, o comedie şi jurnal Paramount. ARPA (sala): „Un vis in doi” cu Ann Sothern, jurnal şi complectare. ARPA (grădina) fost Colos: „Un vis în doi”, jurnal seara Cabaret artistic. FLntiNA: „Mătuşa lui Charley” şi „Şase Silly simfonii colorate’. CORSO: „Regina Cristina” cu Sista Garbo şi „Ultimul sbor”. OMNIA: „Văduva veselă” cu Maurice Chevalier şi „Vagabonda” cu Shirley Temple. DARLY: „Nana” cu Anna Sten şi „Stan şi Bran în serviciul patriei”. FORUM (sala şi grădina) „Văduva veselă” cu Jeanette Macdonald şi „Miche”. REGAL: „Moartea la vacanţă” Şi „Iubeşte-ţi vecina”. LIDO : „Contesa de Monte Cristo” cu Rudolf Forster şi „O aventură de dragoste” cu Jeny Jugo. BIZANTIN: „Vraja primei suruturi” cu Martha Eggerth Şi „Totul păţim o noapte”. CITY: „Când femeia iubeşte” cu Norma Schearar- Robert Montgomery şi Stan Şi Brann .Congresul Şmecherilor”. MARCONI: „D-na porunceşte” cu Gary Grant şi „Dansul Fecioarelor din Ball”. VOLTA BUZEŞTI (sala şi grădină): „Amorul, Moartea şi Diavolul’. Matchul de box Schmeling-Hamas şi Compania Kanner. DIANA: „Sunt un evadat” şi „Frontul de fier”. Li A: „Bestia Galbenă” cu George Raft şi „Femei.« Femei...” cu Ruby Keller şi Dick PowellMODEL: „Cazacii” cu José Mojica şi „Dezertorul” cu Victor Joay şi Loretta Yong. TOMIS (sala şi grădina): „Voltaire” cu George Arliss şi J.„ Fată iubeşte’ ’cu Dick Powell şi J. Hutchinson. IZBANDA: „Declasata” cu Constance Bennet şi Herbert Marschal. Jurnal şi complectare. MILANO (sala şi grădina): „Misterul din Stambul” cu Mima Loy şi George Brent. Jurnal şi complectare-AMERICAN (sala şi grădina) „Domniţa Codrilor” cu Irene Dunne şi „Dreptul la viaţă” cu Ann Harding. SPLENDID: „Regina” cu Adalf Wohlbruck şi „Cântăreţul din Veneţia”. GRADINA ROATA LUMII: „Vălul Pictat” cu Greta Garbo, matchul de box Schmeling-Walker şi Sty Simfonie. DIGHIU: „S’a întmplat intr’o noapte” cu Claudette Colbert şi Clark Gable şi „Nu vă jucaţi cu Dragostea” cu Elissa Lindi şi Adolphe Menjou. RAHOVA: „Pentru ochii tăi inimoşi” cu Magda Schneider şi 2 comedii cu Stan şi Bran. KISELEFF: „Crucea şi Spada" cu José Mojica şi „Aşa te termină iubirea”. ODEON: „Norocul meu eşti tu” şi „Cruciada dragosei”. FACHE: „Un vak pentru tene” Şi „Lupta pentru dreptate şi onoare”. Contenciosul administrativ ca factor de progres* D. Petre Strihan, avocat, asistent universitar, publică o foarte interesantă conferinţă ţinută în cadrul cursurilor de perfecţionare organizate pentru profesorii secundari de la Academia Comercială din Bucureşti. Tema acestei conferinţe este: Contenciosul administrativ ca factor de progres. Scrisă cu mult talent şi în acelaş timp deosebit de instructivă şi judicioasă, conferinţa dlui Petre 31 Iohan răspunde şi necesităţii de a preciza foarte bine, importanţa contenciosului administrativ. jubileul „Academiei Ortodoxe“ din Cernăuţi Volumul jubiliar al „Academiei Ortodoxe”, societatea studenţilor In teologie de la Universitatea „Regele Carol II" din Cernăuţi, cuprinde, pe lângă diferite cuvântări şi dări de seamă, articole semnate de d-nii: pr. dr. Vasile Tarnavschi, prof. univ. Sextil Puşcariu, dr. V. Sochiţă, Aurel Dărăban, I. Potecaşu, dr. O. Bucevschi, dr. S. Reli, pr. I. Ilisei. Procopie Jitari», dr. V. Gheorghiu, dr. I. Puiul, G. Ţâţu, Lascarov Moldovanu, C. Eşeanu, dr. O. Tarangul, T. Chelariu, etc. Semnează poezii studenţii: Pentru Al. Rezuş, Ion Potecaşu, Eşeanu Constantin, Neculai Roşea, Gh. Huţu. Un curs de dirijori de coruri la Cluj CLUJ. 4. — In cursul lunei Iulie se va inaugura în oraşul nostru un curs de dirijare corală iniţiat de d. A. Bena, rectorul Academiei de muzică şi artă dramatica din Cluj. Scopul acestui curs este să dea posibilitatea tinerelor elemente, profesori de jauzică şi învăţători să-şi complecteze cunoştinţele şi aptitudinile in «rea» stă artă. Cursul se va deschide în şina de 16 Iulie la ora 11 dimineaţa lV de romane de mare succes, apărute In editura „Cugetarea“, sunt: Cezar Petrescu: Cheia Visurilor ROMAN Ultimul, până in prezent, din marea fresca socială zugrăvită . Tim ilustrului romancier, Idircea Eliada: Şantier HOMAN de o t.u iu, a «m totul nou», în care autorul continua cu notarea Impresiiler sale din Intila TEATRUL CARABUŞ Direcţia C. Tănase Azi şi in fiecare seară formidabila revistă de mare montare LUNA CĂRĂBUŞULUI Numere de atracţie senzaţionale aleedar Vineri 5 iulie 1935 ! iii ii adevărat ghin pentru toţi impozabilii jjt entru: Proprietari — Industriaşi — Comercianţi — Sala- riaţi — Profesionişti de toate categoriile. A apărut în Colecţia Legilor României No. 60 ,Legea Contribuţiunilor Directe! 11 cu întreaga jurisprudenţă la zi. ! i cu tabele de calcul asupra impozitului, supra cota, reţinerile 11 salariaţilor. Editura „Itîtafay11 1! Se găseşte de vânzare la toate librăriile ---------- an Minmwr wtiwirnn rapir Vineri 5 Iulie 1935 1875 m. RADIO-ROMANIA SO kw. 160 kHz. 364,5 n. BUCUREŞTI 12 kw.* 823 kHz. 13.0: Cota Dunării- Spectacole, Conferinţe. 13.05: Concert de prânz. Muzică uşoară (discuri): Marş şi Vals din filmul „Ronny”, de Kalman. Rece trem peste mine, de Niederberger şi Credeam odată în dragostea ta de Leveliinek' Nu trebue să spui niciodată asta de Pearly şi In mansarda mea de Thuillier! Lăsaţi-ne să Visăm. vals de Robrecht şi Madona brună, tjluţs de Romans; Dragostea e un Ia, pre spuţnp, ţie Qoţţş şi Prepuşa do cârpă de Véljen; 4gst pdjţt! cu’a pyveşti, romşnie de Splestiev şi Căfici stelele sus rasa,r vis de Zoteanu: Inimi şi flori, de Tribani şi Nunta trandafirului de Jestel. 13.ihr Bursă, Sport. 13.55. Muzică variată (discuri): Preludiu la actul I din „Werther” de Massenet şi Preludiu în do diez minor de Rachmaninow; Dansuri slabe No. 1; Fantezie din „Aida”, de Verdi. 14.15: Ora, Mersul Vremii. 14.20: Radio-Jurnal. 14.40: Continuarea concertului: Poemă de Fibich şi Humoresca de Dvorak, Balet egiptian, de Luigini 18.00: Concert de după amiază. Orchestra Radio: Auber: Uvertură am opera „Dominoul negru”; Massenet: Scene pitorești ; Smetana : Fantezie din opera „Brandenburg» în Boemia”; Lehar: Potpuriu din „Văduva veselă”. 19.00: Ora, Mersul, vremii-19.05: Tratamentele moderne ale tuberculozei de dr. Tocilescu. 19.20 : Continuarea concertului Delibes-Fetras: Fantezie din „Copilia’VNedical: Vals trist din „Han« cet '-leneș'1; Micu: Surpriză, roda, Mussorgsky: Gopak; Joh. Strauss: Trictrac, polcă; Joh. Strauss: Pepetnum mobile. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Prof. N. I. Herescu. 20.20: Muzică de filme și operato (discuri): Două antracte din operei» „Frumosul meu necunoscut’’, 1s Reynaldo Hahn; Două cântece din filmul „Soarele răsare”, de Maiser; Selecţiunii din „Frumoasa Elena”, de Offenbach; Două duete din „VoeVadul ţiganilor”, de Iph. Strauss; tipul cântece din filmul: „Ocupă-ta de Arraţii»” de Cuvillier; Două capece din filmul „Inima mea de cioamă”, de Stolz. 20.50: „Revista revistelor’’. 21.00: Lectură de V. Demeliiu*. 21.15: Muzică de cameră: Barht concert: (Furman-oboe; I. Koganotvioară și J. Stadelman-pian). 21.30: Concert de seră: Orchestră de salon Radio, dirij. de D. Teodor:»: Leemans: Mgrs; Borgman: Tango; Heyman: Ha-cha-cha; Tuhan: Jota, vals; Bochman: Carioca, fox; Kernbeh: Potpuriu: Fox: Sărbătoare în țară, vals. 22.30: Radio Jurnal. 22.50: Continuarea concertului» Labitzky: Idilă; Uhl: Potpuriu din „Mazurka albastră”. 23.15: Jurnalul pentru străinătate : Politica externă 23.35: Continuarea concertului • Linke: La gran via; Vals! Heinrich ; Tango; Menichetti: Nu e ca Parisul, one-step; Kricka: Cântec de leagăn.