Curentul, august 1935 (Anul 8, nr. 2690-2720)

1935-08-01 / nr. 2690

*ot 1 August 1935 Pentru un locaş de Închinăciune la Moglavift • •MlHl­lllfM«*1 „Cwirentul“ desdiaile o lîsftă «le subscripţie »Curentul” a înălţat pe locul pe care credinţa l’a pus pe ciobanul Petrache Lupu în contact cu dum­nezeirea, o troiţă. Pentru a da viaţă de durată amintirii cu care se adânceşte în sufletul poporului, legenda de la Maglavit şi ca urmare a sutelor de scrisori ce pri­mim zilnic, din al căror cuprins reese setea de credinţă, ,,Curentul” des­chide o listă de subscrip­ţie pentru ridicarea unui locaş de închinăciune (fie biserică, schit sau o mănăstire) şi alături de un cetăţean din Bucu­reşti­i­ Noi, care ne-a făcut ultima propunere şi ca­re se înscrie (rugându-ne să-i omitem numele) cu suma de 1­O0 lei, se în­scrie cu suma de 5.000 lei. Iată acum şi scrisoarea acestui cetăţean din Bu­cureştii Noi. Stimate Domnule Şeicaru, Din miile de cititori ai aprecia­tului d-voastră ziar am aflat în­tre altele şi de minunea dela Ma­glavit precum şi de troiţa ce aţi aşezat pe acel loc ca să aminteas­că tuturor trecătorilor locul unde s’a întâmplat minunea. Pentru ca locul să fie o mărtu­rie veşnică precum sunt multe alte ce ne păstrează legenda şi altele mai recente; ziarul dvs. să deschidă o listă de subscripţie spre a se aduna fondurile necesa­re pentru zidirea unei biserici sau chiar mănăstiri care să scatuali­­zeze în veci minunea întâmplată acolo. Pentru zidirea acesteia să se institue un concurs din cei mai buni architecţi care să facă pla­nurile unui asemenea monument atât din punct de vedere estetic dar mai ales din punct de vedere al capacităţii având în vedere nu­mărul mare de pelerini ce vor vi­zita acest lăcaş de rugăciune şi de reculegere sufletească. Precum altarul mânăstirei Putna a fost zidit pe trunchiul unui copac tot aşa şi altarul acestei biserici să fie zidit pe acel loc unde s’a să­vârşit minunea. Câte monumente istorice nu s’au făcut cu ajutorul opiniei, dar un lăcaş de închinare care să preamărească pe D­zen şi minunea dela Maglavit ? Aşteaptă poate mii de oameni să se lanseze de undeva o astfel de idee ca toţi să o urmeze cu drag dându-şi obolul Ier. îmi iau angajamentul să fiu printre pri­mii la această subscriere şi din modestul meu venit voi supscrie 1000 Iei. Aşteptând cu cea mai mare ne­răbdare luarea acestei iniţiative vă rog să t­rimiţi asigurarea dis­tinsei mele stime. ! La Maglavet se petrec cu adevărat minuni Ar fi legală transportarea lui Petre Luţu la Bucureşti şi oprirea procesiunilor ? Ce ne spune un om de lege. Se înregistrează numeroase cazuri de vindecări ale defectelor fizice — Dela trimisul nostru special — In numărul de ori am arătat gran­dioasa procesiune care a avut loc la Maglavit Duminică, procesiune care s-a ţinut în ciuda celor câţiva, puţini, neînţelegători ai minunei de la Magla­vit. Prefectura locală, în urma unei cir­­culări scăpată în mod surprinzător de la Episcopie,­­ spunem surprinzător ţinând seama atât de cuvântarea re­prezentantului Episcopiei, pr. Criste­­scu, care a vorbit oamenilor Dumini­că, cât şi de scrisoarea trimisă de P. S. S. Episcopul Vartolomeiu părinte­lui Robin,­­a avut intenţiunea să îm­piedice cu forţa procesiunea, iar pe ciobanul Petrache Lupu să-l ridice şi să-l trimită la Bucureşti, pentru a fi examinat de dr. Paulian. Baionetele jandarmilor pe cari loc­ţiitorul prefectului avea intenţiunea să le pună în pieptul credincioşilor spre a nu pătrunde pe meleagurile Maglavitului, n'au îndrăznit să-şi a­­rate sclipirea. Totuşi intenţiunea, ca Petrache Lu­pu să fie ridicat dela stâna lui din marginea zăvoiului Maglavitului şi dus cntre zidurile rigide ale unui sanato­riu, suntem informaţi că persistă in cercul autorităţilor. In faţa acestei situaţiuni este firesc să ne întrebăm dacă măsura preconi­zată de către P. S. S. Episcopul Varto­lomeiu şi tentată de autoritatea ju­deţeană are vre­un caracter legal. Răspunsul unui om de lege Iată ce ne răspunde la această în­trebare de avocat Gogu Adam Pope­­scu: 1Ca reflecţiune generală asupra fenomenului religios de la Maglavit, eu nu pot sa neg existenţa unui spi­rit divin ce planează asupra noastră nici-un moment n’am­ privit viziu­nea mistică a lui Petre Lupu ca o șarlatanie grosolană sau ca o exalta­re patologică a unui posedat, — aşa cum, cu destul regret am constatat că unii încearcă s’o prezinte. Indubitabil că fenomenul s’a pro­dus şi că manifestări ulterioare, au întărit credina poporului în puterea divină. ,In al doilea rând, urmările publi­ce ale viziunei lui Petre Lupu, nu au fost şi nu sunt de natură a periclita ordinea şi siguranţa publică şi nici nu vin în atingere cu vreuna din prescripţiunile legii pentru libertatea cultului, ba din potrivă, efectele sunt salutare, intru cât este recunoscut că următor acestui fapt spiritul religios şi credinţa care este suprema frână a patimilor omeneşti, nu a avut de­cât de câştigat. ..Şi atunci care ar fi rostul unei mă­suri ilegale, cu atât mai mult cu cât ea nici nu emană dela autoritatea competinte, care in speţă este parche­tul de Dolj şi care nu ar putea să dispună de ridicarea lui Petre Lupu, care nu s’a făcut cu nimic vinovat, pasibil deci de rigorile codului penal sau alt texte de lege. 1.Mă abţin şi nici nu vreau să in­terpretez efectele tulburătoare ale or­­dinei publice, provocate de o aseme­nea măsură şi cred că dacă este de făcut ceva în această privinţă, a­­tunci autorităţile ar trebui să cana­lizeze această ocaziune fericită de promovare a credinţei, pentru respec­tul tradiţiei noastre religioase”. Intr-adevăr Petrache Lupu nu poate fi ridicat de lângă mioarele lui. To­tuşi asta nu înseamnă că suntem con­tra unei examinări pshiatre a ciobanu­lui, pe care-l cunoaştem şi-l credem în toate facultăţile mintale. Cerem însă ca Petrache Lupu să fie pus sub observaţie medicală aci la Maglavit, cazul lui meritând un de­ranj din partea d-lor medici, cari au căderea să-şi spună cuvântul. O Încercare de ridicare a ciobanu­lui cu forţa o credem periculoasă. Să­tenii, acei din Maglavit cât şi cei cari stau zilnic cu miile în jurul lui, au învăţat să-l iubească şi să-l apere Şi nu cred că s-ar obişnui cu gândul să-l dea din mijlocul lor. O spun aceasta din constatările fă­cute atât printre oamenii pe cari i-am găsit Duminică la Maglavit cât şi prin­tre cei din satele de pe drumul Ma­glavitului. Când am trecut prin comuna Po­pari oamenii se aflau strânşi in jurul Preotului şi comentau amărâţi ştirea dată de un ziar că ciobanul a fost ridicat şi dus la Bucureşt­i, iar pro­cesiunea oprită. Spunându-le că Petrache este tot la Maglavit şi că procesiunea a avut loc fiind la faţa locului oameni din toate părţile ţării, s’au luminat la faţă, iar apoi au manifestat indignaţi contra acelui ziar. Minuni cari nu pot fi contestate Cele ce se petrec la­ Moglevii ies din cadrul unei simple apariţiuni asupra căreia ar putea plana la un moment dat oare­care îndoială. Apariţia "Domnului pe aceste melea­guri începe să fe confirmată însă prin minuni care nu mai pot fi contestate. Iată-le . Femeia Ana Gh. Epure din com. Risipiţi nu mai vedea cu un ochi din luna Aprilie. Venind să vadă pe cio­banul care a vorbit cu Dumnezeu l-a întrebat: — „Ce să fac cu ochiul meu că nu văd?“ — „Domnul să te ierte şi să-ţi lumi­neze ochiul" — a spus Petre şi atunci — spune femeia in declaraţia pe care a dat-o — „am văzut o lumină in faţa ciobanului şi ochiul meu s-a luminat şi iarăşi a început să vadă". Această declaraţie este confirmată astfel: „Subsemnaţii Nicolae L Stan şi Fio­­rea Filip din com. Risipiţi-Dolj, de­clarăm că știm că sus-numita femeie a fost intr'adevăr bolnavă la ochiul stâng nevăzând deloc cu el". * Locuitorul Gh. Pricop din Paşcani suburbia Lunca, a venit surd şi a ple­cat auzind. * Fetiţa locuitorul Marin Coveianu din com­. Amzuleşti-Dolj era surdo­mută. Fiind adusă la Maglavit a plecat de acolo auzind şi vorbind. ♦ Adventistul Ştefan Cazacu din Cra­iova calea Bucureştilor 246, declară că a fost pălmuit din nevăzut şi o pa­săre ia sărit în faţă bătându-l cu ari­pile şi nelăsându-l până nu a jurat că se lasă de adventism. Ştefan Cazacu s‘a închinat, a săru­tat in faţa lumei sfintele icoane şi a stat la Maglavit trei zile spunând tu­turor cele petrecute. * Acelaş lucru i sa întâmplat cioba­nului Gurău Brânzaiche din com. Flă­mânda jud. Mehedinţi. * Dacă aşa stau lucrurile mai pot fi puse oare la îndoială cele ce afirmă ciobanul Petrache Lupu? Desigur, că nu. Const. Jaleș din jud. R.-Sărat Sânt temeri de încăerări sângeroase R.-SARAT, 30.­­ Prefectura şi par­chetul local au fost înştiinţate telefo­nic, că în corn. Bisoca, acest judeţ, spiritele sunt extrem de agitate şi că cam­, există temeri, că starea aceasta de lucruri ar putea lua, în orice moment, un caracter grav. Parte din sătenii din com* Bisoca, îşi au gospodăriile pe moşia d-lui L*Os­căr Catargiu, în calitate de embati­Acum câţiva ani insă. Potrivit legii agrare şi dispozduiilor date de mi­­nisterul de resort, serviciul cadastru- Ini a găsit ca suprafața terenurilor cedate embaticarilor, de ctre d. Las­­căr Catargiu, este mai mare de­cât cea prevăzută de proprietar, astfel că pe aceste locuri au fost împroprietă­riţi circa 130 demobilizaţi. Aceştia, considerându-se pe deplin stăpânitori, au achitat în mare parte impozitele aferente statului, pen­tu a­ceste loturi. Embaticarii nu vor să părăsească însă terenurile pe cari le stăpânsec. Din această cauză, intre ei şi embati­cari există un conflict latent, care ameninţă să ia o întorsătură gravă, dacă cei In drept nu vor căuta să-l re­zolve la timp. Ultimele știri sunt foarte alarmante. Avionul german nemlat­eri de la Băneasa ...cu destinaţia Istambul Avionul german care a aterizat forţat Luni după amiază la aeropor­tul Băneasa şi-a luat zborul ori la orele 12.45 spre Istambul. D. comandor Rădulescu Scarlat, directorul general al aviaţiei civile însărcinat cu anchetarea incidentu­lui, a stabilit că echipajul Hind obli­gat să ajungă la o dată fixă la Is­tambul, n’a mai putut obţine auto­rizaţiile necesare zborului. Şi deci astfel se explică pentru care moti­ve nu s’a găsit asupra aviatorilor germani nici un act care le permi­tea trecerea deasupra teritoriului României. A doua aterizare Actlaş avion sărman care a a­­terizat forţat la Băneanu a mai su­ferit un accident similar la Cer­năuţi unde a aterizat de aeroportul de acolo. Faptul că nu s’au luat măsuri la Cernăuţi, perm­iţăndu-se avionul­­ui german continuarea zborului, este o chestiune foarte delicată. Avionul urmează să ia parte la un concurs In legătură cu destinaţia pe care o are avionul german, au circulat în cursul zilei de ori mai multe ver­siuni. După cercetările şi în urma în­trevederilor dintre anchetatori şi reprezentanţii legaţiei germane la Bucureşti, s’a stabilit că avionul op militar prevăzut cu două mi­traliere n’are aparat fotografic şi ur­mează să ia parte la un concurs de demonstraţii dela Istambul- A­tenţie ! Pe timpul sezonului fa­ceti abonamente la ziarul nostru cu Lei, H PENTRU O LUNA CURENTUL 3 „Asociaţia absolvenţilor şcoale­­lor superioare de maeştri’’, ai că­rei membri sunt în majoritate maeştri specialişti ai Armatei, a înaintat ministerului Apărării Na­ţionale, serviciul statistic două a­­drese, de cari ne vom ocupa mai jos. Se va putea constata încă oda­tă, că această categorie de sluj­başi publici, muncitori şi devotaţi nu are dreptul să se bucure de prevederile legale în vigoare, da­torită lipsei de înţelegere a celor Prin adresele de care am pomenit la începutul acestor rânduri, Asociaţia a comrunicat serviciului statistic urmă­toarele: În „Monitorul Oficial“ nr. 11 şi 12-1935, s’au publicat instrucţiunile privitoare la preschimbarea carnetelor de călătorie pe calea ferată. „Din aceste instrucţiuni, reese că submaeştri cle I-a, II-a şi a III-a, in­diferent de pregătirea ce au la bază şi de vechimea în serviciu, vor călă­tori în clasa 111-a, iar maeştrii princi­pali şi maeştrii cl. l-a, vor călători in clasa Il-a. Pentru a documenta nedreptatea ce s’a săvârşit, Asociaţia aduce urmă­toarele la cunoştinţa ministerului: „Conform adresei cu nr. 20432-1931 a direcţiei intendenţei, submaeştri ur­mează a călători in aceeaş clasă cu ceilalţi funcţionari ai Statului, cu cari sunt asimilaţi, conform legii aeronau­ticei. ,Submaestrul cl. I-a este asimilat cu şeful de birou cl. III-a; submaestrul cl. II-a este asimilat cu subşeful de biurou; submaestrul cl. IlI-a este asi­milat cu impiegatul de biurou. ,Prin adresa cu nr. 128084-1933, Direcţia căilor ferate comunică Aso­ciaţiei că „au dreptul de a călători in In această adresă „Asociaţia’’ arată că tuturor celorlalte cate­gorii de maeştri, aparţinând ce­lorlalte departamente, li s'au eli­puşi să le soluţioneze revendică­rile. Sesizând pe calea aceasta minis­terul Apăr­ării Naţionale, asupra nedreptăţii ce se săvârşeşte faţă de­­maeştrii specialişti , cerem să ia sfârşt regimul special ce se a­­plică acestei categorii de slujbaşi publici, faţă de cari trebue să se manifeste o înţelegere adevărată, pentru a nu-i sili să renunţe la ca­riera cu care s’au identificat şi în care aduc foloase însemnate ţării româneşti. cl. Il-a submaeştri cl. I-a, Il-a şi IlI-a, dacă au avut în anul 1929 salarul de bază între 400—700 lei şi dacă la nu­mire li se cere o pregătire asimilată cu a gimnaziului”. Ori, submaeştri îndeplinesc în totul aceste condiţiuni; aveau în 1929 solda de bază cerută de calea ferată şi sunt asimilaţi cu baca­laureaţi în ce priveşte ocuparea func­ţiilor la stat. ,JPrin adresa cu nr. 13352-1934 a direcţiei personalului, se comunică Asociaţiei că s’a aprobat separarea maeştrilor cu specialitate şi cultură, de maeştri cari nu întrunesc aceste în­suşiri , ceeace atrage dela sine înlă­turarea dela acest drept a acelor sub­maeştri, fără pregătire, cu cari erau in­cadraţi şi din care cauză li s’au eli­berat până acum carnete de cl. III-a. „Absolvenţii şcoalelor superioare de meserii şi ai şcoalelor militare de meserii în special, sunt primiţi la concurs, alături de absolvenţii liceelor militare, la şcolile militare de ofiţeri. Prin urmare, este drept ca submaeştri, absolvenţi ai şcoalelor militare de meserii, să călătorească cel puţin in clasa Il-a, iar nu in cl. IlI-a. Se ştie că elevii din cl. l-a a liceelor militare căătoresc pe calea ferată în cl. l-a. I-a şi a Il-a. Dat fiind că nici o altă catego­rie de maeştri cu pregătire şi ve­­lerat carnete de călătorie de ol. chime n’a primit carnete de călă­torie în cl. m-a, „Asociaţia’’ a rugat în repetate rânduri minis­terul să elibereze tuturor maeştri­lor şi submaeştiilor, cari au absol­vit şcoala superioară de meserii şi acelora cari se găseau în funcţiune la 31 Decembrie 1923, carnete de călătorie, după cum urmează: Maeştrilor principali cl. I-a, D-a şi a m-a, carnete de clasa I-a; Tuturor celorlalţi maeştri şi sub­maeştri, inclusiv submaeştrilor din cl. IlI-a, carnete de clasa II-a, întemeiată pe consideraţiuni le­gale, pe recunoaşterea căilor fera­te şi pe asimilarea maeştrilor spe­cialişti cu celelalte categorii de slujbaşi publici — cererea „Aso­ciaţiei’’ este perfect îndreptăţită. Tărăgănindu-se soluţionarea aces­tei cereri, se manifestă o reavoin­­ţă condamnabilă, pe urma căreia se răpeşte maeştrilor nu numai un drept, dar şi plăcerea de muncă. Nădăjduim că apelul nostru va fi înţeles şi nu vom fi siliţi să re­venim. Nădăjduim că vom putea anunţa cât de curând în aceste co­loane că maeştrii au obţinut car­netele de călătorie, LA CARI AU DREPTUL. Nu se acordă concediile de boală Concediile de boală ale maeş­trilor constitue deasemeni o pro­blemă, a cărei rezolvire este în funcţiune de buna sau reaua voin­ţă a unora dintre şefii lor. In ripor­tagiul apărut Duminică în ,,Curentul’’, am stabilit că mae­Atragem atenţiunea asupra trimi­­terei în misii­­ pentru complectarea comisiilor de excepţie , a maeştrilor specialişti. Suntem informaţi că, un director de stabiliment propune maeştri, cari, din cauza greutăţilor familiară nu pot pleca, sau din rândurile celor prea ti­neri şi fără practică, susţinuţi de per­soane ce nu pot fi refuzate. Aceşti maeştri, nu vor putea face faţă sco­pului urmărit. Amintim cele ce s-au întâmplat cu trei specialişti suferinzi au obţi­nut concediile medicale, propuse şi aprobate erarhic de trei Consi­lii medicale; cererile şi propune­rile au fost însoţite de certificate medicale, semnate de medicii uni­tăţilor respective, aprobate la su­pra­vizită de medicul Diviziei şi al Corpului, precum şi de comandan­tul corpului de armată. Ei bine, se găsesc directori de ateliere de reparaţii, cari nu vor să respecte aprobarea corpului de armată şi nesocotesc avizele şi a­­probările celor 3 consilii medicale. Ceea ce este mai ciudat, unul din aceşti directori — de pildă, direc­torul atelierului de reparaţii din­ Buzău , dispreţuind nevoia ab­solută ce au maeştrii de a-şi în­griji sănătatea, sunt în stare să plece ei înşişi în concediu de odih­nă, după ce au suprimat maeştri­lor concediile de boală. Rugăm Direcţia Artileriei, de care aparţin maeştrii atelierelor de reparaţii, să pună imediat în ve­dere directorilor respectivi, că avi­zele şi aprobările consiliilor me­dicale şi corpurilor de armată tre­­buesc respectate şi că maeştrii cari în baza acestor aprobări au anga­jat chelnieli din anemicele lor salarii, au dreptul să plece în con­cedii, spre a reveni la lucru, în­tremaţi. Aşteptăm comunicatul direcţiei armamentului că proble­ma concediilor de odihnă a fost rezolvită, spre binele armamentu­lui, care nu poate fi întreţinut de oameni bolnavi, câţiva trimişi în astfel de condiţiuni, cari numai cinste n’au făcut tării, şi Vechi reputaţii formate de maeştri români în comisiile de recepţie. Credem că propunerile trebuesc fă­cute de direcţia materialelor, singura care cunoaşte pe maeştri. In felul acesta nu se va provoca o nouă nemulţumire In rândurile aces­tei categorii de conştiincioşi îngriji­tori, şi se vor evita neajunsurile din trecut. .....“ c. A. 0 cerere perfect îndreptăţită In atenţia d-lui ministru al armamentului Să se facă dreptate I întrut? r *O r r\L UCl V ,o eu­r c0' LUBOIL - un produs UNIREA-elemente excepţionale: CALITATE superioară PREJ convenabil l întrebuinţarea unui bun ulei lubrifiant este o necesitate imperioasă unei bune performanţe, mai mult, este o condiţie de viaţă a motorului. Ar fi ideal dacă fiecare automobilist ar putea să analizeze nu odată, ci de două ori, uleiul pe care doreşte sâ-l întrebuinţeze, pentru a avea siguranţa că posedă toate calităţile necesare unui ulei bun. Aceasta este imposibil. Totuşi, când cumpăraţi Lukoil vi se oferă o garanţie supremă, după lungi şi minuţioase cercetări, care au durat doi ani, Subsecretariatul de Stat al Aerului a recunoscut superioritatea uleiului Lukoil, adoptându-l pentru nevoile aviaţiei. Un ulei care este bun pentru motoarele avioanelor este fără îndoială cel mai indicat pentru motorul Dv. FIIND UN PRODUS IN ÎNTREGIME ROMÂNESC, LUBOIL O prezintă toate avantajiile oferite de industria ro­mânească. ţIată de ce îl puteţi cumpăra la un preţ atât de convenabil. A Acest ulei de prima cali­tate se găseşte in diferite viscozităţi. Q)e vânzare­­a toate staţiunile ^Im­irea•­ddiâoaa. UN PRODUS AL SOCIETĂŢII ,U N I R E A" bolţul maeştrilor specialişti trin serviciul armatei Carnetele de călătorie şi biletele de boală

Next