Curentul, octombrie 1935 (Anul 8, nr. 2751-2781)

1935-10-01 / nr. 2751

mi VIII No. 2751 Mărfi 1 Octombrie 1939 Director: PAMFIL ŞEICARD REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Palatul Nifon str. Doamnei 1, et. I ABONAMENTE: Lei 700 pe an; 350 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pentru Bănci, instituţiuni şi Administraţii Publice Lei 1000 anual; pentru străinătate : Lei 1700 pe an ; 900 pe 6 luni; 500 pe 3 luni. Abonamentele încep la 1 şi 15 ale lunii. Taxa poştală plătită în numerar conf. ord. Dir. Generale P. X T. nr. 55740/929 TELEFON Redacţia 3-4088, Administraţia 3-4084 Secretariatul şi Provincia . . 3-4080­­ Cabinetul directorului . . . 3-4086 0 bucureşteancă asasinată In Maria Fărcăşanu ucisă şi jefuită WIEN, 29 Sept. 1935, (United Press). — Pe linia de cale ferată de pe tra­seul Viena-Salzburg, pri­ma stafie înainte de Selz­­thal­, s’a găsit cadavrul unei femei. Poliţia crede că este vorba de d-na Ma­ria Fărcăşanu din Bucu­reşti, din strada Vasi­le Conta 11 şi crede dease­­menea că a fost ucisă şi prădată în tren şi apoi a­­runcată pe linie. S’a insta­tat că d-na Far­căşanu părăsise ieri seară Viena cu trenul de ora 10. ALTE AMĂNUNTE Din informaţiile căpătate în ca­pitală, reese că d-na Fărcăşanu _ soţia d-lui colonel Fărcăşanu , plecase din Bucureşti in Elveţia, având asupra sa vre­o 4000 franci elveţieni. Pe distanţa Viena-Salzbourg, d-na Fărcăşanu care fusese urmă­rită de vre-o bandă de tâlhari, a fost omorâtă, jefuită, şi apoi arun­cată din tren. poşeta a fost găsită la o depărtare de 2 km, de staţia Admend. Autopsia cadavrului se va face la Viena, deşi este complect exc­usă probabilitatea unei sinucideri Grav accident de circulaţie In Trei cheflii răniţi Soldatul Petre Boşteanu, de 23 ani şoferul automobilului d-lui general dr. Iliescu, de la spitalul militar „Regina E­­lisabeta“, luând ori noapte maşina su­periorului său, a plecat să facă chei la Baneasa, cu mai mulţi prieteni. In sorii zilei cheflii goneau nebuneşte pe B-dul I. C. Brătianu. La intersecţia cu strada Jules Michelet, soldatul voind să evite un alt automobil, ce venea din partea opusă, a virat brusc, spre dreapta. Automobilul derapând s’a tamponat puternic de un stâlp de tramvai. Auto­mobilul s'a sfărâmat complect, iar şo­ferul, tânărul Iosef Vişan, de 20 ani, din şoseaua Mihai Bravu 223 şi un alt soldat au fost grav răniţi la obraz şi mâini. Anunţându-se Salvarea, un sanitar a dat răniţilor primele Îngrijiri, trans­­portăndu-i apoi cu ambulanţa la­­s­pi­­talul Colţea. Autorităţile poliţieneşti şi cele mili­tare au deschis o anchetă. Alte accidente de auto­mobil Zugravul Gh. Stănescu, de 39 arti, din şoseaua Mihai Bravu 353, înapoindu-se aseară spre casă şi fiind turmentat de bătură, mergea prin mijlocul drumului. In faţa ca­sei, când să se urce pe trotuar, chefliul a fost lovit de un automo­bil ce venea cu farurile stinse. Stănescu s-a ales cu fractura pi­ciorului stâng și după ce a fost pansat la Salvae a fost dus la spi­talul Brâncovenesc. — Autocamionul No. 17317, pro­­pietatea primăriei municipiului Bu­cureşti, condus de şoferul Ionel Iancu, din str. dr. Creţulescu 37. (com­. suburbană Lupeasca), tre­când cu viteză pe b-dul Maria, a lovit pe femeia Rachia Păiş, de 23 ani, de fel din com. Duca (Odor­­hei) şi domiciliată în str. Dincă Ştefan 40. Victima s-a ales cu pi­ciorul stâng fracturat şi cu o plagă la cap. A fost internată la spitalul Brâncovenesc. — Gheorghe I. Gheorghe, de 26 ani, controlor la garda financiară, domiciliat în calea Plevnei 42, voind să se urce într’un autobuz de pe linia 8, ce pornise din staţia de pe şoseaua Crângaşi, a fost lo­vit de un autobuz, tot de pe aceiaş linie, ce venea din partea opusă. Grav rănit, imprudentul contro­lor a fost internat într’un spital. Regina Maria în Capitala M. S. Regina Maria s’a întors ori în Capitală. In gara Cotroceni. Regina Maria a fost­ primită de d- Ion Inculeț, ministru de interne. Meeting de aviaţie la Câmpina Botezul celor 2 avioane ale oraşului PLOEŞTI, 28. — Duminică 6 Octomvrie a. c. va avea loc în o­­raşul Câmpina un mare meeting de aviaţie organizat de filiala locală A. R. P. A. de sub conducerea d-lui I­ăst. Drăgulănescu. Cu această ocazie se va oficia botezul celor două avioane pe care oraşul Câmpina la are gata,, cum­părate cu fondurile strânse în a­­cest scop de numita filială cu con­cursul autorităţilor şi societăţilor petrolifere din Câmpina. Primului avion, numit „Aurel Vlaicu" îi va fi naş de general N. Condeescu, iar celui de al doilea care se va numi „Camera de mun­că" îi va fi naş de ing. Baliff pre­şedintele Camerei de muncă din Ploeşti, care a donat o însemnată sumă acestui scop. încercarea de sinucidere din grădina Ateneului Fiind nefericit in dragoste, un tânăr se otrăveşte Persoanele cari se aflau ori după amiază în grădina Ateneului au fost martorele unei impresionante drame. Iată cele întâmplate : Tânărul Agapie Buzatu, de 21 ani, fiul unui mare viticultor din Valea Călugărească, întreţinea re­­laţiuni de dragoste cu o tânără anume Lenuţa, fiica unui alt viti­cultor tot din Valea Călugărească, in ultima vreme însă tânăra a în­ceput să-şi evite prietenul, iar a­­cum câteva zile s’a logodit cu un altul. Desnădăjduit şi neînţelegând să trăiască fără aleasa inimei sale, Agapie Buzatu, a luat hotărîrea de a-şi curma firul zilelor. Eri după amiază a venit în Bucureşti şi ducându-se în grădina Ateneului, s’a otrăvit cu 150 grame alcool denaturat în care dizolvase 12 pastile Luminol şi 9 pastile Somnalin. Căzând în nesimţire, sinucigaşul a fost ridicat de mai multe persoane şi dus la spitalul Brâncovenesc.­­ Asupra tânăru’ s’a­u o scrisoa­re, în care acesta arată motivul dispe­ratului act. Alte încercări de sinu­cidere Tânăra Maria Constantinescu, de 20 ani, din str. Erbăriei 29, a în­cercat să se sinucidă, luând o pu­ternică substanţă toxică. I s’au dat îngrijiri la Salvare. — D-na Niţa Vlaicu, de 33 ani, din str. Sebastian 115, certându-se cu soţul ei, s’a otrăvit cu esenţă de oţet. A fost dusă la spitalul Fi­lantropia.­­ .. D. Tătărescu reîntors din Ardeal D. Gh. Tătărăscu, președintele consiliului de miniștri, s’a întors ori în Capitală, venind din Ardeal. D-sa a fost primit în gara de Nord de d-nii: Eugen Titeanu și Sergiu Dimitriu. e­tc\ S’a ajuns la un acord principia! cuFranta Ministrul «de finanţe s’a înapoiat în Capitală Declaraţiile d-lui Victor Antonescu Cu simplonul de 9,55, a sosit aseară in Capitală, venind dela Geneva, d. Victor Antonescu, mi­nistrul finanţelor. D. ministru al finanţelor a cobo­­rît din vagon, însoţit de d. subse­cretar de stat Victor Rădulescu, care i-a eşit în întâmpinare a­­proape de frontieră şi Ioanid, di­rectorul său de cabinet. La peron­d. Victor Antonescu a fost primit de d-na Antonescu, d-ra Vasilescu, Al. Neagu secretar general la finanţe, Cristu Simio­­nescu consilier tehnic şi C. Proco­­peu directorul contribuţiunilor din minister. CE S’A DISCUTAT LA GENEVA După cum se ştie d. Victor An­tonescu a plecat la Geneva chemat telefonic de d. N. Titulescu, minis­trul nostru de externe, pentru a discuta cu primul ministru al Fran­ţei d. Laval şi Bonei ministrul de industrie al republicei franceze, modalităţile de aranjare a multi­plelor probleme economico-fnan­­ciare, ridicate de conjunctura ac­tuală a balanţei noastre de plăţi, în cadrul convensiunilor pe care le avem cu Franţa. Potrivit acestor împrejurări, Ro­mânia s'a văzut pusă în situaţiu­­nea de a nu mai putea face faţă la timp, obligaţiunilor financiare, luate prin convenţiunile încheiate în anii trecuţi, într-o cu totul altă conjunctură economică. Noua situaţie a balanţei a creiat guvernului reale greutăţi, care au dus până la imposibilitatea efec­tuării transferului pentru cuponul datoriei publice, deşi acoperirea lui a fost operată din vreme, cu toate că eforturile guvernului pen­tru asanarea finanţelor publice a dus la un pas numai de echilibra­rea bugetului. Sarcinile statului dovedindu-se astfel covârşitoare, a determinat guvernul să ceară o modificare a d. Victor Antonescu in trecuta sa călătorie la Paris, iar tratativele au fost duse de d-nii Zeuceanu şi Victor Rădulescu, fără a se putea ajunge la înţelegerea dorită, din cauza greutăţilor technice ale aran­jamentului urmărit, mai ales, aflându-se la Geneva, a intervenit pe lângă d-nii Laval Si­monei pen­tru grăbirea unei soluţii, mai împă­ciuitoare. Rezultatul acestor, interventiuni ale ministerului nostru de externe a determinat grabnica chemare a in ultimul timp d. N. Titulescu , d-lui Victor Antonescu la Geneva. Alegerile din Klaipeda Obstrucţiei alegătorilor germani KAUNAS, 29 (Rador). — Agen­ţia Elta comunică că operaţiile de votare pentru alegerile din Klai­peda au început azi dimineaţă la ora opt. Votul urmează în mod normal, fiind favorizat de o vreme foarte frumoasă. Partidele germane şi-au intensi­ficat propaganda ilegală, interpre­tând în favoarea lor recentul de­mers al puterilor semnatare ale statutului din Klaipeda, făcut la ministerul de externe german. Deasemenea se desmint infor­maţiile tendenţioase din izvor ger­man, după care funcţionarii din Memel ar fi stingheriţi în liberta­tea lor. NU VA FI UN PUTSCH GERMAN PARIS, 29. (Rador). — In legătu­­ră cu alegerile care se desfăşoară azi în teritoriul Klaipeda, „Le Jour­­nal” scrie că nu se prevăd inciden­te grave şi nici vreun putsch ger­man. Se crede însă că rezultatul alege­KAUNAS, 29 (Rador). — Față de im­­posibilitatea ca votarea din Klaipeda să se termine azi, consiliul de miniștri a hotărât la ora 15 să introducă un amendament în legea electorală. In conformitate cu acest amendament guvernatorul din Klaipeda a publicat o ordonanţă prelungind alegerile şi pe mâine Intre orele 8 şi 18. Votarea este defavorabilă lituanie­nilor. Cercurile oficiale atribuie acest fapt, îmbulzelit de la intrările birourilor de vot. Germanii profită de acest fapt pentru a-şi înteţi propaganda. In general, alegerile de azi s’au scurs într’un ritm foarte Încet. Singurul in­cident produs s’a înregistrat în satul rilor va însemna un mare succes e­­lectoral pentru pangermanişti şi pentru al treilea Reich. SE ASTEAPTA SUCCE­SUL PANGERMANIS­­ TI­LOR KAUNAS, 29 (Rador). — Profi­tând de complexitatea scrutinului, alegătorii germani rămân câte o jumătate de ceas în cabina de vo­tare, reluărndu-şi apoi locul printre alegătorii care îşi aşteaptă rândul. Din această cauză sute de per­soane aşteaptă în faţa unora din­tre birourile de votare. Un mare număr de ţărani lituanieni se îna­poiază acasă fără a fi votat, după ce au aşteptat zadarnic ore întregi in fata localurilor de vot. Din cauza acestei obstrucţii a alegătorilor germani, pare cu ne­putinţă ca scrutinul să poată fi în­chis la ora legală. Este probabil că se va întrun un consiliu de miniştri, care va hotărî prelungirea votului până târziu în cursul nopţii. Prokuls, unde un grup de propagandişti cari lipeau afişe electorale a fost ata­­cat de alt grup. S’au trs câteva litorii de armă, sunt patru răniţi. OBSERVATORI STRĂINI KAUKAS, 29 (Rador).­­ însăr­cinatul cu afaceri britanic la Kau­nas a plecat în Klaipeda pentru a supraveghia operaţiile de votare. Secretarul legaţiei franceze , Kaunas şi consulul taliei la Dan­zig au fost însărcinaţi şi ei să su­pravegheze regularitatea opera­ţiilor de votare. Termenul alegerilor s-a prelungit D. VICTOR ANTONESCU întrebat de noi, la sosirea în gara de Nord, asupra rezultatului tratativelor duse la Geneva, d. Vic­tor Antonescu ne-a declarat urmă­toarele : — Am văzut, împreună cu d. Ti­tulescu pe d-nii Laval primul mi­nistru francez și Bonet ministru de industrie cu care am discutat toate problemele puse cu ocazia primului meu voiaj la Paris. In urma discuţiunilor a­­vute am isbutit să înche­iem un acord de princi­piu, prin care toate pro­punerile noastre au fost primite. Ţin să pecizez — a adău­gat de ministru al finanţe­lor că am găsit la cei doi miniştri francezi intrea­­u bunăvoinţă şi o largă nţelegere a sit­uaţiei de la noi. STABILIREA DETALII­LOR TERMICE A rămas ca pe cale de tratative să stabilim acum detaliile tehnice ale aranjamentului. Cu aceasta am însărcinat pe d. Zeuceanu şi de va fi nevoie voiu deplasa din nou la Paris — mai târziu , pe d. Victor Rădulescu. In orice caz, primul ministru al Franţei a şi dat dispoziţiuni bi­rourilor de la Paris pentru găsirea sprijiniilor celor mai adequate şi în această privinţă, recomandân­­du-le să aibe toată bunăvoinţa pen­tru găsirea căilor de rapidă per­fectare a acordului. IN NOUL ARANJAMENT VA INTRA ŞI PETROLUL La o altă întrebare a noastră d. Victor Antone­­scu ne-a declarat că ba­nul acord va intra şi pe­trolul. — Mai avem aici, în discuţie a spus d. ministru de finanţe o sumă de circa 226 milioane. , Dar... a adăugat d-sa vom mai face noi un pas înainte. Franţa unul înapoi şi nu se poate să nu ne înţelegem. ■■■!••. * * • Asupra situaţiei dela minister d. Victor Antonescu ne-a declarat că locul d-lui Mitită Constantinescu nu va fi completat, printr’o altă nu­mire, deocamdată. — Rămân cu d. Victor Rădule­scu mai departe şi vom vedea ce va mai fi — a încheiat d. ministru Antonescu declaraţiile d-sale.­­ Acordul de principii a fost încheiat întrunirea „Frontului Declaraţiile d-lui mareşal Averescu şi George Brătianu.­Alte adeziuni la Front.­Moţiunea impunătoare prin scopul ei şi prin prezenţa in mijlocul ei a acelui vaj­nic luptător, mareşalul Averescu, precum şi a lui Gheorghe Brătianu, acest neobosit şi neînfricat luptător de fiecare clipă pentru fericirea ţă­­rii noastre. Este impunătoare acea­stă adunare prin prezenţa cetăţe­nilor îndureraţi de nenorocita sta­re in care se găseşte astăzi ţara, cetăţenii, cari indiferent de crezul lor politic au înţeles să răspundă la strigătul de pericol al ţării. Declar şedinţa deschisă”. Dri dimineaţă s-a ţinut la „Mar­na” întrunirea Frontului constitu­ţional, convocată de organizaţiile averescană şi georgistă din­ Capi­tală. Sala era plină de public. O mare mulţime staţiona pe calea Griviţei şi strada Buzeşti. Cei de afară au ascultat cuvântările transmise prin megafoane. Erau prezenţi toţi fruntaşii celor două partide. Mai veniseră delega­­ţii Blocului cetăţenesc, cum şi nu­meroşi „cruciaţi”, membri ai orga­nizaţiei „Cruciada românismului” de sub şefia d-lui Mihail Stelescu. La ora 11 fix şi­ au făcut intrarea în sală d-nii mareşal Averescu şi Gh. Brătianu. Însoţiţi de d-nii: ge­neral Văitoianu, F. Papacostea şi C Toma,­­ fiind primiţi cu ovaţii de adunare DESCHIDEREA ÎNTRUNIRII Primul a luat aveuntul d. GR. TRANCU-IAŞI, care a spus : „La durerile ţării s’a mai adăo­gat provocarea primului ministru. „-------... —... „ -----------■— „ - Cetăţenii Capitalei reacţionează. Vă convenţiilor comerciale cu­ Franţa mulţumesc că participaţi în număr în sensul adaptatei lor la realitatea aşa de mare la această întrunire.­­ Voi duceţi lupta pentru salvarea patriei. Salut pe şefii noştri iubiţi, pe una, financiară de azi, a statului, în sen­sul unei automatizări a plăţilor în­ gajat pe seii noştri indiu, pe ma.­tr’un sistem de schimburi care să reşalut Averescu şi pe d. Gheorghe dea deplina împlinire a tuturor Brătianu. Ne punem toată nădejdea , eroismul şi devotamentul lor spre binele ţării. Intr’o zi vom săr­bători salvarea ţârii din jugul ca­re o apasă. In numele comitetului mixt des­obligatiunilor decurgânde din con­ventiunile în chestiune. Pentru aceasta însă era nevoie ca Franţa să accepte o majorare a ch£ internire'a'liprop­un pe fostul cotelor destinate exportului roman preşedinte de consiliu generalul usse acolo, în măsura care să ga­ranteze soldul de acoperire a aces­tor angajamente, fără ca statul ro­mân să fie nevoit a căuta alte Văitoianu ca preşedinte”. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL VAITOIANU D. general ARTHUR VOITOIA­N - ------ NU: „Vă mulţumesc pentru marea ... surse pentru onoarea scadenţelor. Cinste ce-mi faceţi să prezidez o­ calcare a Constituţiei noastre. Ve. Problema aceasta a fost pusă de ceastă impunătoare adunare. Este chea Constituţie nici nu o permi­CU VA­N ’TAREA D-LUI ANIBAL TEODORESCU D. prof. ANIBAL TEODORESCU, a spus: „Acum câteva zile aţi citit un e­­veniment fericit. Un tren special, în loc de cofetărie, a transportat la Constanţa pe membrii guvernului. In mersul accelerat al trenului s’a ţinut şi un consiliu de miniştri. A­­cesta au fost însă preludiul unei alte manifestaţiuni. A declaraţiilor a­­gresive ale primului ministru. Vă rog să reţineţi două fapte con­stante : 1. Că de doi ani guvernul nu poate conduce ţara decât cu a­­jutorul stării de asediu; 2.,că cea mai fericită coaliţie de partide, condusă de mareşalul Averescu şi George Brătianu, a protestat tot timpul împotriva încălcării pactu­lui fundamental: constituţia. Lăsând la o parte învinuirile dre­­pte sau nedrepte aduse­ naţional-ţă­răniştilor, m­ă voi ocupa de modul cum­ a ştiut d. Tătărescu să se spe­le de acuzaţia de călcare a Consti­tuţiei. In loc să răspundă la aceas­tă acuzaţie, d.sa şi-a pierdut cum­pătul şi a cutezat să învinuiască de anticonstituţionalism pe mareşalul Averescu şi George Brătianu.­­Starea de asediu este o gravă în rea. După războiu guvernul liberal s’a gândit să introducă în Consti­tuţie posibilitatea stării de asediu. Totuşi, a supus-o la două condiţiu­­ni: să existe pericol de stat să se facă pe bază de lege. Pericol nu e­­xistă Deci de ce este menţinută sta­rea de asediu ? Care este primejdia care ameninţă ţara ? Nu există un popor mai blajin ca poporul român. Mai bun faţa de­­aceia care-l fac rău. De ce deci sta­rea de asediu? Nu.şi dă seama d. prim-ministru că menţinând starea de asediu îşi zice conducătorul partidului liberal de acest lucru ? Datoria d-lui Tătărescu este ari plece. ADEZIUNI D. general VAITOIANU, a citit scrisoarea d-lui Mihail Stelescu, prin care se anunţă că „Cruciada românismului face front comun cu acei cari au pornit lupta împotriva măsurilor excepţionale, mareşalul Averescu şi d. George Brătianu”. D. preşedinte a mai citit adeziu­ Fiica unui cârciumar ieşean, omorâtă de un hoţ IAŞI, 29. — In str. Eternităţii No. 9, la cârciuma lui Bercovici s’a co­mis în cursul nopţii o fioroasă crimă. Tânăra Tauba Goldenberg în e­­tate de 16 ani, nepoata cârciumaru­­lui, întrucât era orfană de părinţi, locuia acolo. Astă noapte un necunoscut s’a in­trodus in cârciumă cu scopul de a comite un jaf. A fost însă surprins de fată care încercat să dea alarma. Atunci necunoscutul a tăbărât asupra fe­tei şi a omorât-o. Intre timp s’a produs sgomot şi sergentul din post a venit la faţa locului, reuşind să aresteze pe cri­minal. Adus la comisariatul 5 de poliţie asasinul a declarat că se numeşte Timotei Costiuc, în etate de 32 ani, venit acum cinci zile din Bălţi. El a recunoscut că a omorât pe Tauba Goldenberg. Cadavrul tinerei a fost transpor­tat la morgă pentru autopsie, iar asasinul dus la chestura de poliție, unde continuă ancheta. Evreii înlocuiţi de la c. f. germane BERLIN, 29 (Rador). — Direc­ţiunea căilor ferate germane a tri­mis tuturor şefilor de servicii o cir­culară prin care aceştia sunt in­vitaţi a concedia imediat pe toţi evreii, care mai sunt încă ocupaţi în administraţia căilor ferate. Circulara nu exclude deja aceste măsuri nici pe evreii care au luat parte pe front Se crede totuși că această nouă măsură nu va fi aplicată decât evreilor ai căror părinți au fost amândoi evrei. no­­­i­“!“““. 9 Ju­nea Blocului cetăţenesc, da un brevet de incapacitate . ce __ v . • Declaraţiile d-lui G.Bratianu D. GH. BRATIANU, salutat cu nesfârşite urale, a citit urmatori discurs : CETĂŢENI! „Frontul Constituţional” care v'a chemat la această adunare nu şi-a căpătat numele din iniţiativa con­ducătorilor săi. El şi-a primit bo­tezul de la opinia publică a b ani care a văzut şi vede în el garanţia nădejdilor şi a năzuinţilor ei cele mai legitime. De aceia el sporeşte­­uierea şi nu va înceta decât atunci când această opinie publică ce l-a creat va fi găsit deplina satisfacţie a revendicărilor ei. Suntem adunaţi aci ca să ridicăm­ din nou cuvântul nostru cel mai hotărât de protestare împotriva re­gimului cenzurii şi al stării de ase­diu, prelungit din an în an, prin de-­­ciziuni fără justificare, raţiune ori ruşine. Acest regim întăreşte tot mai mult peste hotare impresiunea că ţara este ameninţată de grave­ turbu­rări: el distruge orice urmă de încredere în stabilitatea aşeză­mintelor şi în paşnica ei desvoltare, încercând să dea permanenţă stă­rilor anormale in viaţa noastră de stat. De aceia el ridică împotriva lui toate forţele politice conştiente. Guvernul care îl menţine îşi în­suşeşte astfel o covârşitoare răs­­pundere. El se face instrumentul unei asociaţii de jaf, de destrămare, şi chiar de trădare, care operează la adăpostul măsurilor ce i le-a im­pus. Zadarnic reprezentanţii săi se fac avocaţii unei astfel de cauze. Făţărnicia lor nu mai înşeală pe nimeni Nu mă voi ocupa deci nici de persoanele, nici de părerile lor, decât in măsura în care reproduc instrucţiunile ce li se dictează. Am însă datoria de a lămuri unele fap­te şi de a spulbera unele calomnii. CELE DOUA ATITUDINI S’a făcut de curând, printre ironii ! (Continuare in po£. Ul-ml eftine la adresa frontului nostru, in­sinuarea că noi ca partid naţional liberal am fi revendicat puterea alături de spiritul Constituţiei noas­tre şi deci împotriva ei. S’a spus că din resentimente şi supărări personale ne-am fi schimbat atitudi­nea. S’a afirmat mai ales, cu o cu­tezanţă pe care numai adevărul nu o poate avea, să ne luptăm!_ împotriva unor adversari creaţi de închipuirea noastră-La cea dintâi îm­i veţi îngădui­­ nici să nu răspund. E doar ştiut că în toată acţiunea noastră în ultimii cinci ani, am respins avantagiile puterii când ele nu se potrivesc spi­ritului aşezămintelor noastre cons­tituţionale, fie pentru aranjamente arbitrare care nesocoteau voinţa şi conştiinţa publică, fie pentru că­nu­ înţelegeam să primim, ca alţii, onoruri şi răspunderi fără liberta­tea şi securitatea necesară unei ac­ţiuni de guvernământ. S’a mai zis că am fi în contrazi­cere cu noi înşine şi că ardem as­tăzi ce am adorat ieri. Şi aci ade­vărul e limpede. In 1935 ca şi î­n 1930, noi apărăm acelaş principiu, aceeaşi instituţie monarhică pe care am voit-o şi o voim întemeiată pe toate garanţiile Constituţionale care-i determină existenţa Acum cinci ani, ne-am însuşit nădejdile şi năzuinţele unei ţări. Când aceste nădejdi au fost întunecate, ne-am afirmat îngrijorarea du­ aceeaşi sin­ceritate şi cu aceiaşi hotărâre. Noi rămânem şi astăzi în aceiaşi ati­tudine, desinteresată dar inflexibilă de apărare a Monarhiei împotriva tuturor acelora cari îi împiedecă menirea firească şi rosturile nor­male. Ne-am exprimat o convingere prin jertfă. Urmărim realizarea ei prin luptă.

Next