Curentul, octombrie 1935 (Anul 8, nr. 2751-2781)
1935-10-01 / nr. 2751
mi VIII No. 2751 Mărfi 1 Octombrie 1939 Director: PAMFIL ŞEICARD REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Palatul Nifon str. Doamnei 1, et. I ABONAMENTE: Lei 700 pe an; 350 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pentru Bănci, instituţiuni şi Administraţii Publice Lei 1000 anual; pentru străinătate : Lei 1700 pe an ; 900 pe 6 luni; 500 pe 3 luni. Abonamentele încep la 1 şi 15 ale lunii. Taxa poştală plătită în numerar conf. ord. Dir. Generale P. X T. nr. 55740/929 TELEFON Redacţia 3-4088, Administraţia 3-4084 Secretariatul şi Provincia . . 3-4080 Cabinetul directorului . . . 3-4086 0 bucureşteancă asasinată In Maria Fărcăşanu ucisă şi jefuită WIEN, 29 Sept. 1935, (United Press). — Pe linia de cale ferată de pe traseul Viena-Salzburg, prima stafie înainte de Selzthal, s’a găsit cadavrul unei femei. Poliţia crede că este vorba de d-na Maria Fărcăşanu din Bucureşti, din strada Vasile Conta 11 şi crede deasemenea că a fost ucisă şi prădată în tren şi apoi aruncată pe linie. S’a instatat că d-na Farcăşanu părăsise ieri seară Viena cu trenul de ora 10. ALTE AMĂNUNTE Din informaţiile căpătate în capitală, reese că d-na Fărcăşanu _ soţia d-lui colonel Fărcăşanu , plecase din Bucureşti in Elveţia, având asupra sa vreo 4000 franci elveţieni. Pe distanţa Viena-Salzbourg, d-na Fărcăşanu care fusese urmărită de vre-o bandă de tâlhari, a fost omorâtă, jefuită, şi apoi aruncată din tren. poşeta a fost găsită la o depărtare de 2 km, de staţia Admend. Autopsia cadavrului se va face la Viena, deşi este complect excusă probabilitatea unei sinucideri Grav accident de circulaţie In Trei cheflii răniţi Soldatul Petre Boşteanu, de 23 ani şoferul automobilului d-lui general dr. Iliescu, de la spitalul militar „Regina Elisabeta“, luând ori noapte maşina superiorului său, a plecat să facă chei la Baneasa, cu mai mulţi prieteni. In sorii zilei cheflii goneau nebuneşte pe B-dul I. C. Brătianu. La intersecţia cu strada Jules Michelet, soldatul voind să evite un alt automobil, ce venea din partea opusă, a virat brusc, spre dreapta. Automobilul derapând s’a tamponat puternic de un stâlp de tramvai. Automobilul s'a sfărâmat complect, iar şoferul, tânărul Iosef Vişan, de 20 ani, din şoseaua Mihai Bravu 223 şi un alt soldat au fost grav răniţi la obraz şi mâini. Anunţându-se Salvarea, un sanitar a dat răniţilor primele Îngrijiri, transportăndu-i apoi cu ambulanţa laspitalul Colţea. Autorităţile poliţieneşti şi cele militare au deschis o anchetă. Alte accidente de automobil Zugravul Gh. Stănescu, de 39 arti, din şoseaua Mihai Bravu 353, înapoindu-se aseară spre casă şi fiind turmentat de bătură, mergea prin mijlocul drumului. In faţa casei, când să se urce pe trotuar, chefliul a fost lovit de un automobil ce venea cu farurile stinse. Stănescu s-a ales cu fractura piciorului stâng și după ce a fost pansat la Salvae a fost dus la spitalul Brâncovenesc. — Autocamionul No. 17317, propietatea primăriei municipiului Bucureşti, condus de şoferul Ionel Iancu, din str. dr. Creţulescu 37. (com. suburbană Lupeasca), trecând cu viteză pe b-dul Maria, a lovit pe femeia Rachia Păiş, de 23 ani, de fel din com. Duca (Odorhei) şi domiciliată în str. Dincă Ştefan 40. Victima s-a ales cu piciorul stâng fracturat şi cu o plagă la cap. A fost internată la spitalul Brâncovenesc. — Gheorghe I. Gheorghe, de 26 ani, controlor la garda financiară, domiciliat în calea Plevnei 42, voind să se urce într’un autobuz de pe linia 8, ce pornise din staţia de pe şoseaua Crângaşi, a fost lovit de un autobuz, tot de pe aceiaş linie, ce venea din partea opusă. Grav rănit, imprudentul controlor a fost internat într’un spital. Regina Maria în Capitala M. S. Regina Maria s’a întors ori în Capitală. In gara Cotroceni. Regina Maria a fost primită de d- Ion Inculeț, ministru de interne. Meeting de aviaţie la Câmpina Botezul celor 2 avioane ale oraşului PLOEŞTI, 28. — Duminică 6 Octomvrie a. c. va avea loc în oraşul Câmpina un mare meeting de aviaţie organizat de filiala locală A. R. P. A. de sub conducerea d-lui Iăst. Drăgulănescu. Cu această ocazie se va oficia botezul celor două avioane pe care oraşul Câmpina la are gata,, cumpărate cu fondurile strânse în acest scop de numita filială cu concursul autorităţilor şi societăţilor petrolifere din Câmpina. Primului avion, numit „Aurel Vlaicu" îi va fi naş de general N. Condeescu, iar celui de al doilea care se va numi „Camera de muncă" îi va fi naş de ing. Baliff preşedintele Camerei de muncă din Ploeşti, care a donat o însemnată sumă acestui scop. încercarea de sinucidere din grădina Ateneului Fiind nefericit in dragoste, un tânăr se otrăveşte Persoanele cari se aflau ori după amiază în grădina Ateneului au fost martorele unei impresionante drame. Iată cele întâmplate : Tânărul Agapie Buzatu, de 21 ani, fiul unui mare viticultor din Valea Călugărească, întreţinea relaţiuni de dragoste cu o tânără anume Lenuţa, fiica unui alt viticultor tot din Valea Călugărească, in ultima vreme însă tânăra a început să-şi evite prietenul, iar acum câteva zile s’a logodit cu un altul. Desnădăjduit şi neînţelegând să trăiască fără aleasa inimei sale, Agapie Buzatu, a luat hotărîrea de a-şi curma firul zilelor. Eri după amiază a venit în Bucureşti şi ducându-se în grădina Ateneului, s’a otrăvit cu 150 grame alcool denaturat în care dizolvase 12 pastile Luminol şi 9 pastile Somnalin. Căzând în nesimţire, sinucigaşul a fost ridicat de mai multe persoane şi dus la spitalul Brâncovenesc. Asupra tânăru’ s’au o scrisoare, în care acesta arată motivul disperatului act. Alte încercări de sinucidere Tânăra Maria Constantinescu, de 20 ani, din str. Erbăriei 29, a încercat să se sinucidă, luând o puternică substanţă toxică. I s’au dat îngrijiri la Salvare. — D-na Niţa Vlaicu, de 33 ani, din str. Sebastian 115, certându-se cu soţul ei, s’a otrăvit cu esenţă de oţet. A fost dusă la spitalul Filantropia. .. D. Tătărescu reîntors din Ardeal D. Gh. Tătărăscu, președintele consiliului de miniștri, s’a întors ori în Capitală, venind din Ardeal. D-sa a fost primit în gara de Nord de d-nii: Eugen Titeanu și Sergiu Dimitriu. etc\ S’a ajuns la un acord principia! cuFranta Ministrul «de finanţe s’a înapoiat în Capitală Declaraţiile d-lui Victor Antonescu Cu simplonul de 9,55, a sosit aseară in Capitală, venind dela Geneva, d. Victor Antonescu, ministrul finanţelor. D. ministru al finanţelor a coborît din vagon, însoţit de d. subsecretar de stat Victor Rădulescu, care i-a eşit în întâmpinare aproape de frontieră şi Ioanid, directorul său de cabinet. La perond. Victor Antonescu a fost primit de d-na Antonescu, d-ra Vasilescu, Al. Neagu secretar general la finanţe, Cristu Simionescu consilier tehnic şi C. Procopeu directorul contribuţiunilor din minister. CE S’A DISCUTAT LA GENEVA După cum se ştie d. Victor Antonescu a plecat la Geneva chemat telefonic de d. N. Titulescu, ministrul nostru de externe, pentru a discuta cu primul ministru al Franţei d. Laval şi Bonei ministrul de industrie al republicei franceze, modalităţile de aranjare a multiplelor probleme economico-fnanciare, ridicate de conjunctura actuală a balanţei noastre de plăţi, în cadrul convensiunilor pe care le avem cu Franţa. Potrivit acestor împrejurări, România s'a văzut pusă în situaţiunea de a nu mai putea face faţă la timp, obligaţiunilor financiare, luate prin convenţiunile încheiate în anii trecuţi, într-o cu totul altă conjunctură economică. Noua situaţie a balanţei a creiat guvernului reale greutăţi, care au dus până la imposibilitatea efectuării transferului pentru cuponul datoriei publice, deşi acoperirea lui a fost operată din vreme, cu toate că eforturile guvernului pentru asanarea finanţelor publice a dus la un pas numai de echilibrarea bugetului. Sarcinile statului dovedindu-se astfel covârşitoare, a determinat guvernul să ceară o modificare a d. Victor Antonescu in trecuta sa călătorie la Paris, iar tratativele au fost duse de d-nii Zeuceanu şi Victor Rădulescu, fără a se putea ajunge la înţelegerea dorită, din cauza greutăţilor technice ale aranjamentului urmărit, mai ales, aflându-se la Geneva, a intervenit pe lângă d-nii Laval Simonei pentru grăbirea unei soluţii, mai împăciuitoare. Rezultatul acestor, interventiuni ale ministerului nostru de externe a determinat grabnica chemare a in ultimul timp d. N. Titulescu , d-lui Victor Antonescu la Geneva. Alegerile din Klaipeda Obstrucţiei alegătorilor germani KAUNAS, 29 (Rador). — Agenţia Elta comunică că operaţiile de votare pentru alegerile din Klaipeda au început azi dimineaţă la ora opt. Votul urmează în mod normal, fiind favorizat de o vreme foarte frumoasă. Partidele germane şi-au intensificat propaganda ilegală, interpretând în favoarea lor recentul demers al puterilor semnatare ale statutului din Klaipeda, făcut la ministerul de externe german. Deasemenea se desmint informaţiile tendenţioase din izvor german, după care funcţionarii din Memel ar fi stingheriţi în libertatea lor. NU VA FI UN PUTSCH GERMAN PARIS, 29. (Rador). — In legătură cu alegerile care se desfăşoară azi în teritoriul Klaipeda, „Le Journal” scrie că nu se prevăd incidente grave şi nici vreun putsch german. Se crede însă că rezultatul alegeKAUNAS, 29 (Rador). — Față de imposibilitatea ca votarea din Klaipeda să se termine azi, consiliul de miniștri a hotărât la ora 15 să introducă un amendament în legea electorală. In conformitate cu acest amendament guvernatorul din Klaipeda a publicat o ordonanţă prelungind alegerile şi pe mâine Intre orele 8 şi 18. Votarea este defavorabilă lituanienilor. Cercurile oficiale atribuie acest fapt, îmbulzelit de la intrările birourilor de vot. Germanii profită de acest fapt pentru a-şi înteţi propaganda. In general, alegerile de azi s’au scurs într’un ritm foarte Încet. Singurul incident produs s’a înregistrat în satul rilor va însemna un mare succes electoral pentru pangermanişti şi pentru al treilea Reich. SE ASTEAPTA SUCCESUL PANGERMANIS TILOR KAUNAS, 29 (Rador). — Profitând de complexitatea scrutinului, alegătorii germani rămân câte o jumătate de ceas în cabina de votare, reluărndu-şi apoi locul printre alegătorii care îşi aşteaptă rândul. Din această cauză sute de persoane aşteaptă în faţa unora dintre birourile de votare. Un mare număr de ţărani lituanieni se înapoiază acasă fără a fi votat, după ce au aşteptat zadarnic ore întregi in fata localurilor de vot. Din cauza acestei obstrucţii a alegătorilor germani, pare cu neputinţă ca scrutinul să poată fi închis la ora legală. Este probabil că se va întrun un consiliu de miniştri, care va hotărî prelungirea votului până târziu în cursul nopţii. Prokuls, unde un grup de propagandişti cari lipeau afişe electorale a fost atacat de alt grup. S’au trs câteva litorii de armă, sunt patru răniţi. OBSERVATORI STRĂINI KAUKAS, 29 (Rador). însărcinatul cu afaceri britanic la Kaunas a plecat în Klaipeda pentru a supraveghia operaţiile de votare. Secretarul legaţiei franceze , Kaunas şi consulul taliei la Danzig au fost însărcinaţi şi ei să supravegheze regularitatea operaţiilor de votare. Termenul alegerilor s-a prelungit D. VICTOR ANTONESCU întrebat de noi, la sosirea în gara de Nord, asupra rezultatului tratativelor duse la Geneva, d. Victor Antonescu ne-a declarat următoarele : — Am văzut, împreună cu d. Titulescu pe d-nii Laval primul ministru francez și Bonet ministru de industrie cu care am discutat toate problemele puse cu ocazia primului meu voiaj la Paris. In urma discuţiunilor avute am isbutit să încheiem un acord de principiu, prin care toate propunerile noastre au fost primite. Ţin să pecizez — a adăugat de ministru al finanţelor că am găsit la cei doi miniştri francezi intreau bunăvoinţă şi o largă nţelegere a situaţiei de la noi. STABILIREA DETALIILOR TERMICE A rămas ca pe cale de tratative să stabilim acum detaliile tehnice ale aranjamentului. Cu aceasta am însărcinat pe d. Zeuceanu şi de va fi nevoie voiu deplasa din nou la Paris — mai târziu , pe d. Victor Rădulescu. In orice caz, primul ministru al Franţei a şi dat dispoziţiuni birourilor de la Paris pentru găsirea sprijiniilor celor mai adequate şi în această privinţă, recomandându-le să aibe toată bunăvoinţa pentru găsirea căilor de rapidă perfectare a acordului. IN NOUL ARANJAMENT VA INTRA ŞI PETROLUL La o altă întrebare a noastră d. Victor Antonescu ne-a declarat că banul acord va intra şi petrolul. — Mai avem aici, în discuţie a spus d. ministru de finanţe o sumă de circa 226 milioane. , Dar... a adăugat d-sa vom mai face noi un pas înainte. Franţa unul înapoi şi nu se poate să nu ne înţelegem. ■■■!••. * * • Asupra situaţiei dela minister d. Victor Antonescu ne-a declarat că locul d-lui Mitită Constantinescu nu va fi completat, printr’o altă numire, deocamdată. — Rămân cu d. Victor Rădulescu mai departe şi vom vedea ce va mai fi — a încheiat d. ministru Antonescu declaraţiile d-sale. Acordul de principii a fost încheiat întrunirea „Frontului Declaraţiile d-lui mareşal Averescu şi George Brătianu.Alte adeziuni la Front.Moţiunea impunătoare prin scopul ei şi prin prezenţa in mijlocul ei a acelui vajnic luptător, mareşalul Averescu, precum şi a lui Gheorghe Brătianu, acest neobosit şi neînfricat luptător de fiecare clipă pentru fericirea ţării noastre. Este impunătoare această adunare prin prezenţa cetăţenilor îndureraţi de nenorocita stare in care se găseşte astăzi ţara, cetăţenii, cari indiferent de crezul lor politic au înţeles să răspundă la strigătul de pericol al ţării. Declar şedinţa deschisă”. Dri dimineaţă s-a ţinut la „Marna” întrunirea Frontului constituţional, convocată de organizaţiile averescană şi georgistă din Capitală. Sala era plină de public. O mare mulţime staţiona pe calea Griviţei şi strada Buzeşti. Cei de afară au ascultat cuvântările transmise prin megafoane. Erau prezenţi toţi fruntaşii celor două partide. Mai veniseră delegaţii Blocului cetăţenesc, cum şi numeroşi „cruciaţi”, membri ai organizaţiei „Cruciada românismului” de sub şefia d-lui Mihail Stelescu. La ora 11 fix şi au făcut intrarea în sală d-nii mareşal Averescu şi Gh. Brătianu. Însoţiţi de d-nii: general Văitoianu, F. Papacostea şi C Toma, fiind primiţi cu ovaţii de adunare DESCHIDEREA ÎNTRUNIRII Primul a luat aveuntul d. GR. TRANCU-IAŞI, care a spus : „La durerile ţării s’a mai adăogat provocarea primului ministru. „-------... —... „ -----------■— „ - Cetăţenii Capitalei reacţionează. Vă convenţiilor comerciale cu Franţa mulţumesc că participaţi în număr în sensul adaptatei lor la realitatea aşa de mare la această întrunire. Voi duceţi lupta pentru salvarea patriei. Salut pe şefii noştri iubiţi, pe una, financiară de azi, a statului, în sensul unei automatizări a plăţilor în gajat pe seii noştri indiu, pe ma.tr’un sistem de schimburi care să reşalut Averescu şi pe d. Gheorghe dea deplina împlinire a tuturor Brătianu. Ne punem toată nădejdea , eroismul şi devotamentul lor spre binele ţării. Intr’o zi vom sărbători salvarea ţârii din jugul care o apasă. In numele comitetului mixt desobligatiunilor decurgânde din conventiunile în chestiune. Pentru aceasta însă era nevoie ca Franţa să accepte o majorare a ch£ internire'a'lipropun pe fostul cotelor destinate exportului roman preşedinte de consiliu generalul usse acolo, în măsura care să garanteze soldul de acoperire a acestor angajamente, fără ca statul român să fie nevoit a căuta alte Văitoianu ca preşedinte”. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL VAITOIANU D. general ARTHUR VOITOIAN - ------ NU: „Vă mulţumesc pentru marea ... surse pentru onoarea scadenţelor. Cinste ce-mi faceţi să prezidez o calcare a Constituţiei noastre. Ve. Problema aceasta a fost pusă de ceastă impunătoare adunare. Este chea Constituţie nici nu o permiCU VAN ’TAREA D-LUI ANIBAL TEODORESCU D. prof. ANIBAL TEODORESCU, a spus: „Acum câteva zile aţi citit un eveniment fericit. Un tren special, în loc de cofetărie, a transportat la Constanţa pe membrii guvernului. In mersul accelerat al trenului s’a ţinut şi un consiliu de miniştri. Acesta au fost însă preludiul unei alte manifestaţiuni. A declaraţiilor agresive ale primului ministru. Vă rog să reţineţi două fapte constante : 1. Că de doi ani guvernul nu poate conduce ţara decât cu ajutorul stării de asediu; 2.,că cea mai fericită coaliţie de partide, condusă de mareşalul Averescu şi George Brătianu, a protestat tot timpul împotriva încălcării pactului fundamental: constituţia. Lăsând la o parte învinuirile drepte sau nedrepte aduse naţional-ţărăniştilor, mă voi ocupa de modul cum a ştiut d. Tătărescu să se spele de acuzaţia de călcare a Constituţiei. In loc să răspundă la această acuzaţie, d.sa şi-a pierdut cumpătul şi a cutezat să învinuiască de anticonstituţionalism pe mareşalul Averescu şi George Brătianu.Starea de asediu este o gravă în rea. După războiu guvernul liberal s’a gândit să introducă în Constituţie posibilitatea stării de asediu. Totuşi, a supus-o la două condiţiuni: să existe pericol de stat să se facă pe bază de lege. Pericol nu există Deci de ce este menţinută starea de asediu ? Care este primejdia care ameninţă ţara ? Nu există un popor mai blajin ca poporul român. Mai bun faţa deaceia care-l fac rău. De ce deci starea de asediu? Nu.şi dă seama d. prim-ministru că menţinând starea de asediu îşi zice conducătorul partidului liberal de acest lucru ? Datoria d-lui Tătărescu este ari plece. ADEZIUNI D. general VAITOIANU, a citit scrisoarea d-lui Mihail Stelescu, prin care se anunţă că „Cruciada românismului face front comun cu acei cari au pornit lupta împotriva măsurilor excepţionale, mareşalul Averescu şi d. George Brătianu”. D. preşedinte a mai citit adeziu Fiica unui cârciumar ieşean, omorâtă de un hoţ IAŞI, 29. — In str. Eternităţii No. 9, la cârciuma lui Bercovici s’a comis în cursul nopţii o fioroasă crimă. Tânăra Tauba Goldenberg în etate de 16 ani, nepoata cârciumarului, întrucât era orfană de părinţi, locuia acolo. Astă noapte un necunoscut s’a introdus in cârciumă cu scopul de a comite un jaf. A fost însă surprins de fată care încercat să dea alarma. Atunci necunoscutul a tăbărât asupra fetei şi a omorât-o. Intre timp s’a produs sgomot şi sergentul din post a venit la faţa locului, reuşind să aresteze pe criminal. Adus la comisariatul 5 de poliţie asasinul a declarat că se numeşte Timotei Costiuc, în etate de 32 ani, venit acum cinci zile din Bălţi. El a recunoscut că a omorât pe Tauba Goldenberg. Cadavrul tinerei a fost transportat la morgă pentru autopsie, iar asasinul dus la chestura de poliție, unde continuă ancheta. Evreii înlocuiţi de la c. f. germane BERLIN, 29 (Rador). — Direcţiunea căilor ferate germane a trimis tuturor şefilor de servicii o circulară prin care aceştia sunt invitaţi a concedia imediat pe toţi evreii, care mai sunt încă ocupaţi în administraţia căilor ferate. Circulara nu exclude deja aceste măsuri nici pe evreii care au luat parte pe front Se crede totuși că această nouă măsură nu va fi aplicată decât evreilor ai căror părinți au fost amândoi evrei. noi“!“““. 9 Junea Blocului cetăţenesc, da un brevet de incapacitate . ce __ v . • Declaraţiile d-lui G.Bratianu D. GH. BRATIANU, salutat cu nesfârşite urale, a citit urmatori discurs : CETĂŢENI! „Frontul Constituţional” care v'a chemat la această adunare nu şi-a căpătat numele din iniţiativa conducătorilor săi. El şi-a primit botezul de la opinia publică a b ani care a văzut şi vede în el garanţia nădejdilor şi a năzuinţilor ei cele mai legitime. De aceia el sporeşteuierea şi nu va înceta decât atunci când această opinie publică ce l-a creat va fi găsit deplina satisfacţie a revendicărilor ei. Suntem adunaţi aci ca să ridicăm din nou cuvântul nostru cel mai hotărât de protestare împotriva regimului cenzurii şi al stării de asediu, prelungit din an în an, prin de-ciziuni fără justificare, raţiune ori ruşine. Acest regim întăreşte tot mai mult peste hotare impresiunea că ţara este ameninţată de grave turburări: el distruge orice urmă de încredere în stabilitatea aşezămintelor şi în paşnica ei desvoltare, încercând să dea permanenţă stărilor anormale in viaţa noastră de stat. De aceia el ridică împotriva lui toate forţele politice conştiente. Guvernul care îl menţine îşi însuşeşte astfel o covârşitoare răspundere. El se face instrumentul unei asociaţii de jaf, de destrămare, şi chiar de trădare, care operează la adăpostul măsurilor ce i le-a impus. Zadarnic reprezentanţii săi se fac avocaţii unei astfel de cauze. Făţărnicia lor nu mai înşeală pe nimeni Nu mă voi ocupa deci nici de persoanele, nici de părerile lor, decât in măsura în care reproduc instrucţiunile ce li se dictează. Am însă datoria de a lămuri unele fapte şi de a spulbera unele calomnii. CELE DOUA ATITUDINI S’a făcut de curând, printre ironii ! (Continuare in po£. Ul-ml eftine la adresa frontului nostru, insinuarea că noi ca partid naţional liberal am fi revendicat puterea alături de spiritul Constituţiei noastre şi deci împotriva ei. S’a spus că din resentimente şi supărări personale ne-am fi schimbat atitudinea. S’a afirmat mai ales, cu o cutezanţă pe care numai adevărul nu o poate avea, să ne luptăm!_ împotriva unor adversari creaţi de închipuirea noastră-La cea dintâi îmi veţi îngădui nici să nu răspund. E doar ştiut că în toată acţiunea noastră în ultimii cinci ani, am respins avantagiile puterii când ele nu se potrivesc spiritului aşezămintelor noastre constituţionale, fie pentru aranjamente arbitrare care nesocoteau voinţa şi conştiinţa publică, fie pentru cănu înţelegeam să primim, ca alţii, onoruri şi răspunderi fără libertatea şi securitatea necesară unei acţiuni de guvernământ. S’a mai zis că am fi în contrazicere cu noi înşine şi că ardem astăzi ce am adorat ieri. Şi aci adevărul e limpede. In 1935 ca şi în 1930, noi apărăm acelaş principiu, aceeaşi instituţie monarhică pe care am voit-o şi o voim întemeiată pe toate garanţiile Constituţionale care-i determină existenţa Acum cinci ani, ne-am însuşit nădejdile şi năzuinţele unei ţări. Când aceste nădejdi au fost întunecate, ne-am afirmat îngrijorarea du aceeaşi sinceritate şi cu aceiaşi hotărâre. Noi rămânem şi astăzi în aceiaşi atitudine, desinteresată dar inflexibilă de apărare a Monarhiei împotriva tuturor acelora cari îi împiedecă menirea firească şi rosturile normale. Ne-am exprimat o convingere prin jertfă. Urmărim realizarea ei prin luptă.