Curentul, aprilie 1936 (Anul 9, nr. 2932-2959)
1936-04-05 / nr. 2936
2002 pagins) CARMEN SYLVA-MOVILA De vânzare teren în plin centru comercial în faţa primăriei ângă parcul Movila şi pe malul lacului la şoseaua Carmen- Sylva-Mangalia (Bul. J. G. Duca) Se pot cumpăra loturi sau suprafeţe în metri pătraţi. Suprafaţa unui lot 600 m. p. Preţuri de ocazie. A se adresa: Str. Braziliei 34. E Predoiu, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Publica|ie P*ntra tecMrinr«* prin bună Învoiții * TMtamantaiai «xiatent din Par•wl fea|*T, va !•*apara 4M* data alpecUM rtmă k 33 Aprffia 1941, *• prhww efcrt* laoblta si rignata la Sarvtaiul LlaitetUloar din «ir. Vacile Ro- WWW ar. 13, nn fiacara ai da lucru In erai* da tarvieta si pini la 4 Aprilie 1931, era 11 dimineaţa. Chirk dak cara va Incapa concurenţa eate de lai 150,000 anual, iar laraatk provsaoria aete da lei 5 la sulă, dfaa chiria iniţială, urmând ca adjudaaatarel el achit«, la aprobare, chi_ Mm pa primei* trei luni, pfcu garanta da M la euM. I* i»aa da 4 Aprilia 1936, ora 11 a. m., sa va proceda la deschiderea ofertelor. Totdeodată se anulează termenul de 16 Aprilie 1936 anunţat prin publicaţii anterioare pentru aceias concurenţă. La serviciul Licitaţiilor de mai sus sa poate vedea mosilele şi orele arătate eectul de sarcini şi condiţiunile de închiriere. Nr 187 L/936 31 Martie 1936. Dir. Financiară (Continuare prinsul unei ţări, dacă ai isfrnnt să-ţi deghizezi intenţiile Intr’un curent de opinie, atunci smulgi iniţiativa din mâna guvernului legal, spre a-i impune din umbră directivele, spre a-i regreeelativele. Şi am impresia, — o impresie ce In fiecare zi îşi află confirmările, — că de mult conştiinţa publică a devenit câmp de luptă Intre tendinţele de captări, de recrutări, de organizări, ale Moscovei şi ale Berlinului. Sunt întâmplări ştiute şi neştiute , întâmplări despre cari s’a vorbit, altele cari s’au tăinuit, — dar toate aceste tăinuiri nu pot înlătura faptele, nu pot evita diagnosticările. Numai o minte neroadă işi poate închipui că este normal un pact de neagresiune cu boala. O infecţie îşi are evoluţia ei, şi oricât s'ar Încerca ori s’ar amâna operaţia devine o necesitate. Numai că ezitanprovinciei care ameninţă insulele japoneze şi mai ales rivalitatea economică, arerată de industria sovietică din centrul Siberiei, separă Sovietele de Japonia şi ţin o atmosferă de veşnică încordare. S'ar putea deci ca viitorul răsboiu să-şi aibă leagănul în imperiul soarelui. Continentul european are şi el problemele lui. In centrul lor stă Germania. Autorul de care ne ocupăm discută şi aceste probleme până la ultimele evenimente şi conferinţa de la Londra. Concluziile pe care Ie trage sunt desigur în bună măsură nesigure şi face toate rezervele. Materialul pe care îl prezintă însă este bine să fie cunoscut. Cartea pe care am prezentat-o nu e lucrare de opinii. Autorul nu a urmărit acest lucru. Bogatul material, deşi nu-i totdeauna din prima mână, totuşi dă posibilitatea să se vadă că trecem printr'o perioadă în care multiple MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizare Dos. Nr. 126/936. D. Armando Bogardo, supus italian de profesiune dactilograf, domiciliat în Bucureşti, str. Simonide 14, născut în Drăgăşani ,jud. Vâlcea la data de 25 Ianuarie 1911, de religie ortodox, în ţară din anil naşterii, a făcut la această Comision* cerere de e i se acorda nationalities română, declarând că r*. mint* k cetăţenia italiană ei la orice altă supuşenie străină. ★ Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiilor art. 23 din zisa lege. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară , Liviu C. Tcaciuc, născut la 19 iuiuarie 1902 în com. Vicovul de Sus (Rădăuţi), domiciliat in Cernăuţi, str. Ion Grămadă nr. 18, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Tcaciuc in acela de Dan, spre a se numi Liviu C. Dan ★ Ministerul publică aceasta conform art 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de a- I falatul II al zisului articol. din pagr. I-») ţii se smulg acestei laşităţi spre a încerca o operaţie „in extremis**, adică exact când infecţia a invadat toate celulele, când septicemia dă o delirantă introducere morţii. Când umbra răsboiului începe să se proiecteze, când simţi cum reîncep înviorate aşteptările adverse, atunci se trec In revistă forţele morale ale Naţiei, se verifică discipliile, se definesc tăriile guvernelor. In faţa evenimentelor ce multiplică ultimatele date conştiinţei româneşti, nu putem opune un suflet răvăşit, nici un guvern dispus să accepte toate înfruntările, toate jazzurile desordinel din interior. Disciplină aspră înlăuntru, ochiu ager în afară. Umbra răsboiului se aşterne peste Europa Centrală, Pamfil Şeicaru sunt cauzele din care se poate ajjunge la un răsboiu. Noi trăim o vreme în care pacea se simte; or, acest lucru însuşi ne arată că presimţim răsboiul. Numai atunci popoarele se pot bucura de pace când nu o percep şi nu o au prezenţă în minte. Pacea conştientă este deja un semn că ne e frică de răsboiu. Fiecare contribuţie ce ni se prezintă spre a ne orienta în haosul internaţional nu trebue să o dăm cu nepăsare la o parte şi chiar atunci când nu ne mulţumim prin modul cum se foloseşte materialul, totuşi e bine să o citim, căci niciodată nu poţi şti unde stă ascuns adevărul. Mircea V. Pietrescu Umbra răsboiului (Continuare din pagina ba Cronica literari Mihail Enthiescu: Poezii. Ediţie revăzută de G. Ibrăileanu. Ed. „Naţionala Ciornei", 1936. Observaţiunile de rigoare asupra acestei ediţiuni au fost făcute la timp. Greşelile de tipar puse în sarcina lui G. Ibrăileanu, care revăzuse aceste poezii, au fost şi cele rectificate într’un foileton publicat într’un cotidian din Bucureşti. Istoria literară va ţine seamă de acest răspuns al lui G. Ibrăileanu şi cari, departe de a constitui o desvinovăţire, aduce dovada unei perfecte bune credinţe. Observaţiunile care s’au făcut nu înseamnă însă că au fost complecte, sau că nu se mai pot face altele. Punctele de vedere ale istoriei literare le cunoaştem. Ea identifică, compară şi controlează textele şi manuscrisele. Munca istoricului literar care are totuşi o metodă şi un spirit critic nu-i de despreţuit. Mai vulnerabilă şi mai odioasă ni se pare însă tendinţa unora de a se specializa in monopolizarea eminescomaniei, când ştiut este că o operă care aparţine geniului etnic al unui popor nu poate fi înţeleasă şi comentată decât dacă te situezi în această perspectivă, a ridica particularismul etnic pe culmile ameţitoare şi luminoase ale universalismului. Mihai Eminescu este quintesenţă de românism. Geniu al rasei şi tălmaci al viitorului ei. Apariţia lui într’un moment de degenerare politică şi socială este un fenomen biologic, o svâcnire a rasei, o reacţiune febrilă a sângelui care era otrăvit de toxina politică. Punctele de reazăm ale criticii eminesciene sunt de asemeni învechite, mâncate de molii, lovite esenţial de neînţelegerea didactico-academică. In ultimul pătrar al secolului al XIX, chiar mai înainte, şi o bună bucată de timp din sec. XX, prin criticism se înţelegea reacţiunea unor spirite retrograde, care se înpotriveau formelor noi criticându-le, pentru că nu se adaptaseră sau nu aveau conexiuni naturale cu fondul natural şi istoric. Mihai Eminescu, a fost judecat în perspectiva acestei bătălii literare şi ideologice. Spune G. Ibrăileanu, în prefaţa sa la „Spiritul critic în cultura românească” : „prin revoluţionarism înţeleg ideologie transplantată la noi,... prin naţionalism trezirea conştiinţei naţionale determinată, pe lângă alte cauze, de aceiaşi ideologie“. Prima filiaţiune este riguros exactă. Conformă cu dialectica ideologiei democratice. Cea de a doua întâmpină, sau mai bine zis, recunoaşte şi „alte cauze“. Aceasta înseamnă că, în calea naţionalismului românesc s’a ivit o piedică, o forţă care i-a zădărnicit acţiunea. Istoria a trecut printr’o eclipsă de idei, şi societatea etnică s’a resimţit adânc din această pricină. Naţionalismul deci, exisă, ca o forţă istorică, şi reacţiunea „critică“ nu reprezintă altceva decât violenta trezire a unui spirit agonizant. Generaţia dela 1840 precede critica eminesciană şi junimistă. Culturalismul conservator, al lui Gh. Asachi cu deosebire, precede deasemeni reacţiunea naţionalistă. Chiar în câmpul de forţe al liberalismului se întruneau tendinţe contradictorii: N. Bălcescu, Ion Heliade Râdulescu, Mihai Kogălniceanu. Chiar Ion Ghica Şi Vasile Alecsandri. Acesta din urmă prefaţează critica socială a lui I. L. Caragiale, şi dacă î s’a dat prea puţină importanţă, aceasta numai din cauză că, limba pe care o folosea el în opera dramatică nu avea un caracter literar, fiind plină de arhaisme, provincialisme şi chiar cuvinte străine făgaşului estetic. Mihai Eminescu este ctitorul limbei româneşti şi în arta literară nu a fost întrecut de nimeni. Spune G. Ibrăileanu în prefaţa acestei ediţiuni : „limba este măsura artei unui poet“. Ca a vrut să înţeleagă G. Ibrăileanu făcând această afirmaţiune categorică ? S’ar putea ivi două răspunsuri. Primo: un mare poet recrează o limbă prin imagini şi prin expresii noi, reînviind cuvinte şi reîmprospătând altele care au ieşit din uz. Aceasta înseamnă că un poet mare este un totalizator al acestei materii biologice, un spirit dinamic care se integrează în sângele viu al rasei şi circulă cu el dealungul istoriei. Secundo : un poet mai poate fi şi un inovator, care adaptează limba şi o preface, o alterează chiar alipind-o de senzaţii şi idei personale sau aflate în circulaţia unui curent literar. In sensul acesta limba isi pierde caracterul ei natural, organic, şi devine un vehicul artificializat. Cazul simbolismului este notoriu. Origina acestui curent literar se află în statica spiritului francez. Gama intelectualistă pe care a evoluat, a dus, după cum se ştie, la o alterare a limbii, la o prefacere a ei pe teme şi imagini străine fondului etnic. Nu se mai pune întrebarea, pe care linie de mişcare se situiază Mihai Eminescu. Ar fi de prisos. G. Ibrăileanu adaogă câteva rânduri mai jos, tot în prefaţa amintită: „orice vers al lui Eminescu este o întrebuinţare nouă a limbei române Şi o orchestraţie nouă a muzicii ei“. ’ (Pag. VI). Mihai Eminescu a creat în sensul rădăcinilor primare a lmbei româneşti. El era, după cum se ştie, un pasionat cetitor al cronicilor, un admirator al trecutului, şi un entuziast cercetător al poeziei populare. Pe deasupra oricăror consideraţiuni, Mihai Eminescu era integrat efectiv sensibilităţii etnice. Limba literară a lui Mihai Eminescu mai reprezintă şi o reacţiune evidentă împotriva ereziilor filologice, a nălucilor scornite de grămătici şi a barbariei nealogismelor. Mihai Eminescu a purificat limba literară, i-a dat haină luminoasă şi fond de înţeleaptă înţelegere. Limba poporană şi limba cronicarilor, viaţa istorică şi sângele fierbinte al rasei, iată elementele care năzuesc în arta lui Mihai Eminescu. Cu bună dreptate, G. Ibrăileanu face următoarea caracterizare : „Eminescu nu este numai un poet de geniu. Este ceva mai mult. El este cel dintâiu care a dat un stil sufletului românesc, și cel dintâi Român în care s’a făcut fuziunea cea mai serioasă — fuziunea normală — a sufletului daco-roman cu cultura occidentală“. (Pag. VIII). Din spusele lui G. Ibrăileanu se poate înţelege, în primul rând, că s’a făcut o fuziune normală (aluzie la fuziunea nenormală, politică), şi că, sufletul daco-roman este elementul primar şi principal al acestui proces organic. Noi ştim însă că sufletul unei naţiuni creiază cultura, şi că prin urmare, nu poate fi vorba de o cultură „occidentală“, fără să ţinem seama de cea românească. G. Ibrăileanu a uitat să adauge acest lucru, pe care însă l-a demonstrat limpede în cele două eseuri ale lui, „Creaţie şi analiză“ şi „Caracterul specific naţional în literatură“. Aceste consideraţiuni legitim şt noua ediţie de poezii a lui Mihai Eminescu publicată de defunctul critic G. Ibrăileanu. Dându-le o formă unitară prin eliminarea cuvintelor şi expresiilor dialectale, dar păstrând aceste forme dialectale atunci când ele dădeau rima unui vers, sau nu aveau alt corespondent în chiar limba întrebuinţată de Mihai Eminescu, G. Ibrăileanu a făcut un real serviciu didactic literaturii eminesciene şi culturii româneşti. A nu introduce forme noi, neexistente, la Eminescu a fost un criteriu de judecată pe care G. Ibrăileanu l-a respectat pretutindeni. Ediţia aceasta, rămâne una dintre cele mai bune, mai cu seamă din punctul de vedere didactic. Ii dăm onorurile cuvenite, chiar la cea de a doua tipăritură. Greşelile de tipar sau de amănunt filologic le lăsam în sarcina altora, pentru că noi nu îndeplinim oficiul de corectori sau de grămătici. Un cuvânt de laudă pentru editura Ciornei, este de circumstanţă. Nicolae Roşu .»la «».£•’ «*.*#«.»§•»•**»« CURENTUL Recitalul pianistului Uninsky Fundaţiile Culturale Regale organizează Duminică dimineaţă la orele 11 în sala Dalles un recital al pianistului rus Alexandre Uninsky, care a fost joi seară sonstul concertului simfonic al Fiarmonicei. Programul cuprinde trei sonate e sonata „Appassionato de Beethoven, Variaţiunile pe o temă de Paganini de Brahms şi un grup de compoziţii de Chopin,n interpretarea cărora Uninsky excelează. PIRIN-PLANINA* este noul volum de proză al d-lui G. TOPÂRCEANU Cartea construită cu episoduri se desfăşoară cinematografic. Expunerea este sobră şi densă menţinăndu-se numai la amănuntul semnificativ. PIRIN - PLANINA a apărut In Mit. Naţionala-CioTM” Se ştie că în 1930, Uninsky a repurtat la Varşovia marele premiu „Chopin” dintre două sute de candidaţi cari se prezentaseră la acest concurs internaţional. Despre Olanda Sâmbătă 4 Aprilie orele 9 seara, în localul Teatrului „Ligii Culturale” din Bd. Schitul Măgureanu No. 1, în ciclul de conferinţe organizate despre „Olanda” va vorbi de profesor Nicolae Iorga, preşedintele „Ligii Culturale’’ despre: „Privelişti din Olanda’’ (cu proecţiuni) a treia şi ultima conferinţă. Biletele se află de vânzare la casa Teatrului în fiecare zi între orele 10. 12 dim. şi 4-10 seara. Universităţile engleze Azi Sâmbătă, la ora 6 d. a., d. P. Grinnn, profesor de literatură engleză la universitatea din Cluj, va conferenţia la Academia Comercială. D-sa va vorbi despre „Universităţile engleze“, în seria de conferinţe a Societăţii anglo-române. Intrarea liberă. Cronica Șahului Partida engleză, jucată la Reval, 1936 milb : negru: Schmidt Turn 1) C4, C6; 2) Cf3, d5; 3) b3, Mg4; 4) g3, Dc8; 5) Ng2, Ng3; 6) C—0, Nxg2; 7) Rxg2, Cd7? (o mutare slabă); 8) cxd5, cvd5; 9( Nb2, Cfif6; 10)Cc3, Dd8; 11) Tel, Tc8; 12) Cb5, a6 (prea târziu); 13) Txc8, Dxc8; 14) De1, Db8; 15) Cc7-1, Rd8; 16) Ce5, Cxe5; 17) Nxe5, Rd7; 18) Cxd5, Dxe6; 19) Cb6-1, Re6; 20) Dc8h, și negoul cedează. Campionatul intercercuri din Capitală la ultima rundă din sitămâna tecută s-au înregistrat următoarele rezultate: C. F. R.A—București „A“ 3—2 (1), G F. R. „B”—Adesgo „A” 5—1. Avram Iancu—București „B” 3—2 (1), Adesgo „B"_Grant 4%—1 y,. A. Philidor—Voinţa 5—1, SET—Arsenal 5%__Va. P. T. T.—A. T. A. S. 5—1, I. G. Duca—Gh. Bratianu 5 Va— Va- Clasamentul după această rundă : 1 . F. R. „A“ 36 (2), 2. București „A” 32 (2), 3. I. G. Duca 31%, 1. Andréa Philidor 28, 5. C. F. R. „B“ 28, 6/7, P. T. T. şi S. E. T. 23%, 8. Adesgo „A“ 19%, 9. Arsenalul Armatei 18%, 10. A. T. S. A. 17 (1), 1la Grant 15, 12. Voinţa 14%, 13. Gh. Brătianu 13Va, 14. Bucureşti „B“ 11 (2), 15. Adesgo „B” 10Va, 16. Avram Iancu 10 (1). Cercul Bucureşti a eşit din acest concurs înfrânt. Nu anticipăm, dar până în prezent aşa arată clasamentul. Are însă o mare scuză: nu mai este cercul Bucureşti de acum un an, numărând 20 (douăzeci) de talente. Cei mai mulţi s-au împrăştiat la cele şaisprezece cercuri din capitală, unde la rândul lor muncesc şi propagă jocul de şah pentru noile generaţii româneşti de mâine. Cercul Bucureşti, dacă are azi o înfrângere în schimb are o victorie bine meritată, câştigând marea bătălie, cu cele douăzeci cercuri de şah din capitală (afiliate la F. R. S.) înfiinţate. Şi va veni o zi, când cloşca îşi va aduna puii, mai bătrâni..., dar mulţumiţi de misiunea lor. Din toată lumea. La Moscova, începe la 5 Mai a. c. un concurs internaţional la care participă următorii maeştrii: dr. Euwe, Capelbanca, Flohr, Lasker, Lilienthal, L. Steiner, Botwinnic, Fijumin, Khan, Löwenfisch, Rogosin. ESTONIA La Reval, a avut loc un concurs pentru campionatul fostoniei. A câştigat P. Schmidt 8, urma de Rand cu 6 jum. Fridemann cu5 jum. Uulberg 4 jum. MARGATE. Paşti are loc un turneu internaţional la care au fost invitaţi Copabîâria, Florior, Lundin, Stahlberg, Reilly, Faihlaurat, Sergeant, Thomas, Tyler, Miss Menci, NOTTINGHAM, cel mai interesant concurs. Au acceptat să participe Euwe, Alchin, Capablanca, Flohor, Bogolinbow, Lasker, Botwinnick, Fine, Reshevsky, Eliskases, Spielmann, Sultan Khan Rashdan. Un concurs la care participă elita șahului mondial, numai pretendenţii tronul şahului. Amatorii din întreaga lume au ce câştiga după un asemenea turneu. alb: SCHMIDT negru: TURN 1) C4, C6. 2) Cf3, d5. 3) exd5, Cxd5. 4) Nc4, Cb6. 5) Nb3, C5. 6) d3, Cc6. 7) Cf3, e5. 8) C—V, Ng4. 9) h3, Nh5? 10) Cxe511, Nd2. 11) Nxf7+, Re7. 12) Ng5+, Rd6. 13) Ce4-1-1 (Al doilea sacrificiu) Rxe5. 14) f4+, Rd4 (la Rf5 15 Cg3 cm. mat frumos). 15) Taxdt 1, Re3 (amenința c3+ cu mat în două mutări). 16) Tf3+, Re2. 17) Td2+, Rel. 18). Tf1 mat. eng. eduard Editura „Cugetarea“ a pus în vânzare noutăţile: Să facem un gimnaz... de Vaier lui Grecii Pagini de adevărată valoare literară, interesante atât prin materialul inedit privind mediile şcolăreşti cât şi prin amostrul fin şi iscusita mânuire a povestirii şi dialogului HILDA noul roman al d-lui Ury Benador O carte de subtilă analiză, scrisă cu dragoste de adevăr şi în care mulţi îşi vor recunoaşte propriile mari nelinişti Concertul violonistului Campaiola Astă seară, orele 21, va avea loc în Sala Dalles anunţatul concert al violonistului italian Enrico Campaiola, organizat de Institutul de Cultură Italiană. In program: Veracini, Vivaldi, Nordia, Paganini, Tartini-Kreisler, Beethoven, şi la pian d. prof. Paul Jelescu de la Conservatorul din Bucureşti. Cărţi-reviste A apărut: „înfiinţarea sechestrului (popriri) pe salariile funcţionarilor publici, pensionari şi salariaţi partculari“ de d. Ioan Preutu, avocat public. Lucrarea cuprinde un documentat material privitor la poprire pe salarii şi îndrumări practice pentru creditor şi debitor precum şi mijloacele de apărare.* A apărut „Albina” No 13 revista Fundaţiei Culturale Regale „Prin Icipele Carol” scrisă pentru popor, cu următorul cuprins: O nouă carte românească pentru dreptatea oame ■ nilor; Alte lupte ale lui Ştefan cel Mare; Dumineca a cincia a marelui post; Garabet Ibrăileanu; Cântecele noastre; Prohodul Domnului nostru Isus Hristos; Hrana animalelor; Mihail Eminescu; Datoriile gazdei şi ale oaspetelui; Problema pomicolă din punct de vedere social; Sărbătoarea de la Palatul Regal; Jocuri, glume, ghicitori; Ştiri din toată lumea; Fotografii cu vederi din ţară. Premiu literar „Editura Noastră“ a acordat premiu de „POEZIE NOUA” tânărului poet bucovinean ROMAN BOCA, pentru volumul de poezii „Ritmuri dintrun Veac Nou”, care va apare in curând. „MARELE PREMIU DE POEZIE” pe 1936 al „Editurii Noastre“ se va decerne în cursul lunii Aprilie a. c. Se primesc manuscrise afină la 15 Aprilie a. c. pe adresa „Editură Noastră Calea Moşilor 199, Bucureşti”, ORT.: Sâmbăta lui Lazăr. Cuv. Iosif Scriitorul de cântări şi Gheorghe din Malea, CAT.: Sf. Isidor (f 636). PROT.: Ambrosiu. ISR.; 12 Nissam 5696. Şabeth, MAH.: 12 Muharom 1355. OPERA, seara ora 8,30: „Carmen”. MATIONAL, matineu ora 2,30: „Harap alb’. Seara ora 8,30: „Un biet moş şi un Doge”. REGINA MARIA, ora 9 seara: „Milionara". ALHAMBRA, matineu ora 3 pju.: „Al hambruna nebuna”. Seara ora 9; „Al hambrua» nebuna’’. VESEL, matineu ora 3 p.m.: ,Aero- Găeşti”. Seara ora 91 .,Aero-Găeşti”. MAJESTIC, matineu ora 3 p.m.: „Fraţii Siamezi”. Seara ora 9; „Frăţii Siamezi”. OIA&flU&gntf CAPITOL: „O noapte la Operă” cu fraţii Merz. ARO: „Tárás Balba” cu Harry Bath. TRIANON: „Posturea mea’' cu Marlene Dietrich şi Gary Cooper. SELECT: „Maria Baskieriseff şi „Tovarăşii’’. SAVOY: „Regele detectivilor” cu Cămilă Horn Georg Alexander şi Music Hall. ROXY: „O noapte la Operă” cu fraţii Marz. A.R.P.A.: „Secretul lui Budha’’ cu Warner Oland. SCALA: „Samson” cu Harry Baur şi Gaby Morlay şi Jurnal VOX: „Dragoste în taxi” cu Leo Slesak şi Olga Tschechowa şi complectare. FEMINA: „Denunţătorul" cu Victor Mc. Laglen şi „Iubirea lor“ cu Charles Boyer. BOULEVARD PALACE: „Zongo spaima Africei”. , FORUM: „Königsmark” şi „Cerul in flăcări”. OMNIA: ..Koniksmark” şi „Eroare conjugală”. DARLY: „Vraja tinereţei” şi „Nopţi moscovite” cu Annabella. CORSO: „Mazurca” de Willy Forst cu Pola Negri. CITY: „Stradivarius” cu Gustav Fröhlic şi „Miracolul vieţii” cu King Vidor. BIZANTIN- Charles Boyer in „Caravana” şi „Dama de pică” cu Barbara Stanwyck. LIDO: Paul Kemps în „Mătuşa lui Charley” şi „Un vis de iubire” cu Charlotte Susa, FRANKLIN: „Juanita” şi „Shangar”, MANON: „Femeia cu părul roşu” cu Charles Boyer şi Joan Harlow şi „Parada albă” cu John Boles şi Loreta Young, MARNA, Ana Sten şi Frederic March în „îngerul întunericului’ şi doui completări Silly colorate. MARCONI: „Armele veghează” jurnal şi trupa Titi Mhăilescu. VOLTA BUZEŞTI: „Tot oraşul vorbeşte” cu Edward Robinson şi „Noaptea visurilor mele” cu Lilian Harvey. DIANA: „Călăreţul fără nervi" cu John Wayne şi „Micul colonel’, cu Shirley Temple, MODEL: „Supune-te legii” cu Leo Carillo şi „Prizonierul... LIA; Claudette Colbert în „Parodia vieţii” şi „Blitz-Blank” cu Anay Ondra, KISELEFF, Frederick March in „Benvenuto Cellini şi Anny Ondra in „Zero la purtare”. AMERICAN: Anna May Wong — Fritz Kortner în „Ali baba” şi „Ducele de fier”. SPLENDID: „Armele veghează” cu Annabella şi „Extraordinarul Mister Rugles”. DICHIU: „Episode” cu Paula Wessely şi „Caravana” cu Chiles Boyer. TOMIS: „Vreau să mă mărit” cu Claudette Colbert şi „Extraordinarul Joe” cu Joe Brown. IZBÂNDA: „Mazurka” cu Pola Negri Regia Willy Forst, MILANO: „Casta Diva” cu Martha Egerth şi „Infernul lui Dante BOLERO: „Cruciadele” cu Loreta Young şi „Operatorul de la operă”. RAHOVA: „Meropolitan” cu Lawrance Tibett şi „Secretul mumiei” cu Warner Oland. . ODEON: „Crinul din mocirlă” cu Silvia Sidney şi „Fica rozelor”, cu John Boles. VOLGA: „Odifornia” cu Harry Baur şi „Inamicul public or. 1”. REGELE FERDINAND: „Vulturul din California” şi „Doamna porunceşte” cu Richard Cromwell. , SIC: „Cuceritorii“, „Misterul unei nopţi“, „Sili Simphonie“ şi „Mickey Mouse”. COTROCENI: „Episode” şi „Stradivarius”. dacAX: „Drumul vieţii şi „Avionul la tomă"1. PACHE: „Străjerii Africei” şi „Nop moscovite”. DORY: „Masacrul”, Cazacul şi privighetoarea” şi trupa de reviste. CENTRAL: „Pe mările Chinei” „Convoiul în flăcări” și artiști. CALENDAR: Sâmbătă 4 Aprilie 1936 * vi- Sâmbăta 4 1875 in. RADIO-ROMANIA 150 kw. H>0 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 923 kHz. 13.00. Ora, Calendar, Actualităţi, Cota Dunării. 13-05: Concert de prânz, Muzică uşoară (discuri). A fost odată un mic chinez de Richard şi Mai dăini o litră şî un sifon de Martini, (voce: Moscopol, H. M. V); In fiecare zi, în fiecare noapte, foxtrot de Warren, (H. M. V.); Nu-ți pare rău când vezi că plâng, tango de Vasilescu, (voce: Mia Braia, Gristal-Mischonzniky); Paso debele șî Vals spaniol de Lucchesi. 13-25—13.35*. Sport, Știri artistice. 13.40: Muzică variată (discuri): Preludiu şî Cântec de leagăn de Jaemefeld, (arch. Covent Garden, dîrij. de Malcolm Sargent, H. M. V.); Mazurcă de Tansman, (pian: M. Tansman, (Gramofon); Cântec de seară de Schumann şi După vis de Gabriel Fauré, (violoncel: Gáspár Ossado, H- M. V.); inimi şî diamante, selecţîunî de Granîchstaedten şi Darewsky, (arch. „1926‘‘ dirij. de Percival Mackey, C). 14.15: Radio Jurnal. 14.30: Muzică uşoară (discuri): Dacă n’aşi asculta decât inima de Lattes şi Dragostea ta de Jurmann- Kaper, (voce: Tine Rosst, C)‘, Ad’o, draga mea, fox de Hoffmann şi Ploaie pe acoperiş, fox de Renell, C); Slowfoxuri de Röhmelt şi Balz, (Kristall); Brâuleţul şi Bătuta, (arch. Ioniţă Bădiţă, H. M. V.). 15 00: Ultimele ştiri. 17.00: Ora strajerilor: I. — Metodele pedagogice practice în noul curent al educaţiei tineretului de Insp. Atanasie Popa. II. — „Cercetaşui nu minte“, scenariu radiofonic prezentat de cercetaşul Orfelinatului Casei Muncii C. F. R. din Predeal sub comanda. av. Savopol. ill. — Cronica străjerilor de Prof. Tîberiu Crudu. 18.00: Concertul Fanfarei Şcoale pregătitoare de ofiţeri din Bucureşti, dirij. de lt. Horia Pandrescu; Sambre et Meuse, marşul Şcoalei Preg, de ofiţeri, Planquette; Valurile Dunării, vals de Ivanovici; Zî de sărbătoare, uvertură de Suppé; Potpuriu din „Vă- Aprilîe 1936 duva veselă’* 1 de Lehar; Vin femele şi cântec, vals de Joh. Strauffs; Potpuriu naţional de cântece ardeleneşti de Mureşeanu* .19.00: Turism de vacanţa Paştelui de Al. Rădăuţă. 19.15: Din operete (discuri): Uvertură la „Isprăvile bandiţilor” de Frantz Suppe, (arch. Odeon, 0); Două arii din ,,Paganini” de Fantz Lehar, (voce: Cita Alpar şî Frist Groh, 0); Fantezie din „Cavalerul Barba Albastră‘‘ de Offenbach, (orch. Simfonica dirij- de Weissmann, O); Selecţîunî din operetele lui Planquette, (orch. dirij. de Bervilly, Gramofon); Două arii din „Giudîtta” de Franzt Lehar, (voce: Richard Tauber, O); Potpuriu din opereta ,,Tarevîcul1’ de Frantz Lehar, (arch. Odeon, O). 20.00: Radio Jurnal: Răspunsuri technice de ing. Emil Pătraşcu. 2015: Concert coral, Corul „România“ condus de N. Lungu; Bănăţeană de Sabin Drăgoi; Ciobănaşul de Anastasescu; Idilă bihoreană de Sabin Drăgoi Baba şî moşneagul de Simion Nicolescu; Răsunet din Crişana, de Ion Vîdu; Veselie de V. Şumski. 20.45: Tratamentul Intoxicaţiilor prin gaze de luptă, de cd. dr. Mihăilescu. 21.05: Muzică de dans. Jazzul Radio (refren vocal: Sanda Stelian). RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI Obraz lângă obraz, fox de Berlin. De-ai fî rămas, tango de Citov; Ritm în degete, fox de Gothardt; Plânge o vioară, fox de Deutsch; Potpuriu de valsuri de Robrecht; Te-am iubit prea mult, tango de Elly Roman; Cubanîta, rumba de Simons; Mâine ne avem despărţi, tango de Albahary; Vreme bună, fox de Gotthardt. 22.30: Radio Jurnal, Sport. 22.45: Concert nocturn al Orchestrei Jean Sîbniceanu, retransmis dela restaurantul Răcaru. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză șî germană. 23.55: Ultimele știri. 24-00—1.00: Concert nocturn al Jazzuluî Albahary, retransmis dela barul Colorado. Duminică 5 Aprilie 1336 Să facem un gimnaz... DE VALERIU GRECU Pagini de adevărată valoare literară, rupte din realitate şi desprinse din adâncurile sufletului omenesc. Autorul, un fin observator al mediilor şcolăreşti şi un îndemânatic scriitor şi creator de tipuri şi situaţii, adunând zi cu zi in taina minţii şi a sufletului său, amintiri şi impresii, ne-a dăruit acest mănunchi interesant atât prin materialul inedit ce foloseşte, prin arta cu care strecoară cele mai usturătoare observaţii şi cele mai dificile situaţii, graţie humorului său, cât şi prin admirar la mânuire a povestirii şi dialogului şi prin expresia literară aleasă care ridică unele din pagnile acestea la rangul de adevărate modele de stil şi limbă românească. Amatorii de literatură bună vor găsi, în citirea acestui volum, câteva ceasuri de adevărată desfătare intelectuală. Un elegant volum apărut în Editura „CUGETAREA“.