Curentul, aprilie 1936 (Anul 9, nr. 2932-2959)

1936-04-05 / nr. 2936

2002 pagi­ns) CARMEN SYLVA-MOVILA De vânzare teren în plin centru comercial în faţa primăriei ângă parcul Movila şi pe malul lacului la şoseaua Carmen- Sylva-Mangalia (Bul. J. G. Duca) Se pot cumpăra loturi sau suprafeţe în metri pătraţi. Su­prafaţa unui lot 600 m­. p. Preţuri de ocazie. A se adresa: Str. Braziliei 34. E Predoiu, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Publica|ie P*ntra tecMrinr«* prin bună Învo­iții * TMtam­antaiai «xiatent din Par­­•wl fea|*T, va !•*apara 4M* data al­pecUM rtmă k 33 Aprffia 1941, *• prhww efcrt* laoblta si rignata la Sarvtaiul LlaitetUloar din «ir. Vacile Ro- WWW ar. 13, nn fiacara ai da lucru In erai* da tarvieta si pini la 4 Aprilie 1931, era 11 dimineaţa. Chirk dak cara va Incapa concu­renţa eate de lai 150,000 anual, iar laraatk provsaoria aete da lei 5 la su­lă, dfaa chiria iniţială, urmând ca ad­­judaaatarel el achit«, la aprobare, chi_ Mm pa primei* trei luni, pfcu garanta da M la euM. I* i»aa da 4 Aprilia 1936, ora 11 a. m., sa va proceda la deschiderea o­­fertelor. Totdeodată se anulează termenul de 16 Aprilie 1936 anunţat prin publica­ţii anterioare pentru aceias concu­renţă. La serviciul Licitaţiilor de mai sus sa poate vedea m­­osilele şi orele ară­tate eectul de sarcini şi condiţiunile de închiriere. Nr 187 L/936 31 Martie 1936. Dir. Financiară (Continuare prinsul unei ţări, dacă ai isfrnnt să-ţi deghizezi intenţiile Intr’un curent de opinie, atunci smulgi iniţiativa din mâna guvernului legal, spre a-i im­pune din umbră directivele, spre a-i regree­­elativele. Şi am impresia, — o impresie ce In fiecare zi îşi află confirmările, — că de mult conştiin­ţa publică a devenit câmp de luptă Intre tendinţele de captări, de re­crutări, de organizări, ale Moscovei şi ale Berlinului. Sunt întâmplări ştiute şi neştiute , întâmplări despre cari s’a vorbit, altele cari s’au­ tăi­nuit, — dar toate aceste tăinuiri nu pot înlătura faptele, nu pot evita diagnosticările. Numai o minte neroadă işi poate închipui că este normal un pact de neagresiune cu boala. O infecţie îşi are evoluţia ei, şi oricât s'ar În­cerca ori s’ar amâna operaţia de­­vine o necesitate. Numai că ezitan­provinciei care ameninţă insulele ja­poneze şi mai ales rivalitatea eco­nomică, arerată de industria sovie­tică din centrul Siberiei, separă So­vietele de Japonia şi ţin o atmosferă de veşnică încordare. S'ar putea deci ca viitorul răs­­boiu să-şi aibă leagănul în impe­riul soarelui. Continentul european are şi el problemele lui. In centrul lor stă Germania. Autorul de care ne ocu­păm discută şi aceste probleme pâ­nă la ultimele evenimente şi confe­rinţa de la Londra. Concluziile pe care Ie trage sunt desigur în bună măsură nesigure şi face toate rezervele. Materialul pe care îl prezintă însă este bine să fie cunoscut. Cartea pe care am prezentat-o nu e lucrare de opinii. Autorul nu a urmărit acest lucru. Bogatul material, deşi nu-i tot­deauna din prima mână, totuşi dă posibilitatea să se vadă că trecem printr'o perioadă în care multiple MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizare Dos. Nr. 126/936. D. Armando Bogardo, supus italian de profesiune dactilograf, domiciliat în Bucureşti, str. Simonide 14, născut în Drăgăşani ,jud. Vâlcea la data de 25 Ianuarie 1911, de religie ortodox, în ţară din anil naşterii, a făcut la acea­­stă Comision* cerere de e i se acorda nationalities română, declarând că r*. mint* k cetăţenia italiană ei la orice altă supuşenie străină.­­ ★ Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalită­ţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţii­lor art. 23 din zisa lege. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară , Liviu C. Tcaciuc, născut la 19 iuiuarie 1902 în com. Vicovul de Sus (Rădăuţi), domiciliat in Cernăuţi, str. Ion Grămadă nr. 18, a făcut cerere a­­cestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Tcaciuc in acela de Dan, spre a se numi Liviu C. Dan ★ Ministerul publică aceasta conform art 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă o­­poziţiune în termenul prevăzut de a- I falatul II al zisului articol. din pagr. I-»)­ ţii se smulg acestei laşităţi spre a încerca o operaţie „in extremis**, a­­dică exact când infecţia a invadat toate celulele, când septicemia dă o delirantă introducere morţii. Când umbra răsboiului începe să se pro­­iecteze, când simţi cum reîncep în­viorate aşteptările adverse, atunci se trec In revistă forţele morale ale Naţiei, se verifică discipliile, se definesc tăriile guvernelor. In faţa evenimentelor ce multiplică ultima­­tele date conştiinţei româneşti, nu putem opune un suflet răvăşit, nici un guvern dispus să accepte toate înfruntările, toate jazzu­rile desordi­­nel din interior. Disciplină aspră înlăuntru, ochiu ager în afară. Umbra răsboiului se aşterne peste Europa Centrală, Pam­fil Şeicaru­ sunt cauzele din care se poate aj­­junge la un răsboiu. Noi trăim o vreme în care pacea se simte; or, acest lucru însuşi ne arată că presimţim răsboiul. Numai atunci popoarele se pot bucura de pace când nu o percep şi nu o au prezenţă în minte. Pacea conştientă este deja un semn că ne e frică de răsboiu. Fiecare contribuţie ce ni se pre­zintă spre a ne orienta în haosul internaţional nu trebue să o dăm cu nepăsare la o parte şi chiar a­­tunci când nu ne mulţumim prin modul cum se foloseşte materialul, totuşi e bine să o citim, căci nici­odată nu poţi şti unde stă ascuns adevărul.­­­­ Mircea V. Pietrescu Umbra răsboiului (Continuare din pagina ba Cronica literari Mihail Enthiescu: Poezii. Ediţie revăzută de G. I­­brăileanu. Ed. „Naţionala Ciornei", 1936. Observaţiunile de rigoare asupra­ acestei ediţiuni au fost făcute la timp. Greşelile de tipar puse în sar­cina lui G. Ibrăileanu, care revăzuse aceste poezii, au fost şi cele rectifi­cate într’un foileton publicat într’un cotidian din Bucureşti. Istoria lite­rară va ţine seamă de acest răspuns al lui G. Ibrăileanu şi cari, depar­te de a constitui o desvinovăţire, a­­duce dovada unei perfecte bune cre­dinţe. Observaţiunile care s’au făcut nu înseamnă însă că au fost complec­te, sau că nu se mai pot face altele. Punctele de vedere ale istoriei lite­rare le cunoaştem. Ea identifică, compară şi controlează textele şi ma­nuscrisele. Munca istoricului literar care are totuşi o metodă şi un spi­rit critic nu-i de despreţuit. Mai vul­nerabilă şi mai odioasă ni se pare însă tendinţa unora de a se specia­liza in monopolizarea eminescoma­­niei, când ştiut este că o operă care aparţine geniului etnic al unui popor nu poate fi înţeleasă şi comentată decât dacă te situezi în această per­spectivă, a ridica particularismul et­nic pe culmile ameţitoare şi lumi­noase ale universalismului. Mihai Eminescu este quintesenţă de românism. Geniu al rasei şi tăl­maci al viitorului ei. Apariţia lui într’un moment de degenerare poli­tică şi socială este un fenomen bio­logic, o svâcnire a rasei, o reacţiune febrilă a sângelui care era otrăvit de toxina politică. Punctele de reazăm ale criticii e­­minesciene sunt de asemeni învechi­te, mâncate de molii, lovite esenţial de neînţelegerea didactico-academi­­că. In ultimul pătrar al secolului al XIX, chiar mai înainte, şi o bună bucată de timp din sec. XX, prin criticism se înţelegea reacţiunea u­­nor spirite retrograde, care se în­­potriveau formelor noi criticându-le, pentru că nu se adaptaseră sau nu aveau conexiuni naturale cu fondul natural şi istoric. Mihai Eminescu, a fost judecat în perspectiva acestei bătălii literare şi ideologice. Spune G. Ibrăileanu, în prefaţa sa la „Spi­ritul critic în cultura românească” : „prin revoluţionarism înţeleg ideolo­­gie transplantată la noi,... prin naţio­nalism trezirea conştiinţei naţionale determinată, pe lângă alte cauze, de aceiaşi ideologie“. Prima filiaţiune este riguros exac­tă. Conformă cu dialectica ideolo­giei democratice. Cea de a doua în­tâmpină, sau mai bine zis, recunoa­şte şi „alte cauze“. Aceasta înseam­nă că, în calea naţionalismului ro­mânesc s’a ivit o piedică, o forţă care i-a zădărnicit acţiunea. Istoria a trecut printr’o eclipsă de idei, şi societatea etnică s’a resimţit adânc din această pricină. Naţionalismul deci, exisă, ca o for­ţă istorică, şi reacţiunea „critică“ nu reprezintă altceva decât violenta tre­zire a unui spirit agonizant. Gene­raţia dela 1840 precede critica emi­nesciană şi junimistă. Culturalismul conservator, al lui Gh. Asachi cu deosebire, precede deasemeni reac­ţiunea naţionalistă. Chiar în câm­pul de forţe al liberalismului se în­truneau tendinţe contradictorii: N. Bălcescu, Ion Heliade Râdulescu, Mihai Kogălniceanu. Chiar Ion Ghica Şi Vasile Alecsandri. Acesta din urmă prefaţează critica socială a lui I. L. C­aragiale, şi dacă î s’a dat prea puţină importanţă, aceas­ta numai din cauză că, limba pe care o folosea el în opera drama­tică nu avea un caracter literar, fiind plină de arhaisme, provincia­­lisme şi chiar cuvinte străine făga­şului estetic. Mihai Eminescu este ctitorul lim­­bei româneşti şi în arta literară nu a fost întrecut de nimeni. Spune G. Ibrăileanu în prefaţa acestei edi­­ţiuni : „limba este măsura artei u­­nui poet“. Ca a vrut să înţeleagă G. Ibrăileanu făcând această afir­­maţiune categorică ? S’ar putea ivi două răspunsuri. Primo: un mare poet recrează o limbă prin imagini şi prin expresii noi, reînviind cu­vinte şi reîmprospătând altele care au ieşit din uz. Aceasta înseamnă că un poet mare este un totalizator al acestei materii biologice, un spirit dinamic care se integrează în sângele viu al rasei şi circulă cu el dealungul is­toriei. Secundo : un poet mai poa­te fi şi un inovator, care adaptea­ză limba şi o preface, o alterează chiar alipind-o de senzaţii şi idei personale sau aflate în circulaţia unui curent literar. In sensul acesta limba isi pierde caracterul ei na­tural, organic, şi devine un vehicul artificializat. Cazul simbolismului este notoriu. Origina acestui curent literar se află în statica spiritului francez. Gama intelectualistă pe care a e­­voluat, a dus, după cum se ştie, la o alterare a limbii, la o prefacere a ei pe teme şi imagini străine fon­­dului etnic. Nu se mai pune întrebarea, pe care linie de mişcare se situiază Mi­hai Eminescu. Ar fi de prisos. G. Ibrăileanu adaogă câteva rânduri mai jos, tot în prefaţa amintită: „orice vers al lui Eminescu este o întrebuinţare nouă a limbei româ­ne Şi o orchestraţie nouă a muzicii ei“. ’ (Pag. VI). Mihai Eminescu a creat în sensul rădăcinilor primare a lmbei româneşti. El era, după cum se ştie, un pasionat cetitor al cronicilor, un admirator al trecutu­lui, şi un entuziast cercetător al poeziei populare. Pe deasupra ori­căror consideraţiuni, Mihai Em­ines­­cu era integrat efectiv sensibilită­ţii etnice. Limba literară a lui Mihai Emi­nescu mai reprezintă şi o reacţiune evidentă împotriva ereziilor filolo­gice, a nălucilor scornite de grămă­tici şi a barbariei nealogismelor. Mi­hai Eminescu a purificat limba li­terară, i-a dat haină luminoasă şi fond de înţeleaptă înţelegere. Lim­ba poporană şi limba cronicarilor, viaţa istorică şi sângele fierbinte al rasei, iată elementele care năzuesc în arta lui Mihai Eminescu. Cu bună dreptate, G. Ibrăileanu face următoarea caracterizare : „E­­minescu nu este numai un poet de geniu. Este ceva mai mult. El este cel dintâiu care a dat un stil sufle­tului românesc, și cel dintâi Român în care s’a făcut fuziunea cea mai serioasă — fuziunea normală — a sufletului daco-roman cu cultura occidentală“. (Pag. VIII). Din spu­sele lui G. Ibrăileanu se poate în­ţelege, în primul rând, că s’a făcut o fuziune normală (aluzie la fuziu­nea nenormală, politică), şi că, su­fletul daco-roman este elemen­tul primar şi principal al acestui proces organic. Noi ştim însă că sufletul unei naţiuni creiază cultu­ra, şi că prin urmare, nu poate fi vorba de o cultură „occidentală“, fără să ţinem seama de cea româ­nească. G. Ibrăileanu a uitat să a­­dauge acest lucru, pe care însă l-a demonstrat limpede în cele două e­­seuri ale lui, „Creaţie şi analiză“ şi „­Caracterul specific naţional în li­teratură“. Aceste consideraţiuni legitim şt n­oua ediţie de poezii a lui Mihai E­­minescu publicată de defunctul cri­tic G. Ibrăileanu. Dându-le o­ for­mă unitară prin eliminarea cuvin­telor şi expresiilor dialectale, dar păstrând aceste forme dialectale a­­tunci când ele dădeau rima unui vers, sau nu aveau alt corespon­dent în chiar limba întrebuinţată de Mihai Eminescu, G. Ibrăileanu a făcut un real serviciu didactic li­teraturii eminesciene şi culturii ro­mâneşti. A nu introduce forme noi, neexistente, la Eminescu a fost un criteriu de judecată pe care G. I­­brăileanu l-a respectat pretutin­deni. Ediţia aceasta, rămâne una dintre cele mai bune, mai cu sea­mă din punctul de vedere didactic. Ii dăm onorurile cuvenite, chiar la cea de a doua tipăritură. Greşelile de tipar sau de amă­nunt filologic le lăsam în sarcina altora, pentru că noi nu îndeplinim oficiul de corectori sau de grămă­tici. Un cuvânt de laudă pentru e­­ditura Ciornei, este de circum­stanţă. Nicolae Roşu .»la «».£•’ «*.*#«.»§•»•**»« CURENTUL Recitalul pianistului Uninsky Fundaţiile Culturale Regale or­ganizează Duminică dimineaţă la orele 11 în sala Dalles un re­cital al pianistului rus Alexandre Uninsky, care a fost joi seară so­­nstul concertului simfonic al Fi­­armonicei. Programul cuprinde trei sonate e­­ sonata „Appassiona­to de Beethoven, Variaţiunile pe o temă de Paganini de Brahms şi un grup de compoziţii de Chopin,­n interpretarea cărora Uninsky ex­celează. PIRIN-PLANINA* este noul volum de proză al d-lui G. TOPÂRCEANU Cartea construită cu episoduri se des­­făşoară cinematografic. Expunerea este sobră şi densă menţinăndu-se numai la amănuntul semnificativ. PIRIN - PL­ANINA a apărut In Mit. Naţionala-CioTM” Se ştie că în 1930, Uninsky a repurtat la Varşovia marele premiu „Chopin” dintre două sute de can­didaţi cari se prezentaseră la acest concurs internaţional. Despre Olanda Sâmbătă 4 Aprilie orele 9 seara, în localul Teatrului „Ligii Culturale” din Bd. Schitul Măgureanu No. 1, în ci­clul de conferinţe organizate despre „Olanda” va vorbi de profesor Nicolae Iorga, preşedintele „Ligii Culturale’’ despre: „Privelişti din Olanda’’ (cu pro­ecţiuni) a treia şi ultima conferinţă. Biletele se află de vânzare la casa Teatrului în fiecare zi între orele 10. 12 dim. şi 4-10 seara. Universităţile engleze Azi Sâmbătă, la ora 6 d. a., d. P. Grinnn, profesor de literatură engle­ză la universitatea din Cluj, va con­ferenţia la Academia Comercială. D-sa va vorbi despre „Universităţile engleze“, în seria de conferinţe a Societăţii anglo-române. Intrarea liberă. Cronica Șahului Partida engleză, jucată la Reval, 1936 m­ilb : negru: Schmidt Turn 1) C4, C6; 2) Cf3, d5; 3) b3, Mg4; 4) g3, Dc8; 5) Ng2, Ng3; 6) C—0, Nxg2; 7) Rxg2, Cd7? (o mutare slabă); 8) cxd5, cvd5; 9( Nb2, Cfif6; 10)Cc3, Dd8; 11) Tel, Tc8; 12) Cb5, a6 (prea târziu); 13) Txc8, Dxc8; 14) De1, Db8; 15) Cc7-1­, Rd8; 16) Ce5, Cxe5; 17) Nxe5, Rd7; 18) Cxd5, Dxe6; 19) Cb6-1­, Re6; 20) Dc8h, și negoul cedează. Campionatul inter­­cercuri din Capitală la ultima rundă din sitămâna tecută s-au înregistrat următoarele rezultate: C. F. R.­A—București „A“ 3—2 (1), G F. R. „B”—Adesgo „A” 5—1. Avram Iancu—București „B” 3—2 (1), Adesgo „B"_Grant 4%—1 y,. A. Philidor—Voinţa 5—1, SET—Arsenal 5%__Va. P. T. T.—A. T. A. S. 5—1, I. G. Duca—Gh. Bratianu 5 Va— Va- Clasamentul după această rundă : 1 . F. R. „A“ 36 (2), 2. Bucu­rești „A” 32 (2), 3. I. G. Duca 31%, 1. Andréa Philidor 28, 5. C. F. R. „B“ 28, 6/7, P. T. T. şi S. E. T. 23%, 8. Adesgo „A“ 19%, 9. Arse­nalul Armatei 18%, 10. A. T. S. A. 17 (1), 1la Grant 15, 12. Voinţa 14%, 13. Gh. Brătianu 13Va, 14. Bu­cureşti „B“ 11 (2), 15. Adesgo „B” 10Va, 16. Avram Iancu 10 (1). Cercul Bucureşti a eşit din acest concurs înfrânt. Nu anticipăm, dar până în prezent aşa arată clasamen­tul. Are însă o mare scuză: nu mai este cercul Bucureşti de acum un an, numărând 20 (douăzeci) de ta­lente. Cei mai mulţi s-au împrăş­tiat la cele şaisprezece cercuri din capitală, unde la rândul lor mun­cesc şi propagă jocul de şah pentru noile generaţii româneşti de mâine. Cercul Bucureşti, dacă are azi o în­frângere în schimb are o victorie bine meritată, câştigând marea bă­tălie, cu cele douăzeci cercuri de şah din capitală (afiliate la F. R. S.) înfiinţate. Şi va veni o zi, când cloşca îşi va aduna puii, mai bătrâni..., dar mulţumiţi de misiunea lor. Din toată lumea. La Moscova, începe la 5 Mai a. c. un concurs internaţional la care participă următorii maeştrii: dr. Euwe, Capelbanca, Flohr, Las­ker, Lilienthal, L. Steiner, Botwin­­nic, Fijumin, Khan, Löwenfisch, Ro­­gosin. ESTONIA La Reval, a avut loc un concurs pentru campionatul fos­toniei. A câştigat P. Schmidt 8, urma de Rand cu 6 jum. Fridemann cu­­5 jum. Uulberg 4 jum. MARGATE. Paşti are loc un turneu internaţional la care au fost invitaţi Copabîâri­a, Florior, Lun­din, Stahlberg, Reilly, Faihlaurat, Sergeant, Thomas, Tyler, Miss Men­ci­, NOTTINGHAM, cel mai intere­sant concurs. Au acceptat să parti­cipe Euwe, Alchin, Capablanca, Flo­­hor, Bogolinbow, Lasker, Botwi­­nnick, Fine, Reshevsky, Eliskases, Spielmann, Sultan Khan Rashdan. Un concurs la care participă elita șahului mondial, numai pretendenţii tronul şahului. Amatorii din întreaga lume au ce câştiga după un asemenea turneu. alb: SCHMIDT negru: TURN 1) C4, C6. 2) Cf3, d5. 3) exd5, Cxd5. 4) Nc4, Cb6. 5) Nb3, C5. 6) d3, Cc6. 7) Cf3, e5. 8) C—V, Ng4. 9) h3, Nh5? 10) Cxe511, Nd2. 11) Nxf7+, Re7. 12) Ng5+, Rd6. 13) Ce4-1-1 (Al doilea sacrificiu) Rxe5. 14) f4+, Rd4 (la Rf5 15 Cg3 cm. mat frumos). 15) Taxdt 1, Re3 (a­­menința c3+ cu mat în două mutări). 16) Tf3+, Re2. 17) Td2+, Rel. 18). Tf1 mat. eng. eduard Editura „Cugetarea“ a pus în vânzare noutăţile: Să facem un gimnaz... de Vaier lui Grecii Pagini de adevărată valoare literară, interesante atât prin­ materialul inedit privind mediile şcolăreşti cât şi prin amost­rul fin şi iscusita mânuire a povestirii şi dialogului HILDA noul roman al d-lui Ury Benador O carte de subtilă analiză, scrisă cu dragoste de adevăr şi­­ în care mulţi îşi vor recunoaşte propriile mari nelinişti Concertul violonistului Campaiola Astă seară, orele 21, va avea loc în Sala Dalles anunţatul concert al violonistului italian Enrico Campaio­la, organizat de Institutul de Cul­tură Italiană. In program: Veracini, Vivaldi, Nor­dia, Paganini, Tartini-Kreisler, Beet­hoven, şi la pian d. prof. Paul Je­­lescu de la Conservatorul din Bucu­reşti. Cărţi-r­eviste A apărut: „înfiinţarea sechestru­­lui (popriri) pe salariile funcţionari­lor publici, pensionari şi salariaţi partculari“ de d. Ioan Preutu, avocat public. Lucrarea cuprinde un documentat material privitor la poprire pe sa­larii şi îndrumări practice pentru creditor şi debitor precum şi mij­loacele de apărare.­* A apărut „Albina” No 13 revista Fundaţiei Culturale Regale „Prin­ I­cipele Carol” scrisă pentru popor,­­ cu următorul cuprins: O nouă carte­­ românească pentru dreptatea oame­ ■ nilor; Alte lupte ale lui Ştefan cel Mare; Dumineca a cincia a marelui post; Garabet Ibrăileanu; Cânte­cele noastre; Prohodul Domnului no­stru Isus Hristos; Hrana animale­lor; Mihail Eminescu; Datoriile gaz­dei şi ale oaspetelui; Problema po­micolă din punct de vedere social; Sărbătoarea de la Palatul Regal; Jocuri, glume, ghicitori; Ştiri din toată lumea; Fotografii cu vederi din ţară. Premiu literar „Editura Noastră“ a acordat pre­miu de „POEZIE NOUA” tânărului poet bucovinean ROMAN BOC­A, pentru volumul de poezii „Ritmuri dintrun Veac Nou”, care va apare in curând. „MARELE PREMIU DE POEZIE” pe 1936 al „Editurii Noastre“ se va decerne în cursul lunii Aprilie a. c. Se primesc manuscrise afină la 15 Aprilie a. c. pe adresa „Editură Noastră Calea Moşilor 199, Bucu­reşti”, ORT.: Sâmbăta lui Lazăr. Cuv. Iosif Scriitorul de cântări şi Gheorghe din Malea, CAT.: Sf. Isidor (f 636). PROT.: Ambrosiu. ISR.; 12 Nissam 5696. Şabeth, MAH.: 12 Muharom 1355. OPERA, seara ora 8,30: „Carmen”. MATIONAL, matineu ora 2,30: „Harap alb­’. Seara ora 8,30: „Un biet moş şi un Doge”. REGINA MARIA, ora 9 seara: „Mili­onara". ALHAMBRA, matineu ora 3 pju.: „Al­ hambruna nebuna”. Seara ora 9; „Al hambrua» nebuna’’. VESEL, matineu ora 3 p.m.: ,­Aero- Găeşti”. Seara ora 91 .,Aero-Găeşti”. MAJESTIC, matineu ora 3 p.m.: „Fra­­ţii Siamezi”. Seara ora 9; „Frăţii Siamezi”. OIA&flU&gntf CAPITOL: „O noapte la Operă” cu fraţii Merz. ARO: „Tárás Balba” cu Harry Bath­. TRIANON: „Postur­ea mea’' cu Mar­lene Dietrich şi Gary Cooper. SELECT: „Maria Baskieriseff şi „To­varăşii’’. SAVOY: „Regele detectivilor” cu Că­milă Horn Georg Alexander şi Mu­sic Hall. ROXY: „O noapte la Operă” cu fraţii Marz. A.R.P.A.: „Secretul lui Budha’’ cu War­ner Oland. SCALA: „Samson” cu Harry Baur şi Gaby Morlay şi Jurnal VOX: „Dragoste în taxi” cu Leo Sle­­sak şi Olga Tschechowa şi complec­­tare. FEMINA: „Denunţătorul" cu Victor Mc. Laglen şi „Iubirea lor“ cu Char­les Boyer. BOULEVARD PALACE: „Zongo spaima Africei”. , FORUM: „Königsmark” şi „Cerul in flăcări”. OMNIA: ..Koniksmark” şi „Eroare conjugală”. DARLY: „Vraja tinereţei” şi „Nopţi moscovite” cu Annabella. CORSO: „Mazurca” de Willy Forst cu Pola Negri. CITY: „Stradivarius” cu Gustav Frö­­hlic şi „Miracolul vieţii” cu King Vidor. BIZANTIN- Charles Boyer in „Cara­vana” şi „Dama de pică” cu Barbara Stanwyck. LIDO: Paul Kemps în „Mătuşa lui Charley” şi „Un vis de iubire” cu Charlotte Susa, FRANKLIN: „Juanita” şi „Shangar”, MANON: „Femeia cu părul roşu” cu Charles Boyer şi Joan Harlow şi „Parada albă” cu John Boles şi Lo­­reta Young, MARNA, Ana Sten şi Frederic March în „îngerul întunericului­’ şi doui completări Silly colorate. MARCONI: „Armele veghează” jurnal şi trupa Titi M­hăilescu. VOLTA BUZEŞTI: „Tot oraşul vor­­beşte” cu Edward Robinson şi „No­aptea visurilor mele” cu Lilian Har­vey. DIANA: „Călăreţul fără nervi" cu John Wayne şi „Micul colonel’, cu Shirley Temple, MODEL: „Supune-te legii” cu Leo Carillo şi „Prizonierul... LIA; Claudette Colbert în „Parodia vieţii” şi „Blitz-Blank” cu Anay Ondra, KISELEFF, Frederick March in „Ben­­venuto Cellini şi Anny Ondra in „Zero la purtare”. AMERICAN: Anna May Wong — Fritz Kortner în „Ali­ baba” şi „Du­cele de fier”. SPLENDID: „Armele veghează” cu An­nabella şi „Extraordinarul Mister Rugles”. DICHIU: „Episode” cu Paula Wessely şi „Caravana” cu Chiles Boyer. TOMIS: „Vreau să mă mărit” cu Clau­­­­dette Colbert şi „Extraordinarul Joe” cu Joe Brown. IZBÂNDA: „Mazurka” cu Pola Negri Regia Willy Forst, MILANO: „Casta Diva” cu Martha Egerth şi „Infernul lui Dante BOLERO: „Cruciadele” cu Loreta Young şi „Operatorul de la operă”. RAHOVA: „Meropolitan” cu Lawran­­ce Tibett şi „Secretul mumiei” cu Warner Oland. . ODEON: „Crinul din mocirlă” cu Sil­via Sidney şi „Fica rozelor”, cu John Boles. VOLGA: „Od­­ifornia” cu Harry Baur şi „Inamicul public or. 1”. REGELE FERDINAND: „Vulturul din California” şi „Doamna porunceşte” cu Richard Cromwell. , SIC: „Cuceritorii“, „Misterul unei nopţi“, „Sili Simphonie“ şi „Mickey Mouse”. COTROCENI: „Episode” şi „Stradiva­rius”. da­cAX: „Drumul vieţii şi „Avionul la tomă"1. PACHE: „Străjerii Africei” şi „Nop moscovite”. DORY: „Masacrul”, Cazacul şi privi­ghetoarea” şi trupa de reviste. CENTRAL: „Pe mările Chinei” „Con­voiul în flăcări” și artiști. CALENDAR: Sâmbătă 4 Aprilie 1936 * vi- Sâmbăta 4 1875 in. RADIO-ROMANIA 150 kw. H>0 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 923 kHz. 13.00­. Ora, Calendar, Actualităţi, Cota Dunării. 13-05: Concert de prânz, Muzică uşoară (discuri). A fost odată un mic chinez de Richard şi Mai dă­ini o litră şî un sifon de Martini, (voce: Moscopol, H. M. V­); In fiecare zi, în fiecare noapte, foxtrot de Warren, (H. M. V.); Nu-ți pare rău când vezi că plâng, tango de Vasilescu, (voce: Mia Braia, Gristal-Mischonzniky); Paso debele șî Vals spaniol de Lucchesi. 13-25—13.35*. Sport, Știri artistice. 13.40: Muzică variată (discuri): Pre­ludiu şî Cântec de leagăn de Jaeme­­feld, (arch. Covent Garden, dîrij. de Malcolm Sargent, H. M. V.); Mazurcă de Tansman, (pian: M. Tansman, (Gramofon); Cântec de seară de Schu­mann şi După vis de Gabriel Fauré, (violoncel: Gáspár Ossado, H- M. V.); inimi şî diamante, selecţîunî de Gra­­nîchstaedten şi Darewsky, (arch. „1926‘‘ dirij. de Percival Mackey, C). 14.15: Radio Jurnal. 14.30: Muzică uşoară (discuri): Dacă n’aşi asculta decât inima de Lattes şi Dragostea ta de Jurmann- Kaper, (voce: Tine Rosst, C)‘, Ad’o, draga mea, fox de Hoffmann şi Ploaie pe acoperiş, fox de Renell, C); Slow­­foxuri de Röhmelt şi Balz, (Kristall); Brâuleţul şi Bătuta, (arch. Ioniţă Bă­diţă, H. M. V.). 15­ 00: Ultimele ştiri. 17.00: Ora strajerilor: I. — Meto­dele pedagogice practice în noul cu­rent al educaţiei tineretului de Insp. Atanasie Popa. II. — „Cerceta­şui nu minte“, scenariu radiofonic prezen­tat de cercetaşul Orfelinatului Casei Muncii C. F. R. din Predeal sub co­manda. av. Savopol. ill. — Cronica străjerilor de Prof. Tîberiu Crudu. 18.00: Concertul Fanfarei Şcoale­­ pregătitoare de ofiţeri din Bucureşti, dirij. de lt. Horia Pandrescu; Sam­bre et Meuse, marşul Şcoalei Preg, de o­­fiţeri, Planquette; Valurile Dunării, vals de Ivanovici; Zî de sărbătoare, uvertură de Suppé; Potpuriu din „Vă- Aprilîe 1936 duva veselă’* 1 de Lehar; Vin femele şi cântec, vals de Joh. Strauffs; Potpu­riu naţional de cântece ardeleneşti de Mureşeanu* .19.00: Turism de vacanţa Paştelui de Al. Rădăuţă. 19.15: Din operete (discuri): Uver­tură la „Isprăvile bandiţilor” de Frantz Suppe, (arch. Odeon, 0); Două arii din ,,Paganini” de Fantz Lehar, (voce: Cita Alpar şî Frist Groh, 0); Fantezie din „Cavalerul Barba Albas­­tră‘‘ de Offenbach, (orch. Simfonica dirij- de Weissmann, O); Selecţîunî din operetele lui Planquette, (orch. dirij. de Bervilly, Gramofon); Două arii din „Giudîtta” de Franzt Lehar, (voce: Richard Tauber, O); Potpuriu din opereta ,,Tarevîc­ul1’ de Frantz Lehar, (arch. Odeon, O). 20.00: Radio Jurnal: Răspunsuri technice de ing. Emil Pătraşcu. 20­15: Concert coral, Corul „Româ­nia“ condus de N. Lungu; Bănăţeană de Sabin Drăgoi; Ciobănaşul de Anas­­tasescu; Idilă bihoreană de Sabin Dră­goi Baba şî moşneagul de Simion Ni­­colescu; Răsunet din Crişana, de Ion Vîdu; Veselie de V. Şumski. 20.45: Tratamentul Intoxicaţiilor prin gaze de luptă, de cd. dr. Mihăi­­lescu. 21.05: Muzică de dans. Jazzul Ra­dio (refren vocal: Sanda Stelian). RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI Obraz lângă obraz, fox de Berlin. De-ai fî rămas, tango de Citov; Ritm în degete, fox de Gothardt; Plânge o vioară, fox de Deutsch; Potpuriu de valsuri de Robrecht; Te-am iubit prea mult, tango de Elly Roman; Cuba­­nîta, rumba de Simons; Mâine ne avem despărţi, tango de Albahary; Vreme bună, fox de Gotthardt. 22.30: Radio Jurnal, Sport. 22.45: Concert nocturn al Orches­trei Jean Sîbniceanu, retransmis dela restaurantul Răcaru. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză șî germană. 23.55: Ultimele știri. 24-00—1.00: Concert nocturn al Jazzuluî Albahary, retransmis dela barul Colorado. Duminică 5 Aprilie 1336 Să facem un gimnaz... DE VALERIU GRECU Pagini de adevărată valoare litera­ră, rupte din realitate şi desprinse din adâncurile sufletului omenesc. Autorul, un fin observator al medii­lor şcolăreşti şi un îndemânatic scrii­tor şi creator de tipuri şi situaţii, a­­dunând zi cu zi in taina minţii şi a sufletului său, amintiri şi impresii, ne-a dăruit acest mănunchi interesant atât prin materialul inedit ce foloseşte, prin arta cu care strecoară cele mai ustu­rătoare observaţii şi cele mai dificile situaţii, graţie humorului său, cât şi prin admirar la mânuire a povestirii şi dialogului şi prin expresia literară aleasă care ridică unele din pag­nile acestea la rangul de adevărate mo­dele de stil şi limbă românească. Amatorii de literatură bună vor găsi, în citirea acestui volum, câteva cea­suri de adevărată desfătare intelec­tuală. Un elegant volum apărut în Editura „CUGETAREA“.

Next