Curentul, iunie 1936 (Anul 9, nr. 2991-3020)

1936-06-01 / nr. 2991

f­ a scandaloasă aventura sentimentală cu urmări tragice de urgie şi zile de groază. Craii au fost reclamaţi parchetului, iar victima internată la spitalul central Ultimele scandaluri, isbucnite in lumea „financiară”, trecuseră pe planul al doilea aventurile amo­roase, cari, mai întotdeauna, erau cunoscute numai în doi. , Impresionantul număr al ace­lora chemaţi să joace în diferi­tele piese cu schimb de devize, precum şi lumea nouă, pentru cronica judiciară, din cari erau recrutaţi viitorii pensionari ai Văcăreştilor dădeau o notă de senzaţional unor escrocherii cali­ficate, menite să se piardă la ru­brica faptelor diverse. Prin ce mijloace, în ce împreju­­rări, nu interesează, celebritatea, câştigată în decursul secolelor, a fost furată elevilor lui Landru şi altora - ejusdem farinae — s’au împodobit cu ea... toţi potco­varii. Şi nici vreo aventură sensaţio­­nală, care să escaladeze zidurile grădinii plăcerilor şi care să fie purtată în triumf pe umerii svo­­nului public, nu s’a semnalat pe undeva. Au fost readuse pe rol, in toată goliciunea şi urâţenia lor, câteva banditisme amoroase, cari, pe vre­muri, au indignat mahalaua şi saloanele eu yogue. Printre ele, procesul asasinului Pastia, a cărui lectură, îndreptă­ţeşte deposedarea de glorie a bol­navilor sentimentali. Sunt cu toate astea printre în­tâmplările de toate zilele drame cu mult mai demne de compasi­unea publică, decât o împuşcă­tură sau un faliment. Una dintre acestea o relatăm mai jos, cu am­ploarea şi cu rezonanţa pe care am găsit-o la martorii epilogului şi la cunoscuţii eroilor, comandită au reuşit să câştige ini­ma fetei. Şi, ca fraţii, s’au hotărât nu s’o atribue celui mai norocos, ci s'o împartă. Constmiră astfel un plan sentimental, un perfect triunghiu echilateral. Alte cuceriri Tot numele ne arată că eroii noştri nu se puteau mulţumi să ajungă „ante portas’’ şi să rămâie acolo chiar după capitularea obiec­tivului. Exploatarea victoriei e un principiu tactic pe care îl ignora minora, nu însă şi vitejii Edmond şi Mauriciu, cari făcuseră de mult armata. Astfel cu sforţări alternative cu şoapte şi cu declaraţii, cu promi­siuni şi cu mistere, fraţii Van Saanen au reuşit să determine pe Madeleine la un pas mai mare, uşor de făcut când e vorba să treci din regiunea prejudecăţilor şi a­ntâmplărilor mărunte, în sec­­torul plin de atracţii al iluziilor. Pentru ce avea sa se întâmple, pentru a ieşi din umbra semne­lor de întrebar© în care trăia, ce contau prozaicele obstacole mate­riale? Pata fu ferm convinsă că vânzându-şi partea de moştenire, nimic n-o mai împiedică să dea­ folieze — împreună cu adoratorii ei — una, câte una, enigmele, îşi vându partea , o încredinţa fraţi­lor iubiţi şi aşteptă marea feri­cire. Minora Madeleine Demetriade Rămasă orfană de acum doi ani Madeleine Demetriade şi mamă-sa au părăsit gospodăria lor din provincie şi s’au mutat la Bucureşti, mai aproape de rude. Era o fată timidă la debutul ei în Capitală. Nici nu împlinise 17 ani, când a rămas fără suprave­gherea paternă, aşa că rezerva el şi seriozitatea cu care apărea în lume, erau cu totul fireşti. Dar tocmai acest fel de a se purta Constituia pentru don juanii bla­zaţi un element de atracţie. Brună subţire şi înalată, Madeleine De­­metriade avea în plus o melanco­lie subtilă, care o făcea să se dis­tingă printre trecătoarele de du­zină. In aceste condiţii nu-i de mi­rare că multe capete s’au sucit să o privească şi că mulţi s’au în­tors din drumul lor ca să o cu­­noască. Cu­ceriifilmii: Edmond şi Mauriciu Şi nu-i de mirare nici faptul că, cu puţin înainte de a împlini 20 ani, Madeleine Demetriade a răspuns la şoaptele mai insistente cu un surâs. Din mulţimea de competitori ai unei inimi de fată s’au găsit doi inşi cu stăru­inţă, cari au avut stuces. Numele lor, — cari acum­ trec din visurile fetei în cronica scan­daloasă, — sunt Eduard van Saanen şi Mauriciu van Saanen. Au o rezonanţă acceptabilă în tu­­nsea plină de farmec şi de cadenţe a sentimentelor, de aceea fata le-a scandat cu plăcere şi pentru ilu­­ziile pe cari le evocau şi pentru ecoul Lor interior. D-nii von Saanen deci, cu ajutorul nume­lui lor exotic şi cu farmecele in Luni I Iunie 1936 UTJPic '* kz Ol,t; y':-; 4 : ^.­ ^5 :yi ; „ 'Pespărfiraa f mai | puțin dureroasa •'áíi'Víív'.Wiv. : - -••• II :>■ ’ . ' 1 DE CA N D A M SblR !*# i ' ’ţi *■' i ■ '. : : . LUAT OBICEIUL ' '* .. . ||.:-DE A TELEFONA i. A.î» - f. tu / . I» A A ■ i DE A IfcLtrUNA ‘ffip ^ H i lirei Kin A QTI?F . FIICEI NOASTRE ’ \ -v—’•' * '*• ■ ‘d&'kx.'Sl-rv^s* ■ ' -■ oi5?‘v-.T.» • »O. •• y ',^ . .'.V . îv**>­ _ ,, u . KI . n Ă;i* DU M I NI CA i 0 singură fiică, bucuria casei, măritată cu un magistrat din Cernăuţi — cine poate exprima toată melancolia, dorul mereu crescând al părinţilor despărţiţi de copila lor iubită? Telefonul suprimă distanţele, apropie pe cei despărţiţi, trans­mite vocea oamenilor cu claritate, aşa cum este, cu toate nu­­anţele ei afectuoase, prieteneşti. Cine poate calcula în bani cât preţuieşte bucuria de a auzi de la distanţe de mii de kilometri vocile celor ce vă sunt dragi? O organizaţie vastă — 3.200 oameni cari lucrează zi şi noapte cu zel şi conştiinciozitate — vă procură aceste bucurii, îşi dă toată silinţa pentru ca Serviciul Telefonic din România să atingă perfecţiunea, aşa încât vocea Dv. să poată fi trans­misă cu cea mai mare claritate de la un capăt la altul al ţării şi chiar mai departe, peste mări şi ţări. SOCIETATEA ANONIMA ROMANA DE TELEFOANE a pun\­i trefeuie sâ fi® (îngeri® doamnelor elegante. La aceasta calitate trebuie bineînțeles sâ se adaoge varietatea modelelor, finefe« ţesăturei ţi elasticitatea materialului. Lingerie ,,SaNA este confecţionată din cele mai fine va­riaţiuni ale firelor de mătase „Bemberg" şi lucrate pe cele mai perfecţionate maşini. Nu cereţi furnizorului Dv. lingerie tricotată, ci­ lîngerie „SANA“. Slk r f­ DE VÂNZARE NUMAI­ CA MAGAZINELE DE SPECIALITATE DE PRIMUL RANGI TARIFE INTERURBANE PENTRU O CONVORBIRE DE 3 MINUTE Bucureşti-Constanta 60 Ui M -Silistra 40 „ -Sibiu 60 „ M "IsiTlăil 60 „ M “G­­liciţi tere i.eîe Î-I-60 „ M -Bacan­­i-t*;-60 „ M •iaŞi • - ««lent«»' 60 „ 1 Mi -Cernăuţi 100 „ n -Timişoara 100 ,, m -Chişinău 80 „ M •Oradea xx»x»­*i100 „ * •Cl­lj . 80 „ M -Brașov 60 „ M -Craiova 60 „ 40%reducere după ora 21. i-tmm " - m.: a ? ■■■ i , ■ . " r. i v Ţara minerilor şi a deziluziilor Mauriciu şi Edmond van Saanen aveau la dispoziţie inima şi a­­verea fragilă a Madeleinei. Pe cât le-a fost de uşor în calitate de escroci sentimentali, să dispue de bani, pe-atâta de simplu a fost pentru ei să dispue şi de faţă, pentru ca să nu aibă nimic de re­gretat. Aşa că luară o maşină şi cu iubita între ei, se depărtară către moşia lor Ghioceşti, unde conacul e izolat, serile-s­­ fru­moase, servitorii devotaţi şi poli­ţia departe. Drumul la spital şi în­toarcerea la parchet normală conduită. Doamna Demetriade, d-na Guriţă, mătuşa şi d. copol Calimachi, unchiu, au re­­clamat parchetului pe Edmond şi Mauriciu van Saanen pentru că, au captat pe Madeleine a lor, au făcut-o să-şi vândă moştenirea şi după ce au ţinut-o două zile la conacul din Ghioceşti au inter­nat-o la spitalul Central. La spital, d. doctor Tomescu a constatat că fata are accese de delir acut, iar pe corp are semne de violență. Cazul e deferit d-lui prezident mama, Papa­Faptele au decurs după cea mai Lazaroneanu, pentru cercetări. Furt săvârşit de o bandă de ţigani nomazi in Prahova CAMPINA 29.­­ O bandă de ţigani nomazi, în trecere prin co­muna Cocorăşti-Capri, au intrat în prăvălia d-nei Ana Niculae Popescu şi sub ameninţarea cu revolvere, au jefuit rafturile de mărfuri. In timp ce jaful se des­făşura în prăvălie câţiva ţigani au intrat într'o cameră de unde au furat bijuteri in valoare de câteva zeci de mii de lei, precum şi suma de 12.500 lei. După comiterea jafului, banda de ţigani s’au retras pe prundul râului Doftana. Poliţia a întreprins cercetări. CURENTUL întrunirea promoţiei 1916 a liceului Lazăr Sâmbătă 27 Iunie, la ora 10 dim­., va avea loc la liceul Lazăr întruni­rea promoţiei 1916 real şi modern. Adesiunile se primesc la d. Petre Dulfu, str. Bateriilor 28, avocat C. Halisky, str. Maria Rosetti 16 şi inginer C. Buşilă, str­ Vasile Ale­xandri 4. Copil lovit de automobil Automobilul Nr. 1875 Ploeşti, condus de şoferul Vasile Vasilescu, din comuna Budeşti (Prahova) tre­când cu viteză pe strada 11 Iunie, prin dreptul casei cu Nr. 40 a lo­vit pe copilul Ferdinand Male, de 7 ani, din strada Gramont 30 bis. Copilul s-a ales cu mai mu­lte leziuni și după ce a fost pansat la un medic, a fost dus la domiciliu. ProMsma evreească intr’o altă lumină Soluţia neo»ssonîsSîIor aşa cum este prezentată die «Ir. WeisS, preşedintele lor Cu ocazia şederei sale in Capita­la noastră, d. Wolfgang von Weisl preşedintele organizaţiei sioniste nouă a făcut declaraţiuni presei în jurul problemei evreeşti văzută în lumina ultimilor evenimente inter­naţionale. D-sa este venit în România spre a lua contact cu cercurile evreeşti care au aderat la noua directivă a sionismului şi a le da directivele de urrm­at în noua politică pe care o preconizează. Se ştie că sionismul are ca scop colonizarea Palestinei. Ori vechii sionişti au dus o politică greşită în acest scop. Crezând în totul, în So­cietatea Raţiunilor şi în placea eter­n­ă ei e-au înţeles să creeze în Pa­lestina un­­adevărat stat care să se opună tuturor vicisitudinilor şi să corespundă împrejurărilor. Rezultatele se văd acuma, pales­tina lipsită de o armată evreiască şi de o poliţie, oferă Arabilor câmp liber pentru toate excesele. CE URMĂREŞTE NOUL SIONISM Evreii trebue să aibă în Pales­tina o majoritate care să le dea dreptul a conduce ţara şi posibi­litatea de a se apăra. In acest scop trebue să se intensifice e­­migrările. D. Weisl face următoarele cal­cule: Există astăzi în Palestina 400.000 evrei şi 1.100.000 arabi. In interval de 10 ani trebue să emigreze acolo cel puţin 1 mi­lion 500.000 evrei pentru a for­­ma astfel o majoritate compactă. In prezent merg în Palestina şi se aşează cca. 9000 evrei pe an. Trebue să se acceleze re emi­grarea ajungându-se la mini­mum 20.000 pe lună. Numai ast­fel se poate ajunge la idealul urmărit. ANTISEMITISMUL Cu o claritate remarca­bilă dr. Weisl a recuno­scut o îndreptăţire econo­mică antisemitismului din diferite ţări şi ca atare d-sa a găsit că formula e­­migrărei evreilor trebuia să plece de la această rea­litate. România şi Polonia au un surplus mare de popu­­laţie evreiască de care sunt dornice a se scăpa, întrucât concurenţa ce o face naţionalităţii majori­tare constitue o continuă ocazie de agitaţie. isco -­sioniştii doresc popularea Palestinei şi crearea unui stat evreesc puternic şi real. Propunerea doctorului Weisl pleacă de la aceste două realităţi: Polonia şi România să contribue ma­terialmente la opera de colonizare a Palestinei, în­lesnind evreilor din ace­ste ţări să emigreze. În acest mod ar putea merge în Palestina un nu­măr de 000.000 evrei din Polonia şi 300.000 din Ro­mânia. Acest lucru ar mic­şora gravitatea proble­­mei evreeşti din cele două, ţări şi ar da posibili­tatea neo-sionismului să­­şi ajungă scopul. CONFLICTUL CU ARABII Referindu-se la conflictul cu Arabii, d-sa a spus că asemenea conflicte nu vor înceta să se producă până când nu se va crea o armată şi o poliţie evre­iască. In prezent dacă evreii ar fi a­­vut o armată de 1000 oameni şi o poliţie de 500 inşi, arabii n’ar fi făcut nici o mişcare. „Ceiace dorim noi este de a obţine cât mai curând ca Pales­tina să depindă de ministerul de externe englez şi nu de ministe­­rul coloniilor ca acuma.” ★ Redând aceste declaraţiuni ale d-rului Weisl, nu ne putem abţi­ne dela constatarea că problema evreiască este prezentată într’o fază nouă. Ea va trebui să facă obiectul unei atenţiuni deosebite şi a unor studii serioase. M. V. P. „Voi de Nuit“ la Ateneu Interesanta ,,causerie“ a cMul Antoine de St. Exupéry şi Celebrul aviator francez, Antoine de St Exupery, oaspetele nostru, a ţinut Vineri seară, la Ateneul Român, sub auspiciile Aero-Clubului Regal Român, o foarte interesantă causerie” vorbind despre „Voi de Nuit”, subiect pe care l-a tra­tat atât de magistral în cunos­cutul său roman ce poartă ace­­laş titlu. Ne-a evocat, în imagini colo­rate şi emotive, amintirile sale din vremea când, tânăr pilot, ti­mid, impresionat de misterul sborurilor în necunoscutul ce se întinde deasupra mărilor de nori ce acopăr crestele munţi­lor, sbura cu avionul, dus de motorul, pe atunci prea puţin sigur, pe deasupra munţilor Spaniei, peste Mediterana al­bastră şi apoi, peste pustiurile africane, în beznele nopţilor lu­minate de lună sau doar de mi­liardele de stele... Zadarnic se silea să afle, de la încercatul pilot Guillaumet, de­talii despre sborul ce trebuia să-l facă deasupra periculoşilor munţi spanioli; camaradul îi vorbea doar de farmecele pă­­mânului spaniol, cu fermele sale pitoreşti, cu tipurile interesante ce le locuesc, cu obiceiurile cu­rioase. Depănând mai departe caerul fermecat al amintirilor, confe­renţiarul ne-a evocat traversă­rile primejdioase ale oceanului Atlantic de Sud, prin zone de furtuni, prin trombe marine ce se înălţau ca nişte coloane în­scriitor lunecate până sus, în văzduh, şi printre care, luna, lumina noaptea o lume ca de pe altă planetă. Atunci a trecut, alături de pi­lotul Mermoz prin clipe de ne­uitat prin măreţia lor şi a pri­mejdiilor de fiece clipă. Când, apoi, ca pilot de linie pe ruta Casablanca-Dakkar a­­vea să înfrunte nemărginirea u­­nui cer pustiu ca şi pământul de dedesubt, a avut prilejul să vadă, încă odată, câtă diferenţă este între lumea celor ce sboară pe aripele văzduhului şi a ace­lora ce rămân jos cu meschinele lor preocupări. Aşa, într’o noapte, când ală­turi de tovarăşul Mery, rătă­ceau­­pierduţi, într’un cer presă­rat cu puzderie de stele, fără să mai poată găsi un reper pă­mântesc, când desperarea se îm­pletea cu epuizarea, când nici un semnal nu le venea de pe pământ, pentru a le conduce sborul, primeşte, în clipa cea mai încordată, un mesaj radio­fonic în care un comandant de escală îi anunţă că îl va pedepsi fiindcă a sburat prea la stânga hangarului, la plecare... „Causeria” delicatului scriitor, care este d. Antoine d’Exupéry, a plăcut mult selectului public care umplea până la ultimul loc sala Ateneului, prin frumuse­ţea imaginelor înfăţişate, prin sincer­itatea evocărilor, atât de elegant exprimate A. Pomescu 1 Participarea tineretului premilitar municipal la serbârile Restauraţiei In legătură cu parada ce va avea loc în ziua de 6 Iunie când vor fi în ţară A. S. Regală Principele Re­gent al Iugoslaviei şi d. Beneş pre­şedintele Republicei Cehoslovace precum şi la serbarea naţională din 8 Iunie la care serbări obligatoriu lua parte şi tinerii premilitari­lor ai municipiului Bucureşti, subispec­­toratul municipal P. P. Bucureşti face cunoscut şi pe această cale pă­rinţilor, patronilor, stabilimentelor etc. care au în serviciul lor tineri premilitari că sunt obligaţi a lăsa liberi pe aceşti tineri să poată lua parte pe platoul Cotroceni la pregă­tirea programului ce va avea loc în zilele următoare. __ Sâmbătă 30 Maiu la ora 3,30 după masă. __ Duminică 31 Maiu la ora 8 di­mineaţa. __ Vineri 5 Iunie la ora 3,30 după masă. __ Sâmbătă 6 Iunie la ora 8 di­mineaţa şi la ora 3 după masă. __ Duminică 7 iunie la ora 7 di­mineaţa pentru repetiţia generală.

Next