Curentul, iunie 1936 (Anul 9, nr. 2991-3020)
1936-06-01 / nr. 2991
f a scandaloasă aventura sentimentală cu urmări tragice de urgie şi zile de groază. Craii au fost reclamaţi parchetului, iar victima internată la spitalul central Ultimele scandaluri, isbucnite in lumea „financiară”, trecuseră pe planul al doilea aventurile amoroase, cari, mai întotdeauna, erau cunoscute numai în doi. , Impresionantul număr al acelora chemaţi să joace în diferitele piese cu schimb de devize, precum şi lumea nouă, pentru cronica judiciară, din cari erau recrutaţi viitorii pensionari ai Văcăreştilor dădeau o notă de senzaţional unor escrocherii calificate, menite să se piardă la rubrica faptelor diverse. Prin ce mijloace, în ce împrejurări, nu interesează, celebritatea, câştigată în decursul secolelor, a fost furată elevilor lui Landru şi altora - ejusdem farinae — s’au împodobit cu ea... toţi potcovarii. Şi nici vreo aventură sensaţională, care să escaladeze zidurile grădinii plăcerilor şi care să fie purtată în triumf pe umerii svonului public, nu s’a semnalat pe undeva. Au fost readuse pe rol, in toată goliciunea şi urâţenia lor, câteva banditisme amoroase, cari, pe vremuri, au indignat mahalaua şi saloanele eu yogue. Printre ele, procesul asasinului Pastia, a cărui lectură, îndreptăţeşte deposedarea de glorie a bolnavilor sentimentali. Sunt cu toate astea printre întâmplările de toate zilele drame cu mult mai demne de compasiunea publică, decât o împuşcătură sau un faliment. Una dintre acestea o relatăm mai jos, cu amploarea şi cu rezonanţa pe care am găsit-o la martorii epilogului şi la cunoscuţii eroilor, comandită au reuşit să câştige inima fetei. Şi, ca fraţii, s’au hotărât nu s’o atribue celui mai norocos, ci s'o împartă. Constmiră astfel un plan sentimental, un perfect triunghiu echilateral. Alte cuceriri Tot numele ne arată că eroii noştri nu se puteau mulţumi să ajungă „ante portas’’ şi să rămâie acolo chiar după capitularea obiectivului. Exploatarea victoriei e un principiu tactic pe care îl ignora minora, nu însă şi vitejii Edmond şi Mauriciu, cari făcuseră de mult armata. Astfel cu sforţări alternative cu şoapte şi cu declaraţii, cu promisiuni şi cu mistere, fraţii Van Saanen au reuşit să determine pe Madeleine la un pas mai mare, uşor de făcut când e vorba să treci din regiunea prejudecăţilor şi antâmplărilor mărunte, în sectorul plin de atracţii al iluziilor. Pentru ce avea sa se întâmple, pentru a ieşi din umbra semnelor de întrebar© în care trăia, ce contau prozaicele obstacole materiale? Pata fu ferm convinsă că vânzându-şi partea de moştenire, nimic n-o mai împiedică să dea folieze — împreună cu adoratorii ei — una, câte una, enigmele, îşi vându partea , o încredinţa fraţilor iubiţi şi aşteptă marea fericire. Minora Madeleine Demetriade Rămasă orfană de acum doi ani Madeleine Demetriade şi mamă-sa au părăsit gospodăria lor din provincie şi s’au mutat la Bucureşti, mai aproape de rude. Era o fată timidă la debutul ei în Capitală. Nici nu împlinise 17 ani, când a rămas fără supravegherea paternă, aşa că rezerva el şi seriozitatea cu care apărea în lume, erau cu totul fireşti. Dar tocmai acest fel de a se purta Constituia pentru don juanii blazaţi un element de atracţie. Brună subţire şi înalată, Madeleine Demetriade avea în plus o melancolie subtilă, care o făcea să se distingă printre trecătoarele de duzină. In aceste condiţii nu-i de mirare că multe capete s’au sucit să o privească şi că mulţi s’au întors din drumul lor ca să o cunoască. Cuceriifilmii: Edmond şi Mauriciu Şi nu-i de mirare nici faptul că, cu puţin înainte de a împlini 20 ani, Madeleine Demetriade a răspuns la şoaptele mai insistente cu un surâs. Din mulţimea de competitori ai unei inimi de fată s’au găsit doi inşi cu stăruinţă, cari au avut stuces. Numele lor, — cari acum trec din visurile fetei în cronica scandaloasă, — sunt Eduard van Saanen şi Mauriciu van Saanen. Au o rezonanţă acceptabilă în tunsea plină de farmec şi de cadenţe a sentimentelor, de aceea fata le-a scandat cu plăcere şi pentru iluziile pe cari le evocau şi pentru ecoul Lor interior. D-nii von Saanen deci, cu ajutorul numelui lor exotic şi cu farmecele in Luni I Iunie 1936 UTJPic '* kz Ol,t; y':-; 4 : ^. ^5 :yi ; „ 'Pespărfiraa f mai | puțin dureroasa •'áíi'Víív'.Wiv. : - -••• II :>■ ’ . ' 1 DE CA N D A M SblR !*# i ' ’ţi *■' i ■ '. : : . LUAT OBICEIUL ' '* .. . ||.:-DE A TELEFONA i. A.î» - f. tu / . I» A A ■ i DE A IfcLtrUNA ‘ffip ^ H i lirei Kin A QTI?F . FIICEI NOASTRE ’ \ -v—’•' * '*• ■ ‘d&'kx.'Sl-rv^s* ■ ' -■ oi5?‘v-.T.» • »O. •• y ',^ . .'.V . îv**> _ ,, u . KI . n Ă;i* DU M I NI CA i 0 singură fiică, bucuria casei, măritată cu un magistrat din Cernăuţi — cine poate exprima toată melancolia, dorul mereu crescând al părinţilor despărţiţi de copila lor iubită? Telefonul suprimă distanţele, apropie pe cei despărţiţi, transmite vocea oamenilor cu claritate, aşa cum este, cu toate nuanţele ei afectuoase, prieteneşti. Cine poate calcula în bani cât preţuieşte bucuria de a auzi de la distanţe de mii de kilometri vocile celor ce vă sunt dragi? O organizaţie vastă — 3.200 oameni cari lucrează zi şi noapte cu zel şi conştiinciozitate — vă procură aceste bucurii, îşi dă toată silinţa pentru ca Serviciul Telefonic din România să atingă perfecţiunea, aşa încât vocea Dv. să poată fi transmisă cu cea mai mare claritate de la un capăt la altul al ţării şi chiar mai departe, peste mări şi ţări. SOCIETATEA ANONIMA ROMANA DE TELEFOANE a pun\i trefeuie sâ fi® (îngeri® doamnelor elegante. La aceasta calitate trebuie bineînțeles sâ se adaoge varietatea modelelor, finefe« ţesăturei ţi elasticitatea materialului. Lingerie ,,SaNA este confecţionată din cele mai fine variaţiuni ale firelor de mătase „Bemberg" şi lucrate pe cele mai perfecţionate maşini. Nu cereţi furnizorului Dv. lingerie tricotată, ci lîngerie „SANA“. Slk r f DE VÂNZARE NUMAI CA MAGAZINELE DE SPECIALITATE DE PRIMUL RANGI TARIFE INTERURBANE PENTRU O CONVORBIRE DE 3 MINUTE Bucureşti-Constanta 60 Ui M -Silistra 40 „ -Sibiu 60 „ M "IsiTlăil 60 „ M “Gliciţi tere i.eîe Î-I-60 „ M -Bacani-t*;-60 „ M •iaŞi • - ««lent«»' 60 „ 1 Mi -Cernăuţi 100 „ n -Timişoara 100 ,, m -Chişinău 80 „ M •Oradea xx»x»*i100 „ * •Cllj . 80 „ M -Brașov 60 „ M -Craiova 60 „ 40%reducere după ora 21. i-tmm " - m.: a ? ■■■ i , ■ . " r. i v Ţara minerilor şi a deziluziilor Mauriciu şi Edmond van Saanen aveau la dispoziţie inima şi averea fragilă a Madeleinei. Pe cât le-a fost de uşor în calitate de escroci sentimentali, să dispue de bani, pe-atâta de simplu a fost pentru ei să dispue şi de faţă, pentru ca să nu aibă nimic de regretat. Aşa că luară o maşină şi cu iubita între ei, se depărtară către moşia lor Ghioceşti, unde conacul e izolat, serile-s frumoase, servitorii devotaţi şi poliţia departe. Drumul la spital şi întoarcerea la parchet normală conduită. Doamna Demetriade, d-na Guriţă, mătuşa şi d. copol Calimachi, unchiu, au reclamat parchetului pe Edmond şi Mauriciu van Saanen pentru că, au captat pe Madeleine a lor, au făcut-o să-şi vândă moştenirea şi după ce au ţinut-o două zile la conacul din Ghioceşti au internat-o la spitalul Central. La spital, d. doctor Tomescu a constatat că fata are accese de delir acut, iar pe corp are semne de violență. Cazul e deferit d-lui prezident mama, PapaFaptele au decurs după cea mai Lazaroneanu, pentru cercetări. Furt săvârşit de o bandă de ţigani nomazi in Prahova CAMPINA 29. O bandă de ţigani nomazi, în trecere prin comuna Cocorăşti-Capri, au intrat în prăvălia d-nei Ana Niculae Popescu şi sub ameninţarea cu revolvere, au jefuit rafturile de mărfuri. In timp ce jaful se desfăşura în prăvălie câţiva ţigani au intrat într'o cameră de unde au furat bijuteri in valoare de câteva zeci de mii de lei, precum şi suma de 12.500 lei. După comiterea jafului, banda de ţigani s’au retras pe prundul râului Doftana. Poliţia a întreprins cercetări. CURENTUL întrunirea promoţiei 1916 a liceului Lazăr Sâmbătă 27 Iunie, la ora 10 dim., va avea loc la liceul Lazăr întrunirea promoţiei 1916 real şi modern. Adesiunile se primesc la d. Petre Dulfu, str. Bateriilor 28, avocat C. Halisky, str. Maria Rosetti 16 şi inginer C. Buşilă, str Vasile Alexandri 4. Copil lovit de automobil Automobilul Nr. 1875 Ploeşti, condus de şoferul Vasile Vasilescu, din comuna Budeşti (Prahova) trecând cu viteză pe strada 11 Iunie, prin dreptul casei cu Nr. 40 a lovit pe copilul Ferdinand Male, de 7 ani, din strada Gramont 30 bis. Copilul s-a ales cu mai multe leziuni și după ce a fost pansat la un medic, a fost dus la domiciliu. ProMsma evreească intr’o altă lumină Soluţia neo»ssonîsSîIor aşa cum este prezentată die «Ir. WeisS, preşedintele lor Cu ocazia şederei sale in Capitala noastră, d. Wolfgang von Weisl preşedintele organizaţiei sioniste nouă a făcut declaraţiuni presei în jurul problemei evreeşti văzută în lumina ultimilor evenimente internaţionale. D-sa este venit în România spre a lua contact cu cercurile evreeşti care au aderat la noua directivă a sionismului şi a le da directivele de urrmat în noua politică pe care o preconizează. Se ştie că sionismul are ca scop colonizarea Palestinei. Ori vechii sionişti au dus o politică greşită în acest scop. Crezând în totul, în Societatea Raţiunilor şi în placea eternă ei e-au înţeles să creeze în Palestina unadevărat stat care să se opună tuturor vicisitudinilor şi să corespundă împrejurărilor. Rezultatele se văd acuma, palestina lipsită de o armată evreiască şi de o poliţie, oferă Arabilor câmp liber pentru toate excesele. CE URMĂREŞTE NOUL SIONISM Evreii trebue să aibă în Palestina o majoritate care să le dea dreptul a conduce ţara şi posibilitatea de a se apăra. In acest scop trebue să se intensifice emigrările. D. Weisl face următoarele calcule: Există astăzi în Palestina 400.000 evrei şi 1.100.000 arabi. In interval de 10 ani trebue să emigreze acolo cel puţin 1 milion 500.000 evrei pentru a forma astfel o majoritate compactă. In prezent merg în Palestina şi se aşează cca. 9000 evrei pe an. Trebue să se acceleze re emigrarea ajungându-se la minimum 20.000 pe lună. Numai astfel se poate ajunge la idealul urmărit. ANTISEMITISMUL Cu o claritate remarcabilă dr. Weisl a recunoscut o îndreptăţire economică antisemitismului din diferite ţări şi ca atare d-sa a găsit că formula emigrărei evreilor trebuia să plece de la această realitate. România şi Polonia au un surplus mare de populaţie evreiască de care sunt dornice a se scăpa, întrucât concurenţa ce o face naţionalităţii majoritare constitue o continuă ocazie de agitaţie. isco -sioniştii doresc popularea Palestinei şi crearea unui stat evreesc puternic şi real. Propunerea doctorului Weisl pleacă de la aceste două realităţi: Polonia şi România să contribue materialmente la opera de colonizare a Palestinei, înlesnind evreilor din aceste ţări să emigreze. În acest mod ar putea merge în Palestina un număr de 000.000 evrei din Polonia şi 300.000 din România. Acest lucru ar micşora gravitatea problemei evreeşti din cele două, ţări şi ar da posibilitatea neo-sionismului săşi ajungă scopul. CONFLICTUL CU ARABII Referindu-se la conflictul cu Arabii, d-sa a spus că asemenea conflicte nu vor înceta să se producă până când nu se va crea o armată şi o poliţie evreiască. In prezent dacă evreii ar fi avut o armată de 1000 oameni şi o poliţie de 500 inşi, arabii n’ar fi făcut nici o mişcare. „Ceiace dorim noi este de a obţine cât mai curând ca Palestina să depindă de ministerul de externe englez şi nu de ministerul coloniilor ca acuma.” ★ Redând aceste declaraţiuni ale d-rului Weisl, nu ne putem abţine dela constatarea că problema evreiască este prezentată într’o fază nouă. Ea va trebui să facă obiectul unei atenţiuni deosebite şi a unor studii serioase. M. V. P. „Voi de Nuit“ la Ateneu Interesanta ,,causerie“ a cMul Antoine de St. Exupéry şi Celebrul aviator francez, Antoine de St Exupery, oaspetele nostru, a ţinut Vineri seară, la Ateneul Român, sub auspiciile Aero-Clubului Regal Român, o foarte interesantă causerie” vorbind despre „Voi de Nuit”, subiect pe care l-a tratat atât de magistral în cunoscutul său roman ce poartă acelaş titlu. Ne-a evocat, în imagini colorate şi emotive, amintirile sale din vremea când, tânăr pilot, timid, impresionat de misterul sborurilor în necunoscutul ce se întinde deasupra mărilor de nori ce acopăr crestele munţilor, sbura cu avionul, dus de motorul, pe atunci prea puţin sigur, pe deasupra munţilor Spaniei, peste Mediterana albastră şi apoi, peste pustiurile africane, în beznele nopţilor luminate de lună sau doar de miliardele de stele... Zadarnic se silea să afle, de la încercatul pilot Guillaumet, detalii despre sborul ce trebuia să-l facă deasupra periculoşilor munţi spanioli; camaradul îi vorbea doar de farmecele pămânului spaniol, cu fermele sale pitoreşti, cu tipurile interesante ce le locuesc, cu obiceiurile curioase. Depănând mai departe caerul fermecat al amintirilor, conferenţiarul ne-a evocat traversările primejdioase ale oceanului Atlantic de Sud, prin zone de furtuni, prin trombe marine ce se înălţau ca nişte coloane înscriitor lunecate până sus, în văzduh, şi printre care, luna, lumina noaptea o lume ca de pe altă planetă. Atunci a trecut, alături de pilotul Mermoz prin clipe de neuitat prin măreţia lor şi a primejdiilor de fiece clipă. Când, apoi, ca pilot de linie pe ruta Casablanca-Dakkar avea să înfrunte nemărginirea unui cer pustiu ca şi pământul de dedesubt, a avut prilejul să vadă, încă odată, câtă diferenţă este între lumea celor ce sboară pe aripele văzduhului şi a acelora ce rămân jos cu meschinele lor preocupări. Aşa, într’o noapte, când alături de tovarăşul Mery, rătăceaupierduţi, într’un cer presărat cu puzderie de stele, fără să mai poată găsi un reper pământesc, când desperarea se împletea cu epuizarea, când nici un semnal nu le venea de pe pământ, pentru a le conduce sborul, primeşte, în clipa cea mai încordată, un mesaj radiofonic în care un comandant de escală îi anunţă că îl va pedepsi fiindcă a sburat prea la stânga hangarului, la plecare... „Causeria” delicatului scriitor, care este d. Antoine d’Exupéry, a plăcut mult selectului public care umplea până la ultimul loc sala Ateneului, prin frumuseţea imaginelor înfăţişate, prin sinceritatea evocărilor, atât de elegant exprimate A. Pomescu 1 Participarea tineretului premilitar municipal la serbârile Restauraţiei In legătură cu parada ce va avea loc în ziua de 6 Iunie când vor fi în ţară A. S. Regală Principele Regent al Iugoslaviei şi d. Beneş preşedintele Republicei Cehoslovace precum şi la serbarea naţională din 8 Iunie la care serbări obligatoriu lua parte şi tinerii premilitarilor ai municipiului Bucureşti, subispectoratul municipal P. P. Bucureşti face cunoscut şi pe această cale părinţilor, patronilor, stabilimentelor etc. care au în serviciul lor tineri premilitari că sunt obligaţi a lăsa liberi pe aceşti tineri să poată lua parte pe platoul Cotroceni la pregătirea programului ce va avea loc în zilele următoare. __ Sâmbătă 30 Maiu la ora 3,30 după masă. __ Duminică 31 Maiu la ora 8 dimineaţa. __ Vineri 5 Iunie la ora 3,30 după masă. __ Sâmbătă 6 Iunie la ora 8 dimineaţa şi la ora 3 după masă. __ Duminică 7 iunie la ora 7 dimineaţa pentru repetiţia generală.