Curentul, iulie 1936 (Anul 9, nr. 3021-3051)

1936-07-01 / nr. 3021

pagitti. PALACE MARITIM „NEPTON“ EFORIALi*lAJE Confort ultra modern, ascensor, apa curentă, băi, telefoane Restaurant pensiune de primul rang informatiuni şi reţineri: Rulev Elisabeta 2 Bucureşti Restaurant „Mircea cel Mare“ Telef: 3.58.12 şi la toate agen­­ţiile Wagons Uts Cook DE VANZARE Teren în suprafaţă de 16 ha şi 3515 m. p., situat în Com. Militari-Roşu (Ciurel) Judeţul Ilfov. Amatorii vor prezenta până în ziua licitaţiei pu­blice şi orale ce va avea loc la 10 Iulie 1936, orele 10 a. m., câte o garanţie de lei UNA SUTA MI­I în numerar, direct BĂNCII NAŢIONALE A ROM­NIEI, Ser­vici­ul Architect­urii din Bucureşti, str. Băncii Naţionale nr. 8 (mezzamin), de unde se vor putea lua şi orice inform­aţiuni. Banca îşi rezervă dreptul de a decide. ULTIMA PERFECŢIUNE Rapid-Petromax arde numai cu petrol, încălzire automată fără spirt denaturat 400 LUMINI — Exclusivitate pentru România PETROMAX Bucureşti­­, str. Smârdan No. 30. Tel. 35031 D N­ Al A n E A PORŢILE DE FER, ADAKALEH, CAZANE Mare excursie cu noul vapor REGELE CAROL II Program o: uun-tiemm a-1 iulie vizitându-se urăita-seria Ma-Sin­stra-Turtucaia Program B: fiiURGiu-BAZiaş 4 8 iulie vizitându-se Corauia-Gaiafat-T -severin­ adaKaieh­ orşova- Baziaş-T.-măgurele­­ Prospect şi inserieri la ORT Organizaţia Română da Turism s. a. r* Bd. Take Ionescu 3 Tel. 4.41.65 Hamburg Amerika Linie a. a. r. Victoriei 84 Tel. 5.62.42 Cal. Maxim Korki in insula Capri din peng. 1~a) (Continuare de externe al Italiei, cu graţioasa lui mireasă, fiica Ducelui. Nu a lo­cuit la nici unul din marile hote­luri, ori mari pensiuni. Nu venea la nici una din cochetele şi pitore­­ştele cafenele — baruri din vechea piazzetă a oraşului __ piazzeta mai mult decât de teatru, prin caracte­­ru-i istoric, de­cât de cotidiană rea­litate — unde se adună ziua şi noaptea vizitatorii insulei. De unde să găsesc o urmă din şederea lui Maxim Gorki acolo ? Şi totuşi am aflat’o­ întâmplare«, ser­veşte de minune, ca o minune, pe curios şi pe cercetător, pe reporter şi pe detectiv, ca şi pe cercetătorul laboratoriului ori cercetătorul imen­sităţii cerului, întâmplarea care a­­pare brusc, luminoasă din taina e­­nigmei, care trece fulgerătoare sub microscop şi telescop. întâmplarea a făcut să cunosc acolo un distins componist muzical, intelectual de rassă, scriitor plin de originalitate, adevărat filozof prin fire şi viaţa care o duce. II cheamă Francesco Santoliquido. E foarte cu­noscut şi cântat în Italia, ca şi în America. O operă a lui s’a jucat la Scalia din Milano. In insulă îl auzeam cântat la Radio. Pentru a vă da o idee de factura lui artisti­că şi spirituală, e suficient a vă indica temele care i-au inspirat mu­zica : versuri din Pierre Louis, Mae­­terlink şi Baudelaire. E un mare dezamăgit al civilizaţiei. Fugind de civilizaţie a stat patru ani într-un sat arab din Tripolitania, trăind viaţa arabilor, învăţându-le limba, iubind acolo, confundându-se cu ei. Acum s’a retras definitiv în Anna- Capri, unde şi-a construit, între flori şi verdeaţă vibrând de cântecul li­ric al greenilor, o vilă­­­ şi lângă vilă, mormântul 1 Noul meu amic ,cu care m’am îm­prietenit repede — fire de italian și artist — Francesco Santoliquido la cunoscut bine pe Maxim Gorki. Se ducea deseori în casa lui. Casa lui Maxim Gorki era o vilă coche­tă, înfiptă ca o floare albă pe po­vârnișul de flori ai verdeață de la Piccola Marina. Am văzut’o. Sură­­dea, în lumina albăstrue, desigur, cum surâdea când locuia acolo şi ursul polar care era Maxim Gorki. In juru..i exuberanţa vegetaţiei tro­picale : palmieri, cactuşi, lămâi cu poame de aur, smochini, iar jos, ca un chilim multicolor flori, şi iar flori. In faţă feeria şi imensitatea măre’­. — Maxim Gorki, îmi spunea priete­nul meu, era un om mohorât, po­sac, închis cu el însuşi, încruntat. Un adevărat urs. Era un taciturn. De altminteri, i-ar fi fost şi­ greu să vorbească cu cineva de aci: nu ştia nici o limbă europeană. Cum mă înţelegeam cu el, atunci când Ma­xim­ Gorki eşea, izbucnea din her­­metismul firei lui ? Maxim Gorki era însoţit de o femee fermecătoare. „ Nu ştiu, soţia lui, ori pur şi simplu o prietenă devotată. Era o prinţesă rusă, frumoasă, inteligentă, cultă, vorbind mai multe limbi europene, o femee superbă, din toate punctele de vedere, femee ce topea ghiaţa din jurul ursului polar, cu soarele farmecului ei. Viaţa lui Maxim Gorki­aci ? Toată ziua sta în vilă, scria mult, editorii din Rusia soli­­citându-i cu insistenţă operele. In înserare se plimba singur pe străzile de poezie şi minune ale insulei, în deosebi pe Punta din Tragara ( o revăd, ca întro iluminare, cu vi­lele, palatele şi căsuţele, strângând la piept cu graţie şi cochetărie lu­xosul vestmânt de glicine). Seara, reintra în bârlogul lui, care era un colţ de basm, unde preveghea, tot ca în poveşti, o zână. ...Maxim Gorki a stat opt ani în insula Capri. Poate ar fi stat toată viaţa şi ar fi fost înmormântat a­­colo sub umbra de catifea a cipri­­lor, ca atâţia alţi ispitiţi şi pasio­naţi ai insulei. Intr’o zi a aflat însă, că în Rusia a apărut o nouă religie. Ca şi bătrânul lui erou Luca, s’a dus s’o afle. Plecat necredincios, i s’a dat ei, a murit în crezul şi groaz­­nica ei rătăcire. In insula Capri, toţi localnicii îşi amintesc cu surâsul pe buze de Krupp, care a interesat-o cu fante­ziile lui vicioase, cu pasiunea lui pentru mandoline, pescari tineri, frumoşi lopătari. Nimeni din ei nu ştiu că acolo a trăit genialul mujic, splendidul în sălbatica-i frumuseţe de urs polar, Maxim Gorki. Glorie şi glorie ! De Karnabatt Cocarda tricoloră şi sdreanţa roşie (Continuare din pag. 1-a­ spiritului antinaţional vor provoca insă reacţia naţională, până la vio­lenţa unui războiu civil. In două-trei luni, fatal se va ajunge la acest crâncen desnodământ. Iar Germania nu aşteaptă decât această însângerare internă a Fran­ţei, când nimic nu o va mai îngri­jora la Rhin. Consecinţele ? Le vom arăta mâine, Pamfil Şeicaru Comemorarea luptelor dela Cérna CRAIOVA.­­ In vara acestui an implinindu-se 20 de ani de la intra­rea României în război, regimentul de Dorobanţi Calafat, invită pe o­­fiţerii de rezervă, subofiţerii şi gra­dele inferioare care au făcut parte din acest regiment în campania din anul 1916, pentru a lua parte la co­memorarea luptelor storioase de la Cerna, chiar pe locurile unde au fost luptele. Plecarea din Calafat cu vaporul în ziua de 18 Iulie ora 9, in ziua de 19 Iulie ora 4,15 plecarea cu trenul din Turnul Severin. Ajungerea în gara Toplez la ora 5,5. Ascensiune pe dealul Padeş­ti Cocoş la ora 6, înscrierile se vor trimite regimen­tului 31 Dorobanţi până la 10 Iulie 1936. In cazul că numărul participanţi­lor va fi mai mare se va interveni la ministerul Comunicaţiilor pentru a se acorda reduceri la C. F­R. CURENTUL CARNETUL ZILEI Sfârşitul anului şcolar este, ca orice sfârşit, o tristeţe şi o bucurie totodată. O tristeţe şi pentru cei învinşi şi pentru cei vic­torioşi, tristeţea fiind mai omenea­scă şi mai aproape de sufletele ce­lor mulţi. Tristeţea despărţirii­­, chiar şi pentru câteva luni — de bănci scrijilate şi uniforme, de bănci care le deveniseră dragi, de pereţi mai puţin posomorâţi ca la începutul anului, de hărţi murale mai puţin ostile. Uite, până şi be­cul acela chior din tavan, de care se căţăraseră, în atâtea rânduri, pri­viri disperate în căutarea unui răs­puns, parcă le surâde prieteneşte, un surâs alb, învrăjbit că nu poate să rupă zăgazurile şi mai albe ale muţeniei, să poată spune că despăr­ţirea îl doare. Şi mustăţile dascălu­lui de franţuzească par mai simpa­tice, teoriile de algebră mai puţin ursuze şi încâlcite, cutare verb la­tinesc CU bâzdâcuri deponen­te mai puţin sâcâitor, năbădăile ălui de fi­zico-chimice dulci doj­ane părinteşti. Chiar şi de spărtura aceia albă, ca o rană adâncă în mijlocul tablei cer­nite e legată o părticică de suflet, căreia, acum în pragul vacanţei, îi pare rău că rămâne singură... Tris­teţea aceasta trece numai ca o adie­re de umbră pe feţele iluminate de bucuria victoriei şi ca o rază de a­­m­urg pe chipurile înfrânţilor. Dar despre cei căzuţi în luptă, ca despre morţi, nimic decât bine... Despre naufragiul corigenţilor se vorbeşte toamna, la capitolul bobo­cilor. Vom vorbi numai despre a­­ceia cari, din trânta cu examenele, au ieşit învingători. Lor le este da­tă o înţelegere superioară a vieţii. Numai ei pot pricepe că viaţa e un bun al tuturor şi al fiecăruia , de care nu te poţi bucura decât cuce­­rindu-i. Serbările sfârşitului de an ar trebui să le aducă aminte şi celor cari au uitat că viaţa e luptă şi ade­văratul sens al victoriei stă în lup­­­tă, nu în coroană. Şcoala n‘a fost­­creată pentru buche în sine ci ca să fie o luminată îndrumare spre viaţă. Atât numai că se uită prea a­­desea scopurile mari către care s‘a pornit, şi se iau mijloacele drept scopuri. O atenţie deosebită li s‘ar cuveni ,celor căzuţi, unii pe drept alţii prîn­­tr‘o ticăloasă conspiraţie a împre­jurărilor. In bună parte, examenele sunt tot un soiu de loterie, în care nu toate lozurile sunt câştigătoare. Iar Norocul, după câte ştim, a fost întotdeauna orb şi tot orb a rămas. Cei căzuţi nu trebue să descurajeze, învinsul care nu descurajează va învinge. Şi isbânda va fi cu atât mai mare. Vorbind despre bucuria învingătorilor de azi, am găsit de cuviinţă să deschidem o paranteză şi pentru bucuria învingătorilor de mâine. O bucurie la care, sunt si­gur nu au renunţat. Au amânat-o numai. Trăgând obloanele parante­zei, revenim la cei învingători şi la bucuria lor. Câtă vreme din triste­ţea sfârşitului de an şcolar se pot împărtăşi şi unii şi alţii, bucuria e rezervată unei elite, aristocraţiei în­vingătorilor. Şi bucuria lor e prea mare ca s-o poată duce singuri a­­casă. Abia o cară cu vreun frate mai mare, cu vreo mamă mişcată până la lacrimi, cu un tată, în piep­tul căruia bătăile repezite ale inimii, îi aduc aminte din vremuri aproape uitate, de clipe ce nu se pot uita. Şi toată bucuria asta a micului biruitor, bucurie care e a tuturor, umple ca­sa de lumină... Serbarea de sfârşit de an are un rost mai înalt decât respectarea u­­nei tradiţii oarecare, ce s-ar cere împlinită ca un canon. E încununa­rea recoltei secerătorilor după un an de trudă. Bucuria dascălului conştiincios e lumină din bucuria e­­levului sârguitor. De aceia serbarea de sfârşit de an, cu tot aurul bucu­riei şi al holdelor, trebue să fie ceea ce este: sărbătoarea recoltei. Aurel Tita Un salon de artă în vederea expoziţiei internaţionale de la Paris din 1987 In vederea alegerii lucrărilor de artă ce se vor trimite la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1937, Comisiunea pentru organizarea­ Pa­vilionului României, organizează un Salon, ce se va deschide la 1 De­cembrie 1936, la Ateneul Român. Cu organizarea, aranjarea . Şi funcţionarea acestui Salon, Comisi­­unea a însărcinat un juriu care are şi misiunea de a alege apoi lucră­rile ce se vor trimite la Fans şi de a distribui premiile, în valoare de 200.000 lei, ce se vor acorda ar­­tiştilor. Juriul e prezidat de d. prof. D. Gusti şi se compune din d-nii: Al. Busuiocescu, St. Neniţescu, G. O­­prescu şi Al. Tzigara-Samurcaş. Se vor expune în acest salon pro­­ecte de urbanistică şi lucrări de sculptură, pictură, gravură şi arta decorativă, executată în intervalul de la 1927 până azi. Nu se vor primi lucrări mai vechi de 1927. Artiştii pot lua cunoştinţă de condiţiile mai precise ale pârtiei­pării­­la acest Salon, adresându-se la ministerul de industrie, unde se află depus Regulamentul Salonului. 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnalul. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03: Concert de prânz. Orchestra Ionel Cristea. (voce: d-ra Felicia Chir­com­an): Arii naţionale; Voci de pri­măvară vals; Serenadă la Amalfi. 13.25—13.35 : Culturale. Sport. Bursa. 13.40: Continuarea concertului : Olimpiada şlagărelor-potpuriu; La lu­­mina lunei, serenadă; Doar tu, tango; Gelozie, blues; Arii naţionale. 14.15: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului : Romanţe şi Arii naţionale; Sărutul nopţii, serenadă; A fost o mică aven­tură, slow; Antonius cel bun, slow; Romanţe şi Arii naţionale. 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Lectură din volumul „Ni­mic despre Japonia” de Neagu Rădu­­lescu. 18.15: Concert de după amiază.­— Muzică uşoară (discuri): Vals din fil­mul „Episode” şi Fox din filmul „Dra­gostea”; Vreau să mai fiu odată în­drăgostit şi In vis; Domnul de la­ Fo­­lies Bergie şi Mississipi potpuriu ; Hollyhock şi Marygold; Ploie; Două foxtroturi din filmul „Ritmul cole­giului”; Ceasornicul şi Hora­caiu (or­chestra Grigoraş Dinicu. 19.00: Ora. Mersul vremii. Actua­lităţi. 19.15: Muzică variată (discuri) ; Uvertură la „Ruslan şi Ludmilla, şi Visuri; Piesă sincopată şi Marş vie­­nez; Noapte de Mai, romanţă; Vals de concert; Două arii din „Boema”; Fantezie din „Maeştrii cântăreţi din Nurenberg, de Wagner. UNIVERSITATEA RADIO 20.20: Muzică vieneză. Schrammel Quartet „Grincinger” Emil Schon­feld şi Erwin Krieger-acordeon şi canto şi H. Schmidt-ghitară; Marş de Hornischer; Vin, femeie şi cântec,­­vals; Vinul, vinul; Dans tirolez; Pot­puriu vienez de Krieger. 20.50: Apărarea aeriană activă a teritoriului de G-ral Telemac. 21.05: Mircea Confort-canto: De Curtis: a) Serenadă; b) Umbra; c) O singură dată; Pescarii din Pusil­­leco; Asta-i seara de pe urmă, de Ki­­riac. 21.30: Cărţi şi Reviste. 21.35: Concert Simfonic al Orche­strei Radio, dirij. de Ion Nen­a Ote­­scu; Uvertură la „Nunta lui Figaro” de Mozart; Procesiune nocturnă poem simfonic, de Rabaud; Concert în si bemol minor de Ceaikowsky (pian: d-ra Uly Wechsler Oradea). 22.30: Radio jurnal. 22.46 : Continuarea concertului simfonic: Simfonia I-a în mi bemol major de George Enescu. 23.25: Concert de muzică distrac­tivă (discuri): Nu mă ’ntreba şi N’am patrie; Pentru o clipă de amor, tan­go de M. Constanti­nescu (arch. Elly Roman; Aşi vrea să plâng, romanţă şi iubito, asta-i romanţa noastră, tango, de Villnov. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55 Ultimele ştiri. Marţi 30 Iunie 1930 Citifi romanul TURNURI In APA de Sandu Teleajen PREMIAT DE „ACADEMIA ROMANA". Distincţiunea a încununat de data aceasta o operă cu adevărat meritorie şi care a întrunit pe lângă sufragiile unanim elogioase ale criticei şi pe acelea ale tuturor categoriilor de cititori. Volumul a apărut în Editura­­Cugetarea“ Direcţiunea generală a căilor ferate a aprobat o reducere de 75 la sută din taxele tarifului tren de persoane, pentru călă­toria cercetaşilor la Jamboreea Naţională din Braşov, în inter­valul de la 1 Iulie—30 Septem­brie inclusiv. De această reducere vor be­­­neficia şi cercetaşii ce vor că­lători la taberile de vară din Rodna Veche, câmpulung (Bu­covina) Odobeşti, Ilva Mică, Sarmisegetuza, Mamaia, Iobla­­niţa, Banca, Bazargic, Satu Mare, Câmpeni, Salcinea de Jos, Reghin, Orşova, Bocşa Montana, Cescova, Gheorghieni, Constanţa, Carmen Sylva, Efo­rie, Cetatea Albă, Breaza, Si­naia, Predeal, Baia Sprie, Sat­­m­ara Maroviţa, Halmei, Bucu­reşti Cernanţi, Călimăneşti, Episcopia Bihorului, Talasmani, Tuşnad, Vatra Dornei, Băile Herculane, Decebal, Vişeul de jos, Reşiţa, Râşnov, Braşov, Bregza, Timişoara, Arad, Ora­dea, Călăraşi Port, Giurgiu Port, Sibiu, Iaşi, Alba Iulia, Galaţi, Brăila şi Dorohoiu. Cercetaşii vor lua atât la du­cere cât şi la înapoere bilete cu 75 la sută reducere, pe baza certificatului de călătorie prevă­zut cu timbrul sec şi parat di­rectorului general. La trenurile accelerate supli­mentul se va plăti cu reducere ca pentru militari, iar la trenu­rile rapide şi Pullman se vor plăti costul integral al tichetu­lui sau suplimentului.­ ­ Călătoria cercetaşkor la Jamboreea de la Braşov Blocul pensionarilor ieşeni nu colaborează cu gărzile cetăţeneşti IAŞI.­­ Sâmbătă a avut loc la sediul blocului pensionarilor pu­blici din str. Palat, o întrunire la care s’a discutat dacă — dat fiind scopul afirmat al „gărzilor cetă­ţeneşti” — aflate sub patronajul d-lui senator Alfons Herovanu fruntaş naţional,ţărănist, de a lupta contra speculei, scop ce for­mează şi principalul obiectiv al pensionarilor, blocul pensionari­lor ar putea adera la acele gărzi. După ce au luat cuvântul mai mulţi oratori cari au arătat că a­­ceste gărzi nu constitue decât o platformă electorală cu desvoltă­­ri ulterior periculoase pentru su­fletul românesc şi unitatea naţio­nală, cum sunt înjghebările simi­lare ale d-lui Dem. Dobrescu în Capitală, blocul pensionarilor a respins ideia oricărei colaborări cu gărzile cetăţeneşti. Omorât die tren Un recensământ Un tren automotor a surprins între stațiile Falnic și Bodrogul Nou, pe locuitorul Zucomer­­ie din comuna Falnic morându-l. Circulaţia trenurilor pe linia Basarabeasca- Zorleni Linia Basarabeasca — Zorleni a rămas întreruptă din cauza inunda­ţiilor intre staţiile Prut şi Iargara. Până la consolidraea liniei, di­recţiunea generală c.t.r. a dispus să nu se mai primească mărfuri în vagoane complecte Pentru una din stațiunile de pe această distanță, iar trenurile de călători să circule prin transbordare la km 91. al vagoanelor C.F.R. Regia autonomă a căilor ferate a hotărît să se facă un recensă­mânt general al tuturor vagoa­nelor ce se găsesc în ţară. Recensământul se va întinde la trenurile în circulaţie, la vagoa­nele în reparaţie, ori defecte, pe oricare din lim­b­ile proprietatea vreunei societăți sau a unei căi ferate particulare. Operațiunile de recensământ se va face pentru toate vagoanele de cale normală și îngustă. Bibliografie BANATUL LITERAR. An. II. Nr. 6-7-8. Apare la Craiova. Director: Lucian destin. Colaborează: Lucian Costin, Gri­gore Bugariu, Gh. Negru, Fane­seo Pajiște, Gh. Lică-Olt, Gh. Catană, Mihai Lungianu, Gh. Clopi­­na, Sorion Duma, Lucas, etc. VIITORUL. Revistă bisericească și didactică. An. XLIV, Nr. 11. Director: D. G. Broianu. VREMEA NOUA. An. II, Nr. 19. Director: E. Bălan. Colaborează: N. I. Untilă, Mihail Spiridonică, Const. Gologan, Mircea Streinul, Pr. D. Chi­­haia, Eremia L. Bălan, Nellu Mera, Nic. Mocanu, G. Visconschi, Gr. Ma­ximilian, etc. DAROL. Mediaş, An. I, Nr. 8. Co­laborează: I. O. Suceveanu, Gheor­­ghe Munteanu, etc. DICŢIONARUL CODULUI PENAL REGELE CAROL II de Marin D. Stă­­nescu, doctor în drept, judecător la trib. Constanţa, 144 pagini, 100 lei. Lucrarea d-lui Stănescu inaugurează colecţia de studii şi lucrări juridice a revistei „JUSTIŢIA DOBROGEI”, fiind de un real folos atât oamenilor de drept şi justiţiabililor, cât şi stu­denţilor şi marelui public doritor a se familiariza repede şi sistematic cu principiile noului cod penal. CURIERUL SILVIC. Organ de in­­formaţiuni şi propagandă silvică. An. I. N-rele 1-7. Director fondator: Ioan C. Şulea. Curierul silvic reuşeşte să fie, după cum şi-a propus, „trăsătura de unire şi vestitorul tuturor celor ce servesc codrilor, de la mic la mare”. In numărul pe Iunie colaborează d-nii: M. P. Florescu, inspector ge­nera­l silvic, V. I. Văideanu, I. C. Su­lea, N. Oprescu, Mill. Bighescu, Sil­vestru, etc I Isvoarele Istoriei Românilor Au apărut în colecţiunea Izvoa­­relor Istoriei Românilor, datorite d-lui G. Popa-Lisseanu, volumele IX şi X. Ele cuprind textul şi traduce­rea, însoţite de un comentariu, a Vieţei împăratului Aurelian de Fla­vius Vopiscus şi a Istoriei romane prescurtate, de Eutropius. Amândoi aceşti scriitori, trăind în jumătatea a doua a secolului al IV, deci într’o epocă nu prea îndepărtată de Pa­­răsirea Daciei, ne dau unele amă­nunte interesante asupra acestui e­­veniment atât de important pentru cunoaşterea istoriei noastre primi­tive, într’un studiu introductiv d. G. Popa-Lisseanu discută, pe temeiul afirmaţîunile acestor doi autori la­tini, precum şi ale celorlalţi scrii­tori români, şi greci, cari au trăit în apropierea acestui eveniment, în­treaga problemă a părăsirei Daciei şi a continuităţii elementului daco­român în ţările noastre, răspunzând în acelaş timp, direct şi indirect, alegaţiunilor scriitorilor unguri ca­ri neagă din ce în ce cu mai multă îndărătnicie, persistenţa noastră ca popor la Nordul Dunării. Datele ce ne procură studiul celor doi scriitori latini sunt coroborate, mai târziu de afirmaţiunile ce le găsim în celelalte opt volume ce a publicat până acum d. G. Popa- Lisseanu, asupra istoriei noastre me­dievale. Din studiile d-lui G. Popa.Lissea­­nu se constată din ce în ce mai mult, că în istoria poporului român n’a existat acel gol, acel hiatus de o mie de ani, cum au crezut, vreme îndelungată, mulţi dintre istori­­cii noştri, ci că fapte noi ies la ivea­lă, din Interpretarea textelor, fapte cari umple acel pretins hiatus. Miercuri 1 iulie 1936 Miercuri 1 Iulie 1936 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30 Deschiderea emisiunii. __ Gimnastică ritmică. — Radio jurnalul. __ Concert de dimineaţă (discuri). __ Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora, Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri): Slowfox şi Fox­­trot din filmul „Să mă faci feri­cit” de Beckmann­(H.M.V.); Pentru tine Madona de Neuville şi Te iubesc, e teiul de Gardoni. (voce: Jeanne Au­bert,-C.); Foxtrot din opereta „Dan­satoarea Fanny Elssler” de John Strauss şi Eva-Marie-fox de Perak.­­(H.M.V.). 13.25—13.35: Culturale. Sport. Bursa. 13.40: Muzică variată (discuri): Uvertură la „Visul unei nopţi -le va­ră” de Mendelssohn (orch. Operii de Stat din Berlin, dirij. de Leo Bach- H.M.V.); Arie şi Andante de Baci­, aranj. de Siloti, (violoncel: Pablo Ca­­sals.-H.M.V.); Vocalise de Rachmani­noff (arch. din Filadelfia, dirij. de Rachmaninoff.-Gramofon); Dansul ucenicilor şi Intrarea Maeştrilor din „Maeştri cântăreţi din Nurenberg” de Wagner (orch. Simfonică Britanică, dirij. de Bruno Walter.-C.). 14.15: Rădic Jurnal. 14.30: Muzică distractivă (disc.): Fox și Tango din filmul „Albastrul cerului" de Abraham (voce: Martha Eggerth.-C.); Valsul regelui vagabond de Frimi și Ce e dragostea? de Porter (voce: Pilar Arcos­-Brunswick): O noapte de fericire-fox de Conrad şi Fox de Henderson.­(C): La fereastra cu zorele şi îuvelcată până în brâu (voce: Mitică Creţu-Cristal-Mischonz­niky). 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Lectură din nuvele de V. Demetrius. 18.15: Concert de muzică distrac­tivă. Orchestra de dans. Th. Stei­­ceanu: Da, da la noapte-tango argen­tin de Plessow; Mănunchiul de vio­­lette-tango argentin de Lucchesi; Pa­so doble de Richarde: Iubirea este viaţa mea-tango de Dendrino: Draga mea cu ochi căprui-boston de Finek. La negra Quirina, rumba de Simen»; Vals de concert de Doelle. Cea din urmă scrisoare de Sch­arov; Nu mi mai cântă nimeni la geam-range de Vogel; Nu-i adevărat, nu-i criză­, ne­­step de Grünbergs. 19.00: Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19.15: Continuarea concertului: Peştera, cântec cuban de Julio Cue­­va; Ochii tăi au lăcrămat-tango de Cosmescu; Te-am iubit prea mult­­tango de Elly Roman; Mi Jerezana, paso doble de Murillo; Să nu ne pier­dem vremea supăraţi-slow de Vasi­­lescu; Nu-ţi pare rău când vezi că plâng-tango de Vasilescu; Te iubesc fetiţa din Spania, paso doble de E­­vans; Spune-mi ce te doare, tango de Andreescu; Te-am supărat-tango de Richand; De ce nu-mi spui întâi-ane­­stop de Ristori. UNIVERSITATEA RADIO 20.20: Legea şi misia lui­­ Ştefan cel Mare de Pr. Nae Popescu. 20.20: Lieduri, romanţe şi canţo­nete (discuri); Tu eşti liniştea şi Noaptea şi visuri-lieduri de Schu­bert (voce: Georg Walter,-H.M.V.}; Cântă-mi de linişte-lied de Green şi Vis de dor de Roonthal (voce: Leo­nardo Aramesco-Polydor); Play­era do Granados şi Sevillana de Longas (vo­ce: Tito Schipa­-Gramofon); Două a­­rii din „Dragostea mascată” de Mes­sager (voce: Yvonne Printemp -H. M. V.); Haiduceasca de Borgovan. (voce: Arnoldo Georgevsky.-O.); Fiindcă mai întâi mă întâlnesc cu tine lied de Rubinstein şi Cântece învăţate de la mama, de Dvorak (voce: Rosa Pon­selle.-H.M.V.); Mai trist de Crescenzo (voce: Benjamino Gigli.-HMV); Săr­mana Pulcinella de Peccia (voce: Benjamino Gigli.-HMV.). 21.05: Posta Radio. 21.25: Muzică de cameră. Quarte­­tul Theodorescu (Al. Theodorescu­­vioara l-a, Ion Jeleciu-vioara II a, L. Mendelsolm-violă și J. Thaler-violon­­cel); Quartet în sol minor de Grieg. 22.00: Programul nostru. 22.10: Concert vocala. D-ra Alice Nicolaescu; Aria Marietei din „Ora­şul mort” de Korngold; Villanella de Dell ‘Aqua; Aria Leonorei din „Pute­rea destinului” de Verdi; Cavatina din „Pescuitorii de Perle” de Bizet. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de seară. Orchestra de Salon Radio, dirij. de D. Teodoru: In cartierul Olimpiadei-marş de J­în­­eke; Intermezzo de Noack; Vals de Chornisky; Fantezie de Rust; Obse­­sie-tango de Bolito; Marş fox de Eis­­brener; Serenadă de Kostal; Vals­it de Friedl; Intermezzo chinezesc de Dicker; Potpuriu de Reiny Rolrad. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. 24.00—1.00: Concert nocturn al Or­chestrei Gică Ionescu-Găină, retrans­mis de la restaurantul Monte Carlo. Cursurile de limba italiană ln Braşov In ziua de 5 Iulie va începe la Universitatea liberă latină din Braşov- un care de limba şi lite­­l­atura italiană ţinut de profesori special trimişi de Institutul inter­­universitar italian. La Bucureşti, a se adresa pentru informaţiuni, la Institutul de cul­tură italiană, calea Victoriei 196. Cărţi-reviste PRINCIPIUL naţionalităţilor A apărut,, „Principiul Naţion­­­lităţilor“ în tratatele de pr­ee din ISIS—1823“ de d. George Sofronie, profesor la Universitatea din Cluj. Este un studiu documentat asu­pra probroblemelor pe care sa sprijină fruntariilor României şi o demascare a netemeiniciei acți­unii revizioniste maghiare. O iniţiativă a Tinerimii Română Societatea „Tinerimea Română” a instituit câteva burse pentru ti­nerii premiaţi ai concursurilor ei, şi care şi-au luat angajamentul ca, odată ce vor avea o carieră, să îşi îndeplinească rolul cultural şi na­ţional într’o regiune invadată de străinism. Prima cursă pentru acest an a fost­ acordată elevului talentat la muzică şi fiu de ţăran P. Cterei de la liceul „Diaconovici Logo‘‘ din Timişoara, ca să-şi urmeze cursncU« la­ Conservator.

Next