Curentul, iulie 1936 (Anul 9, nr. 3021-3051)
1936-07-01 / nr. 3021
pagitti. PALACE MARITIM „NEPTON“ EFORIALi*lAJE Confort ultra modern, ascensor, apa curentă, băi, telefoane Restaurant pensiune de primul rang informatiuni şi reţineri: Rulev Elisabeta 2 Bucureşti Restaurant „Mircea cel Mare“ Telef: 3.58.12 şi la toate agenţiile Wagons Uts Cook DE VANZARE Teren în suprafaţă de 16 ha şi 3515 m. p., situat în Com. Militari-Roşu (Ciurel) Judeţul Ilfov. Amatorii vor prezenta până în ziua licitaţiei publice şi orale ce va avea loc la 10 Iulie 1936, orele 10 a. m., câte o garanţie de lei UNA SUTA MII în numerar, direct BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI, Serviciul Architecturii din Bucureşti, str. Băncii Naţionale nr. 8 (mezzamin), de unde se vor putea lua şi orice informaţiuni. Banca îşi rezervă dreptul de a decide. ULTIMA PERFECŢIUNE Rapid-Petromax arde numai cu petrol, încălzire automată fără spirt denaturat 400 LUMINI — Exclusivitate pentru România PETROMAX Bucureşti, str. Smârdan No. 30. Tel. 35031 D N Al A n E A PORŢILE DE FER, ADAKALEH, CAZANE Mare excursie cu noul vapor REGELE CAROL II Program o: uun-tiemm a-1 iulie vizitându-se urăita-seria Ma-Sinstra-Turtucaia Program B: fiiURGiu-BAZiaş 4 8 iulie vizitându-se Corauia-Gaiafat-T -severin adaKaieh orşova- Baziaş-T.-măgurele Prospect şi inserieri la ORT Organizaţia Română da Turism s. a. r* Bd. Take Ionescu 3 Tel. 4.41.65 Hamburg Amerika Linie a. a. r. Victoriei 84 Tel. 5.62.42 Cal. Maxim Korki in insula Capri din peng. 1~a) (Continuare de externe al Italiei, cu graţioasa lui mireasă, fiica Ducelui. Nu a locuit la nici unul din marile hoteluri, ori mari pensiuni. Nu venea la nici una din cochetele şi pitoreştele cafenele — baruri din vechea piazzetă a oraşului __ piazzeta mai mult decât de teatru, prin caracteru-i istoric, decât de cotidiană realitate — unde se adună ziua şi noaptea vizitatorii insulei. De unde să găsesc o urmă din şederea lui Maxim Gorki acolo ? Şi totuşi am aflat’o întâmplare«, serveşte de minune, ca o minune, pe curios şi pe cercetător, pe reporter şi pe detectiv, ca şi pe cercetătorul laboratoriului ori cercetătorul imensităţii cerului, întâmplarea care apare brusc, luminoasă din taina enigmei, care trece fulgerătoare sub microscop şi telescop. întâmplarea a făcut să cunosc acolo un distins componist muzical, intelectual de rassă, scriitor plin de originalitate, adevărat filozof prin fire şi viaţa care o duce. II cheamă Francesco Santoliquido. E foarte cunoscut şi cântat în Italia, ca şi în America. O operă a lui s’a jucat la Scalia din Milano. In insulă îl auzeam cântat la Radio. Pentru a vă da o idee de factura lui artistică şi spirituală, e suficient a vă indica temele care i-au inspirat muzica : versuri din Pierre Louis, Maeterlink şi Baudelaire. E un mare dezamăgit al civilizaţiei. Fugind de civilizaţie a stat patru ani într-un sat arab din Tripolitania, trăind viaţa arabilor, învăţându-le limba, iubind acolo, confundându-se cu ei. Acum s’a retras definitiv în Anna- Capri, unde şi-a construit, între flori şi verdeaţă vibrând de cântecul liric al greenilor, o vilă şi lângă vilă, mormântul 1 Noul meu amic ,cu care m’am împrietenit repede — fire de italian și artist — Francesco Santoliquido la cunoscut bine pe Maxim Gorki. Se ducea deseori în casa lui. Casa lui Maxim Gorki era o vilă cochetă, înfiptă ca o floare albă pe povârnișul de flori ai verdeață de la Piccola Marina. Am văzut’o. Surădea, în lumina albăstrue, desigur, cum surâdea când locuia acolo şi ursul polar care era Maxim Gorki. In juru..i exuberanţa vegetaţiei tropicale : palmieri, cactuşi, lămâi cu poame de aur, smochini, iar jos, ca un chilim multicolor flori, şi iar flori. In faţă feeria şi imensitatea măre’. — Maxim Gorki, îmi spunea prietenul meu, era un om mohorât, posac, închis cu el însuşi, încruntat. Un adevărat urs. Era un taciturn. De altminteri, i-ar fi fost şi greu să vorbească cu cineva de aci: nu ştia nici o limbă europeană. Cum mă înţelegeam cu el, atunci când Maxim Gorki eşea, izbucnea din hermetismul firei lui ? Maxim Gorki era însoţit de o femee fermecătoare. „ Nu ştiu, soţia lui, ori pur şi simplu o prietenă devotată. Era o prinţesă rusă, frumoasă, inteligentă, cultă, vorbind mai multe limbi europene, o femee superbă, din toate punctele de vedere, femee ce topea ghiaţa din jurul ursului polar, cu soarele farmecului ei. Viaţa lui Maxim Gorkiaci ? Toată ziua sta în vilă, scria mult, editorii din Rusia solicitându-i cu insistenţă operele. In înserare se plimba singur pe străzile de poezie şi minune ale insulei, în deosebi pe Punta din Tragara ( o revăd, ca întro iluminare, cu vilele, palatele şi căsuţele, strângând la piept cu graţie şi cochetărie luxosul vestmânt de glicine). Seara, reintra în bârlogul lui, care era un colţ de basm, unde preveghea, tot ca în poveşti, o zână. ...Maxim Gorki a stat opt ani în insula Capri. Poate ar fi stat toată viaţa şi ar fi fost înmormântat acolo sub umbra de catifea a ciprilor, ca atâţia alţi ispitiţi şi pasionaţi ai insulei. Intr’o zi a aflat însă, că în Rusia a apărut o nouă religie. Ca şi bătrânul lui erou Luca, s’a dus s’o afle. Plecat necredincios, i s’a dat ei, a murit în crezul şi groaznica ei rătăcire. In insula Capri, toţi localnicii îşi amintesc cu surâsul pe buze de Krupp, care a interesat-o cu fanteziile lui vicioase, cu pasiunea lui pentru mandoline, pescari tineri, frumoşi lopătari. Nimeni din ei nu ştiu că acolo a trăit genialul mujic, splendidul în sălbatica-i frumuseţe de urs polar, Maxim Gorki. Glorie şi glorie ! De Karnabatt Cocarda tricoloră şi sdreanţa roşie (Continuare din pag. 1-a spiritului antinaţional vor provoca insă reacţia naţională, până la violenţa unui războiu civil. In două-trei luni, fatal se va ajunge la acest crâncen desnodământ. Iar Germania nu aşteaptă decât această însângerare internă a Franţei, când nimic nu o va mai îngrijora la Rhin. Consecinţele ? Le vom arăta mâine, Pamfil Şeicaru Comemorarea luptelor dela Cérna CRAIOVA. In vara acestui an implinindu-se 20 de ani de la intrarea României în război, regimentul de Dorobanţi Calafat, invită pe ofiţerii de rezervă, subofiţerii şi gradele inferioare care au făcut parte din acest regiment în campania din anul 1916, pentru a lua parte la comemorarea luptelor storioase de la Cerna, chiar pe locurile unde au fost luptele. Plecarea din Calafat cu vaporul în ziua de 18 Iulie ora 9, in ziua de 19 Iulie ora 4,15 plecarea cu trenul din Turnul Severin. Ajungerea în gara Toplez la ora 5,5. Ascensiune pe dealul Padeşti Cocoş la ora 6, înscrierile se vor trimite regimentului 31 Dorobanţi până la 10 Iulie 1936. In cazul că numărul participanţilor va fi mai mare se va interveni la ministerul Comunicaţiilor pentru a se acorda reduceri la C. FR. CURENTUL CARNETUL ZILEI Sfârşitul anului şcolar este, ca orice sfârşit, o tristeţe şi o bucurie totodată. O tristeţe şi pentru cei învinşi şi pentru cei victorioşi, tristeţea fiind mai omenească şi mai aproape de sufletele celor mulţi. Tristeţea despărţirii, chiar şi pentru câteva luni — de bănci scrijilate şi uniforme, de bănci care le deveniseră dragi, de pereţi mai puţin posomorâţi ca la începutul anului, de hărţi murale mai puţin ostile. Uite, până şi becul acela chior din tavan, de care se căţăraseră, în atâtea rânduri, priviri disperate în căutarea unui răspuns, parcă le surâde prieteneşte, un surâs alb, învrăjbit că nu poate să rupă zăgazurile şi mai albe ale muţeniei, să poată spune că despărţirea îl doare. Şi mustăţile dascălului de franţuzească par mai simpatice, teoriile de algebră mai puţin ursuze şi încâlcite, cutare verb latinesc CU bâzdâcuri deponente mai puţin sâcâitor, năbădăile ălui de fizico-chimice dulci dojane părinteşti. Chiar şi de spărtura aceia albă, ca o rană adâncă în mijlocul tablei cernite e legată o părticică de suflet, căreia, acum în pragul vacanţei, îi pare rău că rămâne singură... Tristeţea aceasta trece numai ca o adiere de umbră pe feţele iluminate de bucuria victoriei şi ca o rază de amurg pe chipurile înfrânţilor. Dar despre cei căzuţi în luptă, ca despre morţi, nimic decât bine... Despre naufragiul corigenţilor se vorbeşte toamna, la capitolul bobocilor. Vom vorbi numai despre aceia cari, din trânta cu examenele, au ieşit învingători. Lor le este dată o înţelegere superioară a vieţii. Numai ei pot pricepe că viaţa e un bun al tuturor şi al fiecăruia , de care nu te poţi bucura decât cucerindu-i. Serbările sfârşitului de an ar trebui să le aducă aminte şi celor cari au uitat că viaţa e luptă şi adevăratul sens al victoriei stă în luptă, nu în coroană. Şcoala n‘a fostcreată pentru buche în sine ci ca să fie o luminată îndrumare spre viaţă. Atât numai că se uită prea adesea scopurile mari către care s‘a pornit, şi se iau mijloacele drept scopuri. O atenţie deosebită li s‘ar cuveni ,celor căzuţi, unii pe drept alţii prîntr‘o ticăloasă conspiraţie a împrejurărilor. In bună parte, examenele sunt tot un soiu de loterie, în care nu toate lozurile sunt câştigătoare. Iar Norocul, după câte ştim, a fost întotdeauna orb şi tot orb a rămas. Cei căzuţi nu trebue să descurajeze, învinsul care nu descurajează va învinge. Şi isbânda va fi cu atât mai mare. Vorbind despre bucuria învingătorilor de azi, am găsit de cuviinţă să deschidem o paranteză şi pentru bucuria învingătorilor de mâine. O bucurie la care, sunt sigur nu au renunţat. Au amânat-o numai. Trăgând obloanele parantezei, revenim la cei învingători şi la bucuria lor. Câtă vreme din tristeţea sfârşitului de an şcolar se pot împărtăşi şi unii şi alţii, bucuria e rezervată unei elite, aristocraţiei învingătorilor. Şi bucuria lor e prea mare ca s-o poată duce singuri acasă. Abia o cară cu vreun frate mai mare, cu vreo mamă mişcată până la lacrimi, cu un tată, în pieptul căruia bătăile repezite ale inimii, îi aduc aminte din vremuri aproape uitate, de clipe ce nu se pot uita. Şi toată bucuria asta a micului biruitor, bucurie care e a tuturor, umple casa de lumină... Serbarea de sfârşit de an are un rost mai înalt decât respectarea unei tradiţii oarecare, ce s-ar cere împlinită ca un canon. E încununarea recoltei secerătorilor după un an de trudă. Bucuria dascălului conştiincios e lumină din bucuria elevului sârguitor. De aceia serbarea de sfârşit de an, cu tot aurul bucuriei şi al holdelor, trebue să fie ceea ce este: sărbătoarea recoltei. Aurel Tita Un salon de artă în vederea expoziţiei internaţionale de la Paris din 1987 In vederea alegerii lucrărilor de artă ce se vor trimite la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1937, Comisiunea pentru organizarea Pavilionului României, organizează un Salon, ce se va deschide la 1 Decembrie 1936, la Ateneul Român. Cu organizarea, aranjarea . Şi funcţionarea acestui Salon, Comisiunea a însărcinat un juriu care are şi misiunea de a alege apoi lucrările ce se vor trimite la Fans şi de a distribui premiile, în valoare de 200.000 lei, ce se vor acorda artiştilor. Juriul e prezidat de d. prof. D. Gusti şi se compune din d-nii: Al. Busuiocescu, St. Neniţescu, G. Oprescu şi Al. Tzigara-Samurcaş. Se vor expune în acest salon proecte de urbanistică şi lucrări de sculptură, pictură, gravură şi arta decorativă, executată în intervalul de la 1927 până azi. Nu se vor primi lucrări mai vechi de 1927. Artiştii pot lua cunoştinţă de condiţiile mai precise ale pârtieipăriila acest Salon, adresându-se la ministerul de industrie, unde se află depus Regulamentul Salonului. 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30. Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnalul. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03: Concert de prânz. Orchestra Ionel Cristea. (voce: d-ra Felicia Chircoman): Arii naţionale; Voci de primăvară vals; Serenadă la Amalfi. 13.25—13.35 : Culturale. Sport. Bursa. 13.40: Continuarea concertului : Olimpiada şlagărelor-potpuriu; La lumina lunei, serenadă; Doar tu, tango; Gelozie, blues; Arii naţionale. 14.15: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului : Romanţe şi Arii naţionale; Sărutul nopţii, serenadă; A fost o mică aventură, slow; Antonius cel bun, slow; Romanţe şi Arii naţionale. 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Lectură din volumul „Nimic despre Japonia” de Neagu Rădulescu. 18.15: Concert de după amiază.— Muzică uşoară (discuri): Vals din filmul „Episode” şi Fox din filmul „Dragostea”; Vreau să mai fiu odată îndrăgostit şi In vis; Domnul de la Folies Bergie şi Mississipi potpuriu ; Hollyhock şi Marygold; Ploie; Două foxtroturi din filmul „Ritmul colegiului”; Ceasornicul şi Horacaiu (orchestra Grigoraş Dinicu. 19.00: Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.15: Muzică variată (discuri) ; Uvertură la „Ruslan şi Ludmilla, şi Visuri; Piesă sincopată şi Marş vienez; Noapte de Mai, romanţă; Vals de concert; Două arii din „Boema”; Fantezie din „Maeştrii cântăreţi din Nurenberg, de Wagner. UNIVERSITATEA RADIO 20.20: Muzică vieneză. Schrammel Quartet „Grincinger” Emil Schonfeld şi Erwin Krieger-acordeon şi canto şi H. Schmidt-ghitară; Marş de Hornischer; Vin, femeie şi cântec,vals; Vinul, vinul; Dans tirolez; Potpuriu vienez de Krieger. 20.50: Apărarea aeriană activă a teritoriului de G-ral Telemac. 21.05: Mircea Confort-canto: De Curtis: a) Serenadă; b) Umbra; c) O singură dată; Pescarii din Pusilleco; Asta-i seara de pe urmă, de Kiriac. 21.30: Cărţi şi Reviste. 21.35: Concert Simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Ion Nena Otescu; Uvertură la „Nunta lui Figaro” de Mozart; Procesiune nocturnă poem simfonic, de Rabaud; Concert în si bemol minor de Ceaikowsky (pian: d-ra Uly Wechsler Oradea). 22.30: Radio jurnal. 22.46 : Continuarea concertului simfonic: Simfonia I-a în mi bemol major de George Enescu. 23.25: Concert de muzică distractivă (discuri): Nu mă ’ntreba şi N’am patrie; Pentru o clipă de amor, tango de M. Constantinescu (arch. Elly Roman; Aşi vrea să plâng, romanţă şi iubito, asta-i romanţa noastră, tango, de Villnov. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55 Ultimele ştiri. Marţi 30 Iunie 1930 Citifi romanul TURNURI In APA de Sandu Teleajen PREMIAT DE „ACADEMIA ROMANA". Distincţiunea a încununat de data aceasta o operă cu adevărat meritorie şi care a întrunit pe lângă sufragiile unanim elogioase ale criticei şi pe acelea ale tuturor categoriilor de cititori. Volumul a apărut în EdituraCugetarea“ Direcţiunea generală a căilor ferate a aprobat o reducere de 75 la sută din taxele tarifului tren de persoane, pentru călătoria cercetaşilor la Jamboreea Naţională din Braşov, în intervalul de la 1 Iulie—30 Septembrie inclusiv. De această reducere vor beneficia şi cercetaşii ce vor călători la taberile de vară din Rodna Veche, câmpulung (Bucovina) Odobeşti, Ilva Mică, Sarmisegetuza, Mamaia, Ioblaniţa, Banca, Bazargic, Satu Mare, Câmpeni, Salcinea de Jos, Reghin, Orşova, Bocşa Montana, Cescova, Gheorghieni, Constanţa, Carmen Sylva, Eforie, Cetatea Albă, Breaza, Sinaia, Predeal, Baia Sprie, Satmara Maroviţa, Halmei, Bucureşti Cernanţi, Călimăneşti, Episcopia Bihorului, Talasmani, Tuşnad, Vatra Dornei, Băile Herculane, Decebal, Vişeul de jos, Reşiţa, Râşnov, Braşov, Bregza, Timişoara, Arad, Oradea, Călăraşi Port, Giurgiu Port, Sibiu, Iaşi, Alba Iulia, Galaţi, Brăila şi Dorohoiu. Cercetaşii vor lua atât la ducere cât şi la înapoere bilete cu 75 la sută reducere, pe baza certificatului de călătorie prevăzut cu timbrul sec şi parat directorului general. La trenurile accelerate suplimentul se va plăti cu reducere ca pentru militari, iar la trenurile rapide şi Pullman se vor plăti costul integral al tichetului sau suplimentului. Călătoria cercetaşkor la Jamboreea de la Braşov Blocul pensionarilor ieşeni nu colaborează cu gărzile cetăţeneşti IAŞI. Sâmbătă a avut loc la sediul blocului pensionarilor publici din str. Palat, o întrunire la care s’a discutat dacă — dat fiind scopul afirmat al „gărzilor cetăţeneşti” — aflate sub patronajul d-lui senator Alfons Herovanu fruntaş naţional,ţărănist, de a lupta contra speculei, scop ce formează şi principalul obiectiv al pensionarilor, blocul pensionarilor ar putea adera la acele gărzi. După ce au luat cuvântul mai mulţi oratori cari au arătat că aceste gărzi nu constitue decât o platformă electorală cu desvoltări ulterior periculoase pentru sufletul românesc şi unitatea naţională, cum sunt înjghebările similare ale d-lui Dem. Dobrescu în Capitală, blocul pensionarilor a respins ideia oricărei colaborări cu gărzile cetăţeneşti. Omorât die tren Un recensământ Un tren automotor a surprins între stațiile Falnic și Bodrogul Nou, pe locuitorul Zucomerie din comuna Falnic morându-l. Circulaţia trenurilor pe linia Basarabeasca- Zorleni Linia Basarabeasca — Zorleni a rămas întreruptă din cauza inundaţiilor intre staţiile Prut şi Iargara. Până la consolidraea liniei, direcţiunea generală c.t.r. a dispus să nu se mai primească mărfuri în vagoane complecte Pentru una din stațiunile de pe această distanță, iar trenurile de călători să circule prin transbordare la km 91. al vagoanelor C.F.R. Regia autonomă a căilor ferate a hotărît să se facă un recensământ general al tuturor vagoanelor ce se găsesc în ţară. Recensământul se va întinde la trenurile în circulaţie, la vagoanele în reparaţie, ori defecte, pe oricare din limbile proprietatea vreunei societăți sau a unei căi ferate particulare. Operațiunile de recensământ se va face pentru toate vagoanele de cale normală și îngustă. Bibliografie BANATUL LITERAR. An. II. Nr. 6-7-8. Apare la Craiova. Director: Lucian destin. Colaborează: Lucian Costin, Grigore Bugariu, Gh. Negru, Faneseo Pajiște, Gh. Lică-Olt, Gh. Catană, Mihai Lungianu, Gh. Clopina, Sorion Duma, Lucas, etc. VIITORUL. Revistă bisericească și didactică. An. XLIV, Nr. 11. Director: D. G. Broianu. VREMEA NOUA. An. II, Nr. 19. Director: E. Bălan. Colaborează: N. I. Untilă, Mihail Spiridonică, Const. Gologan, Mircea Streinul, Pr. D. Chihaia, Eremia L. Bălan, Nellu Mera, Nic. Mocanu, G. Visconschi, Gr. Maximilian, etc. DAROL. Mediaş, An. I, Nr. 8. Colaborează: I. O. Suceveanu, Gheorghe Munteanu, etc. DICŢIONARUL CODULUI PENAL REGELE CAROL II de Marin D. Stănescu, doctor în drept, judecător la trib. Constanţa, 144 pagini, 100 lei. Lucrarea d-lui Stănescu inaugurează colecţia de studii şi lucrări juridice a revistei „JUSTIŢIA DOBROGEI”, fiind de un real folos atât oamenilor de drept şi justiţiabililor, cât şi studenţilor şi marelui public doritor a se familiariza repede şi sistematic cu principiile noului cod penal. CURIERUL SILVIC. Organ de informaţiuni şi propagandă silvică. An. I. N-rele 1-7. Director fondator: Ioan C. Şulea. Curierul silvic reuşeşte să fie, după cum şi-a propus, „trăsătura de unire şi vestitorul tuturor celor ce servesc codrilor, de la mic la mare”. In numărul pe Iunie colaborează d-nii: M. P. Florescu, inspector general silvic, V. I. Văideanu, I. C. Sulea, N. Oprescu, Mill. Bighescu, Silvestru, etc I Isvoarele Istoriei Românilor Au apărut în colecţiunea Izvoarelor Istoriei Românilor, datorite d-lui G. Popa-Lisseanu, volumele IX şi X. Ele cuprind textul şi traducerea, însoţite de un comentariu, a Vieţei împăratului Aurelian de Flavius Vopiscus şi a Istoriei romane prescurtate, de Eutropius. Amândoi aceşti scriitori, trăind în jumătatea a doua a secolului al IV, deci într’o epocă nu prea îndepărtată de Parăsirea Daciei, ne dau unele amănunte interesante asupra acestui eveniment atât de important pentru cunoaşterea istoriei noastre primitive, într’un studiu introductiv d. G. Popa-Lisseanu discută, pe temeiul afirmaţîunile acestor doi autori latini, precum şi ale celorlalţi scriitori români, şi greci, cari au trăit în apropierea acestui eveniment, întreaga problemă a părăsirei Daciei şi a continuităţii elementului dacoromân în ţările noastre, răspunzând în acelaş timp, direct şi indirect, alegaţiunilor scriitorilor unguri cari neagă din ce în ce cu mai multă îndărătnicie, persistenţa noastră ca popor la Nordul Dunării. Datele ce ne procură studiul celor doi scriitori latini sunt coroborate, mai târziu de afirmaţiunile ce le găsim în celelalte opt volume ce a publicat până acum d. G. Popa- Lisseanu, asupra istoriei noastre medievale. Din studiile d-lui G. Popa.Lisseanu se constată din ce în ce mai mult, că în istoria poporului român n’a existat acel gol, acel hiatus de o mie de ani, cum au crezut, vreme îndelungată, mulţi dintre istoricii noştri, ci că fapte noi ies la iveală, din Interpretarea textelor, fapte cari umple acel pretins hiatus. Miercuri 1 iulie 1936 Miercuri 1 Iulie 1936 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30 Deschiderea emisiunii. __ Gimnastică ritmică. — Radio jurnalul. __ Concert de dimineaţă (discuri). __ Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 8.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora, Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri): Slowfox şi Foxtrot din filmul „Să mă faci fericit” de Beckmann(H.M.V.); Pentru tine Madona de Neuville şi Te iubesc, e teiul de Gardoni. (voce: Jeanne Aubert,-C.); Foxtrot din opereta „Dansatoarea Fanny Elssler” de John Strauss şi Eva-Marie-fox de Perak.(H.M.V.). 13.25—13.35: Culturale. Sport. Bursa. 13.40: Muzică variată (discuri): Uvertură la „Visul unei nopţi -le vară” de Mendelssohn (orch. Operii de Stat din Berlin, dirij. de Leo Bach- H.M.V.); Arie şi Andante de Baci, aranj. de Siloti, (violoncel: Pablo Casals.-H.M.V.); Vocalise de Rachmaninoff (arch. din Filadelfia, dirij. de Rachmaninoff.-Gramofon); Dansul ucenicilor şi Intrarea Maeştrilor din „Maeştri cântăreţi din Nurenberg” de Wagner (orch. Simfonică Britanică, dirij. de Bruno Walter.-C.). 14.15: Rădic Jurnal. 14.30: Muzică distractivă (disc.): Fox și Tango din filmul „Albastrul cerului" de Abraham (voce: Martha Eggerth.-C.); Valsul regelui vagabond de Frimi și Ce e dragostea? de Porter (voce: Pilar Arcos-Brunswick): O noapte de fericire-fox de Conrad şi Fox de Henderson.(C): La fereastra cu zorele şi îuvelcată până în brâu (voce: Mitică Creţu-Cristal-Mischonzniky). 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Lectură din nuvele de V. Demetrius. 18.15: Concert de muzică distractivă. Orchestra de dans. Th. Steiceanu: Da, da la noapte-tango argentin de Plessow; Mănunchiul de violette-tango argentin de Lucchesi; Paso doble de Richarde: Iubirea este viaţa mea-tango de Dendrino: Draga mea cu ochi căprui-boston de Finek. La negra Quirina, rumba de Simen»; Vals de concert de Doelle. Cea din urmă scrisoare de Scharov; Nu mi mai cântă nimeni la geam-range de Vogel; Nu-i adevărat, nu-i criză, nestep de Grünbergs. 19.00: Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19.15: Continuarea concertului: Peştera, cântec cuban de Julio Cueva; Ochii tăi au lăcrămat-tango de Cosmescu; Te-am iubit prea multtango de Elly Roman; Mi Jerezana, paso doble de Murillo; Să nu ne pierdem vremea supăraţi-slow de Vasilescu; Nu-ţi pare rău când vezi că plâng-tango de Vasilescu; Te iubesc fetiţa din Spania, paso doble de Evans; Spune-mi ce te doare, tango de Andreescu; Te-am supărat-tango de Richand; De ce nu-mi spui întâi-anestop de Ristori. UNIVERSITATEA RADIO 20.20: Legea şi misia lui Ştefan cel Mare de Pr. Nae Popescu. 20.20: Lieduri, romanţe şi canţonete (discuri); Tu eşti liniştea şi Noaptea şi visuri-lieduri de Schubert (voce: Georg Walter,-H.M.V.}; Cântă-mi de linişte-lied de Green şi Vis de dor de Roonthal (voce: Leonardo Aramesco-Polydor); Playera do Granados şi Sevillana de Longas (voce: Tito Schipa-Gramofon); Două arii din „Dragostea mascată” de Messager (voce: Yvonne Printemp -H. M. V.); Haiduceasca de Borgovan. (voce: Arnoldo Georgevsky.-O.); Fiindcă mai întâi mă întâlnesc cu tine lied de Rubinstein şi Cântece învăţate de la mama, de Dvorak (voce: Rosa Ponselle.-H.M.V.); Mai trist de Crescenzo (voce: Benjamino Gigli.-HMV); Sărmana Pulcinella de Peccia (voce: Benjamino Gigli.-HMV.). 21.05: Posta Radio. 21.25: Muzică de cameră. Quartetul Theodorescu (Al. Theodorescuvioara l-a, Ion Jeleciu-vioara II a, L. Mendelsolm-violă și J. Thaler-violoncel); Quartet în sol minor de Grieg. 22.00: Programul nostru. 22.10: Concert vocala. D-ra Alice Nicolaescu; Aria Marietei din „Oraşul mort” de Korngold; Villanella de Dell ‘Aqua; Aria Leonorei din „Puterea destinului” de Verdi; Cavatina din „Pescuitorii de Perle” de Bizet. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de seară. Orchestra de Salon Radio, dirij. de D. Teodoru: In cartierul Olimpiadei-marş de Jîneke; Intermezzo de Noack; Vals de Chornisky; Fantezie de Rust; Obsesie-tango de Bolito; Marş fox de Eisbrener; Serenadă de Kostal; Valsit de Friedl; Intermezzo chinezesc de Dicker; Potpuriu de Reiny Rolrad. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. 24.00—1.00: Concert nocturn al Orchestrei Gică Ionescu-Găină, retransmis de la restaurantul Monte Carlo. Cursurile de limba italiană ln Braşov In ziua de 5 Iulie va începe la Universitatea liberă latină din Braşov- un care de limba şi litelatura italiană ţinut de profesori special trimişi de Institutul interuniversitar italian. La Bucureşti, a se adresa pentru informaţiuni, la Institutul de cultură italiană, calea Victoriei 196. Cărţi-reviste PRINCIPIUL naţionalităţilor A apărut,, „Principiul Naţionlităţilor“ în tratatele de pree din ISIS—1823“ de d. George Sofronie, profesor la Universitatea din Cluj. Este un studiu documentat asupra probroblemelor pe care sa sprijină fruntariilor României şi o demascare a netemeiniciei acțiunii revizioniste maghiare. O iniţiativă a Tinerimii Română Societatea „Tinerimea Română” a instituit câteva burse pentru tinerii premiaţi ai concursurilor ei, şi care şi-au luat angajamentul ca, odată ce vor avea o carieră, să îşi îndeplinească rolul cultural şi naţional într’o regiune invadată de străinism. Prima cursă pentru acest an a fost acordată elevului talentat la muzică şi fiu de ţăran P. Cterei de la liceul „Diaconovici Logo‘‘ din Timişoara, ca să-şi urmeze cursncU« la Conservator.