Curentul, august 1936 (Anul 9, nr. 3052-3082)
1936-08-01 / nr. 3052
iâiMbătă ! Uitflgust 1936 CRITICI ŞI RĂSPUNSURI. TRE SINOD. Fenomenul, actul religios, conține o intensă pasionaltate, fiindcă deci de principiu transcendent porneşte din cea ce natura umană are mai profund şi indisolubil, angajând soarta credinciosului, atât in această existentă, cât şi în viaţa viitoare d in vecii vecilor. De aceia problemele religioase au dat naştere la polemice aprige şi îndârjite, la lupte civile şi chiar la răsboae între State. La noi, actul Unirei cu Roma s’a făcut in toată liniştea şi cu respectărea formelor legale, n’a fost astfel, fiindcă necesităţile spirituale care l-au determinat sau încadrat în necesităţi istorice, etnice şi sociale. Unirea cu Roma, în ciuda roadelor binefăcătoare ce le-a dat, a eflorescenţei culturale ce a deslănţuit-o, a contribuţiei, la emanciparea neamului românesc din Ardeal, mai are şi astăzi critici şi adversari in România. In fruntea acestora am putea aşeza pe părintele dr. I. Lupaş, profesor la Universitatea din Cluj, membru al Academiei Române , şi o cităm pe d-sa, fiindcă vorbim de oameni serioşi, nu de energument de la răspântia drumurilor politice ori din marginea gazetelor. D-sa combate, cu mult temperament de altfel Unirea, în funcţiune de preot ortodox şi istoric. Teza domniei-sale sar putea rezuma in următoarea formulă ce o găsim in cartea sa „Istoria Bisericească": „preoţii de la sate şi oameni din popor nici nu au ştiut ce târgueli se fac între mai marii lor bisericeşti pentru schimbarea credinţei". Să vedem ce răspund oamenii autorizaţi ai Unirei, dea în vedere Austriei strâmtorat® de răsboaie că dacă nu se pacifică populaţia ortodoxă, nu se va înoi tratatul de alianţă. Aceasta a fost reacţiunea împotriva Unirei cu Roma. Astăzi nu mai poate fi vorba de nici o reacţiune, ar fi o aberaţie. Vremurile au aşezat lucrurile aşa cum trebue, potrivit poruncilor raţiunei, normelor istorice şi intereselor românismului. Biserica Unită, care a dat neamului conştiinţa latinităţii, o serie de mari Vlădici, ctitori de instituţii religioase şi culturale, luminaţi îndrumători ai neamului românesc din Ardeal — legiuri de mari cărturari. Biserica aceasta care a contribuit intr’o măsură la emanciparea ţărănime! de sub iobăgia maghiară, care a participat la marele lupte politice ale românismului, e o neclintită realitate istorică şi naţională. Ea numără astăzi peste un milion jumătate de suflete, fiind recunoscută biserica naţională a Statului României Mari. Anchetele „Curentului* BLAJUL, MICA ROMA NÉÍ;^ in de O. KAR1ÜABA11 Cum s’a făcut Unirea cu Moina MANIFESTUL DE PROCLAMARE AL UNIRE! ȘI RATIFICAREA DE LA ÎNCEPUTURILE DE REACȚIUNE ÎMPOTRIVA UNIREI „Unirea s’a facut printr’o adevărată consultare democratică“ tinere. La 1737 s’a făcut o alta emigrare sub patriarhul Arsenie Sakabeul. ...Foarte exigenţi, cum erau, mitropoliţii sârbi n’au impus numai decât supremaţia asupra întreitei OFAiMlA MÂNÂS rKt ULLA BLAJ AŞA CUM A FOST IN FORMA EI PRIMITIVA După o veche cilorgrafie originală de Vlahcul ortodoxit din Ungaria... La 1695 patriarhul Cernovici rânduise deja şase episcopi sârbi: la Timişoara, Vârşeţ, Oradia-Agria, Buda-Alba Regală şi la Carlstadt-Zrinopol. Astfel au ajuns şi Români din Banat Crişana, încă înainte de Unirea cu Roma, sub ierarchia sârbească şi dacă nu se făcea Unirea, de bună seamă se îngloba în această ierarchie şi Transilvania, cum s’a înglobat episcopia Râmnicului Noului Severin pe timpul stăpânirei austriece, ba de Sârbi a ţinut şi Ţara Bârsei şi a Făgăraşului, venind la 1735 chiar un episcop sârb la Braşov pentru a tulbura poporul. Pe cât de binecuvântate au fost roadele Unirei noastre cu Roma, pe atât de nefaste au fost urmările unirei ierarhice a ortodoxiei române cu aceea a Sârbilor. Scopul Sârbilor era totala slavizare a Românilor prin Biserică. Le-au impus în serviciul divin şi la şcoală limba sârbească, în localităţi curat româneşti, cum e Lugojul şi alte puternice comune din Banat, mai sunt bătrâni cari îşi aduc aminte de cântările sârbeşti ce se făceau paralel cu cele româneşti, şi se mai văd inscripţiile sârbeşti pe localurile cultului divin. Prin biserică, şcoală şi Unirea cu Roma a fost proclamata prin manifestul din 1698, în care se spune: „Din buna voia noastră ne unim cu Biserica Romei cea catolică şi ne mărturisim a fi mădularele acestei biserici sfinte catolicească a Romei“. Acest manifest a fost ratificat de Sinodul din 1700. Iată cum au decurs lucrurile în acest Sinod, după un documentat şi bine susţinut studiu al d-lui dr. Nicolae Brinzeu, apărut în revista „Cultura Creştină“ din Blaj (Anul XVI No. 5). Sinodul de la 1700, a fost o adevărată consultare democratică, provocată chiar de confuziunea încercată de duşmanii Românilor în jurul actului Unirei, săvârşit la 1698. La acel sinod au luat parte 51 protopopi din Ardeal, 3 din Maramurăş, cu preoţii, nobilii şi bătrânii oraşelor şi satelor din tot Ardealul şi părţile anexe din Ungaria (Bihorul, Satu-Mare şi Maramurăşul). Doar Cserey, duşmanul catolicismului, anume spune în Istoria sa că dieta ardeleană la 1699, primind ordin de la Viena să publice favorurile asigurate Românilor de diploma lui Leopold în schimbul Unirei cu Roma, a făcut publicaţia în sensul că Românii se pot uni cu oricare dintre cele trei religii recunoscute şi au constituit comisii compuse din câte patru membri (câte un reprezentant al religiei catolice, calviniene, luterane şi unitariane), cari în fiecare judeţ să chieme la sine pe preoţii români şi să-i întrebe: cu cine vor să se unească ? Toţi, în ciuda tuturor uneltirilor — chiar a catolicilor Unguri — în ciuda tuturor mistificărilor — cum a fost procedeul Dietei Ardelene din 1699 — toţi au răspuns „cu Roma“. Astfel că rezultatul plebiscitului a fost Unirea cu Roma, proclamată la ledi şi confirmată cu toată solemnitate la 5 Septembrie 1700. Actul acesta de la 1700 e semnat şi de protopopii din Braşov, Sibiu, Hunedoara, Sălişte, etc., etc. CUI A PĂGUBIT UNIREA? " Numai Sârbilor din Banat, care impusese Românilor retragerea bisericei lor, cu implicitele consecinţe ale desnaţionalizărei Românilor. Sârbilor cari căutau să-şi întindă dominaţia bisericei asupra întregului Ardeal, urmărind desnaţionalizarea elementului românesc.Poporul sârbesc — se spune în citatul studiu —,a venit în vechea Ungarie în număr mai mare la 1690 — în număr de 30.000. Ei au fost trecuţi peste Sava ca să fie înarmaţi şi să treacă înapoi pentru a lupta contra Turcilor sub comandă austriacă. Dar ajunşi odată aci, nu s’au mai întors în vechea patrie, ci s’au aşezat în partea de sud a prin căsătoriile mixte au pierit mai tării (Banat, Bacica, Baranca) ca ales în Banatul iugoslav localităţi popor de colonişti, cu drepturi dis- întregi, în marea sârbească“. I . RÂŞNOV. — Timpul frumos atrage zi de zi tot mai mulţi vilegiaturişti în staţiunea climaterică Râşnov de lângă Braşov. Localitatea situată la 720 m. altitudine, bogată în păduri seculare de brad, climă continentală, aemil ozonat, poziţia geografică fac din acestă localitate un punct sezonier de primul rang. Dăm o parte din cei mai de curând vizitatori sosiţi: Dobrin George Constanţa, Mayer egal comerc. Bucureşti, fam. Puica, Irina Gold şi Gigi Schwiebschlier I Bucureşti, fam. Tolian Toiler comerc. Bucureşti, Alecu Caminsky arhitect lu fam. Brăila. Kerenski Vasile funcţ. Bucureşti, maior lonescu I. Giurgiu, fam. Kauffmann S. comerc. Bucureşti, Av. Malacopol Constanţa, fam. T. Lazăr Roman, Kurzbauer Valeria fund. Bucureşti, Beher Ioan tunet Bucureşti, Carol Şerban vemere. Brăila, Marcel Mittomanu funţionar Bucureşti, Coroman Teodor Ionel Brăila, Zoltmann Kaz fund. Bucureşti, Chilonie Petru proprietar Bucureşti, văduva Spindler E. casnică Bucureşti, Temistocle Călino comerc. Brăila, Krumstali Pantazi comerc. Galaţi, Ileldemburg Eugen contabil Bucureşti, d-ra Coca Antoniu medicinistă Iaşi, W. Bond avocat Chişinău, Strentagertaly Martin maior Seghedin, Traian Comşa stud. litere Ploeşti, Rontmann Fane casnică Bucureşti, I. Bosoceanu pensionar Bucureşti, YVolîf Arieta comerc. Bucureşti, U. Itonga Teodor farmăcist Galaţi, fam. Ilottperu funcţ. Bucureşti, Kopgecker Erna funcţ. Bucureşti, Apostol Mihail funct- Galaţi, Braunstein Hertz comerc. Bucureşti, I. Petrescu comerc. Bucureşti, d-na Drăghicescu Teodora Brăila, I. Marinescu funct- Bucureşti, Sifherd Wilhelm fund. Bucureşti, Păcătâneanu Corneliu tunet- part. Bucureşti, Heinrich M. comec. Bucureşti, Abund Const, funct. Bucureşti, Diaconescu Const, funct. Bucureşti, Bermann Floarea farm. Bucureşti, Horhotă Vasile tuet. c. f. r. Chişinău, Herşcovici Cari comerc. Bucureşti, Ostfeld Zon casnică Bucureşti, Manolescu Ioan profesor Bucureşti, fam. Simionescu învăţător Bucureşti, fam. lonescu Alexe funct- Giurgiu, fam. Economu Dumitru Constanţa, fam. Sures comerc. Galaţi, Wettstein Andrei Bucureşti, Mustaţă Elena casnică Bucureşti, Ilie Za Iona fuind Teleorman, Chirescu loan prof. Bucureşti, Otulescu Mihail avocat Bucureşti, fam. Georgescu I. tunel fiscal Călăraşi, Mărgărit Const, funcţ. fiscal Bucureşti, fam. Siştoveanu pens. Bucureşti, fam. Isoviciu avocat Bucureşti, Pascali Vasiladis comerc. Bucureşti, Klara Becker avocat Bucureşti, Leo Richter funcţ. Bucureşti, d-ra Berger A. Bucureşti, Aduria Cristina comerc. Buzău, Markus Iosefina stud. Bucureşti, d-ra E. Roşea Craiova, Cojescu Dumitru furie. Creditul Rural Bucureşti, dr. Emil S. căp. rez. Bucureşti, fam. Bolimace proprietar Bucureşti, Sofia Bordiş Craiova, Sofia ISrati şi Elenă Bucureşti,' B. S.al ger 'Cahul, Wetter S. "Focşani,' Fersling Bernanrd antreprenor Bucureşti, Victor L. Walla funcţ. Bucureşti. Curierul bailor Râşnov Cine a pornit reacţiunea împotriva Unirei z larului Nicolae Bethlen, care s’a adresat puterilor protestante din Nord pentru reintroducerea dominaţiei calviniene în Ardeal, câţiva popi din Ţara Bârsei şi trei greci de la Braşov puşi la cale de patriarhul Ierusalimului Dositeiu, venit la Braşov să tulbure spiritele din care pricina a fost expulzat din ţară. Au mai mers în Rusia: protopopul Nicolae Pop din Balomir, (1748), călugărul Nicodim de la Făgăraş şi Popa Ioan din Aciliu (1750), cari se prezintă acolo ca delegaţii Românilor, obţinând ajutoare în bani şi intervenţia diplomatică urmată in viii Nagysveghi, protejatul cance-1760 a tarevnei Elisaveta, care pu-Fireşte, in primul rând cei direct interesaţi, Sârbii cari îşi dau seama că prin Unirea cu Roma ie scapă din mâini prada românească. La 1749 veni în Ardeal călugărul Visarion trimis de ptriarhul sârbesc să tulbure satele româneşti de la Dobra până la Sibiu, unde fu deţinut. Mai veni in Ardeal cu aceiaşi misiune călugărul Sofronie, omul de încredere al mitropolitului sârbesc din Carloviţ. Au mai agitat împotriva Unirei un ungur Pater Janoş, doui protopopi din Hunedoara partizani ai unirei cu calvinii, un oarecare Ga Bâile Episcopia Bihorului ORADEA. — Băile acestea sunt foarte frecventate. Apele sunt bogate in săruri. Se recomandă pentru reumatism, podagră, inflamaţii şi paralizii. Pentru bolile de ficat, stomac şi intestine sunt recomandate apele din aceste isvoare. Instalate la 7 km. de Oradea, la o altitudine de 140 metri deasupra nivelului mării, valea romantică şi pădurea seculară ce o înconjoară, dă un loc de recreaţie admirabil pentru bolnavii de nervi. Redăm mai jos o parte din vizitatorii acestei staţiuni balneare cu renume mondial. Iacob Nişte proprietar agricol Tamaşda, colonel Racoveanu şi soţia Bucureşti, Sándor Denes şi familia director de bancă Gyula (Ungaria), profesor dr. Andronescu şi soţia Bucureşti, maior Hristea şi d-şoara Bârlad, Zsedélyi Ştefan şi familia proprietar de restaurant Arad, Némety Iuliu funcţionar Budapesta, Komlosy Iosif profesor Timişoara, Ion Cătuneanu profesor şi familia profesor Universitatea Cluj, d-na Irina general Jerca Cluj, dr. Dobrescu şi soţia profesor Cluj, Tunyogi Ludovic director de bancă Tinea, d-na Lilly Barzilai şi familia Istambul, Izabel Dias de Leon Mexic, Aurelia Basilichi Crasna, Dimitriu Muscan şi soţia consilier Arad, Sándor Iuliu funcţionar Arad, Potechen Iacob notar Lovrin, Urna Langguth profesoară Timişoara, Emilia Vaşca funcţionară Salonta, Victoria Liteanu profesoară Cluj, Constantin Teodoru preşedinte tribunal şi soţia Făgăraş, d-na Robert Jeger casnică Deta, dr. Ertler Mor medic Oradea, d-şoara Udvari Gyöngyvér jurnalistă Oradea, Schwartz Soma şi familia comerciant Oradea, d-na Pap Ladislau funcţionară Budapesta, d-na Haber Béla funcţionară Budapesta, Klein Wilhelm comerciant Brehova (Cehoslovacia), Medgyesy Franţis avocat Timişoara, Hortensia Moldoveanu profesoară Braşov, Margareta Rubinstein casnică Bratislava, d-na Cete Iosif casnică Budapesta, d-na Pamlich Béla casnică Nagyiéta, Feher Emeric profesor Debreţin, d-naSeiner Endre casnică Budapesta, d-na Toth Iosif casnică Timişoara, Adolf Gonda comerciant Timişoara, Pap Alexandru funcţionar Oradea, d-na Toth Robert funcţionar Arad, dr. Szoeke medic cu soţia Oradea, d-na Kollener Arpad şi familia Oradea, d-na Maria Iancu funcţionară la consulatul român din Praga, d-na Biro Margareta Budapesta, d-na Faier Iosif Timişoara, d-na Steiner Borbála comerciantă Leva, Baro Banffy Ioan proprietar Naşfaseu, d-na Hoffmann Vilhelm şi d-şoara Timişoara, Maria Juga Sibiu, d. Văd. Sternthal Farkas Salonta, Brasch Ernest notar Braşov, d-na Akkesmann Oradea, d-na Dragoman Hedvig şi familia Cluj, dr. Cosma Livius şi familia Salonta, d-na Bleyer Maria funcţionară Salonta, Herschovits Samuel comerciant Oradea, Alexandru Fosor şi familia Bucureşti, d-na Leitner Zoltán şi familia Oradea, d-na dr. Fuchs Ladislau şi fetiţa Georgin, Kulcsár Ştefan şi soţia Huedin, Zeu Tiţa şi soţia funcţionar Oradea, Szántó gero şi familia Arad, Felstammel Martin şi familia proprietar de casă Timişoara, Stocklein Alex, şi soţia Fajét, Oravecz Augustin şi soţia Fajét, Pucher Andrei fabricant de sore Timişoara, d-na Sümegi Bertalan Arad, Kolba Katicza funcţionar Timişoara. Dacă vreţi să ştiţi cum îşi petrec oamenii politic vacanţa, citiţi „CURENTUL“, care va publica Dumairie 7 Augusta, o„acanţa politică” o pagină de caricadiri de A. If. BURENTOK.S Spărgători prinşi la Bazargic BAZARGIC 29. — Inidivizi necunoscuţi au încetat astă noapte o spargere la magazinul de coloniale al d-lui Osman Suliman din strada Tacit, reuşind să-i fure numai 4000 lei ce lăsase în tejghea şi o însemnată cantitate de zahăr. Poliţia întreprinzând cercetări, a reuşit să prindă pe autori, cari sunt: Derviş Isman şi Ciobanu Nicolae, ambii din Bazargic, strada Abatorul Vechiu. Cu actele dresate au fost înaintați parcatului. — Don Colonel - greu mai ești mai deșărat de cănd fac cu Dv. serviciu la regiment ! Usurează-fi pufin harta cu un Tgp, căci de nu, manevrele la anul nu te mai facem. Am sii fiu dus la morga si are sa-ti para rau.... In Tgp ie scaparea noastră,„................. , Intre 20 Iulie şi 20 August acela, care va aduce sau adresa incest anunţ firmei E. & L. Cioară, str. I Speranţei No. 37, Bucureşti, va căpătă, pesonal sau resp. prin poştă fără nici o taxă GRATUIT un piic cu PEDOSAN, cea mai bună bae oxigenată de picioare contra bătăturilor infecţiilor, transpiraţiei şi umfliturilor. PEDOSAN, se găseşte la farmacii şi drogherii, în cutii mari conţinând 10 băi, sau în plicuri de o bae la preţul de lei. Una din multiplele greşeli ce se comit aproape zilnic în administraţia drumului de fier, sunt hotărârile pripite ce se iau, uneori având cu totul alt substrat, alteori,- deşi de bună credinţă sunt nejustificate sau nerezolvate deplin. Şi asta nu numai astăzi: lucrurile acestea datează mai de mult la administraţia C. F. R. căci peste responsabilitatea culpabililor in regimul democraţiei, se obişnueşte să se treacă cu buretele, in caz contrar, având de suportat rigorile influenţelor fie politice, fie direct prin rudenie. O situaţie destul de anormală, căci în felul acesta se acoperă adevăraţii responsabili şi cad victime tocmai cei nevinovaţi, cei cari nici nu gândesc. Formalismul excesiv şi birocratismul sedentar, au creat o stare de anomalie in viaţa funcţionarului public. Se dă prea multă importanţă formei şi se neglijează partea cea mai importantă: fondul. Dar clădirile ridicate pe nisip, oricât de solide ar fi, nu pot dura prea mult, le dărâmă însăşi temelia lor. Acelaş lucru şi la drumul de fier Greşelile condamnabile de la Constanţa Se fac greşeli la lucrări cam de cele mai multe ori prezintă o refracţie totală asupra personalului şi instituţiei, alteori mici umflături, dar care nu vor avea niciodată soliditatea necesară. Ori tocmai aici este buba. La C. F. R. se fac în ultimul timp economii până la exces din salariul funcţionarului, de la imprimate care totuşi trebuesc făcute, se fac economii de la lucrările strict necesare pe care le reclamă circulaţia şi siguranţa trenurilor, se fac tăeri din capitolul bugetar al sănătăţii şi higienei personalului, etc., învestind toţi aceşti bani în lucrări cu care se înşeală, mai mult sau mai puţin ochiul celui în treacăt. Şi să spicuim un exemplu din cele multe. In gara Constanţa s’a lucrat timp de câteva luni la noul zigzag care leagă Constanţa oraş cu portul. Nu se contestă importanţa acestei linii şi nici cauzele care au determinat construcţia ei. Dar, după ce s’a lucrat până la darea în circulaţie, această linie a trebuit să fie stricată pe o porţiune pe mai mult de o sută de metri, pentru a fi mutată mai departe deoarece mergea o bună bucată in traseul şoselei. Dar pentru acest traseu s’au făcut săpături în maluri şi în şosea cărându-se zeci de vagoane de pământ şi material. S’au învestit sume de bani în lucrările acestea pentruca după ce sunt aproape gata, linia să fie mutată mai departe. Alţi bani, altă muncă, şi asta pentru ce ? Pentruca dela început, la întocmirea devizului, nu s’a observat acest lucru (o linie de cale ferată nu poate merge pe traseul unei şosele), trebuind ca tocmai după efectuarea în bună parte a lucrării, s’o ia d’acape. Mă rog, cine suportă noua cheltuială? Din ce fonduri se recuperează costul acestei lucrări, cine este responsabil de această greşeală şi cum se umple golul rămas în urma acestei greşeli ? Şi ca astea multe altele! De aceea se fac economii peste economii dându-se naştere la nemulţumiri continue şi de aceea multe birouri de mişcare din staţii, de o importanţă capitală, au aspectul unor magherniţe, cum e acela din Constanţa. Bordeele gării Constanţa Aşa zis biroul de mişcare din Constanţa oraş, unde şobolanii „fac" serviciu la un loc cu impiegaţii de mişcare, dă impresia unei cocioabe unde omul şi zi şi noapte işi trage sufletul. Sănătatea celor cari fac serviciul acolo, se macină ceas cu ceas, zi cu zi, iar cei cari ies după tură de serviciu arată la faţă ca minierii ieşiţi din galeriile subterane • serviciu la Constanţa nu e o jucărie. Şi pentru a avea estetică, acestui bordei i s’au făcut două gherete în faţă: „antreuri”, nici cea mai elementară cerinţă higienică fiind întunecoasă (ziua se face serviciul cu lumina electrică, neaerisit, friguros, etc., şi care joacă rol de birou de mişcare în gara Constanţa, pe ale cărei peroane se vântură zilnic mii de călători. In timp ce materialul uman se distruge lent dar, sigur, în timp ce se fac lucrări pripite şi deci nejudecate, serviciul suferă de lipsa de personal si de spaţiu. Aci vinovaţi sunt tot cei cari cad istoviţi cu mâna pe manipulator sau pe ac. Cine nu crede să se ducă la Constanta să se convingă. Coltul Bordeele birouri din oara Constanta Ministerul Instrucţiunii Publice Casa Şcoalelor Publicatiune Se aduce la cunoştinţa generală că in ziua de 20 August 1935, ora 11 dimineaţa se va ţine licitaţii publice cu termen scurt, in localul Casei Şcoalelor, Serviciul Arhitecturii din Bucureşti str. G-ral Berthelot No. 30, şi la autorităţile menţionate mai jos, pentru darea în întreprindere a lucrărilor următoare: 1. Amenajări şi reparaţiuni la localul Seminarului Central din Bucureşti, în valoare după deviz de lei 1.347.730 2. Refacerea complectă a reţelei de iluminat şi semnalizare în interiorul clădirei Seminarului Central din București, în valoare după deviz de lei 351.000. 3. Refacerea instalației de closete la localul Seminarului Central din București, în valoare după deviz de Iei 030.308. 4. Completări și modificări la instalația de calorifer a localului Seminarului Central din Bucureşti, In valoare după deviz de Iei 478.641. 5. Continuarea lucrărilor de construcţie la Şcoala de Meserii din Buzău, In valoare după deviz de Iei 4.012.782. Licitaţia se ţine şi la Prefectura Judeţului Buzău. . Instalarea unei băi la clădirea Şcoalei Normale de băeţi din P.Neamţ, în valoare după deviz de lei 113.302. Licitaţia se ţine şi la Prefectura Judelui Neamţ. Aceste licitaţii se vor ţine in conformitate cu Legea Contabilităţii Publice, art. 88—110, regulamentul O.C.L. şi normele O.C.L. publicate în Monitorul Oficial No. 127/931. D-nii concurenţi vor depune cu oferta sigilată şi o garanţie de 5 la sută la valoarea lucrărilor după deviz, în numerar sau elite garantate de Stat, consemnată la Cassa de Depuneri sau Administraţia Financiară şi numai recipisa se va depune în plic separat in ziua licitaţiei. Ofertele In valută forte nu se admit. Devizele, planurile, cartele di cini, condiţiunile speciale, conţii, tip, cum şi orice alte lămuriri n.... ritoare la aceste lucrări se pot consulta şi cere în fiecare zi de lucru de la Serv. Arhitecturii Casei Şcoal intre orele 11—13 jum. și dela Prefer menționate In orele respective. No. 27.135/936. Deia Asociaţia „Staţia“ ii?IîîîHnic5 26 iullLe- ac- a avut locuie, a fost determinat să dimisio importanta Şedinţă amisul nini np.»p în .aia.4«. o importantă şedinţă a consiliului Asociaţiei „Staţia“ la sediul său din Calea Griviţei Nr. 213 Dat fiind faptul că, în unele ziare această şedinţă a fost redată în mod tendenţios, făcându-se afirmaţiuni cu totul lipsite de adevăr, pentru a se lămuri opinia ceferistă şi a înlătura toate svonurile şi afirmaţiunile mincinoase făcute cu o anumită intenţie şi vădită rea credinţa de interesaţi; neze, chiar în şedinţă, din calitatea de vicepreşedinte şi din consiliul asociaţiei Această demisă a fost primită de consiliu. 3. Se desminte categoric, ca lipsite complect de adevăr, toate afirmaţiunile unor ziare de dimineaţă. Gheorghiu Ghe şeful gărei Dealul Spirei, nu a luat parte la şedinţă, iar în ceia ce priveşte consilierul supleant Bălan Ştefan nu a luat cuvântul. 4. Nu s’a propus de nimeni şi nici nu s’a discutat de loc chestiunea reintrări in federaţie întrucât aceasta nu intră în cadrul preocupări Înv A nnnia 4-îo* jt"~ -v* »«wwv—«vij vaxe «i 9* ră suficientă forţă pentru a susţine interesele membrilor ei. Autorul afirmaţiunilor mincinoase făcute cu scopul de a defăima Asociaţia „Staţia“ şi pe preşedintele ei, va fi chemat în faţa instanţelor judecătoreşti spre a da socoteală. 5. Orice alte afirmaţiuni şi zvonuri se desmint cu anticipaţi, ca fiind tendenţios şi cu rea credinţă lansate de interesaţi. Asociaţia „Staţia“ dă următorul COMUNICAT 1. Consiliul de Administraţie al Asociaţiei „Staţia" din 26 iulie a. c a fost convocat de secretarul general al Asociaţiei care singur a semnat convocările, conform hotărârei Comitetului de Direcţie. 2. Consilierii centrali şi toţi preşedinţii de filiale au făcut şi cu această ocazie act de solidaritate în jurul preşedintelui d. G. Teodorescu, a cărui demisie a fost respinsă, acordându-i-se doar un concediu de odihnă pentru îngrijirea sănătăţii. In urma declaraţiunilor făcute de unanimitate consilierilor , Salam ASOCIAŢIA STAŢIA . Secretar: A NICOLAU Secţia l-a aConsiliului de război al corpului II armată, prezidată de d. colonel M. Slomnescu, comisar regal fiind d. cpt. I. Ţintu, a judecat şi condamnat în lipsă pe următorii, în şedinţa de ieri: Pentru dezertare (soldaţii): Du- Titrescu Odisae 2 luni închisoare; Adhilă Stan 2 luni închisoare; Coconoiu I. Gheorghe 4 luni închisoare; Ganea Voicu Ilie un an închisoare; Mihai P. Gheorghe un an închisoare; Georgescu P. Ion 2 luni închisoare; Iamandi Florea 6 luni închisoare; Moarză Nicolae 2 luni închisoare; Trandafirescu N. , luni închisoare; Titu Marin un închisoare; loan G. loan 6 luni închisoare; Barbu M. Petre 2 ani închisoare; Petrescu D. Ștefan 2 ani închisoare. Pentru ultragiu și ultragiu cu lovire (civili): Lascu Ion 500 lei amendă; fluting Martin 500 lei amendă; Benedec Samuel 15 zile închisoare; Rădulescu Ilie 500 lei amendă, Andrei Ene 15 zile închisoare. Pentru port ilegal de armă, Dascalofi I. a fost condamnat la 500 lei amendă, iar caporalul N. Gavrilescu a fost condamnat la 150 lei amendă pentru abuz de încredere. Pentru faptele prevăzute și penate de art. 7.8, 9 comb. cu 28 din L. L. P. au fost condamnaţi: Andrea Gh. civil, la 2000 lei amendă; Moldoveanu Gavril, civil, la 6 luni închisoare, 2000 lei amendă şi 5 ani interdicţie; Andreescu Ioan zis Nicu la 4 luni închisoare, 500 lei amendă şi 2 ani interdicţie. Pentru spionaj contra statului Procesul datează din 1916 —au fost condamnate la câte 5 ani închisoare, 10 ani interdicţie şi 10 000 lei amendă, următorii: Ludovic Rozelius, Iwerschi zis I- verscu, Willy Boch, Albert Werner, Pani Kistenzeger, G, G. Gusfabach zis Kusehbach Egon, Moritz Volner, Heinrich Sidec zis Schidek, Victor Richter, Preot Moscozian, H, Grunblat, Simion Alpera, Dody Grigorescu, U. Vorvoreanu, Papadopol Kalimach, Ion Golnboff zis Rakoff, Oscar Ielberg, Felix I. Grunkîll, R. Honig (cpt. austriac), Wilhelm Gross şi I, Schramm. Toţi cei mai sus condamnaţi au dreptul la opoziţie. Aceiaş instanţă, judecând tot în lipsă pe soldaţii Hurduc C-tin, Vlad I. Gh. şi Săndulescu Constantin, acuzaţi de dezertare, i-a achitat. ■ ■ I ■ I > I ■ ţ 9 9 ■ H Tribunalele Militare De la Consiliul de răsboi Condamnări în lipsă Comisiunea de revizuire a străinilor, din Galaţi, şi-a incheiat lucrările GALAŢI 30. — Comisiunea de revizuire a actelor depuse de supuşii streini, care funcţiona la inspectoratul muncii şi-a încheiat azi lucrările. Numărul total al streinilor din Galaţi si Covurluilui a căror acte au fost revizuite este de 2320. Odată terminată operaţia de revizuire a actelor, comisiunea va întocmi o statistică de cei revizuiţi, admişi sau respinşi, aceştia din urmă fiind trecuţi nominal pe un tablou. Acest tablou va fi înaintat ministerului muncii odată cu actele celor respinşi precum şi motivele pentru cari au fost respinşi la acte. Numărul supuşilor streini respinşi nu este aşa de mare cum s’a crezut la început. Toţi respinşii la comisiunea de revizuire au drept de a introduce apel la ministerul muncii. Numai după respingerea acestui apel, supuşii streini în cauză vor putea fi expulzaţi. In ce priveşte acei ce s-au depus actele la revizuire vor fi expulzaţi fără nici o altă formalitate. «