Curentul, octombrie 1936 (Anul 9, nr. 3113-3143)

1936-10-01 / nr. 3113

2 (12 pacrini) 'JUDECĂTORIA MIXTA CARANSE­BEŞ, SECŢIA C. F. ' / Nr. 2174—1936 c. I. Giratiune prin pnlicaţia sa 'Judecătoria mixtă Caransebeş, sec­ţia c. î. aduce la cunoştinţa generală, că în cauza lor de conversiune, de­bitorii Mon Ambrus şi soţia sa născ. Maria Sporea dom. în Caransebeş au cerut radierea menţiunilor de asanare făcute în Cartea funduară a oraşului Caransebeş, coala c. f. Nr. 33, 34, 35 2418. In consecinţă pentru audierea Interesaţilor fixează termen la 7. Oc­tombrie 1936 ora 10 a. m.pentru când ci­tează pe toţi interesaţii cu invitarea să, să se înfăţişeze la această instan­ță în localul ei camera No. 11, Caransebeș, la 2 Septembrie 1936. Leo Pete s. s. judecător Iosif Sauer, s. s. p. dir. p. L Pentru conformitate: îndese. b mm r. Hapu Muscel Singurul remediu­­ contra ■ GRIPEI , MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc.­­ Se vinde numai în cutii originala conţinând două buline fi cu semnăm tara doctorului Depozit Farmacia N. Popovici­ Bucureşti. Calea Rarsevel 237. MIN­ISTER, Ut J U eiTflBi Direcţiunea judiciară D-l Heinerich I. Weiss, născut la 11 Iunie 1910 în București, domici­liat în București, str. Bibescu Vodă No. 19, a făcut cerere acestui minis­ter de a fi autorizat să schimbe nu­mele său patrionimic de Weiss, în a­­cela de Vlădescu, spre a se numi Hei­­nerich Vlădescu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 11 din legea asupra nume­lui spre știinţa acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. lui Sir Austen Chamberlain ConUnoar® data pag. 1■'a­ titudinea hotărită a politicii lui A­­dolf Hitler faţă de Moscova defi­neşte mai bine situaţia de azi de­cât ezitanta unui liberalism ce-şi caută salvarea în seria nesfârşitelor abdicări faţă de asalturile comuni­ste. Germania rezumă simplu, seducă­tor ca o certitudine curajoasă, cu Moscova sau împotriva Moscovei, Sir Austen Chamberlain are intuiţia acestei politici de o seducătoare simplitate, dar nu are curajul să tragă concluziile logice. Fără să preconizeze o iniţiativă politica, Sir Austen Chamberlain porneşte dela pricinile marelui răsboiu. „Cata­clismul din 1914 s’a deslănţuit asu­pra lumii, nu numai fiindcă Ger­mania vroia să domine şi să dicteze în Europa, dar, mai de grabă, fi­indcă oamenii de Stat germani au recunoscut proporţiile forţelor ce le vor fi opuse şi raţiunea pentru care aceste forţe erau determinate să in­tre în acţiune“. Fireşte că această judecată politică nu era aşa de lim­pede fomurată la Londra până acum câţiva ani, când Franţa avea încă hegemonia militară pe Continent. Faptul că Germania a ridicat pro­blema colonială determină sinceri­tăţile lui Sir Austen Chamberlain. Politica Angliei ? O precizează tot Sir Austen Chamberlain: „Anglia doreşte, cu intensitate şi cu pasiune, pacea, dar nu este gata — ca şi d. Hitler — să accepte o pace „dictată“. Nu este gata să plătească o linişte pre­cară cu redarea teritoriilor puse sub controlul britanic. Nu este gata să părăsească prietenii vechi şi încer­cate pentru a căuta altele noui şi mai puţin sigure. Nu este gata să consimtă ca prietenia ei cu Germa­nia să fie modelată pe nicovala os­tilităţii germane faţă de altă ţară şi faţă de altă formă de guvernământ, oricât de stranie şi de detestabilă ni s’ar părea această formă de gu­vernământ. Ceiace reclamă astăzi politica externă britanică sunt lu­ciditate şi un vocabular fără oco­liri, întru nimic incompatibile — cu toate discursurile rostite la Nürn­berg­­— cu observaţia regulelor curteniei internaţionale. Această lu­ciditate, acest vocabular şi restau­rarea puterii militare engleze în Eu­ropa vor servi pacea viitoare“. Cine ştie să citească aceste rân­duri desprinde sensul politicei en­gleze de totdeauna: cine se atinge de problema colonială mobilizează ura Angliei. Şi ceia ce ni se pare ciudat este faptul că în „Mein Kampf“ cance­larul Adolf Hitler dispreţueşte po­litica de expansiune colonială şi critică eroarea politicii imperiului de a provoca Anglia. Sincerităţile lui Sir Austen Cham­berlain ne pot servi de îndreptar extern. Pamfil Seîcriu Congresul general al Frăţiei ortodoxe de la Arad "ARAD.­­ In vederea marelui con­gres al Frăţiei Ortodoxe Române, care va avea loc în zilele de 25-26 octombrie la Arad. Prea S. Sa Epis­­copul Andrei, a lansat o convocare către toţi şefii autorităţilor civile şi militare din oraşul nostru, precum a mai ţinut să invite şi pe cei mai de seamă cărturari din Arad, la o con­sfătuire, care va avea loc, la sediul primăriei noastre în ziua de 30 Sep­tembrie cât, cu scopul de a se pune la punct toate amănuntele cu privire la întreg programul FOR­ului, care se va desfăşura în oraşul nostru, Congresul general al Frăţiei Or­todoxe Române, va înseamnă o mare­­manifestaţie religioasă şi naţională. La acest măreţ act al ortodoxismu­lui vor lua parte, pe lângă cei mai de seamă cărturari din Transilvania şi Banat, toţi episcopii ortodoxi, în frunte cu I. Prea Sf. Sf, Mitropoli­tul, dr. Nicolae Balan, de la­­ Sibiu. Şi dat fiind că este aşteptată şi sosi­rea ministrului cultelor la acest con­gres, Episcopul Aradului, dr. Andrei Magieru, a ţinut ca să consulte pe toţi oamenii cu răspundere de la noi, cu scopul de a da amploarea cuvenită acestor manifestări religioase cul­turale, cari vor trebui să întreacă în proporţii tot ce s-a făcut în acest sens pe alocarea. Suntem siguri, că apelul Prea S. Sale, Andrei, Episcopul al Aradului va avea răsunetul dorit şi că toţi şe­fii autorităţilor, precum şi preşedin­ţii societăţilor culturale şi naţionale din localitate se vor prezenta în corpore la această consfătuire şi îşi vor oferi contribuţia lor de muncă în vederea bunei reuşite a marelui congres, care va aduce o zi de înăl­ţare sufletească şi de încredere în forţele bisericii noastre strămoşeşti, care aci, la graniţa de vest trebue mereu să fie de veghe asupra desti­nelor noastre naţionale, culturale, politice, şi religioase. Mişcarea vaselor la Galati GALAŢI, 29. — In cursul ultime­lor zile au intrat în portul nostru următoarele vase de mare tonaj: „Tofa Macri“ sub pavilion grec de la Reni, pentru complectare de cari cui cu cherestea, „Bula‘‘ grec de la Brăila, pentru complectare cu che­restea,­­„Padmladic‘­‘ iugoslav, gol, de la mare pentru a încărca cereale şi cherestea, „Cilicia“ italian din Italia cu diverse mărfuri şi „Cer­­verti“ iugoslav cu cereale de la Brăi­la pentru a încărca 20 vag. cheres­­tea destinată Africei de Nord-Tunis. Au părăsit portul vasele: „Cipro“ italian cu 650 tone cereale încărcate la Galaţi şi Brăila urmând să-şi complecteze caniculul la existenţa cu încă 200 tone, destinate Angliei- Gloscaru, „Querumore“ englez la Brăila, pentru complectare de cari­cul, „Cezar Mebro“ egiptean cu che­restea pentru Egipt, „Eleni“ grec cu cherestea pentru Salonic şi Pireu. Grecia şi „Nicolas Patera“, grec De la expoziţia presei din Roma ,Cont­rau are 565.000 neutre. Dintre ziarele săptă­mânale 316 sunt creştine, iar 298 sunt necreştine. Deşi presa creştina e independentă de ierarhia Bise­ricii, totuşi stă la dispoziţia acestei ierarhii şi se inspiră din doctrina ei. E remarcabilă opera ei pentru familie, învăţământ, film şi radio. PORTUGALIA Interesantă e şi Portugalia, ţara la­tină cea mai îndepărtată de noi, în Europa. Deşi începuturile presei sale periodice datează de la 1641, totuşi între cele o sută de periodice creş­tine de astăzi, abia 8 sunt anterioare anului 1918. Cauza? Marele dezas­tru din acest an- Monarhia e înlă­turată şi se proclamă republica ma­sonica. Această republică aduce le­gea separaţiei Bisericei de Stat, lă­­strind-o mai întâi" (e tot avutul ei, din p­ag. I) Ca rândunelele ce-şi refac cuiburile distruse de mâini sacrilege, aşa au fost nevoiţi să-şi refacă şi creştinii portughezi: biserici, reşedinţe epis­­copeşti, şcoli, seminare, presă. A­­ceastă vastă operă de refacere a costat milioane. O singură familie a zidit pe cheltuiala ei academia teo­logică din Portalegre. Au şi 5 coti­­diane. Cel mai important e Voz dla Fatima cu tiraj de 330.000 exem­plare. SPANIA Deşi e prada celui mai cumplit războiu civil, deslănţuit asupra ei de un guvern anarhic, totuşi Spania se prezintă şi aici, demn de trecutul ei de mare ţară creştină. In sec. XVII, ea are o mulţime de perio­dice. In 1780, apar 50 de ziare- „El ’ r“* . ~. *• fov­­rl*-* + 7*7 1792, apare și astăzi și e unul din cele mai vechi din lume. In veacul trecut are reviste de renume universal ca La Civilización, La Sociedad, El pensamiento de la Nacion, conduse toate trei de cele­brul filosof Giacomo Balmes S. I. în­deosebi „El Debate” e unul din cele mai mari şi mai bune ziare nu numai din Spania, ci din toată Eu­ropa. El are agenţia ziaristică „Lo­gos” şi susţine şi o şcoală de jur­nalism. Sunt expuse peste 500 de reviste de mare interes cultural ca : Fazon y Fe, Religion y Cultura, Ciencia Fomista, Ilustracion del Clero, Estudios Franciscanos, Ro­sas y Espinas, Blanco y Negro, Ac­­cion Espanola etc. Ca şi când nu s’ar incendia oraşe, nu s’ar distruge biblioteci, tipografii, şcoli, mănăs­tiri şi biserici, încercând puterile iadului să î*năruie o civilizaţie creş­tină de două ori milenară. ITALIA expune o serie de „Avvisi”, scrişi cu mâna, începând din 1554. Aceşti „avvisi” şi mai târziu ..gazzettet ti-P'Vrifr* CIÎTlt 13, în : Pplitr-Iin A­pnftnn Macerata, Foligno, Roma, Torino, Modena. Pe timpul războaielor Na­poleoniene şi al ocupaţiei franceze (1800—1814). Italienii se apără în Ape din Firenze şi Amico d'Italia din Torino. Mare avânt dau presei creştine din această ţară congresele şi acţiunea catolică, începute încă din 1905-Sunt importante şi revistele de cultură: Civiltà Cattolica, Vita e Pensiero, La Scuola Cattolica, Frontespizio, etc., fac cinste cato­licilor italieni. Ea are 6 cotidiane şi mai multe mii de alte periodice creştine. FRANŢA e Şi sub raportul presei creştine a­­vangarda glorioasă a civilizaţiei. In istoria presei sale se pot deosebi patru epoci. Întâia cuprinde secolul XVII şi s’ar putea numi al pre-zia­­risticei. Din această epocă e nu nu­mai „Gazette de France” a lui Theophraste Renaudot (1631), ci an­terioare ei sunt foile trimise de S. Francisc de Sales, patronul ceresc al scriitorilor catolici, protestanţi-Ur rU„ fino A­c­­tele anuale ale Iezuiților din Ca­nada (1616). Epoca a doua cuprinde sec. XVIII. Din această epocă datează : Journal de Trévaux; Nouvelles ecclésiasti­­ques; Journal ecclésiastique etc- In epoca a treia (sec. XIX), la 1814 se fondează cel dintâiu mare ziar creștin L'ami de la Religion care apare până în 1862. In 1830, Lavie­nnais, Lécordaire și Monta­­lembert înființează L’Univers care devine celebru sub conducerea ma­relui Louis Veuillot. Epoca a patra e cea contempo­rană și începe cu a treia republică franceză, ostilă Bisericii, culminând în faimoasa lege Combes (1905) pentru separaţia Bisericilor de Stat. In această epocă se înfiinţează, vom vedea la locul său, marele institut de editură „La Bonne Presse” cu cele 36 de periodice ale sale- Sunt interesante şi ilustraţiile pri­vitoare la pelerinajele franceze. (Va urma). satmm CURENTUL Information! ■ Pentru Miercuri, 30 Septembrie, ora 4. m. au fost invitaţi la bursa de mărfuri din palatul Camerei de comerţ, delegaţii exportatorilor de toate categoriile din ţară, pentru a se consfătui asupra demersurilor care trebue făcute cu privire la consecinţele care decurg din vân­zările de produse româneşti con­tractate în Franţa, Elveţia şi Olan­da în monetele acestor ţări, devalo­rizate brusc cu 30 la sută. gg La liceul industrial de construcţii civile şi edilitare vor începe în­­scrierile în Octombrie pentru anul l Se primesc elevi cu patru clase se­cundare, absolvenţi ai şcoalei de me­serii şi ai şcoalei de constructori. Pentru specialitate se vor primi absolvenţi de liceu şi absolvenţii şcoalelor superioare de meserii. In­­formaţiuni în bul. Maria 28. ag Congresul Societăţii române de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie, Ecologie şi Medicină legală se va ţine în acest an în Bucureşti sub preşedinţia d-lui prof. Dr G. Marinescu în zilele de 4, 5, 6 şi 7 Octombrie Vor participa şi medicii străini. Şedinţa de deschidere a congresului are loc Duminica 4 Oc­tombrie orele 10.30 in Aula Funda­­ţiunei Carol I. La Ministerul instrucţiunii a cerut revigoratelor şcolare ca până la da­ta de 5 octombrie să stabilească centrele în care se vor ţine cursu­rile practice supraprimare. Se vor fixa câte 5 centre iîe fie­care judeţ. La aceste centre se vor numi maestrele şi maeştrii cu exa­menul de capacitate. “ S-a aplicat elevului Elina I. Con­stantin din clasa VII-a a liceului mi­litar „Ştefan-cel-Mare” din Cernăuţi pentru rea purtare din obişnuinţă, pedeapsa următoare:­­ „Eliminarea din liceele militare, fără dreptul de a se prezenta la vreo şcoală secundară ca pregătit în par­ticular, în sesiunea Septembrie 1936 şi cu dreptul de a se înscrie în anul şcolar 1936—1937, în aceeaşi clasă a’unei şcoli secundare, nu însă la un liceu militar”. ■ Cpt. Vasiliu N-lae, adtor cpt. Du­­mitrescu Argentin, ad-tor locot­ Costescu Petre, ad-tor locot. Torga Iordache, ad-tor locot. Mihălceanu C-tin şi ad-tor locot. Antohi Cons­tantin, se înapoiază corpurilor de origine. Hi­d. Grigoriu Nicolae, subşef de birou din Serviciul judeţean de dru­muri Someş, este transferat după cerere, pe ziua de 1 Octombrie 1936 la Serviciul judeţean de drumuri Tulcea. ŞI Consiliul judeţean Severin a fost convocat în sesiune extraordinară, pentru ziua de 27 octombrie 1936. H D-na Elena Iliescu a fost numită mmbră de drept cu vot deliberativ teatru şi plastică din editura Fundaţii­­în consiliul comunal al oraşului Sla- — *-J ———1 tina, ca reprezentantă a învățămân­tului primar, în locul d-nei Marga-1*pro ! Rfofir ■ Cu No.­ 28.362 din 24 Septem­brie 1936, s’a disolvat consiliul co­munal al comunei rurale Ediniti, din jud- Hotin. ■ M. S. Regele a binevoit a acorda cuvenitul exequatur d-lui dr. Wil­helm Fabricius, numit consul gene­ral al Germaniei la Bucureşti, având drept circumscripţiune consulară în­treg teritoriul României. H D- D. Popescu, fiind învăţător cu titlu definitiv, rămâne bine numit la şcoala primară din Călimăneşti. ■ D-na Pandora Nusi Tulliu, maes­­tră la liceul de fete din Silistra, este pusă în retragere la pensie, pe ziua de 1 Noembrie 1936, pentru cauza de boală. CAJUOTVI­Z/MI Muzeul Satului Românesc rămâne deschis în permanenta Muzeul Satului Românesc organi­zat de Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol'' care are un ca­­racter permanent, poate fi vizitat şi mai departe. Intrarea în expoziţia Satului Ro­mânesc se va face numai prin intra­rea specială de la arhondarie, care se află pe şoseaua Kiseleff, a doua alee pe dreapta de la Arcul de Triumf. Vi­­zitarea muzeului între orele 0—24 în fiecare zi. Taxa de intrare a fost re­dusă la 5 lei de persoană. Studenţii şi elevii de şcoală grupuri au intrarea gratuită, in Bibliografie PARLAMENTUL ROMANESC. Revistă pedagogică lunară An. XI, 209—210. Număr special închinat pro­blemelor comerţului internaţional. GRAIUL DOBROGEI. Literar, cultural, economic. An. I Nr 2. Di­­rector: George Negru. PENTRU INIMA COPIILOR. Revistă pedagogică lunară Ar. GI. Nr. 7—8. Director: I. Nisipeanu. DREPTUL. An. LXIV, Nr. 22. Director: Siliu Rădulescu. LIBERTATEA. Economică, politi­că, socială, culturală. An. IV, Nr. 18. Dir.: I. Gigurtu. PLUGARUL. Revistă de educaţie agricolă şi coperatistă. An. IX, Nr. 8. INALŢAREA. 1 Octombrie 1936. Director: Ovid Densuşianu. BARAGANUL. Revistă pentru cul­tura sătenilor. An. VI. Nr. 10. Dir.: N. Thomescu-Baciu. BULETINUL DEMOGRAFIC AL ROMÂNIEI. An. V, Nr. 6.7. Director: Dr. Sabin Manuilă. IZVORAŞUL. Revistă de muzică, artă naţională, folklor şi teatru să­­tesc. An. XV, Nr. 7.8. Director: Pr. G. N. Dumitrescu Bistriţa. Cărţi-Reviste . Gramatica practică a limbei ger­mane" de d. dr. Traian Topciu, pro­­fesor la şcolile militare de ofiţeri. Sintaxă, morfologie, conjugări, sunt prezentate într’o formă vie şi limpede şi se găsesc însoţite de o se­rie de exerciţii practice, cari faci­litează comprehenziunea regulelor şi formelor gramaticale. A apărut Nr. 11 pe luna Septem­brie din revista „Muzică şi Poezie”, lor Culturale Regale, având următorul : i t.‘\ î •• ■ Şi sumar: Victoria Dragoş-Ursu: îndreptăţire spre zări noi în teatru şi plastică. Dimitrie Cuclin: Rolul cântului gregorian din trecut până în zilele noa­stre şi al cântului bizantin în viitor. Adrian Maniu: Primăvara din mare. SYM: Opera lui Cezar Frank. închinare lui Paul Dukas de Paul Valéry. Adrian Maniu: Marea Neagră. C. Bacovia: Versuri. C. Bacovia: Versuri. Alfred Alessandrescu: Festivalurile de la Salsburg. Adrian Maniu: Pentru o renaştere teatrală. Zaharia Stancu: Cântece. V. D.: O izbândă a filozofiei ro­mâneşti. Ştiri artistice şi muzicale. N. G. M.: Ştiri muzicale din străi­nătate. Desenuri: Rodica Maniu. Supliment muzical: Liturghie corală în stil bizantin, de Kiriak. De la Institutul American Cursurile de limba şi literatura en­gleză şi americană sunt organizate de Institutul American, pot fi ur­mate de începători cât şi de persoa­­nele care doresc să se perfecţioneze în cunoaşterea şi aprofundarea lim­bei engleze precum şi pentru studiul culturii şi civilizaţiei anglo­ ameri­­cane. Cursurile împărţite în anii: prepa­rator, anul II, III, Iî IV — au loc în fiecare seară între orele 6—9 la sediul Institutului str. Eugen Cara­­da Nr. 7. Etaj II. Prospecte, informaţii şi înscrieri se dau şi se primesc la Institut în fie­care zi la orele 9-12 şi 3­8 p. m. Finanţe şi Industrie A apărut No. 39 anul 4 din publi­caţia „Finanţe şi Industrie” revista săptămânală de studii şi actuali­tăţii economice redactată în limba română şi franceză. Din bogatul cu­prins al numărului apărut sem­nalăm: Conjunctura, Petrolul romă­­nesc pe piaţa franceză. Urmărirea averii comunelor rău platnice. Co­merţul exterior al României In Ia­nuarie-August 1936 Modificarea acor­dului de plăţi d­intre România şi Un­­garia. Se institue noui taxe de con­­sumaţi­e. Redacţia revistei: Pasagiul Ro­mân No. 4-6. Jocuri româneşti Secţiunea de jocuri româneşti a Asociaţiei Creştine a Tinerilor, îşi re­începe activitatea în ziua de 9 oc­tombrie, orele 9 seara, organizând la sediul său din str. Luterană 27, o se­rată de jocuri româneşti, înscrierile în secţiunea de jocuri româneşti a Asociaiei Creştine a Ti­­nerilor, se primesc în fiecare Joi și Sâmbătă, orele 4—6, la sediul din str. Luterană 27. Cârţi şcolare el mai bogat asortiment Rechizite şcolare cu preţurile cele mai eftine la LIBRĂRIA ALCALAY Joi I Octombrie 1936 Magazin Literar şi Artistic Avem sub ochi ultimul număr din „ARHI­VELE OLTENIEI“ (An. XV, Nr. S3_85), revista craioveană de ţinută occidentală, condusă cu atâta râvnă şi pricepere şi tipărită cu atâtea sa­crificii de d. profesor C. D. Fortu­­nescu. Din pricina greutăţilor materiale (■meschinele greutăţi materiale care Încearcă să zădărnicească orice no­­bilă străduinţă), — revista a apărut şi de data aceasta cu zăbavă. In schimb, cetitorii Arhivelor au fost răsfăţaţi cu un sumar mai bogat ca de obiceiu, cuprins în 236 de pagini bătute mărunt. In numărul de faţă semnează inte­­resante articole d-nii: Şt. Nicolaescu, V. Mihordea, M. TheodorianuCarada, Ion Donat, George Simonis, Ilie Chi­­riţă, Mih. Gregorian, Pr. T. Bălăşel, D. Tudor. Bogate contribuţiuni găsim la ru­bric­ile: Oltenia istorica, Oltenia li­­terară,artistică, Oltenia culturala, Note şi Comunicări. Cărţile şi publicaţiunile periodice se bucură de o deosebită atenţie, conştiincios recenzate de pana judi­cioasă şi nepărtinitoare a d-lui C. T­. Fortunescu, directorul revistei. Lanuri An. III Nr. 4. Apare la Mediaş, sub conducerea d-lui Mihail Axente. Aduc? colaborarea d-lor: George Popa, Ze­­vedeiu Barbu, Emil Isac, Ion Th. Ilea, Mihail Avente, Ion Moldoveanu, Ștefan Baciu, E. Al. Zaharia, N. Lad­mis, Andreescu, Vasile Gristu, Teodor, Scarlat, G­h. Anderca, X? Copilu Cheatră, etc. ; % Remarcabilă poezia d-lui George Popa „Destin filial", din care des­prindem sfârşitul: Strângem culori şi sunete şi le topim In aurăria unui singur chilim, Scriem laolaltă, în acelaş decor. Mireasma din brazi şi elegia lor­­; Arborii şi oamenii, aşa cum sânt. Crescuţi din mierea aceluiaş pământ. Nu e lucru, icoană ori frunză In care umbra noastră să nu te as» f.cunză. .. *"" ■ ' Totuşi, uneori, ne istovesc tristeţi, Ca o mireasmă bolnavă în fire: Cât sunt de mari aceste frumuseţi. In inima noastră, prieteni poeţi, Şi pentru alţii cât de inutile. Ne ’nchidem emoţia 'n carte. Dar rămânem aceiaşi. Aici ori­nde» o parte Biblioteca lucrătorile dela U. C. B Lucrătorii TJ. C. B.-ului­­dela şantierul Floreasca - Herăstrău, din iniţiativa d-lui G. Lăzărescu şi cu concursul d-lor ingineri Ba­­cinsky şi Am­ăşescu, au înfiin­ţat o bibliotecă populară. S’au distribuit 60 de cărţi pri­mei serii de lucrători cetitori. Miercuri 30 Septembrie 1930 1875 m RADIO-ROMANIA, 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI, 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30:. închiderea emisiunii. 13.30: Ora. Cota Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13.40: Concert de prânz. Muzică variată (discuri). Poloneza No. 1 op. 40 de Chopin (orch. Simfonică dirij. de Weissman); Dansuri slave No. 3 și 4 de Dvorak (orch. Simfonică din Londra, dirij. de Jaroslav Ridky-Ul­­trfafon); La isvonul lui Ceaikovsky­­fantezie de Urbach (orch. Marek We­ber); Chole-cântec de Khan şi Moret şi Selecţiuni din cântecele lui De Syl­­vae Brown şi Henderson (orch. New May Fair). 14.15: Radio jurnal. 14.30: Muzică uşoară (discuri): Dan­sul păpuşilor de Tucker şi Dansul veveriţei de Smith (xilofon: Rudy Sta­rita); Madrigal spaniol de Huarte şi Jota de De Falia (voce: Tito Schipa); Mazurka de Arienzo şi Vals serenadă de Thome (mandolină: Gargano); Fox troturi de Shields şi Elizade. 15.00: Ultimele ştiri. 19­ 00: Ora, Mersul vremii, Bursa cerealelor* 19­04: Concert de după amiază. Or­chestra Radio, dirij. de G. C. Nottara; Uvertură la opera „Martha‘‘ de Flo­­tow; Suită internaţională de Ceai­­kovsky; Dans­slav No. 8 de Dvorak; Gopak de Mussorgsky; Două arabes­­ce de Debussy; Ţ­ara minunii-suită de, Löhr; Mică suită rococo de Mas­son. UNIVERSITATEA RADIO 20­15: Prof. Dimitrie Gusti: O re­capitulare a lucrărilor culturale din acest an.­­ 20.35: Tablourile unei expoziţii de Mussorgsky-Ravel (discuri): Orches­tra Simfonică din Boston, dirij. de Serge Koussevitsky; 1) Promenadă; 2) Piticii; 3) Promenadă; 4) Vechiul re­tel; 5) Promenadă; 6) Tuilleries, Bydlo; 8) Baletul puilor de găină, Samuel Goldenberg şi Schmyle; Piaţa din Umages; 11) Catacombe; 12) Coliba lui Baba-Jaga; 13) Mare poartă din Kiev* 21.10: Poşta Radio. ORA DE SOLIȘTI 21.30: George Cocea-violoncel: So­nată în si bemol major (4 părţi) de Vivaldi; Caro mio ben de Giordani. Moment muzical de Schubert: Cântec trist de Ceaikovsky; Floarea de lo­tus de Schhum­ann: Joc ţăr­ănesc de Popper.­­ 22.10: George Folescu-canto: Mo­nologul lui Boris din opera „Boris Go­dunov” de Mussorgsky; Blestemul­­melodie populară de G. Cucu; Cântec Sfânt de Emil Riegler-Dinu; Mândra mea fat’ de noroc de Kiriac. 22.30: Radio jurnal, Sport. 22.45: Concert de seară. Orchestra de Salon Radio, dirij. D- Teodora: Mars de Ailbout; Intermezzo de Fröb­lieh: Menuet sentimental de De­­marty; Intermezzo de Lü­ng; Cân­tec de leagăn de Norden; Dans ţără­nesc alsacian de Merkling; Viena ora­şul visurilor mele de Siecznski; Pot­puriu de Kernbach; Serenadă de Wis­mar; Joc marinăresc de Geisler; Cân­tec de leagăn de Wayne; Vals de Be­natzky; Grotescu de Czenik; Fortis­simo-galop de Waldteufel. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană . 23.55: Ultimele știri. rea Joi 1 Octombrie 1936 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 3­.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30 Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.3­3: închiderea emisiunii. 13.30: Ora, Cota Dunării, Bursa, Culturale, Sport. 13.40: Concert de prânz. Muzică va­riată (discuri): Diminteaţa, amiaza şi noaptea la Viena-uvertură de Suppa (Orch- filarmonică din Viena, dirij de Robert Heger); Tip-Toes de Gersh­win şi Suny de Kern; iSelecţîuni din Rose Marie de Frimi; Sumatra de Jes­sei (Orchestra Marek Weber). 14.15: Radio jurnal. 14.30: Muzică uşoară (discuri); Banjo banjo de Gaito şi Rumba de Cagliero; Paso doble de Padilla şi Cu­plet de Rodrigo (voce: Pilar Arcos,­­Brunswick); Kugawiak de Wieniaw­­ski (balalaică şi pian); Funiculi-Fu­nicula de Denza şi Pulcinella de Pec­­cia (voce: Beniamino Gigli): Cântec din revista „Paris-Madrid“ de Guer­rero. 15.00: Ultimele ştiri. 19.00: Ora, Mersul vremii, Bursa cerealelor. 19-04: Concert de după amiază- Or­chestra Gică Ştefănescu: Romanţe şi arii naţionale; Comoara-vals de Joh. Strauss; Nu-mi pasă­ tango de P. Sa-D’Aflin; Visare de toamnă die C. Ben­ce; Mică Conversaţie de Ochi Albi; Romanţe şi Arii naţionale. 19.55: Actualităţi. 20.00: Continuarea concertului­­ Melodie Appassionata de I. Zaman (solo vioară Gică Ştefănescu): Ca la Zimnicea (ţambal: Tancu Cârlig); Ro­manţe şi arii naţionale, universitatea radio 20.20: De la congresele de istoria ar­telor de prof. G. Oprescu. 20-40: Cântăreţi celebri italieni (dis­curi): Arie din „Emani“ (act I) de Verdi şi arie din „Puterea destinului (act 4) de Verdi (voce: Rosa Ponsel­­le); Sextet din „Lucia de Lamer­­moor“ de Denizetti (voce: Galli-Curci, Homer, Gigli De Luca, Piaza şi Bada şi Quartet din „Rigoletto“ de Verdi (Galli-Curci, Homer, Gigli şi De Luca, 21.00: Ion Conea: In ţara Alma­tul­ui. 21.15: Concert de seară de muzică distractivă. Orchestra Radio dirij. de Th. Rogalski-canto d-ra Valentina Creţoiu: Uvertură la „Puterea desti­nului“ de Verdi: Două arii din „Ma­non" de Massenet (d-ra Valentina Creţoiu): Suită romantică de Bulle­­rian; Aria lui Cherubin din „Nunta lui Figaro“ de Mozart­ (d-ra Valen­tina Creţoiu): Fantezie din „Boris Godunow“ de Mussorgsky-22.30: Radio jurnal, Sport. 22.45: Concert nocturn al Orches­trei Jean Marcu, transmis de la res­taurantul Splendid Parc-23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană.

Next