Curentul, octombrie 1936 (Anul 9, nr. 3113-3143)
1936-10-01 / nr. 3113
2 (12 pacrini) 'JUDECĂTORIA MIXTA CARANSEBEŞ, SECŢIA C. F. ' / Nr. 2174—1936 c. I. Giratiune prin pnlicaţia sa 'Judecătoria mixtă Caransebeş, secţia c. î. aduce la cunoştinţa generală, că în cauza lor de conversiune, debitorii Mon Ambrus şi soţia sa născ. Maria Sporea dom. în Caransebeş au cerut radierea menţiunilor de asanare făcute în Cartea funduară a oraşului Caransebeş, coala c. f. Nr. 33, 34, 35 2418. In consecinţă pentru audierea Interesaţilor fixează termen la 7. Octombrie 1936 ora 10 a. m.pentru când citează pe toţi interesaţii cu invitarea să, să se înfăţişeze la această instanță în localul ei camera No. 11, Caransebeș, la 2 Septembrie 1936. Leo Pete s. s. judecător Iosif Sauer, s. s. p. dir. p. L Pentru conformitate: îndese. b mm r. Hapu Muscel Singurul remediu contra ■ GRIPEI , MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai în cutii originala conţinând două buline fi cu semnăm tara doctorului Depozit Farmacia N. Popovici Bucureşti. Calea Rarsevel 237. MINISTER, Ut J U eiTflBi Direcţiunea judiciară D-l Heinerich I. Weiss, născut la 11 Iunie 1910 în București, domiciliat în București, str. Bibescu Vodă No. 19, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patrionimic de Weiss, în acela de Vlădescu, spre a se numi Heinerich Vlădescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 11 din legea asupra numelui spre știinţa acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. lui Sir Austen Chamberlain ConUnoar® data pag. 1■'a titudinea hotărită a politicii lui Adolf Hitler faţă de Moscova defineşte mai bine situaţia de azi decât ezitanta unui liberalism ce-şi caută salvarea în seria nesfârşitelor abdicări faţă de asalturile comuniste. Germania rezumă simplu, seducător ca o certitudine curajoasă, cu Moscova sau împotriva Moscovei, Sir Austen Chamberlain are intuiţia acestei politici de o seducătoare simplitate, dar nu are curajul să tragă concluziile logice. Fără să preconizeze o iniţiativă politica, Sir Austen Chamberlain porneşte dela pricinile marelui răsboiu. „Cataclismul din 1914 s’a deslănţuit asupra lumii, nu numai fiindcă Germania vroia să domine şi să dicteze în Europa, dar, mai de grabă, fiindcă oamenii de Stat germani au recunoscut proporţiile forţelor ce le vor fi opuse şi raţiunea pentru care aceste forţe erau determinate să intre în acţiune“. Fireşte că această judecată politică nu era aşa de limpede fomurată la Londra până acum câţiva ani, când Franţa avea încă hegemonia militară pe Continent. Faptul că Germania a ridicat problema colonială determină sincerităţile lui Sir Austen Chamberlain. Politica Angliei ? O precizează tot Sir Austen Chamberlain: „Anglia doreşte, cu intensitate şi cu pasiune, pacea, dar nu este gata — ca şi d. Hitler — să accepte o pace „dictată“. Nu este gata să plătească o linişte precară cu redarea teritoriilor puse sub controlul britanic. Nu este gata să părăsească prietenii vechi şi încercate pentru a căuta altele noui şi mai puţin sigure. Nu este gata să consimtă ca prietenia ei cu Germania să fie modelată pe nicovala ostilităţii germane faţă de altă ţară şi faţă de altă formă de guvernământ, oricât de stranie şi de detestabilă ni s’ar părea această formă de guvernământ. Ceiace reclamă astăzi politica externă britanică sunt luciditate şi un vocabular fără ocoliri, întru nimic incompatibile — cu toate discursurile rostite la Nürnberg— cu observaţia regulelor curteniei internaţionale. Această luciditate, acest vocabular şi restaurarea puterii militare engleze în Europa vor servi pacea viitoare“. Cine ştie să citească aceste rânduri desprinde sensul politicei engleze de totdeauna: cine se atinge de problema colonială mobilizează ura Angliei. Şi ceia ce ni se pare ciudat este faptul că în „Mein Kampf“ cancelarul Adolf Hitler dispreţueşte politica de expansiune colonială şi critică eroarea politicii imperiului de a provoca Anglia. Sincerităţile lui Sir Austen Chamberlain ne pot servi de îndreptar extern. Pamfil Seîcriu Congresul general al Frăţiei ortodoxe de la Arad "ARAD. In vederea marelui congres al Frăţiei Ortodoxe Române, care va avea loc în zilele de 25-26 octombrie la Arad. Prea S. Sa Episcopul Andrei, a lansat o convocare către toţi şefii autorităţilor civile şi militare din oraşul nostru, precum a mai ţinut să invite şi pe cei mai de seamă cărturari din Arad, la o consfătuire, care va avea loc, la sediul primăriei noastre în ziua de 30 Septembrie cât, cu scopul de a se pune la punct toate amănuntele cu privire la întreg programul FORului, care se va desfăşura în oraşul nostru, Congresul general al Frăţiei Ortodoxe Române, va înseamnă o maremanifestaţie religioasă şi naţională. La acest măreţ act al ortodoxismului vor lua parte, pe lângă cei mai de seamă cărturari din Transilvania şi Banat, toţi episcopii ortodoxi, în frunte cu I. Prea Sf. Sf, Mitropolitul, dr. Nicolae Balan, de la Sibiu. Şi dat fiind că este aşteptată şi sosirea ministrului cultelor la acest congres, Episcopul Aradului, dr. Andrei Magieru, a ţinut ca să consulte pe toţi oamenii cu răspundere de la noi, cu scopul de a da amploarea cuvenită acestor manifestări religioase culturale, cari vor trebui să întreacă în proporţii tot ce s-a făcut în acest sens pe alocarea. Suntem siguri, că apelul Prea S. Sale, Andrei, Episcopul al Aradului va avea răsunetul dorit şi că toţi şefii autorităţilor, precum şi preşedinţii societăţilor culturale şi naţionale din localitate se vor prezenta în corpore la această consfătuire şi îşi vor oferi contribuţia lor de muncă în vederea bunei reuşite a marelui congres, care va aduce o zi de înălţare sufletească şi de încredere în forţele bisericii noastre strămoşeşti, care aci, la graniţa de vest trebue mereu să fie de veghe asupra destinelor noastre naţionale, culturale, politice, şi religioase. Mişcarea vaselor la Galati GALAŢI, 29. — In cursul ultimelor zile au intrat în portul nostru următoarele vase de mare tonaj: „Tofa Macri“ sub pavilion grec de la Reni, pentru complectare de cari cui cu cherestea, „Bula‘‘ grec de la Brăila, pentru complectare cu cherestea,„Padmladic‘‘ iugoslav, gol, de la mare pentru a încărca cereale şi cherestea, „Cilicia“ italian din Italia cu diverse mărfuri şi „Cerverti“ iugoslav cu cereale de la Brăila pentru a încărca 20 vag. cherestea destinată Africei de Nord-Tunis. Au părăsit portul vasele: „Cipro“ italian cu 650 tone cereale încărcate la Galaţi şi Brăila urmând să-şi complecteze caniculul la existenţa cu încă 200 tone, destinate Angliei- Gloscaru, „Querumore“ englez la Brăila, pentru complectare de caricul, „Cezar Mebro“ egiptean cu cherestea pentru Egipt, „Eleni“ grec cu cherestea pentru Salonic şi Pireu. Grecia şi „Nicolas Patera“, grec De la expoziţia presei din Roma ,Contrau are 565.000 neutre. Dintre ziarele săptămânale 316 sunt creştine, iar 298 sunt necreştine. Deşi presa creştina e independentă de ierarhia Bisericii, totuşi stă la dispoziţia acestei ierarhii şi se inspiră din doctrina ei. E remarcabilă opera ei pentru familie, învăţământ, film şi radio. PORTUGALIA Interesantă e şi Portugalia, ţara latină cea mai îndepărtată de noi, în Europa. Deşi începuturile presei sale periodice datează de la 1641, totuşi între cele o sută de periodice creştine de astăzi, abia 8 sunt anterioare anului 1918. Cauza? Marele dezastru din acest an- Monarhia e înlăturată şi se proclamă republica masonica. Această republică aduce legea separaţiei Bisericei de Stat, lăstrind-o mai întâi" (e tot avutul ei, din pag. I) Ca rândunelele ce-şi refac cuiburile distruse de mâini sacrilege, aşa au fost nevoiţi să-şi refacă şi creştinii portughezi: biserici, reşedinţe episcopeşti, şcoli, seminare, presă. Această vastă operă de refacere a costat milioane. O singură familie a zidit pe cheltuiala ei academia teologică din Portalegre. Au şi 5 cotidiane. Cel mai important e Voz dla Fatima cu tiraj de 330.000 exemplare. SPANIA Deşi e prada celui mai cumplit războiu civil, deslănţuit asupra ei de un guvern anarhic, totuşi Spania se prezintă şi aici, demn de trecutul ei de mare ţară creştină. In sec. XVII, ea are o mulţime de periodice. In 1780, apar 50 de ziare- „El ’ r“* . ~. *• fovrl*-* + 7*7 1792, apare și astăzi și e unul din cele mai vechi din lume. In veacul trecut are reviste de renume universal ca La Civilización, La Sociedad, El pensamiento de la Nacion, conduse toate trei de celebrul filosof Giacomo Balmes S. I. îndeosebi „El Debate” e unul din cele mai mari şi mai bune ziare nu numai din Spania, ci din toată Europa. El are agenţia ziaristică „Logos” şi susţine şi o şcoală de jurnalism. Sunt expuse peste 500 de reviste de mare interes cultural ca : Fazon y Fe, Religion y Cultura, Ciencia Fomista, Ilustracion del Clero, Estudios Franciscanos, Rosas y Espinas, Blanco y Negro, Accion Espanola etc. Ca şi când nu s’ar incendia oraşe, nu s’ar distruge biblioteci, tipografii, şcoli, mănăstiri şi biserici, încercând puterile iadului să î*năruie o civilizaţie creştină de două ori milenară. ITALIA expune o serie de „Avvisi”, scrişi cu mâna, începând din 1554. Aceşti „avvisi” şi mai târziu ..gazzettet ti-P'Vrifr* CIÎTlt 13, în : Pplitr-Iin Apnftnn Macerata, Foligno, Roma, Torino, Modena. Pe timpul războaielor Napoleoniene şi al ocupaţiei franceze (1800—1814). Italienii se apără în Ape din Firenze şi Amico d'Italia din Torino. Mare avânt dau presei creştine din această ţară congresele şi acţiunea catolică, începute încă din 1905-Sunt importante şi revistele de cultură: Civiltà Cattolica, Vita e Pensiero, La Scuola Cattolica, Frontespizio, etc., fac cinste catolicilor italieni. Ea are 6 cotidiane şi mai multe mii de alte periodice creştine. FRANŢA e Şi sub raportul presei creştine avangarda glorioasă a civilizaţiei. In istoria presei sale se pot deosebi patru epoci. Întâia cuprinde secolul XVII şi s’ar putea numi al pre-ziaristicei. Din această epocă e nu numai „Gazette de France” a lui Theophraste Renaudot (1631), ci anterioare ei sunt foile trimise de S. Francisc de Sales, patronul ceresc al scriitorilor catolici, protestanţi-Ur rU„ fino Actele anuale ale Iezuiților din Canada (1616). Epoca a doua cuprinde sec. XVIII. Din această epocă datează : Journal de Trévaux; Nouvelles ecclésiastiques; Journal ecclésiastique etc- In epoca a treia (sec. XIX), la 1814 se fondează cel dintâiu mare ziar creștin L'ami de la Religion care apare până în 1862. In 1830, Laviennais, Lécordaire și Montalembert înființează L’Univers care devine celebru sub conducerea marelui Louis Veuillot. Epoca a patra e cea contemporană și începe cu a treia republică franceză, ostilă Bisericii, culminând în faimoasa lege Combes (1905) pentru separaţia Bisericilor de Stat. In această epocă se înfiinţează, vom vedea la locul său, marele institut de editură „La Bonne Presse” cu cele 36 de periodice ale sale- Sunt interesante şi ilustraţiile privitoare la pelerinajele franceze. (Va urma). satmm CURENTUL Information! ■ Pentru Miercuri, 30 Septembrie, ora 4. m. au fost invitaţi la bursa de mărfuri din palatul Camerei de comerţ, delegaţii exportatorilor de toate categoriile din ţară, pentru a se consfătui asupra demersurilor care trebue făcute cu privire la consecinţele care decurg din vânzările de produse româneşti contractate în Franţa, Elveţia şi Olanda în monetele acestor ţări, devalorizate brusc cu 30 la sută. gg La liceul industrial de construcţii civile şi edilitare vor începe înscrierile în Octombrie pentru anul l Se primesc elevi cu patru clase secundare, absolvenţi ai şcoalei de meserii şi ai şcoalei de constructori. Pentru specialitate se vor primi absolvenţi de liceu şi absolvenţii şcoalelor superioare de meserii. Informaţiuni în bul. Maria 28. ag Congresul Societăţii române de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie, Ecologie şi Medicină legală se va ţine în acest an în Bucureşti sub preşedinţia d-lui prof. Dr G. Marinescu în zilele de 4, 5, 6 şi 7 Octombrie Vor participa şi medicii străini. Şedinţa de deschidere a congresului are loc Duminica 4 Octombrie orele 10.30 in Aula Fundaţiunei Carol I. La Ministerul instrucţiunii a cerut revigoratelor şcolare ca până la data de 5 octombrie să stabilească centrele în care se vor ţine cursurile practice supraprimare. Se vor fixa câte 5 centre iîe fiecare judeţ. La aceste centre se vor numi maestrele şi maeştrii cu examenul de capacitate. “ S-a aplicat elevului Elina I. Constantin din clasa VII-a a liceului militar „Ştefan-cel-Mare” din Cernăuţi pentru rea purtare din obişnuinţă, pedeapsa următoare: „Eliminarea din liceele militare, fără dreptul de a se prezenta la vreo şcoală secundară ca pregătit în particular, în sesiunea Septembrie 1936 şi cu dreptul de a se înscrie în anul şcolar 1936—1937, în aceeaşi clasă a’unei şcoli secundare, nu însă la un liceu militar”. ■ Cpt. Vasiliu N-lae, adtor cpt. Dumitrescu Argentin, ad-tor locot Costescu Petre, ad-tor locot. Torga Iordache, ad-tor locot. Mihălceanu C-tin şi ad-tor locot. Antohi Constantin, se înapoiază corpurilor de origine. Hid. Grigoriu Nicolae, subşef de birou din Serviciul judeţean de drumuri Someş, este transferat după cerere, pe ziua de 1 Octombrie 1936 la Serviciul judeţean de drumuri Tulcea. ŞI Consiliul judeţean Severin a fost convocat în sesiune extraordinară, pentru ziua de 27 octombrie 1936. H D-na Elena Iliescu a fost numită mmbră de drept cu vot deliberativ teatru şi plastică din editura Fundaţiiîn consiliul comunal al oraşului Sla- — *-J ———1 tina, ca reprezentantă a învățământului primar, în locul d-nei Marga-1*pro ! Rfofir ■ Cu No. 28.362 din 24 Septembrie 1936, s’a disolvat consiliul comunal al comunei rurale Ediniti, din jud- Hotin. ■ M. S. Regele a binevoit a acorda cuvenitul exequatur d-lui dr. Wilhelm Fabricius, numit consul general al Germaniei la Bucureşti, având drept circumscripţiune consulară întreg teritoriul României. H D- D. Popescu, fiind învăţător cu titlu definitiv, rămâne bine numit la şcoala primară din Călimăneşti. ■ D-na Pandora Nusi Tulliu, maestră la liceul de fete din Silistra, este pusă în retragere la pensie, pe ziua de 1 Noembrie 1936, pentru cauza de boală. CAJUOTVIZ/MI Muzeul Satului Românesc rămâne deschis în permanenta Muzeul Satului Românesc organizat de Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol'' care are un caracter permanent, poate fi vizitat şi mai departe. Intrarea în expoziţia Satului Românesc se va face numai prin intrarea specială de la arhondarie, care se află pe şoseaua Kiseleff, a doua alee pe dreapta de la Arcul de Triumf. Vizitarea muzeului între orele 0—24 în fiecare zi. Taxa de intrare a fost redusă la 5 lei de persoană. Studenţii şi elevii de şcoală grupuri au intrarea gratuită, in Bibliografie PARLAMENTUL ROMANESC. Revistă pedagogică lunară An. XI, 209—210. Număr special închinat problemelor comerţului internaţional. GRAIUL DOBROGEI. Literar, cultural, economic. An. I Nr 2. Director: George Negru. PENTRU INIMA COPIILOR. Revistă pedagogică lunară Ar. GI. Nr. 7—8. Director: I. Nisipeanu. DREPTUL. An. LXIV, Nr. 22. Director: Siliu Rădulescu. LIBERTATEA. Economică, politică, socială, culturală. An. IV, Nr. 18. Dir.: I. Gigurtu. PLUGARUL. Revistă de educaţie agricolă şi coperatistă. An. IX, Nr. 8. INALŢAREA. 1 Octombrie 1936. Director: Ovid Densuşianu. BARAGANUL. Revistă pentru cultura sătenilor. An. VI. Nr. 10. Dir.: N. Thomescu-Baciu. BULETINUL DEMOGRAFIC AL ROMÂNIEI. An. V, Nr. 6.7. Director: Dr. Sabin Manuilă. IZVORAŞUL. Revistă de muzică, artă naţională, folklor şi teatru sătesc. An. XV, Nr. 7.8. Director: Pr. G. N. Dumitrescu Bistriţa. Cărţi-Reviste . Gramatica practică a limbei germane" de d. dr. Traian Topciu, profesor la şcolile militare de ofiţeri. Sintaxă, morfologie, conjugări, sunt prezentate într’o formă vie şi limpede şi se găsesc însoţite de o serie de exerciţii practice, cari facilitează comprehenziunea regulelor şi formelor gramaticale. A apărut Nr. 11 pe luna Septembrie din revista „Muzică şi Poezie”, lor Culturale Regale, având următorul : i t.‘\ î •• ■ Şi sumar: Victoria Dragoş-Ursu: îndreptăţire spre zări noi în teatru şi plastică. Dimitrie Cuclin: Rolul cântului gregorian din trecut până în zilele noastre şi al cântului bizantin în viitor. Adrian Maniu: Primăvara din mare. SYM: Opera lui Cezar Frank. închinare lui Paul Dukas de Paul Valéry. Adrian Maniu: Marea Neagră. C. Bacovia: Versuri. C. Bacovia: Versuri. Alfred Alessandrescu: Festivalurile de la Salsburg. Adrian Maniu: Pentru o renaştere teatrală. Zaharia Stancu: Cântece. V. D.: O izbândă a filozofiei româneşti. Ştiri artistice şi muzicale. N. G. M.: Ştiri muzicale din străinătate. Desenuri: Rodica Maniu. Supliment muzical: Liturghie corală în stil bizantin, de Kiriak. De la Institutul American Cursurile de limba şi literatura engleză şi americană sunt organizate de Institutul American, pot fi urmate de începători cât şi de persoanele care doresc să se perfecţioneze în cunoaşterea şi aprofundarea limbei engleze precum şi pentru studiul culturii şi civilizaţiei anglo americane. Cursurile împărţite în anii: preparator, anul II, III, Iî IV — au loc în fiecare seară între orele 6—9 la sediul Institutului str. Eugen Carada Nr. 7. Etaj II. Prospecte, informaţii şi înscrieri se dau şi se primesc la Institut în fiecare zi la orele 9-12 şi 38 p. m. Finanţe şi Industrie A apărut No. 39 anul 4 din publicaţia „Finanţe şi Industrie” revista săptămânală de studii şi actualităţii economice redactată în limba română şi franceză. Din bogatul cuprins al numărului apărut semnalăm: Conjunctura, Petrolul romănesc pe piaţa franceză. Urmărirea averii comunelor rău platnice. Comerţul exterior al României In Ianuarie-August 1936 Modificarea acordului de plăţi dintre România şi Ungaria. Se institue noui taxe de consumaţie. Redacţia revistei: Pasagiul Român No. 4-6. Jocuri româneşti Secţiunea de jocuri româneşti a Asociaţiei Creştine a Tinerilor, îşi reîncepe activitatea în ziua de 9 octombrie, orele 9 seara, organizând la sediul său din str. Luterană 27, o serată de jocuri româneşti, înscrierile în secţiunea de jocuri româneşti a Asociaiei Creştine a Tinerilor, se primesc în fiecare Joi și Sâmbătă, orele 4—6, la sediul din str. Luterană 27. Cârţi şcolare el mai bogat asortiment Rechizite şcolare cu preţurile cele mai eftine la LIBRĂRIA ALCALAY Joi I Octombrie 1936 Magazin Literar şi Artistic Avem sub ochi ultimul număr din „ARHIVELE OLTENIEI“ (An. XV, Nr. S3_85), revista craioveană de ţinută occidentală, condusă cu atâta râvnă şi pricepere şi tipărită cu atâtea sacrificii de d. profesor C. D. Fortunescu. Din pricina greutăţilor materiale (■meschinele greutăţi materiale care Încearcă să zădărnicească orice nobilă străduinţă), — revista a apărut şi de data aceasta cu zăbavă. In schimb, cetitorii Arhivelor au fost răsfăţaţi cu un sumar mai bogat ca de obiceiu, cuprins în 236 de pagini bătute mărunt. In numărul de faţă semnează interesante articole d-nii: Şt. Nicolaescu, V. Mihordea, M. TheodorianuCarada, Ion Donat, George Simonis, Ilie Chiriţă, Mih. Gregorian, Pr. T. Bălăşel, D. Tudor. Bogate contribuţiuni găsim la rubricile: Oltenia istorica, Oltenia literară,artistică, Oltenia culturala, Note şi Comunicări. Cărţile şi publicaţiunile periodice se bucură de o deosebită atenţie, conştiincios recenzate de pana judicioasă şi nepărtinitoare a d-lui C. T. Fortunescu, directorul revistei. Lanuri An. III Nr. 4. Apare la Mediaş, sub conducerea d-lui Mihail Axente. Aduc? colaborarea d-lor: George Popa, Zevedeiu Barbu, Emil Isac, Ion Th. Ilea, Mihail Avente, Ion Moldoveanu, Ștefan Baciu, E. Al. Zaharia, N. Ladmis, Andreescu, Vasile Gristu, Teodor, Scarlat, Gh. Anderca, X? Copilu Cheatră, etc. ; % Remarcabilă poezia d-lui George Popa „Destin filial", din care desprindem sfârşitul: Strângem culori şi sunete şi le topim In aurăria unui singur chilim, Scriem laolaltă, în acelaş decor. Mireasma din brazi şi elegia lor; Arborii şi oamenii, aşa cum sânt. Crescuţi din mierea aceluiaş pământ. Nu e lucru, icoană ori frunză In care umbra noastră să nu te as» f.cunză. .. *"" ■ ' Totuşi, uneori, ne istovesc tristeţi, Ca o mireasmă bolnavă în fire: Cât sunt de mari aceste frumuseţi. In inima noastră, prieteni poeţi, Şi pentru alţii cât de inutile. Ne ’nchidem emoţia 'n carte. Dar rămânem aceiaşi. Aici orinde» o parte Biblioteca lucrătorile dela U. C. B Lucrătorii TJ. C. B.-uluidela şantierul Floreasca - Herăstrău, din iniţiativa d-lui G. Lăzărescu şi cu concursul d-lor ingineri Bacinsky şi Amăşescu, au înfiinţat o bibliotecă populară. S’au distribuit 60 de cărţi primei serii de lucrători cetitori. Miercuri 30 Septembrie 1930 1875 m RADIO-ROMANIA, 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI, 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30:. închiderea emisiunii. 13.30: Ora. Cota Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13.40: Concert de prânz. Muzică variată (discuri). Poloneza No. 1 op. 40 de Chopin (orch. Simfonică dirij. de Weissman); Dansuri slave No. 3 și 4 de Dvorak (orch. Simfonică din Londra, dirij. de Jaroslav Ridky-Ultrfafon); La isvonul lui Ceaikovskyfantezie de Urbach (orch. Marek Weber); Chole-cântec de Khan şi Moret şi Selecţiuni din cântecele lui De Sylvae Brown şi Henderson (orch. New May Fair). 14.15: Radio jurnal. 14.30: Muzică uşoară (discuri): Dansul păpuşilor de Tucker şi Dansul veveriţei de Smith (xilofon: Rudy Starita); Madrigal spaniol de Huarte şi Jota de De Falia (voce: Tito Schipa); Mazurka de Arienzo şi Vals serenadă de Thome (mandolină: Gargano); Fox troturi de Shields şi Elizade. 15.00: Ultimele ştiri. 19 00: Ora, Mersul vremii, Bursa cerealelor* 1904: Concert de după amiază. Orchestra Radio, dirij. de G. C. Nottara; Uvertură la opera „Martha‘‘ de Flotow; Suită internaţională de Ceaikovsky; Dansslav No. 8 de Dvorak; Gopak de Mussorgsky; Două arabesce de Debussy; Ţara minunii-suită de, Löhr; Mică suită rococo de Masson. UNIVERSITATEA RADIO 2015: Prof. Dimitrie Gusti: O recapitulare a lucrărilor culturale din acest an. 20.35: Tablourile unei expoziţii de Mussorgsky-Ravel (discuri): Orchestra Simfonică din Boston, dirij. de Serge Koussevitsky; 1) Promenadă; 2) Piticii; 3) Promenadă; 4) Vechiul retel; 5) Promenadă; 6) Tuilleries, Bydlo; 8) Baletul puilor de găină, Samuel Goldenberg şi Schmyle; Piaţa din Umages; 11) Catacombe; 12) Coliba lui Baba-Jaga; 13) Mare poartă din Kiev* 21.10: Poşta Radio. ORA DE SOLIȘTI 21.30: George Cocea-violoncel: Sonată în si bemol major (4 părţi) de Vivaldi; Caro mio ben de Giordani. Moment muzical de Schubert: Cântec trist de Ceaikovsky; Floarea de lotus de Schhumann: Joc ţărănesc de Popper. 22.10: George Folescu-canto: Monologul lui Boris din opera „Boris Godunov” de Mussorgsky; Blestemulmelodie populară de G. Cucu; Cântec Sfânt de Emil Riegler-Dinu; Mândra mea fat’ de noroc de Kiriac. 22.30: Radio jurnal, Sport. 22.45: Concert de seară. Orchestra de Salon Radio, dirij. D- Teodora: Mars de Ailbout; Intermezzo de Fröblieh: Menuet sentimental de Demarty; Intermezzo de Lüng; Cântec de leagăn de Norden; Dans ţărănesc alsacian de Merkling; Viena oraşul visurilor mele de Siecznski; Potpuriu de Kernbach; Serenadă de Wismar; Joc marinăresc de Geisler; Cântec de leagăn de Wayne; Vals de Benatzky; Grotescu de Czenik; Fortissimo-galop de Waldteufel. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană . 23.55: Ultimele știri. rea Joi 1 Octombrie 1936 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 3.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30 Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.33: închiderea emisiunii. 13.30: Ora, Cota Dunării, Bursa, Culturale, Sport. 13.40: Concert de prânz. Muzică variată (discuri): Diminteaţa, amiaza şi noaptea la Viena-uvertură de Suppa (Orch- filarmonică din Viena, dirij de Robert Heger); Tip-Toes de Gershwin şi Suny de Kern; iSelecţîuni din Rose Marie de Frimi; Sumatra de Jessei (Orchestra Marek Weber). 14.15: Radio jurnal. 14.30: Muzică uşoară (discuri); Banjo banjo de Gaito şi Rumba de Cagliero; Paso doble de Padilla şi Cuplet de Rodrigo (voce: Pilar Arcos,Brunswick); Kugawiak de Wieniawski (balalaică şi pian); Funiculi-Funicula de Denza şi Pulcinella de Peccia (voce: Beniamino Gigli): Cântec din revista „Paris-Madrid“ de Guerrero. 15.00: Ultimele ştiri. 19.00: Ora, Mersul vremii, Bursa cerealelor. 19-04: Concert de după amiază- Orchestra Gică Ştefănescu: Romanţe şi arii naţionale; Comoara-vals de Joh. Strauss; Nu-mi pasă tango de P. Sa-D’Aflin; Visare de toamnă die C. Bence; Mică Conversaţie de Ochi Albi; Romanţe şi Arii naţionale. 19.55: Actualităţi. 20.00: Continuarea concertului Melodie Appassionata de I. Zaman (solo vioară Gică Ştefănescu): Ca la Zimnicea (ţambal: Tancu Cârlig); Romanţe şi arii naţionale, universitatea radio 20.20: De la congresele de istoria artelor de prof. G. Oprescu. 20-40: Cântăreţi celebri italieni (discuri): Arie din „Emani“ (act I) de Verdi şi arie din „Puterea destinului (act 4) de Verdi (voce: Rosa Ponselle); Sextet din „Lucia de Lamermoor“ de Denizetti (voce: Galli-Curci, Homer, Gigli De Luca, Piaza şi Bada şi Quartet din „Rigoletto“ de Verdi (Galli-Curci, Homer, Gigli şi De Luca, 21.00: Ion Conea: In ţara Almatului. 21.15: Concert de seară de muzică distractivă. Orchestra Radio dirij. de Th. Rogalski-canto d-ra Valentina Creţoiu: Uvertură la „Puterea destinului“ de Verdi: Două arii din „Manon" de Massenet (d-ra Valentina Creţoiu): Suită romantică de Bullerian; Aria lui Cherubin din „Nunta lui Figaro“ de Mozart (d-ra Valentina Creţoiu): Fantezie din „Boris Godunow“ de Mussorgsky-22.30: Radio jurnal, Sport. 22.45: Concert nocturn al Orchestrei Jean Marcu, transmis de la restaurantul Splendid Parc-23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană.