Curentul, martie 1937 (Anul 10, nr. 3261-3291)
1937-03-10 / nr. 3270
Miercuri, 10 Martie 1937 Conferinţa d-lui Pamfil Şeicaru Tratând problema : Eminescu văzut de un gazetar”, d. dir. Pamfil Şeicaru vorbeşte în jurul acestui pe cât de interesant, pe atât de inedit subiect, următoarele: „îmi revine greaua sarchă să vorbesc in fata Dvs. c°re probabil aşteptaţi din partea mea o contribuţie cu totul originală, mai personală, în prezentarea lui Eminescu. Mă întreb: ce s’ar putea aduce nou despre Eminescu- el fiind poate cel mai cercetat poet român? întrucât toată lteratura poporului român poartă pecetea personalităţii şi operei a acestui genial poet netfionah al acestui mare po°t al omeniriiAzi când del un c°păt al tării se manifestă o anumită cadenţă sufletească, o anumită gândirecare ia cu as°lt formele v°chi, perimate ale statului. $/ caută să cucerească tnsă$l forma în care se toarnă viitoarea legislaţie a tării, — întrega această ideologie este străbătută de sufletul şi ideile lui Eminescu. „Căci după cum Goethe înseamnă pentru Germani punctul de seducţie al tuturor cercetărilor, tot astfel Eminescu repreiintă pentru noi punctul central şi axa spirituală a geniului românesc. EMINESCU, CA GAZETAR -Acest mare poet al României nu a fost num°i un pasionat descoperitor al armoniei, transformând-o în cadența versurilor, n'a compus numai ritmul care încântă generalele după el- ci a fost slemul pasionat al problemelor, studiind sanscrittă- filosofia dreptului, economia politică, dreptul roman, cu o râvnă şi cu o pasiune, care dau impresia că în subconştientul său Eminescu a presimţit că viaţa i îi va fi scurtă, deşi după media vârstei părinţilor şi străbunilor săi se putea aştepta la o vieaţă cât m°i lungă■,Gentitatea lui Emineescu nu se învederează num°i în profunzimea şi forma impecabilă a liricei sale divine, ci şi în faptul că a avut intuiţia perfecţiunii abstracte gânditoare, cerând încă din anul 1876 ca în repertoriul Teatrului Naţional să figureze piesele lui Ibsen şi Bjönstjerne Bjorsen, care de abia în 1894 au fost traduse în franceză. „Tot astfel în domeniul politic reprezintă o uimitoare siguraţă de gândire, nefiind un simplu scrib al partidului conservator, ci legitimând prin acţiunea sa doctrinară însăşi existenţa acestuia şi profesând principii în anul 1876, care pentru viaţa politică a poprului romă sunt valable șientru anul 1937■ Gândirea lui Eminescu la temelia statului român »Mai ales azi, când voim să în conservator, în care autorul intercepem restaurarea morală şi naţională a statului român, să dăm poporului nostru forţa de dominaţie la care are dreptul, când voim să imprimăm statului nostru pecetea naţiunii româneşti, trebue să ne întoarcem la Eminescu, desbrăcându-l de tot balastul legendar, ce eclipsează adevărata personalitate ştiinţifică, gânditoare şi morală a genialului poet. In desvoltfirea conferinţei sale, d. dir. PAMFIL ŞEICARU tratează inegalabilul simţ de demnitate profesională a nemuritorului Eminescu în calitate de şef redactor al ziarului conservator „Timpul”, care, cu prilejul războiului de independenţă de la 1877-78, manifestând acerbe resentimente faţă de Rusia, a avut furajul să-l apostrofeze pe Alecu Lahovary, preşedintele partidului conservator cu următoarea şarjă: „Tu grecule, mă înveţi pe mine cum să-mi apăr naţia !? În aceeaşi ordine de idei conferentiarul relatează cuprinsul scrisorii lui J. A. Cantarazino către preşedintele partidului vine pentru temperarea rusofobiei lui Eminescu, ce transformase oficiosul „Timpul” în organ al antipatiilor sale personale. „De asemeni de la „Curierul” din Iași, Eminescu a plecat pentru că i se impusese să scrie un articol pentru fostul primar Pastia, față de care poetul nu avea nici o apreciere, după cum a demisionat în anul 1878 de la „Timpul”, fiindcă conducerea partiului îi impusese un colaborator pe care concepţia politico-morală a lui Eminescu îl detesta. „Astfel fiind, generaţia tânără şi cu deosebire generaţia tânără bucovineană, are obligaţiunea să înlăture din biografa personalităţii lui Eminescu toată sgura diferitelor legende neserioase, ce au creat din cel mai profund gânditor al neamului românesc un fel de boem fără căpătâiu, desaprobând din trecutul lui Eminescu adevărata lui personalitate spirituală şi moţăia, ca cea mai desă, vârşită independentă de gândire CURENTUL Eminescu văzut de un gazetar Conferinţa d-lui director Pamfil Şeicaru la Cernăuţi Liga Culturală omagiază memoria genialului poet- Opera politică-ziaristică a lui Eminescu. - Legătura sufletească cu pământul românesc.- Gândirea lui Eminescu la temelia statului român.- Banchetul dela Hotel Palane.- Serata dela cercul militar CERNĂUŢI, 8. — Urmând in prof. F. Doboş, inspector şef inv. iitaţiunii Ligii Culturale, secţia publ., dr. O. Bodea, pres. uz. e- Cernăuţi, in fruntea căreia acti- lectr., dr. St. Scalat, vice-pres. vează cu neobosită stăruinţă1 com. iter. municip., cons. dr. I. d-nui prof. univ. dr. Dimitrie Mandiuc, cons. D. Logigan, cons. Marmeliuc, preşedintele comi. pres. Pelin, cons. Paraschivessiei interimare municipale şi macu, cons. dr. Stoica, lt-col. Maior Slătineanu, secr. gen. al Pelin, lt.-col. Viţu, maior E. Turgionalei bucovinene, de a ţinea o conferinţă asupra lui Eminescu în faţa publicului intelectual cernăuţean, d. Pamfil Şeicaru, directorul ziarului nostru, a sositeri dimineaţă în localitate, cu trenul expres din Bucureşti, întâmpinat fiind pe peronul gării centrale de d-nii Gh. Vântu, premureanu, maior S. Slătinescu, col. dr. Iliescu, dir. Em. Iliuț, dir. V. Vitencu, dir. I. Niculescu, dir. gen. dr. Hominca, dir. dr. E. Botezat, preot. I. Avram, dir. gen. ing. Lucescu, secr. gen. Bucevschi, d-na R. Zaharia, dr. S. Patraş, dr. Cârsteanu, sect. gen. univ., dr. Jeleriu, vice-preşefectul judeţului Cernăuţi, dr. D. sind. ziar. buc., dr. E. Weinstein, Marmeliuc, maior Slătinescu, dir. ziarului ,,Morgenblatt”, noprof. dr. I. Mandiuc, consilier iar dr. FI. Lupu, notar A. Zahamunicipal, prof. univ. dr. Pârvulescu, dir. I. Niculescu, numeric, proc. Armeanu, cons. jud. Araci, cons. pres. Hluşcu, dir. roşi ziarişti, etc., etc. împreună, Bileţchi, dir. E. Barbulescu, cons. cu directorul nostru au mai so-1 preş. Hudescu, căpitan Văcăreasu şi d-nii av. Lulu Ionescu şi nu, comandantul legiunii de jan dr. Andronescu, dar şi municip., cap. Grigorcea, Dela gară d. dir. Pamfil Şeica; căp. Giormăneanu, căp. Titeanu, ru, a fost condus la hotelul Pa- căp. Cristea, insp. gen. dr. Dilace, unde, întovărăşit fiind de mitrovici, prof. C. Loghin, prof. reprezentanţii autorităţilor pr.P- Jitariu, prof. Z. Criţan, prof. llice şi al vieţii intelectuale locale, s’a interesat îndeaproape de diferitele probleme naţionale, culturale, spirituale, sociale şi politice ale provinciei. LA TEATRUL NAŢIONAL Conferinţa d-lui dir. Pamfil Şeicaru, tratând despre „Eminescu văzut de un gazetar”, anunţată pentru orele 11,30, a atras un foarte numeros şi distins public intelectual, în rândurile căruia am remarcat personalităţile de mai jos : Gh. Vântu, prefectul judeţului Cernăuţi, dr. D. Marmeliuc, preşedintele comisiei interimare municipale, A. Apati, prefectul judeţului Storojineţ, g-1 Craioveanu, reprezentantul comandamentului diviziei a 8-a, cons. ep. Gh. Negură, cons. ep. dr. I. Puiu, lt-col. Cosma, şeful statului major al div. a 8-a, prof. adr. Costeanu, col. Nicolau, comandantul regimentului 4 pionieri, col. Davidescu, lt.-col. Timuş, comandantul regimentului 12 artilerie, senator dr. I. Vihovici, preşedintele Camerei corn., INFLUENŢA LUI DÜRING ŞI HÖLDERLIN şi cea mai puternică afiramţie a unităţii noastre naţionale, ca un reflex al liricei lui Holder, lin. LEGENDA MAIORESCIANA In continuarea expunerii sale asupra necesităţii desfiinţării legendelor inutile din viaţa noastră literară, d- dir. PAMFIL ŞEICARU arată că în jurul lui Titu Maiorescu s’a creat o mistică ştiinţifică nenaturală, devreme ce criticul Maiorescu nu a fost decât un vâsc parazitar, ce sa dovedit nestingherit pe arborele genialităţii şi al spiritualităţii ştiinţfice a lui Emnescu. Această afirmaţiune conferenţiarul o probează cu notele şi scrisorile lui Mitke Kremnitz- cumnata lui Maiorescu, regina visurilor de iubire şi inspiratoarea poetului, căreia pretinsul binefăcător şi patron moral al lui Eminescu îi dă sfatul să-l facă să simtă distanţa socială ce există între amândoi, adecă între încarnaţia divină a gepenhauer din „Die Welt als Willeniului românesc şi,, femeia Mitbe und Vorstellung“, şi ,,Luceafărul Kremnitz, Gh. Petruc, prof. dr. Cerlinca, prof. dr. Bălăceanu, cons. C. Lucan, conf. Tr. Chelariu, dir. Gh. Lazăr, dr. E. Saghin, maior loan, dir. V. Doboş-Boca, dr. C. Nastasi, dr. St. Ridnei, etc., etc. Autorităţile de ordine publică au fost reprezentate prin d-nii maior Burada, prim-comisar regal cons, război Cernăuţi, V. Bolocan, chestorul poliţiei, etc., etc. D. prof. univ. dr. Dimitrie Marceliuc, luând cuvântul în calitate de preşedinte al LigiiCulturale, secţia Cernăuţi, arată că în ciclul conferinţelor culturale, organizate de secţia locală, nu ptuea să lipsească maestrul gazetăriei româneşti, omul de o înaltă suprafaţă culturală şi de o energie continuu creatoare, eroul consacrat al războiului de întregire a neamului românesc, d. Pamfil Şeicaru, directorul ziarului „Curentul”, a cărui prezenţă în mijlocul publicului cernăuţean o salută cu un nesfârşit entuziasm atât în numele Ligii Culturale, cât şi al intelectualităţii române din această provincie. Vorbind despre influenţele exterioare, pohtice, filosofice şi literare asupra spiritului lui Eminescu, conferenţiarul îşi exprimă nedumerirea că toţi cercetătorii şi comentatorii lui Eminescu se rezumă doar la înrâurirea, ce au exercitat-o asupra lui, opera filosofică a lui Kant şi a lui Schopenhauer, sau cea lirică a lui Novalis, când din examinarea mai amănunţită a gândirii eminescene se poate observa o nemijlocită influenţă din partea filosofului şi economistului During în privinţa politică, sau cea a lui Hulderlin sub raportul liric. Ca rezultat al acestor influenţe sunt a se considera „Sărmanul Dionis“ ce înfăţişează o introducere, poate chiar o concretizare a „Criticii raţiunii pure“ a lui Kant, ,Cezara“ sub înrâurirea lui Scho Dragostea lui Eminescu pentru pământul şi poporul român „Venind la Cernăuţi, eminescu a intrat în şcoala naţionalismului cultural al lui Arme Pumnul, pe care, deş l-a iubit nespus de mult, nul a urmat totuşi in problemele de ordin lingvistic. Sub înrâurirea lui Pumnul a gliei voevodale a Bucovinei şi a freamătului evenimentelor istorice ale acestor meleaguri româneşti. Eminescu şi-a plămădit concepţia sa profund naţională, pe care a imortalizat-o in opera sa lirică, filosofică şi politică. „După moartea lui Arune Pumnul — potrivit unor relatări ale surorei sale Agna, căsătorită la Cernăuţi cu funcţionarul Drogli — tânărul poet părăseşte Cernăuţii, se îndreaptă spre Iaşi, Braşov în Transilvania, vizitând în primul rând Blajul, în faaa căruia exclamă : ,,Te salut, Roma mică'’, de unde a pornit mişcarea de redeşteptare naţională şi de reintegrare a românismului în comunitatea latină. În desfăşurarea peregrinărilor sale, Eminescu a colindat toate ţinuturile transilvănene locuite de Români, din Munţii Maramureşului şi până în Banat la Oraviţa, aplecând pretutindui urechea asupra gliei străbune spre a asculta respiraţia pământului românesc s spr° a descoperi acest unic miracol din istoria popoarelor a unităţii etnice de limbă, de simţire, de gândire şi de exteriorizare a neamului românesc. IN LUMINA GENIALITĂŢII LUI EMINESCU „Eminescu a apărut în viaţa culturală a poporului român ca un adevărat cataclism geologic, Îndepărtând deodată toate negurile veacurilor trecute, adunate asupra noastră, şi afirmând ca un deps ex machina o înaltă cultură şi civilizaţie national-româneasca, ce constitue o podoabă a culturii universale. ..Cu toate greutăţile vieţii sale de mucenic, Eminescu a fost cel mai puternic optimist al neamului, Dn,,VI.,BP _ . . . , nostru şi cel mai intransigent, el 1-1 BRUXELLES 8 (Rador). — Ieri tic al tuturor scăderilor”şi defecte. I s'au P’’s bazele partidului popular lor ce pătrunseseră în organismul flamand, in care intră catolicii flamanzi cari alcătuiau împreună cu catolicii valoni Uniunea Catolică, adică partidul catolic unitar belgian. Sef al noii grupări politice este senatorul Verbist, nostru social — naţional. A fost în toată activitatea lui gazetă,rească şi lirică un hotărât adversar al indulgentei sub diferitele ei aspecte, căci indulgenta inseamnă o pactizare cu răul. ,,In lumina gândirii eminescene trebue să purtăm o permanentă grijă pentru buna funcţionare a instrumentelor de filtrare din organismul nostru national, prin eliminarea tuturor elementelor, ce ar putea să ne altereze, punând 0 pază neadormită la porţie neamu- lui nostru, căci o ţară, socotită de celelalte colectivităţi etnice ca te-' ren viran, este sortită iremediabil peirii. ,,In concepţia eminesciană naţionalismul nu înseamnă o Prejudecată sau ură faţă de străini, ci numai păstrarea intactă a caracterului şi afirmarea civilizaţiei şi culturii umane. La sfârşitul deosebit de interesantei sale conferinţe d. dir. PAMFIL ŞEICARU recitează câteva versuri filosofice din opera lirică a lui Eminescu, pe care îl caracterizează ca cel mai mare interpret al sufletului şi cel mai desăvârşit pedagog politic al poporului român. (Aplauze furtunoase şi ovaţiuni îndelunge). D. PAMFIL ŞEICARU Banchetul dela Hotel Palace De la Teatrul Naţional, d. dr. PAMFIL ŞEICARU a fost condus la hoteul Palache, în ale cărui saloane a avut loc un impunător banchet, oferit de primăria municipiului Cernăuţi în onoarea sărbătoritului şi la care au participat numeroşi reprezentanţi ai oficialităţii locale, ai vieţii culturale şi ai ziaristicei bucovinene. La şampanie au luat cuvântul, omagiind opera, personalitatea, meritele naţionale şi politice şie d-lui dir. PAMFIL ŞEICARU, d-nii prof. univ. dr. D. Marmeliuc în numele ligii Culturale, secţia Cernăuţi, maior Sever Slătinescu, ca fost camarad de arme şi de vitejie al sărbătoritului, prof. univ. dr. Leca Morariu în numele eminescologilor dr. Gh. Jeleriu, ca reprezentant al sindicatului ziariştilor din Bucovina, şi C- Ceham Răcorită în numele presei naţionaliste. Luând cuvântul, d. dir PAMFIL ŞEICARU, declari», că în atmosfera cosmopolită a Cernăuţilor, în care a venit la 1918 la chemarea lui Iancu Flondor, şi-a dobândit sensul politicei externe adevărate a statului român, aceea a sesizării pericolului rus, exprimându-şi nedumerirea asupra enigmei că o firavă frântură, din trupa Romei, aruncată la porţile Orientului, putut să reziste singură prin 2.000 de ani între masa slavă şi masa germană. Ajungând la geniul şi opera lui Eminescu, d. dir- PAMFIL BEJCARU arată că aceasta a anticipat, prin concepţia sa politică şi naţională- România Mare de azi, şî în această constatare închină pocaiul său pentru prosperitatea României şi pentru eterna latinitate. SERATA DELA CERCUL MILITAR Seara, la orele 9, s-a desfăşurat în fastuoasa sală a cercului militar o serată, închinată lui Eminescu, şî al cărei venit a fost destinat reclădirii patrimoniului naţional de la Ipoteşti - Botoşani. Prima parte a programului a costat din diferite recitări brice şi cântece, ce s-au succedat în ordinea următoare: 1) La Bucovina, d-na prof. Maria Slătinescu; 2) Ce te legeni codrule, Peste vârfuri, O rămâi, d-na Octavia Lupu Morariu; 3) Luceafărul d-na prof. Maria Slătinescu; 4) Je n‘aî plus qu'un desir, Prés de tets trois pleupliers, d-na Amelie Negulescu; 5) In the deep old forest și Why comest not? Why comest not? d-na dr. Ioana Allaci; 6) Ein letzter Wunsch mich doch beseelt d-na dr. Adela Iliescu; 7) Un sol deriderio mi resta, d. prof. Fr. Politdi şi 8) Mama. Atât de fragedă. Lacul, d. prof. Lîvâu Halip. •I După terminarea programului artistic, d- dir. PAMFIL ŞEICARU şi însoţitorii săi au părăsit la orele 11*15 noaptea Cernăuţii, îndreptându-se cu expresul de Berlin spre București. EUGEN POPOVICI Elogii pentru cartea M. S. Regina Maria ROMA 7, (Rador). — Ziarul „L’Avenire d'Italia" publică un elogios articol despre „Povestea vieţii Mele”, de M. S. Regina Maria a României, citând pasagiile referitoare la dragostea de Mamă a M. S. Reginei şi la moartea surorei Pucci^mnfbmje^â^de război. La Bombay s’a prăbuşit un pod cu oameni BOMBAY, 8 (Rador). — Un pod mobil încărcat de lume s’a scufundat în portul Bombay. Numărul victimelor nu este cunoscut, dar se arată că este foarte mare. Mai mulţi membri din echipajul crucişătorului „Emden”, ancorat în port, au sărit în apă şi au reuşit să scoată din valuri 15 femei și copii. ——OMS VIENA, 7 (Rador). — La frontiera Brennerului, o avalanşă a îngropat sub zăpadă o patrulă militară italiană de skiori, în a-Sunt doi morţi şi doi grav răniţi. Patrulă mitară sub o avalanşă ... ■iwn^jpxiapn.i» D. Herriot bolnav de bronşită LYON. 7 (Rador). — D. Herriot, preşedintele Camerei, este bolnav de bronşită. Buletinul medical publicat azi dimineaţă, declară că d-sa suferă de „bronşită acută generalizată şi are febră pronunţată”. Orizontul s’a limpezit AVIGNON 8 (Rador). — D- Daladier, vice-preşedintele consiliului şi ministrul Apărării Naţionale, a luat cuvântul ieri în localitatea Sainte Cecile. D-sa a declarat între altele: ,,Acum zece luni situaţia economică era gravă. Azi găsesc că orizontul s’a limpezit. De aceia aduc guvernului colaborarea si devotamentul meu total. In ceasurile grele, ca si in acelea rodnice in rezultate voi fi la datorie”. Un nou partid în Belgia Zăpadă în Anglia LONDRA, 8 (Rador). În toată Anglia a căzut o zăpadă deasă în cursul nopţii de Sâmbătă spre Duminică şi în parte în cursul zilei de Duminecă. Numeroase drumuri sunt înzăpezite, mai ales în Scoţia şi în Nordul Angliei. Se semnalează numeroase accidente de automobil, însoţite de accidente de persoane, mai mult sau mai puţin grave. Negocieri economice intre Anglia şi Spania naţionalistă LONDRA' 8. (Rador). — ,,Daily Herald anunţă că ataşatul comercial britanic la Hendaye şi un membru al ministerului Economiei Naţionale britanic au început negocieri economice cu guvernul naţionalist al generalului Franco. Manifestaţii pacifiste In Franţa PARIS, 7 (Rador). — Adunarea generală a Asociaţiei franceze pentru Societatea Naţiunilor a adoptat o ordine de zi în care sunt fixate modalităţile colaborării între această Asociaţie şi Liga universală pentru pace. D. Rivollet, secretarul general al Federaţiei naţionale a foştilor luptători, care grupează 3.600.000 membri, a arătat în mijlocul aplauzelor generale că foştii luptător francezi sunt hotărâţi să susţină din răsputeri unitatea realizată astăzi de Asociaţia franceză pentru Societatea Naţiunilor. D. Paul Boncour a mulţumit foştilor luptători pentru colaborarea lor la această operă palidă şi a amintit că manifestaţii în favoarea organizării păcii se vor desfăşura săptămâna viitoare în marile oraşe ale Franţei, cu colaborarea celor mai proeminente personalităţi franceze. Acordul de la Paris va fi supus ratificării Parlamentului Acordul semnat zilele trecute de d. M. Cancicov la Paris, cu creditorii francezi, urmează a fi supus spre ratificare Parlamentului, până cel mai târziu la 15 Martie, dată până la care va fi ratificat şi de creditori. Ministerul de finanțe va întocmi proectul de lege care împreună cu convenția semnată, va fi depus zilele acestea, pe biroul Camerei. Otto de Habsburg aclamat de legitimişti la Viena VIENA, 7 (Rador). O mare manifestaţie monarhistă s‘a desfăşurat azi dimineaţă la Viena sub auspiciile legii legitimiste a soldaţilor austriaci. In tribuna de onoare din sala întrunirei s’a remarcat prezenţa a doi membri ai guvernului austriac , vice-cancelarii Hulgerth şi sub-secretarul de stat Roth. D. Steiner, preşedintele ligii, a comentat recentul discurs al cancelarului Schuschnigg şi a revendicat pentru poporul austriac dreptul de a se rosti asupra principiului restaurărei Habsburgilor, declarând între altele: „Dacă Frontul patriotic este expresiunea voinţei poporului, va veni ziua când el va da semnalul pentru revenirea Habsburgilor’’. Adunarea a aclamat îndelung numele arhiducelui Otto de Hbsburg, iar la ieşirea din sală s’a alcătuit un cortegiu care a manifestat pe străzi, strigând „Trăiască Habsburgii“. Naţional-socialiştii urmăresc de aproape mişcarea legitimistă, silindu-se să o împiedice în mod sistematic. Astfel şi de data aceasta, mai mulţi naţional-socialişti au răspândit în sala de întrunire a legitimiştilor fiole cu gaze rău mirositoare. Ei au fost însă arestaţi de poliţie înainte de a putea să împiedice reuniunea. Europa centrală este în deplină convalescenţa PRAGA 8, (Rador). — Inaugurând lucrărle adunării generale a Academiei de Agricultură, d. Milan Hodza, preşedintele consiliului, a făcut o expunere asupra misiunii pe care o are în Europa actuală democraţia cehoslovacă. D-sa a arătat deasemeni pentru care motive Cehoslovacia este determinată să ia o orientare centra-europeană. Oratorul a dovedit că, din punct de vedere economic, Europa centrală este în plină convalescenţă. Ea tinde să devină tot mai solvabilă şi să se întoarcă, puţin câte puţin, spre pieţele occidentale, atât ca producător, cât şi în calitate de consumator, întrucât în cadrul european bazele politce şi economice se lărgesc. Europa centrală nu are interesul ca Germania să fie exclusă din acest cadru. Examinând chestiunea raporturilor mutuale dintre statele Europei Centrale, d. Hodza a relevat că acestea nu au misiunea de a-şi judeca reciproc orientarea politică şi ideologică. Principiul neimixtiunii şi al toleranţei reciproce sunt condiţiuni naturale de bună vecinătate, pentru bunele raporturi internaţionale şi pentru colaborare. Cauza pentru care democraţia nu are acelaşi elan in toate ţările din această parte a Europei este evoluţia istorică. Răsboiul a adus triumful democraţiei în Europa Centrală, dar această revoluţie victoroasă nu este suficientă, dacă nu este urmată de consolidarea cuceririlor sale. Pentru atingerea acestui scop mare, va fi necesară o lungă şi linştită evoluţie, cerând munca uneia sau chiar a două generaţii. Dar chiar în stadiul actual, al evoluţiei sale, Europa Centrală trebuie să-şi înceapă misiunea civilizatoare, care este de a servi de intermediar între Europa Occidentală și cea Orientală. Este mai ales nevoe ca statele independente din Europa Centrală, să nul devină victimele niciuneia din acele ideologii care au provocat primejdioase disensuri politice. In interior, Cehoslovacia respinge cu ultima energie orice presiune de dreapta sau de stânga. Tot astfel, pe tărâmul nternaţonal, ea rămâne absolut deoparte de orice lupte ideologice, fasciste sau comuniste. Numeroase ale ţări din Europa Centrală au adoptat aceiaşi atitudine. Rolul radicalilor in „Frontul Popular“ detinit de d. Chautemps (Rador). — Cu prilejul vârşite chiar în aceste clipe de guvern spre a salva moneta şi a asigura viitorul economic al ţării. Vorbind despre împrumutul apărărei naţionale, care va fi emis acum, d. Camille Chautemps a declarat că are prea tuiorul , mare încredere în bunul simţ şi în patriotismul naţiunei pentru a pune chiar o clipă la îndoială succesul unei operaţiun în viitorul patriei. Ministrul şi-a încheiat cuvântarea, făcând un fierbinte apel la concordia naţională, şedinţele secţiei. RARE a inaugurării palatului Poştei din La Chatre, fostul prim ministru Camille Chautemps, actualmente ministru de stat şi unul din conducătorii partidului radical-socialist, a ţinut o cuvântare, definind rolul radicalilor în popular. Reamintind împrejurările în care s’a constitui guvernul actual în urma alegerilor, d. Camille Chautemps a declarat că partidul radical-socialist s’ar fi îndepărtat dela tradiţiile sale şi ar fi fost lipsă dela datoria sa faţă de naţiune, dacă, prin abţinerea sa, ar fi făcut cu neputinţă un guvern parlamentar şi ar fi lăsat două grupări extremiste să se mfrunte în mijlocul dezordinei şi violenţelor. Fostul preşedinte al consiliului de miniştri a afirmat că radicalismul, asociindu-se operei de guvernare pentru a o pătrunde cu propriul său spirit de măsură, a făcut o folositoare contra-pondere anumitor forţe mai nerăbdătoare şi a îngăduit preşedintelui consiliului de miniştri să evite greutăţi de temut. După ce a schiţat apoi istoria politică a ultimelor zece luni şi după ce a reamintit acţiunea miniştrilor radicali în principalele domenii ale activităţii guvernamentale, d. Chautemps a stăruit în deosebi asupra curajoasei sforțări să Catolici mexicani cer redeschiderea bisericilor MEXICO, 8 (Rador). — Un număr de 2.000 catolici au defilat al Cordoba, cerând redeschiderea bisericilor. Nu s’a semnalat niciun incident. Soldaţii patrulează pe străzile oraşului. La Orizaba, două biserici au fost puse la dispoziţia credincioşilor, în cursul zilei de Duminică. Ele au fost predate unor comitete de câte 10 fruntaşi catolici. Bisericile continuă să fie socotite proprietate naţională, admnistrată de ministerul de finanţe. Ştiri din Beiuş O INIŢIATIVA FRUMOASA BEIUŞ. — Direcţiunea liceului de fete din Beiuş a luat frumoasa iniţiativă, de a pune la dispoziţia fostelor eleve, biblioteca acestui liceu, cu scopul de a desvolta dragostea de slovă românească. Biblioteca va sta la dispoziţia amatoarelor în a doua şi a patra duminică din lună, de la ora 3—5 p. na. Taxa ce se va percepe pentru consultarea bibliotecii este de 40 Iei anual, plătibile în rate. ÎNFIINŢAREA UNUI NOU CERC CULTURAL In conformitate cu ord. revizoratului şcolar din Beiuş, conducătoarele de grădini de copil nu mai fac parte din cercurile australe ale învăţătorilor dela şcoalele primare. In consecinţă, s’a înfiinţat cercul cultural alînv. dela şcoalele de copii mici din pr. Beiuş şi Vaşcău, cu sediul la Beiuş, al cărei preşedintă a fost numită d-na Hortensia Musat dir. şcoaleî de copii mici din Beiuş. Cercul cuprinde următoarele şcoli de copii mici: Beiuş, Vaşcău, Răbăgani, Tărcaia şi Hinchiriş. Secretara cercului a fost aleasă d-na Marioara Berinde, fost aleasă d-na Marioara Berinde. RECRUTAREA CLASEI 1938 In orăşelul nostru s’a început recrutarea clasei 1938. Comisia de recrutare este compusă din: d. colonel Gh. Munteanu, comandantul cercului de recrutare „Bihor’’, d. colonel Georgescu comandantul inspectoratului de pregătire premi- litară ,d. Th. Naghi, prof. delegatul județului şi medicul militar. Contingentul 1938 constitue un derdin al nataltăţii noastre. Faptul se dovedeşte sigur războiul mondial. II ROMANIA JUDECĂTORIA RURALA COPALNIC MANASTUR — SECȚIA CF. Nr. 446/1936 cf. ÎNCHEIERE In cauza de lichidarea datoriilor agricole a debitorilor Dancoş Iane Teodor şi soţia sa nasc. Lăzan Ana, domiciliaţi în Bloaja contra debitoarei Banca Riureana sa., din Copalnic-Mănăştur, debitorii au înaintat cerere pentru radierea menţiunilor de asanare, notate în cf. Nr. 13, 26, 29, 30, 31, 40, 45, 48, 50 din comuna Bloaja. Judecătoria în baza art. 21 alin. 13 şi urm.din legea de lichidare a datoriilor agricole, fixează termen de înfăţişare pe ziua de 16 Aprilie 1937, ora 9 p. m., p® când cheamă părţile spre înfăţişare. .. Copalnic-Mănăştur, la 3 Martie 1937 Judecător, ss. Dr. ERDOESI Pentru conformitate, director de cf. Indescifrabil