Curentul, martie 1937 (Anul 10, nr. 3261-3291)

1937-03-10 / nr. 3270

Miercuri, 10 Martie 1937 Conferinţa d-lui Pamfil Şeicaru Tratând problema : Eminescu văzut de un gazetar”, d. dir. Pamfil Şeicaru vorbeşte în ju­rul acestui pe cât de interesant, pe atât de inedit subiect, urmă­toarele: „îmi revine greaua sarchă să vorbesc in fata Dvs. c°re probabil aşteptaţi din partea mea o contri­buţie cu totul originală, mai perso­nală, în prezentarea lui Eminescu. Mă întreb: ce s’ar putea aduce nou despre Eminescu- el fiind poate cel mai cercetat poet român? întrucât toată lteratura poporului român poartă pecetea personalită­ţii şi operei a acestui genial poet netfionah al acestui mare po°t al omenirii­­Azi când del un c°păt al tă­rii se manifestă o anumită caden­ţă sufletească, o anumită gândire­­care ia cu as°lt formele v°chi, pe­rimate ale statului. $/ caută să cu­cerească tnsă$l forma în care se toarnă viitoarea legislaţie a tării, — întrega această ideologie este străbătută de sufletul şi ideile lui Eminescu. „Căci după cum Goethe înseam­nă pentru Germani punctul de se­ducţie al tuturor cercetărilor, tot astfel Eminescu repreiintă pentru noi punctul central şi axa spiritua­lă a geniului românesc. EMINESCU, CA GAZETAR -Acest mare poet al României nu a fost num°i un pasionat des­coperitor al armoniei, transfor­mând-o în cadența versurilor, n'a compus numai ritmul care încântă generalele după el- ci a fost sl­­e­mul pasionat al problemelor, stu­diind sanscrittă- filosofia dreptu­lui, economia politică, dreptul ro­man, cu o râvnă şi cu o pasiune, care dau impresia că în subcon­ştientul său Eminescu a presimţit că viaţa­ i îi va fi scurtă, deşi du­pă media vârstei părinţilor şi stră­bunilor săi se putea aştepta la o vieaţă cât m°i lungă■­­,Gentitatea lui Emineescu nu se învederează num°i în profunzimea şi form­a impecabilă a liricei sale divine, ci şi în faptul că a avut in­tuiţia perfecţiunii abstracte gândi­toare, cerând încă din anul 1876 ca în repertoriul Teatrului Naţio­nal să figureze piesele lui Ibsen şi Bjönstjerne Bjorsen, care de a­­bia în 1894 au fost traduse în franceză. „Tot astfel în domeniul politic reprezintă o uimitoare siguraţă de gândire, nefiind un simplu scrib al partidului conservator, ci legi­timând prin acţiunea sa doctrina­ră însăşi existenţa acestuia şi pro­fesând principii în anul 1876, care pentru viaţa politică a poprului romă sunt valable și­entru anul 1937■ Gândirea lui Eminescu la temelia statului român »Mai ales azi, când voim să în­ conservator, în care autorul inter­cepem restaurarea morală şi naţio­nală a statului român, să dăm popo­rului nostru forţa de dominaţie la care are dreptul, când voim să imprimăm statului nostru pecetea naţiunii româneşti, trebue să ne în­toarcem la Eminescu, desbrăcându-l de tot balastul legendar, ce eclip­sează adevărata personalitate ştiin­ţifică, gânditoare şi morală a ge­nialului poet. In desvoltfirea conferinţei sale, d. dir. PAMFIL ŞEICARU tratează inegalabilul simţ de demnitate pro­fesională a nemuritorului Eminescu în calitate de şef redactor al ziarului conservator „Timpul”, care, cu pri­lejul războiului de independenţă de la 1877-78, manifestând acerbe re­sentimente faţă de Rusia, a avut furajul să-l apostrofeze pe Alecu Lahovary, preşedintele partidului conservator cu următoarea şarjă: „Tu grecule, mă înveţi pe mine cum să-mi apăr naţia !? În aceeaşi or­dine de i­dei conferenti­arul relatează cuprinsul scrisorii lui J. A. Canta­­razino către preşedintele partidului vine pentru temperarea rusofobiei lui Eminescu, ce transformase ofi­ciosul „Timpul” în organ al antipa­tiilor sale personale. „De asemeni de la „Curierul” din Iași, Eminescu a plecat pentru că i se impusese să scrie un articol pentru fostul primar Pastia, față de care poetul nu avea nici o apreciere, după cum a demisionat în anul 1878 de la „Timpul”, fiindcă conducerea partiului îi impusese un colaborator pe care concepţia politico-morală a lui Eminescu îl detesta. „Astfel fiind, generaţia tânără şi cu deosebire generaţia tânără bucovineană, are obligaţiunea să înlăture din biografa personali­tăţii lui Eminescu toată sgura di­feritelor legende neserioase, ce au creat din cel mai profund gândi­tor al neamului românesc un fel de boem fără căpătâiu, desapro­­bând din trecutul lui Eminescu a­­devărata lui personalitate spiri­tuală şi moţăia, ca cea mai desă, vârşită independentă de gândire CURENTUL Eminescu văzut de un gazetar Conferinţa d-lui director Pamfil Şeicaru la Cernăuţi Liga Culturală omagiază memoria genialului poet- Opera politică-ziaristică a lui Eminescu. - Legătura sufletească cu pământul românesc.- Gândirea lui Eminescu la temelia statului român.- Banchetul dela Hotel Palane.- Serata dela cercul militar CERNĂUŢI, 8. — Urmând in­ prof. F. Doboş, inspector şef inv. iitaţiunii Ligii Culturale, secţia publ., dr. O. Bodea, pres. uz. e- Cernăuţi, in fruntea căreia acti- lectr., dr. St. Scalat, vice-pres. vează cu neobosită stăruinţă1 com. iter. municip., cons. dr. I. d-nui prof. univ. dr. Dimitrie Mandiuc, cons. D. Logigan, cons. Marmeliuc, preşedintele com­i. pres. Pelin, cons. Paraschives­­siei interimare municipale şi ma­cu, cons. dr. Stoica, lt-col. Ma­­ior Slătineanu, secr. gen. al Pe­­lin, lt.-col. Viţu, maior E. Tur­gionalei bucovinene, de a ţinea o conferinţă asupra lui Eminescu în faţa publicului intelectual cernăuţean, d. Pamfil Şeicaru, directorul ziarului nostru, a so­sit­eri dimineaţă în localitate, cu trenul expres din Bucureşti, în­tâmpinat fiind pe peronul gării centrale de d-nii Gh. Vântu, pre­mureanu, maior S. Slătinescu, col. dr. Iliescu, dir. Em. Iliuț, dir. V. Vitencu, dir. I. Nicules­­cu, dir. gen. dr. Hominca, dir. dr. E. Botezat, preot. I. Avram, dir. gen. ing. Lucescu, secr. gen. Bucevschi, d-na R. Zaharia, dr. S. Patraş, dr. Cârsteanu, sect. gen. univ., dr. Jeleriu, vice-preşe­fectul judeţului Cernăuţi, dr. D. sind. ziar. buc., dr. E. Weinstein, Marmeliuc, maior Slătinescu,­­ dir. ziarului ,,Morgenblatt”, no­prof. dr. I. Mandiuc, consilier iar dr. FI. Lupu, notar A. Zaha­municipal, prof. univ. dr. Pârvu­­lescu, dir. I. Niculescu, nume­ric, proc. Armeanu, cons. jud. Araci, cons. pres. Hluşcu, dir. roşi ziarişti, etc., etc. împreună, Bileţchi, dir. E. Barbulescu, cons. cu directorul nostru au mai so-1 preş. Hudescu, căpitan Văcărea­­su­ şi d-nii av. Lulu Ionescu şi nu, comandantul legiunii de jan dr. Andronescu,­­ dar şi municip., cap. Grigorcea, Dela gară d. dir. Pamfil Şeica­; căp. Giormăneanu, căp. Titeanu, ru, a fost condus la hotelul Pa- căp. Cristea, insp. gen. dr. Di­­lace, unde, întovărăşit fiind de­­ mitrovici, prof. C. Loghin, prof. reprezentanţii autorităţilor pr.­­P- Jitariu, prof. Z. Criţan, prof. llice şi al vieţii intelectuale lo­cale, s’a interesat în­deaproape de diferitele probleme naţiona­le, culturale, spirituale, sociale şi politice ale provinciei. LA TEATRUL NAŢIONAL Conferinţa d-lui dir. Pamfil Şeicaru, tratând despre „Emi­nescu văzut de un gazetar”, a­­nunţată pentru orele 11,30, a a­­tras un foarte numeros şi distins public intelectual, în rândurile căruia am remarcat personali­tăţile de mai jos : Gh. Vântu, prefectul judeţu­lui Cernăuţi, dr. D. Marmeliuc, preşedintele comisiei interimare municipale, A. Apati, prefectul judeţului Storojineţ, g-1 Craio­­veanu, reprezentantul comanda­mentului diviziei a 8-a, cons. ep. Gh. Negură, cons. ep. dr. I. Puiu, lt-col. Cosma, şeful sta­tului major al div. a 8-a, prof. a­­dr. Costeanu, col. Nicolau, co­mandantul regimentului 4 pio­nieri, col. Davidescu, lt.-col. Ti­­muş, comandantul regimentului 12 artilerie, senator dr. I. Viho­­vici, preşedintele Camerei corn., INFLUENŢA LUI DÜRING ŞI HÖLDERLIN şi cea mai puternică afiramţie a unităţii noastre naţionale, ca un reflex al liricei lui Holder, lin. LEGENDA MAIORESCIANA In continuarea expunerii sale a­­supra necesităţii desfiinţării legen­delor inutile din viaţa noastră li­terară, d- dir. PAMFIL ŞEICARU arată că în jurul lui Titu Maio­­rescu s’a creat o mistică ştiinţifică nenaturală, devreme ce criticul Maiorescu nu a fost decât un vâsc parazitar, ce sa­ dovedit nestin­gherit pe arborele genialităţii şi al spiritualităţii ştiinţfice a lui Em­­nescu. Această afirmaţiune conferen­ţiarul o probează cu notele şi scri­sorile lui Mitke Kremnitz- cumna­ta lui Maiorescu, regina visurilor de iubire şi inspiratoarea poetu­lui, căreia pretinsul binefăcător şi patron moral al lui Eminescu îi dă sfatul să-l facă să simtă distanţa socia­lă ce există între amândoi, a­­decă între încarnaţia­ divină a ge­­penhauer din „Die Welt als Wille­niului românesc şi,­, femeia Mitbe und Vorstellung“, şi ,,Luceafărul Kremnitz, Gh. Petruc, prof. dr. Cerlinca, prof. dr. Bălăceanu, cons. C. Lucan, conf. Tr. Chelariu, dir. Gh. Lazăr, dr. E. Saghin, maior loan, dir. V. Doboş-Boca, dr. C. Nastasi, dr. St. Ridnei, etc., etc. Autorităţile de ordine publică au fost reprezentate prin d-nii ma­ior Burada, prim-comisar regal cons, război Cernăuţi, V. Bolo­­can, chestorul poliţiei, etc., etc. D. prof. univ. dr. Dimitrie Mar­celiuc, luând cuvântul în cali­tate de preşedinte al Li­gii­­Cul­turale, secţia Cernăuţi, arată că în ciclul conferinţelor culturale, organizate de secţia locală, nu ptuea să lipsească maestrul ga­zetăriei româneşti, omul de o înaltă suprafaţă culturală şi de o energie continuu creatoare, e­­roul consacrat al războiului de întregire a neamului românesc, d. Pamfil Şeicaru, directorul ziarului „Curentul”, a cărui pre­zenţă în mijlocul publicului cer­­năuţean o salută cu un nesfâr­şit entuziasm atât în numele Li­gii Culturale, cât şi al intelectu­alităţii române din această pro­vincie. Vorbind despre influenţele ex­terioare, pohtice, filosofice şi lite­rare asupra spiritului lui Emi­­nescu, conferenţiarul îşi exprimă nedumerirea că toţi cercetătorii şi comentatorii lui Eminescu se re­­zumă doar la înrâurirea, ce au exercitat-o asupra lui, opera filo­sofică a lui Kant şi a lui Schopen­hauer, sau cea lirică a lui Novalis, când din examinarea mai amă­nunţită a gândirii eminescene se poate observa o nemijlocită in­fluenţă din partea filosofului şi economistului During în privinţa politică, sau cea a lui Hulderlin sub raportul liric. Ca rezultat al acestor influenţe sunt a se considera „Sărmanul Dionis“ ce înfăţişează o introdu­cere, poate chiar o concretizare a „Criticii raţiunii pure“ a lui Kant, ,Cezara“ sub înrâurirea lui Scho­ Dragostea lui Eminescu pentru pământul şi poporul român „Venind la Cernăuţi, eminescu a intrat în şcoala naţionalismului cultural al lui Arme Pumnul, pe care, de­­ş l-a iubit nespus de mult, nu­l a urmat totuşi in problemele de ordin lingvistic. Sub înrâurirea lui Pumnul a gliei voevodale a Bucovinei şi a freamătului eveni­mentelor istorice ale acestor me­leaguri româneşti. Eminescu şi-a plămădit concepţia sa profund na­ţională, pe care a imortalizat-o in opera sa lirică, filosofică şi poli­tică. „După moartea lui Arune Pum­nul — potrivit unor relatări ale surorei sale Agna, căsătorită la Cernăuţi cu funcţionarul Drogli — tânărul poet părăseşte Cernăuţii, se îndreaptă spre Iaşi,­ Braşov în Transilvania, vizitând în primul rând Blajul, în faaa căruia excla­mă : ,,Te salut, Roma mică'’, de unde a pornit mişcarea de redeş­teptare naţională şi de reintegrare a românismului în comunitatea la­tină. În desfăşurarea peregrină­ri­­lor sale, Eminescu a colindat toate ţinuturile transilvănene locuite de Români, din Munţii Maramureşu­lui şi până în Banat la Oraviţa, aplecând pretutindui urechea asu­pra gliei străbune spre a asculta respiraţia pământului românesc s spr° a descoperi acest unic mira­col din istoria popoarelor a uni­tăţii etnice de limbă, de simţire, de gândire şi de exteriorizare a neamului românesc. IN LUMINA GENIALITĂŢII LUI EMINESCU „Eminescu a apărut în viaţa culturală a poporului român ca un adevărat cataclism geologic, În­depărtând deodată toate negurile veacurilor trecute, adunate asupra noastră, şi afirmând ca un deps ex ma­china o înaltă cultură şi ci­­vilizaţie national-româneasca, ce constitue o podoabă a culturii universale. ..Cu toate greutăţile vieţii sale de mucenic, Eminescu a fost cel mai puternic optimist al neamului, Dn,,VI­.,BP _ . . . , nostru şi cel mai intransigent, el 1-1 BRUXELLES 8 (Rador). — Ieri tic al tuturor scăderilo­r”şi defecte. I s'au P’’s bazele partidului popular lor ce pătrunseseră în organismul­ flamand, in care intră catolicii fla­manzi cari alcătuiau împreună cu catolicii valoni Uniunea Catolică, adică partidul catolic unitar bel­gian. Sef al noii grupări politice este senatorul Verbist, nostru social — naţional. A fost în toată activitatea lui gazetă,­rească şi lirică un hotărât adver­sar al indulgentei sub diferitele ei aspecte, căci indulgenta in­­seamnă o pactizare cu răul. ,,In lumina gândirii eminescene trebue să purtăm o permanentă grijă pentru buna funcţionare a instrumentelor de filtrare din or­ganismul nostru national, prin eliminarea tuturor elementelor, ce ar putea să ne altereze, punând 0 pază neadormită la porţie neamu-­­ lui nostru, căci o ţară, socotită de­­ celelalte colectivităţi etnice ca te-' ren viran, este sortită iremediabil peirii. ,,In concepţia eminesciană naţio­­nalismul nu înseamnă o Prejude­­cată sau ură faţă de străini, ci numai păstrarea intactă a carac­­terului şi afirmarea civilizaţiei şi culturii umane. La sfârşitul deosebit de intere­santei sale conferinţe d. dir. PAMFIL ŞEICARU recitează câteva versuri filosofice din opera lirică a lui Eminescu, pe care îl caracterizează ca cel mai mare in­terpret al sufletului şi cel mai desăvârşit pedagog politic al po­porului român. (Aplauze furtu­­noase şi ovaţiuni îndelunge). D. PAMFIL ŞEICARU Banchetul dela Hotel Palace De la Teatrul Naţional, d. d­r. PAMFIL ŞEICARU a fost con­dus la hot­eul Palache, în ale că­rui saloane a avut loc un impună­tor banchet, oferit de primăria municipiului Cernăuţi în onoarea sărbătoritului şi la care au parti­­cipat numeroşi reprezentanţi ai oficialităţii locale, ai vieţii cul­turale şi ai ziaristicei bucovinene. La şampanie au luat cuvântul, omagiind opera, personalitatea, meritele naţionale şi politice şie d-lui dir. PAMFIL ŞEICARU, d-nii prof. univ. dr. D. Marmeliuc în numele ligii Culturale, secţia Cernăuţi, maior Sever Slătinescu, ca fost camarad de arme şi de vi­­tejie al sărbătoritului, prof. univ. dr. Leca Morariu în numele emi­­nescologilor dr. Gh. Jeleriu, ca reprezentant al sindicatului zia­riştilor din Bucovina, şi C- Ceham Răcorită în numele presei naţio­­naliste. Luând cuvântul, d. dir­ PAMFIL ŞEICARU, declari», că în atmos­fera cosmopolită a Cernăuţilor, în care a venit la 1918 la chemarea lui Iancu Flondor, şi-a dobândit sensul politicei externe adevă­rate a statului român, aceea a se­sizării pericolului rus, exprimân­­d­u-şi nedumerirea asupra enig­mei că o firavă frântură, din trupa Romei, aruncată la porţile Orien­tului, putut să reziste sin­gură prin 2.000 de ani între masa slavă şi masa germană. Ajungând la geniul şi opera lui Eminescu, d. dir- PAMFIL BEJ­­CARU arată că aceasta a antici­pat, prin concepţia sa politică şi naţională- România Mare de azi, şî în această constatare închină poc­aiul său pentru prosperi­ta­tea României şi pentru eterna latini­tate. SERATA DELA CERCUL­ MILITAR Seara, la orele 9, s-a desfăşurat în fastuoasa sală a cercului mi­litar o serată, închinată lui Emi­nescu, şî al cărei venit a fost des­tinat reclădirii patrimoniului na­ţional de la Ipoteşti - Botoşani. Prima parte a programului a cos­tat din diferite recitări brice şi cântece, ce s-au succedat în ordi­nea următoare: 1) La Bucovina, d-na prof. Ma­ria Slătinescu; 2) Ce te legeni co­drule, Peste vârfuri, O rămâi, d-na Octavia Lupu Morariu; 3) Luceafărul d-na prof. Maria Slă­­tinescu; 4) Je n‘aî plus qu'un de­sir, Prés de tets trois pleupliers, d-na Amelie Negul­escu; 5) In the deep old forest și Why comest not? Why comest not? d-na dr. Ioana Allaci; 6) Ein letzter Wunsch mich doch beseelt d-na dr. Adela Iliescu; 7) Un sol deri­­derio mi resta, d. prof. Fr. Po­­litdi şi 8) Mama. Atât de fragedă. Lacul, d. prof. Lîvâu Halip. •I După terminarea programului artistic, d- dir. PAMFIL ŞEI­CARU şi însoţitorii săi au părăsit la orele 11*15 noaptea Cernăuţii, îndreptându-se cu expresul de Berlin spre București. EUGEN POPOVICI Elogii pentru cartea M. S. Regina Maria ROMA 7, (Rador). — Ziarul „L’Avenire d'Italia" publică un e­logios articol despre „Povestea vieţii Mele”, de M. S. Regina Ma­ria a României, citând pasagiile referitoare la dragostea de Mamă a M. S. Reginei şi la moartea su­­rorei Pucci^mnfbmje^â^de război. La Bombay s’a pră­buşit un pod cu oameni BOMBAY, 8 (Rador). — Un pod mobil încărcat de lume s’a scufundat în portul Bombay. Numărul victimelor nu este cunoscut, dar se arată că este foarte mare. Mai mulţi membri din echipa­jul crucişătorului „Emden”, an­corat în port, au sărit în apă şi au reuşit să scoată din valuri 15 femei și copii. ­ ——OMS­­ VIENA, 7 (Rador). — La fron­tiera Brennerului, o avalanşă a îngropat sub zăpadă o patrulă militară italiană de skiori, în a-Sunt doi morţi şi doi grav ră­niţi. Patrulă mi­­tară sub o avalanşă ... ■iwn^jpxiapn.i» D. Herriot bolnav de bronşită LYON. 7 (Rador). — D. Herriot, preşedintele Camerei, este bolnav de bronşită. Buletinul medical publicat azi di­mineaţă, declară că d-sa suferă de „bronşită acută generalizată şi are febră pronunţată”. Orizontul s’a limpezit AVIGNON 8 (Rador). — D- Da­­ladier, vice-preşedintele consiliului şi ministrul Apărării Naţionale, a luat cuvântul ieri în localitatea Sainte Cecile. D-sa a declarat în­tre altele: ,,Acum zece luni situaţia econo­mică era gravă. Azi găsesc că ori­zontul s’a limpezit. De aceia aduc guvernului colaborarea si devota­mentul meu total. In ceasurile grele, ca si in acelea rodnice in rezultate voi fi la datorie”. Un nou partid în Belgia Zăpadă în Anglia LONDRA, 8 (Rador). În toată Anglia a căzut o zăpadă deasă în cursul nopţii de Sâm­bătă spre Duminică şi în parte în cursul zilei de Duminecă. Numeroase drumuri sunt în­zăpezite, mai ales în Scoţia şi în Nordul Angliei. Se semnalează numeroase ac­cidente de automobil, însoţite de accidente de persoane, mai mult sau mai puţin grave. Negocieri economice intre Anglia şi Spania naţiona­listă LONDRA' 8. (Rador). — ,,Daily Herald anunţă că ataşatul comer­cial britanic la Hendaye şi un mem­bru al ministerului Economiei Na­ţionale britanic au început negocieri economice cu guvernul naţionalist al generalului Franco. Manifestaţii pacifiste In Franţa PARIS, 7 (Rador). — Adunarea generală a Asociaţiei franceze pentru Societatea Naţiunilor a adoptat o ordi­ne de zi în care sunt fixate modalităţile colaborării între această Asociaţie şi Liga universală pentru pace. D. Rivollet, secretarul general al Fe­deraţiei naţionale a foştilor luptători, care grupează 3.600.000 membri, a arătat în mijlocul aplauzelor generale că foştii luptător francezi sunt hotărâţi să susţină din răsputeri unitatea realizată astăzi de Asociaţia franceză pentru So­cietatea Naţiunilor. D. Paul Boncour a mulţumit foştilor luptători pentru colaborarea lor la a­­ceastă operă palid­ă şi a amintit că ma­nifestaţii în favoarea organizării păcii se vor desfăşura săptămâna viitoare în marile oraşe ale Franţei, cu colabora­rea celor mai proeminente personalităţi franceze. Acordul de la Paris va fi supus ratificării Parla­mentului Acordul semnat zilele trecute de d. M. Cancicov la Paris, cu credi­torii francezi, urmează a fi supus spre ratificare Parlamentului, pâ­nă cel mai târziu la 15 Martie, dată până la care va fi ratificat şi de creditori. Ministerul de finanțe va întocmi proectul de lege care împreună cu convenția semnată, va fi depus zi­lele acestea, pe biroul Camerei.­­ Otto de Habsburg aclamat de legitimişti la Viena VIENA, 7 (Rador).­­ O mare manifestaţie monarhistă s‘a des­făşurat azi dimineaţă la Viena sub auspiciile legii legitimiste a soldaţilor austriaci. In tribuna de onoare din sala întrunirei s’a remarcat prezenţa a doi membri ai guvernului au­striac , vice-cancelarii Hulgerth şi sub-secretarul de stat Roth. D. Steiner, preşedintele ligii, a comentat recentul discurs al can­celarului Schuschnigg şi a re­vendicat pentru poporul austriac dreptul de a se rosti asupra prin­cipiului restaurărei Habsburgi­­lor, declarând între altele: „Dacă Frontul patriotic este expresiunea voinţei poporului, va veni ziua când el va da semnalul pentru revenirea Habsburgilor’’. Adunarea a aclamat îndelung numele arhiducelui Otto de Hb­­sburg, iar la ieşirea din sală s’a alcătuit un cortegiu care a mani­festat pe străzi, strigând „Tră­iască Habsburgii“. Naţional-socialiştii urmăresc de aproape mişcarea legitimistă, silindu-se să o împiedice în mod sistematic. Astfel şi de data a­­ceasta, mai mulţi naţional-socia­­lişti au răspândit în sala de în­trunire a legitimiştilor fiole cu ga­ze rău mirositoare. Ei au fost însă arestaţi de poliţie înainte de a putea să împiedice reuniunea. Europa centrală este în deplină convalescenţa PRAGA 8, (Rador). — Inaugu­rând lucrărle adunării generale a Aca­demiei de Agricultură, d. Milan Hod­­za, preşedintele consiliului, a făcut o ex­punere asupra misiunii pe care o are în Europa actuală democraţia cehoslovacă. D-sa a arătat deasemeni pentru care motive Cehoslovacia este determinată să ia o orientare centra-europeană. Oratorul a dovedit că, din punct de vedere economic, Europa centrală este în plină convalescenţă. Ea tinde să de­vină tot mai solvabilă şi să se întoarcă, puţin câte puţin, spre pieţele occiden­tale, atât ca producător, cât şi în cali­tate de consumator, întrucât în cadrul european bazele po­litce şi economice se lărgesc. Europa centrală nu are interesul ca Germania să fie exclusă din acest cadru. Examinând chestiunea raporturilor mutuale dintre statele Europei Centra­le, d. Hodza a relevat că acestea nu au misiunea de a-şi judeca reciproc o­­rientarea politică şi ideologică. Princi­piul neimixtiunii şi al toleranţei reci­proce sunt condiţiuni naturale de bună vecinătate, pentru bunele raporturi in­ternaţionale şi pentru colaborare. Cauza pentru care democraţia nu are acelaşi elan in toate ţările din a­­ceastă parte a Europei este evoluţia is­torică. Răsboiul a adus triumful demo­craţiei în Europa Centrală, dar această revoluţie victoroasă nu este suficientă, dacă nu este urmată de consolidarea cu­ceririlor sale. Pentru atingerea acestui scop mare, va fi necesară o lungă şi linştită evoluţie, cerând munca uneia sau chiar a două generaţii. Dar chiar în stadiul actual, al evoluţiei sale, Eu­ropa Centrală trebuie să-şi înceapă mi­siunea civilizatoare, care este de a servi de intermediar între Europa Occiden­tală și cea Orientală. Este mai ales nevoe ca statele inde­pendente din Europa Centrală, să nul devină victimele niciuneia din acele ideologii care au provocat primejdioase disensuri politice. In interior, Cehoslovacia respinge cu ultima energie orice presiune de dreap­ta sau de stânga. Tot astfel, pe tărâ­mul nternaţonal, ea rămâne absolut deo­parte de orice lupte ideologice, fasciste sau comuniste. Numeroase ale ţări din Europa Centrală au adoptat aceiaşi a­­titudine. Rolul radicalilor in „Frontul Popular“ detinit de d. Chautemps (Rador). — Cu prilejul vârşite chiar în aceste clipe de guvern spre a salva moneta şi a asigura viitorul economic al ţării. Vorbind despre împrumutul apărărei naţionale, care va fi emis acum, d. Ca­mille Chautemps a declarat că are prea t­uior­ul , mare încredere în bunul simţ şi în pa­triotismul naţiunei pentru a pune chiar o clipă la îndoială succesul unei opera­­ţiun în viitorul patriei. Ministrul şi-a­ încheiat cuvântarea, făcând un fierbinte apel la concordia naţională, şedinţele secţiei. RARE a inaugurării palatului Poştei din La Chatre, fostul prim ministru Camille Chautemps, actualmente ministru de stat şi unul din conducătorii partidului radical-socialist, a ţinut o cuvântare, definind rolul radicalilor în popular. Reamintind împrejurările în care s’a constitui guvernul actual în urma alege­rilor, d. Camille Chautemps a declarat că partidul radical-socialist s’ar fi în­depărtat dela tradiţiile sale şi ar fi fost lipsă dela datoria sa faţă de naţiune, dacă, prin abţinerea sa, ar fi făcut cu neputinţă un guvern parlamentar şi ar fi lăsat două grupări extremiste să se m­frunte în mijlocul dezordinei şi vio­lenţelor. Fostul preşedinte al consiliului de mi­niştri a afirmat că radicalismul, asociin­­du-se operei de guvernare pentru a o pătrunde cu propriul său spirit de mă­sură, a făcut o folositoare contra-pon­­dere anumitor forţe mai nerăbdătoare şi a îngăduit preşedintelui consiliului de miniştri să evite greutăţi de temut. După ce a schiţat apoi istoria poli­tică a ultimelor zece luni şi după ce a reamintit acţiunea miniştrilor radicali în principalele domenii ale activităţii guvernamentale, d. Chautemps a stăruit în deosebi asupra curajoasei sforțări să­ Catolici mexicani cer rede­schiderea bisericilor MEXICO, 8 (Rador). — Un număr de 2.000 catolici au defi­lat al Cordoba, cerând redeschi­derea bisericilor. Nu s’a semna­lat niciun incident. Soldaţii pa­trulează pe străzile oraşului. La Orizaba, două biserici au fost puse la dispoziţia credincioş­­ilor, în cursul zilei de Dumini­că. Ele au fost predate unor co­mitete de câte 10 fruntaşi cato­lici. Bisericile continuă să fie socotite proprietate naţională, admnistrată de ministerul de fi­nanţe. Ştiri din Beiuş O INIŢIATIVA FRUMOASA BEIUŞ. — Direcţiunea liceului de fete din Beiuş a luat frumoasa iniţiativă, de a pune la dispoziţia fostelor eleve, biblioteca acestui li­ceu, cu scopul de a desvolta dra­gostea de slovă românească. Biblioteca va sta la dispoziţia amatoarelor în a doua şi a patra duminică din lună, de la ora 3—5 p. na. Taxa ce se va percepe p­entru consultarea bibliotecii este de 40 Iei anual, plătibile în rate. ÎNFIINŢAREA UNUI NOU CERC CULTURAL In conformitate cu ord. revizora­­tului şcolar din Beiuş, conducă­toarele de grădini de copil nu mai fac parte din cercurile australe ale învăţătorilor dela şcoalele primare. In consecinţă, s’a înfiinţat cercul cultural al­­înv. dela şcoalele de copii mici din pr. Beiuş şi Vaşcău, cu sediul la Beiuş, al cărei preşe­dintă a fost numită d-na Horten­sia Musat dir. şcoaleî de copii mici din Beiuş. Cercul cuprinde următoarele şcoli de copii mici: Beiuş,­ Vaşcău, Răbăgani, Tărcaia şi Hinchiriş. Secretara cercului a fost aleasă d-na Marioara Berinde, fost aleasă d-na Marioara Berinde. RECRUTAREA CLASEI 1938 In orăşelul nostru s’a început re­crutarea clasei 1938. Comisia de recrutare este compusă din: d. co­lonel Gh. Munteanu, comandantul cercului de recrutare „Bihor’’, d. colonel Georgescu comandantul in­spectoratului de pregătire premi- litară ,d. Th. Naghi, prof. delegat­­ul județului şi medicul militar. Contingentul 1938 constitue un der­din al nataltăţii noastre. Faptul se dovedeşte sigur­ războiul mon­dial.­­ II ROMANIA JUDECĂTORIA RURALA COPALNIC MANASTUR — SECȚIA CF. Nr. 446/1936 cf. ÎNCHEIERE In cauza de lichidarea datoriilor agricole a debitorilor Dancoş Iane Teodor şi soţia sa nasc. Lăzan Ana, domiciliaţi în Bloaja contra debitoa­­rei Banca Riureana s­­a., din Copal­­nic-Mănăştur, debitorii au înaintat cerere pentru radierea menţiunilor de asanare, notate în cf. Nr. 13, 26, 29, 30, 31, 40, 45, 48, 50 din comuna Bloaja.­­ Judecătoria în baza art. 21 alin. 13 şi urm.din legea de lichidare a dato­riilor agricole, fixează termen de în­făţişare pe ziua de 16 Aprilie 1937, ora 9 p. m., p® când cheamă părţile spre înfăţişare. .. Copalnic-Mănăştur, la 3 Martie 1937 Judecător, ss. Dr. ERDOESI Pentru conformitate, director de cf. Indescifrabil

Next