Curentul, iulie 1937 (Anul 10, nr. 3381-3411)

1937-07-14 / nr. 3394

Miercuri 14 Iulie 1937 Alegerile de Duminecă, de la Barou, pentru desemnarea a şapte consilieri in consiliul general al Uniunii avocaţilor din România, cu rezultatul lor, au în­semnat un nou succes spre instaura­rea in primul barou al ţării, a prima­tului românismului, graţie acţiunei desfăşurate de d. Istrati Micescu. Era in luptă ideea naţionalistă re­prezentată de d. Istrate Micescu, cu ideea d-lor Ion Vlădescu, Dem. Do­­brescu, etc., manifestată în haina de­mocraţiei. Aceştia au încercat să pună fel de fel de stavile, pentru a evita succesul ce scontau avocaţii naţionalişti. Se bazau avocaţii democraţi pe even­tuale desordini cari i-ar fi îndrituit să conteste măcar rezultatul alegerilor. Alegerile însă, au decurs în ordine, avocaţii naţionalişti menţinându-se în cadrul celei mai perfecte demnităţi profesionale. In felul acesta toate acuzaţiile aduse de avocaţii democraţi, înainte de ale­geri s’au spulberat de la sine. Poliţia deşi atentă n’a avut nevoe să intervină, puţinii agenţi şi comi­sari care au aflat acolo, indicau cu prezenţa lor că suntem în jurul ur­nelor. Partea interesantă e că, in ciuda afirmaţiilor avocaţilor democraţi, avo­caţii evrei au participat la alegeri şi au participat chiar şi partizanii avo­caţilor democraţi, putându-se astfel să se convingă cu toţii că in faţa sdro­­bitoarei majorităţi a naţionaliştilor, votul lor pentru candidaţii democraţi — absenţi de la alegeri dintr’o legi­timă teamă a înfrângerii — nu le pu­tea asigura acestora şansa unei reu­şite. Constituirea birourilor Potrivit dispoziţiunilor cuprinse în convocarea dată de decanatul barou­lui pentru desemnarea celor 7 consi­lieri, operaţiunile alegerilor au înce­put la ora 9 dim., prin tragerea la sorţi sub preşedinţia d-lui prodecan C. Algiu, a membrilor care vor cons­titui biurourile secţiunilor de votare. In felul acesta, s-au format 4 secţii de votare cu următorii membrii : Secţia I-a votare : preşedinte C. Al­giu; membrii în comisie: Panu I. Adrian, George Gruia, Const. Stăne­­scu şi I. D. Grigorescu. Secretari: Vic­tor Dimitriu şi Victor Ionescu. Vo­tează avocaţii de la litera A-F. Secţi­i la­ votare: preşedinte Gh. Chiriacescu; membrii: Adrian Do­­brescu, Const. Tempeanu, Aurel An­­dreescu şi Anastasie Letea Popescu; secretari: Gh. Rădulescu şi Traian Ni­­culescu. Votează avocaţii de la litera G până la K inclusiv. Secţia IlI-a preşedinte: Arthur Gorski, membrii: Ioan Drăgan, La­­zăr Ştefănescu, Vasile Minea şi Achile Bercescu; secretari: Camil Lohan şi Emil Gheorghiu. Votează avocaţii de la litera L-P. Secţia IV-a preşedinte : Dimitrie Cioc; membrii: Alexandru Petrescu, Ioan D. Ionescu, Const. I. Dobrescu şi Gabriel Silviu Boboc; secretari: Şte­fan Chiriţescu şi Mircea Ionescu. O contestaţie a avocaţilor democraţi îndată după constituirea biurourilor, avocaţii democraţi au adresat deca­natului o contestaţie cerând oprirea tru acelaşi motive cari au fost expuse, alegerilor şi recuzarea birourilor, pen­­pe cale de publicitate, în cursul săp­tămânii trecute. Conform legii de organizare a Cor­pului de avocaţi, această contestaţie, a fost înaintată judecăţii biuroului cen­tral electoral de la secţiunea I-a de votare al cărei preşedinte d. C. Algiu a respins-o ca neserioasă. N.c.b . D­­E4roşu, enessuls, aaaarf Cum au decurs alegerile Alegerile au început la ora 9 jum., 12) Vasilescu Duca 66 13) Soare Virgil 13 dimineaţa, şi au durat până la ora 1 când au fost suspendate pentru 2 ore. Până la această oră votaseră circa 900 de avocaţi. Desigur, un re­cord puţin obişnuit până în prezent, când ştiut este, că la alegerile ante­rioare, numărul total al alegătorilor, nu a fost mai mare de 700 votanţi. Ca niciodată, în cursul zilei de eri, au venit la vot şi aceia care, s’au menţinut tot timpul într’o totală pa­sivitate. Deasemenea şi avocaţii bătrâni care au fost odată gloria baroului — cu toată vârsta lor înaintată — au ţinut cu orice preţ, să fie cot la cot cu co­legii lor mai tineri pentru triumful aceleaşi idei. In aceiaşi perfectă ordine, alegătorii au părăsit palatul de justiţie. Membrii biurourilor secţiilor de vo­tare, au luat masa în sala urnelor, după care la ora 3, operaţiile au fost reluate. In cursul după amiezii, alegerile au fost caracterizate prin aceiaşi atmos­feră de ordine şi disciplină, neivin­­du-se nici un incident. Operaţiunile au fost suspendate la ora 5 p. m., după care s-a început­ despierea scrutinului. După 2 ore de numărare şi totali­­zarea voturilor celor 4 secţiuni, d. prodecan Algiu, a proclamat, în a­­plauzele entuziaste ale avocaţilor asistenţi, aleasă cu o majoritate de t'/H­l întreaga listă naţionalistă a d-lui decan Istrate Micescu. 14) Iorgulescu Alex. 15) Bâşceanu Ion 16) Raiciu Ioan 17) Slătineanu Emanoil 18) Traian Alexandrescu După aflarea rezultatului general d. prodecan C. Algiu, preşedintele biuroului central electoral luând cu­vântul, felicită pe nouii aleşi învede­rând că numărul mare al alegătorilor, ce s’au prezentat la aceste alegeri, în­seamnă că mişcarea d-lui decan Is­trate Micescu este profund înţeleasă de tot corpul avocaţilor, terea lor de muncă şi izbândă pe care o sărbătorim astăseară. In numele lor aducem omagii deocamdată decanului nostru, căruia îi urăm să trăiască şi să se bucure de izbânda neamului no­stru, scos din robia iudaismului. Uniunea şi-a căpătat conducătorul D. RADU BUDIŞTEANU, consilier al baroului de Ilfov arată că totul — 8 Decembrie 1935, 9 Mai 1937, 20 Iunie 1937 şi 11 Iulie 1937 — se datoreşte fericitei conlucrări a asociaţiei avoca­ţilor creştini cu d. Micescu. începând de astăzi, sunteţi d-le Mi­cescu cel dintâi avocat oficial al ţării, cum v-a desemnat d. Perieţeanu. Baroul Ilfov dă Uniunii pe conducă­torul ei, care nu va fi niciodată ui­tat prin opera ce va săvârşi. Noi, cei intraţi în barou în preaj­ma mişcărilor studenţeşti, n’am cuno­scut alt barou decât baroul lui Mi­cescu, plin de sentimente înalte. In el ne-am format, în el vom învinge, în el vom muri, pentru că aceasta e adevăratul şi singurul barou. Acesta e baroul şi nu acela al d-lui Vlădescu şi Georoceanu al ceferişti­lor, al sans-chiloţilor. Baroul cel adevărat e baroul reali­zărilor frumoase, ideale ale români­zării. Alegerea de azi, reprezintă o mân­drie a baroului nostru. Cinstindu-vă pe d-voastră ,baroul nostru, se cin­steşte pe el. El sărbătoreşte azi şi victoria venirii în mijlocul nostru a d-lui Grozdea. Alegerea de azi, a fost mai mult decât un barou. A fost un plebiscit. Lupta noastră, interesează întreaga ţară şi socotim că va veni vremea, când cei pe care i-a ridicat inteli­genţa cultura şi scânteia de geniu, vor fi ridicaţi în locurile in care ţara are nevoe să-i cheme. Un rezultat datorit disciplinei D. prodecan C. ALGIU, îşi exprimă regretul de a nu fi putut eşi în arenă să lupte pentru ideia naţională din cauza însărcinării pe care consiliul i-a dat-o să prezideze alegerile. Ca exponent al d-voastră, nu mi-am făcut decât datoria aşa cum am în­văţat de la părintele meu. Şi mă simt fericit azi de a-mi fi fost dat să pre­zidez această cea mai strălucită vic­torie a noastră. Românul, are multe calităţi dar îi lipseşte disciplina, organizarea şi so­lidaritatea. Azi s-a dovedit că avem şi aceste calităţi şi am fi fericiţi ca aceasta să nu fie numai pentru moment. îmi creşte inima, văzând că aţi în­ţeles că e vorba nu de izbânda unor oameni, ci a unor idei ale românis­mului, care se afirmă. In astfel de condiţii putem fi si­guri de izbândă. Marele meşter, care a ştiut să ne dea toate aceste calităţi este Istrate Micescu. In cinstea lui ridicăm paha­rul nostru, rugându-ne pentru să­nătatea lui, ca să ne ducă la izbânda finală . Răspunsul d-lui Istrate Micescu D-sa arată că n­eamul nostru nu îm­bătrâneşte niciodată. Baroul nostru, nu mai poate fi abă­tut de la drumul pe care şi l-a lăsat. Eu nu voi întrebuinţa baroul ca trambulină pentru sărituri în vid ca Dobrescu. Eu sunt legat de acest barou cum e legată iarba de brazda in care a crescut. Eu nu pot pleca din barou fără a mă usca. De va crea soarta să meargă mai departe, voi merge cu baroul împreună. Mulţumesc d-lui Algiu pentru lu­minile pe care mi le-a dat, mulţumesc tuturor membrilor din consiliu. Beau pentru baroul înfrăţit, fără deosebire de ranguri şi de generaţii pentru trainica baroului şi menirea lui de a fi conducătorul conştiinţei naţio­nale. Intr’o atmosferă de adâncă înăl­ţare sufletească, banchetul a luat sfârşit la ora 12 juni. noaptea, după care avocaţii în număr de aproape 250 s’au împrăştiat în cea mai de­plină linişte, incheind astfel ultimul capitol al celei mai strălucite biru­inţe naţionaliste. Despierea scrutinului Alegerile de l­a Barou A ÎNVINS lista naţionalista în frunte cu d. Istrate Micescu Alegerile au decurs In ordine, fără a se Înregistra vreun incident • Declaraţiile făcute de d. Istrate Micescu - Votanţi 1062, voturi exprimate 1052, anulate 10. 1) Istrate Micescu 1036 2) Perieţeanu Ion 1034 3) Marinescu Bolintir 997 4) Grozdea Dimitrie 1034 5) Andru Sever 980 6) Vlădescu Vasile 991 7) Georoceanu Vintilă 1000 8) Dobrescu Dimitrie 9 9) Chiriţă Vasilescu 15 10) Vlădescu Ion 6 11) Georoceanu Romulus 9 Declaraţiile d-lui decan Istrate Micescu In numele Baroului, al asociaţiei avocaţilor români creştini din Ro­mânia şi a Uniunii avocaţilor al că­rei prezident m-aţi ales, mândru de­­ această manifestare de conştiinţe vă aduc mulţumirile întregei conştiin­ţe româneşti care avea aţintiţi ochii asupra luptei noastre. Victoria noastră nu are nevoe de comentarii. E atât de vorbitoare pentru afirmarea drepturilor sfinte şi inalienabile ale neamului nostru faţă de cei care nu s-au dovedit demni de cetăţenia ce le-am acor­dat-o. Ne luăm însărcinarea să ducem la izbândă finală crezul generalizat asupra tuturor barourilor. Voinţele d-voastră în cursul ul­timilor 2 ani s’au dovedit neînfrân­te şi invincibile. Misiunea d-stră pentru prima e­­tapă s’a sfârşit, pentru cea de-a doua etapă va continua mâine şi va trebui să cuprindă întreaga vic­torie a românismului pentru înde­plinirea unui ideal scump nouă şi al cărui semnal noi l-am dat. Isbânda noastră reprezintă vic­toria românismului şi de ea sunt mândrii aleşii d-stră şi baroul, căci de aici porneşte victoria cea mare. Pentru a fi pe placul autorităţi­lor care au primit ordine cu strân­gere de inimă şi le-au executat cu eleganţă, să nu le îngreuem mi­siunea, rămânând să mă răfuesc cu cei ce au dat ordinele, eu mulţu­mesc executanţilor acestor ordine, de a-şi fi făcut datoria de români, arătându-ne toată simpatia, şi îm­părţind împreună cu noi bucuria victoriei noastre. Au suportat pe aceste călduri o sarcină grea de care s-au execu­­at frumos. Promitem să plecăm în linişte, pentru a nu agrava durerea d-lui ministru al justiţiei. Am răfueli de făcut cu d-sa şi de aceia i-am expediat următoarea te­legramă, pentru felul cum a fost lasat. DOMNULUI VASILE PETCU SASU Ministru de justiţie, de Domenii, ad-interim la interne, etc. Bucureşti Sincere condoleanţe pentru în­frângerea zdrobitoare a protejaţilor excelenţei voastre în alegerile de la Baroul de Ilfov. ISTRATE MICESCU Deputat Preşedintele Asociaţiei avoca­ţilor români creştini din Ro­mânia In urma recomandărilor făcute de d. decan Micescu, avocaţii naţio­nalişti s-au răspândit în cea mai deplină ordine şi disciplină, ur­mând ca la ora 8 juni. să se în­trunească iarăşi împreună la res­taurantul „Luzana“ pentru săr­bătorirea succesului. Banchetul de la Luzana Cuvântările d-lor Istrate Micescu, Grozdea, Algiu, Radu Budişteanu, Victor Dimitriu Duminecă la orele 8,30 a avut loc, în grădina restaurantului „Luzana", un banchet, care a adunat pe toţi frun­taşii baroului Ilfov, întru sărbătorirea frumosului succes obţinut de lista na­ţionalistă. Cu acest prilej, d. Istrate Micescu, decanul Baroului de Ilfov, a rostit ur­mătoarele: Cuvântarea d-lui Istrate Micescu In luptă cu toate forţele protivnice constat că natura ne e mai prielnică decât stăpânirea. Văd în stropii de astăseară, bote­zul victoriei ce se va generaliza în toată ţara. Din baroul de Ilfov, a pornit izvo­rul doctrinei naţionalismului, care-şi avea obârşia în sentimente. Dealungul veacurilor, în durerea fraţilor transilvăneni, acest sentiment ne-a dat partidul cuzist, aici, şi pe cel naţional din Ardeal, care rătăcit o clipă ne-a dat apoi acţiunea lui Vaida. Aceşti luptători, au fost urmaţi pe arena noastră a baroului şi în acord cu ei fără rivalităţi au dus acţiunea noastră paralel cu a lor. Urmând a­­ceastă acţiune, nea® pierdut o clipă de a fi în pas cu ei. Ecoul isbânzii noastre, va umple inima lor de bu­curie, după cum inima lor a trezit e­­couri între noi. In cadrul Urlătoarei dela baroul nostru, s’a creat un cuib de şoimi, care a dat izbânda dela 8 Dec. 1935 şi cea de azi. La început am fost foarte puţini. Dar faima Urlătoarei în afară era mai mare decât credinţa noastră înă­untru. Astăzi această cutie de rezo­nanţă a urnit puhoiul unui curent care zgudue ţara întreagă. Am avut inimi bogate în simţiri şi cea mai modestă estradă din Urlă­­toare, reprezintă spaima unui minis­tru, care cumulează două portofolii. Ea e sediul credinţei noastre, porni­tă de acolo, pentru a se răspândi in toată ţara. Am urmărit cu grije paşii slabi şi cuvântul puternic al asociaţiei noa­stre. Azi paşii ei sunt de uriaşi, pen­­tru că au traversat Carpaţii şi Pru­tul şi au zguduit Bucovina şi Timi­­şoara. Din „Urlătoare“, a pornit glasul cuzist in sânul Uniunii şi ei i se da­­toreşte congresul de la 9 Mai, care re­prezintă încă o victorie a noastră. D. C. Algiu e adevăratul meu to­varăş, în conducerea baroului Ilfov. Consiliul nostru e contopit prin u­­nire şi gândire, ca asoc. avocaţilor români creştini. Şi nu pot să uit pe d. E. Slătineanu, pe Soare, pe Victor Dimitriu, care reprezintă energia ne­înfrântă. Consiliului ordinului îi a­­duc toate mulţumirile mele. Dacă în condiliile trecute, erau figuri mai mari, nu era armonie şi acţiune. La alegerile de azi, am înregistrat devotamente unite prin Gorski, Chi­riacescu, Gogu Murgăşanu, Dimitriu, Şoimu şi alţii. Şi vreau să subliniez şi elocinţa lui Radu Budişteanu şi grija lui Ghiţă Alexandrescu. Colaboratorii mei de mâine de la Uniune, — pe lângă legătura de mai bine de un sfert de veac cu I. Gr. Perieţeanu şi Bolintinu — au în frunte pe D. Grozdea, cărora se adaugă Vasile Vlădescu, primul din întemeietorii asociaţiei noastre. Am luat alături, simbolul înfrăţirii noastre cu Ardealul pe Sever Andru, şi am adăugat pe Vintilă Georocea­nu, pendantul lui Gogu Murgăşanu, întemeiat pe aceste conştiinţe naţi­onale, care au fost totdeauna alături de noi, vom încerca să mergem la victorie mutându-mă la Uniune, cu aceiaş busolă pe care mi-aţi dat-o când m-aţi ales la decanat. Şi voiu merge alături de voi la victorie,­in întreaga ţară pentru a în­tări curentele naţionaliste ca să nu se mai certe nimeni, care de unde isvorăşte, ci să se verse toate în a­­celaş fluviu al românismului inte­gral. Cuvântul d-lui Dem. Grozdea După ce a mulţumit că a fost ales în consiliul Uniunii naţionale a avoca­ţilor din România, a arătat că întot­deauna atât în manifestaţiile profesi­onale cât şi în cele publice, a făcut naţionalism, cred că metoda ce trebue urmată e Deosebirea dintre mine şi d-voastră, a fost de metodă. Dar de azi înainte, cea preconizată de d-voastră. . S’a creat o stare de fapt în barou, care aşteaptă să fie legalizată. In această direcţie trebue să activeze re­­niunea avocaţilor. Cu talentul lui Micescu şi al lui Perieţeanu, nu e posibil să nu învin­gem. Şi in ce mă priveşte jur că voi fi hotărît la luptă până ce vom tri­umfa. D. VICTOR DIMITRIU secretarul baroului de Ilfov mulţumeşte d-lui Istrate Micescu, pentru grija ce o a­­rată elementelor tinere, care se sbat într’o viaţă de mizerie copleşită de străini. Colegii mei dela Urlătoare săraci la pungi dar bogaţi la suflete, au pu­ CURENTOES —em. gh.— Rezultatul alegerilor comunale dela Reni Eri s’au făcut alegeri complimen­tare pentru consiliul comunal al o­­raşului Reni. Au obţinut: Liberalii 617 voturi Dizidenţa liberală 442» N­aţional-ţăr­ăniştii 4591* Naţional-creştinii 51 şi Frontul Românesc 59 1» Cele 18 locuri au fost astfel re­partizate: liberalii 8, dizidenţa li­berală 5 şi naţional-ţărăniştii 5 lo­curi. Alegeri complimentare în jud. Iaşi IAŞI, 11.­­ Astăzi au avut loc alegerile complimentare din corn. Petreşti (Iaşi). Au obţinut: georgiştii 247 voturi şi 3 locuri guvernul: 92 voturi, nici un loc; naţional-ţărăniştii 120 voturi, 2 locuri; cuziştii 100 voturi; Vaida 25 voturi. In judeţul Arad Cu ocazia alegerilor complimen­tare ce au avut loc în judeţul nos­tru s’au obţinut următoarele re­zultate : Liberalii 24.979, ţărăniştii 14.963, 1. georgişti 3161, naţ.-creștini 5.986, vaidiști 11.172, germani 3.876, au fost anulate 7031. . M. S. Regele Carol a sosit la Paris PARIS, 11 (Rador). — M. S. Regele Carol a sosit azi la ora 8 şi 40 la Paris. Deşi Suveranul călătoreşte in­cognito, guvernul francez a ţinut să salute în chip deosebit sosirea Majestăţii Sale. D. colonel Marceau, reprezen­tând pe preşedintele Republicei, d. Yvon Delbos, ministrul aface­rilor străine, d. Langeron, prefec­tul poliţiei Parisului, d. Villey, prefectul Senei, înalţi demnitari civili şi militari, între cari minis­trul plenipotenţiar Carre, direc­torul protocolului din ministerul afacerilor străine, aşteptau în gara frumos pavoazată cu drape­le sosirea Simplonului la care era ataşat vagonul Regal. M. S. Regele Carol a coborît din tren prece­dat de d. Ernest Urdăreanu, mareşalul Curţii Re­gale, urmat de d. Dinu Cezianu, ministrul României la Paris, care a făcut prezentările. Majestatea Sa s’a întreţinut sudorii Turciei şi Poloniei, cu mi­niştrii Iugoslaviei şi Cehoslova­ciei, cu însărcinatul cu afaceri al legaţiei Greciei şi cu d. profesor D. Gusti, comisar general al Pa­vilionului României. Erau de faţă : d-na Cezianu, d-ra Elena Văcărescu, d. Durma, d-nii Ghiorghiu, consilier al le­gaţiei, Hiott, secretarul legaţiei române, d-nii Luculescu şi Papa­­dof, membri ai legaţiei române, d. colonel Potopeanu, ataşat mi­litar al României, d. comandor Nicolau, ataşatul român al aeru­lui, d-nii maior Zadig şi căpitan Boian şi toţi ofiţerii români în misiune în Franţa, precum şi nu­meroşi reprezentanţi ai presei. Un public numeros, strâns la capătul peronului, a salutat tre­cerea Majestăţii Sale care a mul­ţumit zâmbind. Suveranul a descins la hote­lul Ritz, unde i-a fost rezervat un apartament. ■ ■ \ €' ■ ■ ' ■ - -** -O! v.* \ v rând pe rând cu d. Yvon Delbos, cu demnitarii francezi, cu amba­ D. mareşal Averescu despre lupta dintre generaţii şi adevăratul naţionalism Declaraţiile făcute la adunarea tineretului averescan Duminecă dim­ la restaurantul Con­tinental o sută de tineri din Partidul Popular s-au întrunit la o agapă pen­tru a-şi spune cuvântul de omagiu către d. mareşal Averescu. După ce d. avocat V. Marcu a adus elogii d-lui mareşal Averescu, d-sa a arătat care este ţinuta tineretului­ a­­verescan anume: excluderea extremis­mului, a violenţelor şi parvenitismu­lui. D. mareşal Averescu neputând lua parte la această manifestaţie d-sa a însărcinat pe d. Gr. Trancu-Iaşi să-l reprezinte. Fostul ministru al muncii a rostit următorul cuvânt din partea d-lui mareşal Averescu. Doamnelor şi domnilor, când mi s’a vorbit pentru prima dată de in­­tenţiunea tineretului din partidul nostru să exteriorizeze sentimentele sale faţă de mine printr’o manifes­­taţiune colectivă, m’am gândit fără voia mea la manifestaţiunea, al cărui obiect am fost în Iunie 1934, din par­tea tinerimei universitare. Cu acel prilej am ţinut o scurtă cuvântare şi între altele am spus, ceea ce pot repeta şi astăzi aici: In gestul dvs. eu văd legătura îmbucu­rătoare ce trebue să existe între pre­zent şi trecut pentru a se aşterne pe tărâm sănătos calea viitorului. Se uită prea uşor, un adevăr pe care nici o putere nu-l poate altera şi anume : Bătrânii de azi sunt ti­nerii de eri, iar tinerii de azi sunt bătrânii de mâine. Pentru aceia am spus în 1934 şi repet şi azi că pentru a se uita în marginile posibilităţilor, sdruncinări dăunătoare propăşirei ţării, este in­dispensabilă în fiecare clipă a pre­zentului un contact cel puţin de idei întrei cei de eri şi cei de mâine. Sunt unii Închipuiţi cari cred că lumea începe din momentul în care ei au posibilitatea de a spune un cuvânt hotăritor. Lumea datează însă cu mult inainte de venirea lor pe ea şi va mai continua şi când ei nu vor mai continua şi când ei nu vor mai fi, iar ideile vor evolua cu modifi­cări nebănuite, de la generaţie la ge­neraţie. Aceste modificări vor fi cu atât mai potrivite nevoilor, cu cât experienţa trecutului va fi mai ra­ţional folosită în prezent pentru cele ce trebue să vie în viitor. In politică mai ales o asemenea linie de conduită devine o imposibi­litate când adevăratul crez în tre­burile obşteşti devine : goana după putere şi principiile chiar cele mai ispititoare fac loc la compromisuri cari sapă morala politică la insăşi te-­­melia ei. Se vorbeşte cu atâta uşu­rinţă de naţionalism ca şi când ar fi cu putinţă o grupare politică româ­nească în opoziţie cu naţionalismul. Mi-a plăcut foarte mult maxima latină: Per aspera, ad astra, care inseamnă munca cinstită şi din greu, pe câtă vreme goana după putere înseamnă milioane agonisite indi­ferent cum. Partidul poporului astfel cum este azi poate fi mândru de trecutul său şi vă revine dvs. de a face astfel ca viitorul să fie şi mai strălucit, iar strălucirea să constea nu din îmbo­găţirea unora din membrii săi, ci din faptele realiste efectiv in binele ob­ştesc. Ca încheere vă mulţumesc din tot sufletul pentru cinstea ce mi-aţi fă­cut şi vă doresc să fiţi în cariera dvs. politică cel puţin tot aşa de fo­lositori ţării cum au fost aceia in urma cărora veniţi dvs. Terminând cuvântul d-lui mareşal Averescu d. Trancu-Iaşi s-a adresat personal tineretului sfătuindu-l să muncească temeinic pentru a se pre­găti în vederea zilei de mâine când el va fi chemat la conducere. Carac­terul şi învăţătura iată cele două im­perative care trebuie să domnească în lumea tineretului pentru că astfel el va putea să-şi facă toată datoria către ţară. 1­­. D. Trancu-Iaşi a încheiat ridicând paharul pentru d. mareşal Averescu şi pentru tineretul partidului. La ora 1 agapa a luat sfârșit. Comisiunea pentru revizuirea cererilor de numire în magistratură şi-a încheiat lucrările Din 1500 solicitatori, numai două sute îndeplinesc condiţiunile cerute. Numirile vor fi desăvârşite chiar în cursul acestei săptămâni. Marele consiliu al magistraturii se va întruni astăzi Comisiunea specială de pe lângă Curtea de casaţie, formată din trei membri ai acestei înalte instanţe, sub preşedinţia d-lui C. Rătescu, pentru revizuirea cererilor de nu­mire în magistratură şi-a încheiat lucrările şi tabloul ce a întocmit a fost depus ministerului justiţiei. Din cele peste 1500 ce­reri s’au găsit că întru­nesc condiţiunile ultime­lor modificări aduse legii de organizare judecăto­rească din Aprilie c., un total de 200 şi ceva de petiţionari, între cari pe­ste 40 de doctori în drept. Se ştie că prin modificările legii judecătoreşti la care ne referim, condiţiunile de a intra în corpul magistraţilor au fost mult înăspri­te. Astfel de unde în trecut studiile ce se cereau, se limitau la licenţa în drept, noua lege, cere doctoratul în drept şi numai în lipsă de can­didaţi cu acest titlu se pot numi şi licenţiaţi în drept. S’a fixat apoi o limită de vârstă înăuntrul căreia se poate admite numirea (minimum 25 şi maximum 32 de ani) şi s’au pus şi condiţiuni asupra sănătăţii şi moralităţii can­didaţilor. Certificarea sănătăţii a fost dată în sarcina unor comisiuni formate din medici profesori universitari. Comisiunea înalţilor magistraţi a avut să examineze toate aceste nouă condiţiuni cum şi lucrările de spe­cialitate ce au fost prezintate de către unii candidaţi. Din tabloul astfel întocmit ur­mează a se complecta cele peste 100 de locuri de supleanţi, substi­tuţi şi ajutori de judecători ce sunt astăzi vacante în magistratură. Numirile se vor desăvârşi chiar în cursul săptămânii acestea, adi­că imediat după ce se vor com­plecta şi locurile pentru care Ma­rele Consiliu Superior al Magistra­turii a fost convocat, după cum am anunţat, pentru ziua de azi. Se vor complecta cu această oca­zie locurile de consilieri la Curţile de apel din Craiova şi Iaşi, rămase libere prin înaintarea recentă a d-lor Dobrotescu şi Tănăsescu, cum şi un al doilea loc tot la Iaşi, prin demisia recentă a d-lui consilier Drăgan. Suntem în măsură să dăm şi une­le nume ce se pronunţă în legătură cu vacanţele în Curţile de apel. Astfel pentru locul de la Craiova se vorbeşte de cei trei prim-pre­­şedinţi ai tribunalelor din Oltenia (Vâlcea, Mehedinţi şi Romanaţi-a­­dică d-nii Popescu, Sâmbotescu şi Barbescu. Se pare însă că şansele vor fi ale d-lui Barbescu. Pentru locurile de la Iaşi se vor­beşte de d-nii: Mălinescu, prim­­preşedinte la Neamţu, Manea şi Lazăr, preşedinţi la Bacău şi Ro­man. „ După cum am arătat d. Alexan­dru Stîrcea, primul preşedinte al Curţii de apel din Bucureşti lip­sind, fiind la Karlsbad, la lucrările consiliului va lua parte de Jak Constantinescu, preşedintele secţiei a IV a Curţii de apel din Bucu­reşti. G. MELICESCU Relaţiunile suedeze - sovietice Nu există nici o chestiune de litigiu care ar pute să stea în calea consolidării acestor relaţiuni MOSCOVA, 11 (Rador). — Agen­ţia „Tass“ transmite: La întrevederea de eri dintre d. Mo­lotov, preşedintele consiliului comisa­rilor poporului şi d. Sandler, ministrul de Externe al Suediei, au asistat și d-nii Gyllenstierna, ministrul Suediei la Moscova, Litvinov, comisar al po­porului pentru Afacerile Străine și d-na Kollontag, ministrul Sovietelor in Suedia. După terminarea întrevederei, d. Molotov a oferit în onoarea d-lui Sandler un dejun la care au luat parte în afară de persoanele de mai sus şi d-nii Kaganovici, Voroşilov, Ciubăr şi alţi membri ai guvernului sovietic. La sfârşitul dejunului d-nii Molo­tov şi Sandler au pronunţat discursuri în legătură cu întrevederea dintre d-nii Molotov şi Sandler, cu parti­ciparea d-lui Litvinov şi a miniştrilor Suediei şi Sovietelor în capitalele res­pective, Agenţia „Tass“ anunţă că s-a procedat la un schimb de vederi a­­mical asupra stadiului relaţiunilor dintre Suedia şi Soviete precum şi a­­supra situaţiei internaţionale în ge­neral. In cursul acestor schimburi de vederi reprezentanţii celor două state şi-au exprimat satisfacţia lor cu pri­vire la desvoltarea normală a rela­­ţiunilor suedezo-sovietice în domeniile politic, economic şi cultural, consta­tând că nu există nici o chestiune în litigiu care ar putea să stea în calea consolidării acestor relaţiuni. Deasemeni s’a constatat profundul interes al celor două ţări de a se menţine, — pentru binele celor două popoare —, pacea şi securitatea şi in­dependenţa politică, precum şi fideli­tatea lor faţă de principiul securităţii colective, care stă la baza pactului Societăţii Naţiunilor şi al pactului Kellogg, fiindcă numai astfel se cre­iază un teren favorabil colaborării sovietico-suedeză în scopul realizării acestor principii. Baroul Botoşani a ales candidatul naţionalist D. decan Istrate Micescu decanu, Baroului Ilfov, a primit următoarea telegramă în legătură cu alegerile de la Botoşani: Victorio şi în alegerile de azi, trimi­tem în Consiliul Uniunii pe colegul Ramiro Savinescu secretarul asocia­ţiei Botoşani. Semnat: Victor Irimescu, întrevederea Eden-sir Eric Phipps LONDRA, 11 (Rador). — D. Eden, care a profitat de acest sfârșit de săptămână pentru a se duce la Deauville, a avut aci o întrevedere cu sir Eric Phipps, ambasadorul Marei Britanii. In cursul nopții d. Eden se îna­poiază la Londra. Ministrul de externe suedez s’a înapoiat dela Moscova STOCKHOLM, 11 (R­adiopress).— D. Sandler, ministrul suedez de ex­terne, s’a înapoiat azi cu avionul dela Moscova unde a făcut o vizită oficială.

Next