Curentul, iulie 1937 (Anul 10, nr. 3381-3411)
1937-07-14 / nr. 3394
Miercuri 14 Iulie 1937 Alegerile de Duminecă, de la Barou, pentru desemnarea a şapte consilieri in consiliul general al Uniunii avocaţilor din România, cu rezultatul lor, au însemnat un nou succes spre instaurarea in primul barou al ţării, a primatului românismului, graţie acţiunei desfăşurate de d. Istrati Micescu. Era in luptă ideea naţionalistă reprezentată de d. Istrate Micescu, cu ideea d-lor Ion Vlădescu, Dem. Dobrescu, etc., manifestată în haina democraţiei. Aceştia au încercat să pună fel de fel de stavile, pentru a evita succesul ce scontau avocaţii naţionalişti. Se bazau avocaţii democraţi pe eventuale desordini cari i-ar fi îndrituit să conteste măcar rezultatul alegerilor. Alegerile însă, au decurs în ordine, avocaţii naţionalişti menţinându-se în cadrul celei mai perfecte demnităţi profesionale. In felul acesta toate acuzaţiile aduse de avocaţii democraţi, înainte de alegeri s’au spulberat de la sine. Poliţia deşi atentă n’a avut nevoe să intervină, puţinii agenţi şi comisari care au aflat acolo, indicau cu prezenţa lor că suntem în jurul urnelor. Partea interesantă e că, in ciuda afirmaţiilor avocaţilor democraţi, avocaţii evrei au participat la alegeri şi au participat chiar şi partizanii avocaţilor democraţi, putându-se astfel să se convingă cu toţii că in faţa sdrobitoarei majorităţi a naţionaliştilor, votul lor pentru candidaţii democraţi — absenţi de la alegeri dintr’o legitimă teamă a înfrângerii — nu le putea asigura acestora şansa unei reuşite. Constituirea birourilor Potrivit dispoziţiunilor cuprinse în convocarea dată de decanatul baroului pentru desemnarea celor 7 consilieri, operaţiunile alegerilor au început la ora 9 dim., prin tragerea la sorţi sub preşedinţia d-lui prodecan C. Algiu, a membrilor care vor constitui biurourile secţiunilor de votare. In felul acesta, s-au format 4 secţii de votare cu următorii membrii : Secţia I-a votare : preşedinte C. Algiu; membrii în comisie: Panu I. Adrian, George Gruia, Const. Stănescu şi I. D. Grigorescu. Secretari: Victor Dimitriu şi Victor Ionescu. Votează avocaţii de la litera A-F. Secţii la votare: preşedinte Gh. Chiriacescu; membrii: Adrian Dobrescu, Const. Tempeanu, Aurel Andreescu şi Anastasie Letea Popescu; secretari: Gh. Rădulescu şi Traian Niculescu. Votează avocaţii de la litera G până la K inclusiv. Secţia IlI-a preşedinte: Arthur Gorski, membrii: Ioan Drăgan, Lazăr Ştefănescu, Vasile Minea şi Achile Bercescu; secretari: Camil Lohan şi Emil Gheorghiu. Votează avocaţii de la litera L-P. Secţia IV-a preşedinte : Dimitrie Cioc; membrii: Alexandru Petrescu, Ioan D. Ionescu, Const. I. Dobrescu şi Gabriel Silviu Boboc; secretari: Ştefan Chiriţescu şi Mircea Ionescu. O contestaţie a avocaţilor democraţi îndată după constituirea biurourilor, avocaţii democraţi au adresat decanatului o contestaţie cerând oprirea tru acelaşi motive cari au fost expuse, alegerilor şi recuzarea birourilor, penpe cale de publicitate, în cursul săptămânii trecute. Conform legii de organizare a Corpului de avocaţi, această contestaţie, a fost înaintată judecăţii biuroului central electoral de la secţiunea I-a de votare al cărei preşedinte d. C. Algiu a respins-o ca neserioasă. N.c.b . DE4roşu, enessuls, aaaarf Cum au decurs alegerile Alegerile au început la ora 9 jum., 12) Vasilescu Duca 66 13) Soare Virgil 13 dimineaţa, şi au durat până la ora 1 când au fost suspendate pentru 2 ore. Până la această oră votaseră circa 900 de avocaţi. Desigur, un record puţin obişnuit până în prezent, când ştiut este, că la alegerile anterioare, numărul total al alegătorilor, nu a fost mai mare de 700 votanţi. Ca niciodată, în cursul zilei de eri, au venit la vot şi aceia care, s’au menţinut tot timpul într’o totală pasivitate. Deasemenea şi avocaţii bătrâni care au fost odată gloria baroului — cu toată vârsta lor înaintată — au ţinut cu orice preţ, să fie cot la cot cu colegii lor mai tineri pentru triumful aceleaşi idei. In aceiaşi perfectă ordine, alegătorii au părăsit palatul de justiţie. Membrii biurourilor secţiilor de votare, au luat masa în sala urnelor, după care la ora 3, operaţiile au fost reluate. In cursul după amiezii, alegerile au fost caracterizate prin aceiaşi atmosferă de ordine şi disciplină, neivindu-se nici un incident. Operaţiunile au fost suspendate la ora 5 p. m., după care s-a început despierea scrutinului. După 2 ore de numărare şi totalizarea voturilor celor 4 secţiuni, d. prodecan Algiu, a proclamat, în aplauzele entuziaste ale avocaţilor asistenţi, aleasă cu o majoritate de t'/Hl întreaga listă naţionalistă a d-lui decan Istrate Micescu. 14) Iorgulescu Alex. 15) Bâşceanu Ion 16) Raiciu Ioan 17) Slătineanu Emanoil 18) Traian Alexandrescu După aflarea rezultatului general d. prodecan C. Algiu, preşedintele biuroului central electoral luând cuvântul, felicită pe nouii aleşi învederând că numărul mare al alegătorilor, ce s’au prezentat la aceste alegeri, înseamnă că mişcarea d-lui decan Istrate Micescu este profund înţeleasă de tot corpul avocaţilor, terea lor de muncă şi izbândă pe care o sărbătorim astăseară. In numele lor aducem omagii deocamdată decanului nostru, căruia îi urăm să trăiască şi să se bucure de izbânda neamului nostru, scos din robia iudaismului. Uniunea şi-a căpătat conducătorul D. RADU BUDIŞTEANU, consilier al baroului de Ilfov arată că totul — 8 Decembrie 1935, 9 Mai 1937, 20 Iunie 1937 şi 11 Iulie 1937 — se datoreşte fericitei conlucrări a asociaţiei avocaţilor creştini cu d. Micescu. începând de astăzi, sunteţi d-le Micescu cel dintâi avocat oficial al ţării, cum v-a desemnat d. Perieţeanu. Baroul Ilfov dă Uniunii pe conducătorul ei, care nu va fi niciodată uitat prin opera ce va săvârşi. Noi, cei intraţi în barou în preajma mişcărilor studenţeşti, n’am cunoscut alt barou decât baroul lui Micescu, plin de sentimente înalte. In el ne-am format, în el vom învinge, în el vom muri, pentru că aceasta e adevăratul şi singurul barou. Acesta e baroul şi nu acela al d-lui Vlădescu şi Georoceanu al ceferiştilor, al sans-chiloţilor. Baroul cel adevărat e baroul realizărilor frumoase, ideale ale românizării. Alegerea de azi, reprezintă o mândrie a baroului nostru. Cinstindu-vă pe d-voastră ,baroul nostru, se cinsteşte pe el. El sărbătoreşte azi şi victoria venirii în mijlocul nostru a d-lui Grozdea. Alegerea de azi, a fost mai mult decât un barou. A fost un plebiscit. Lupta noastră, interesează întreaga ţară şi socotim că va veni vremea, când cei pe care i-a ridicat inteligenţa cultura şi scânteia de geniu, vor fi ridicaţi în locurile in care ţara are nevoe să-i cheme. Un rezultat datorit disciplinei D. prodecan C. ALGIU, îşi exprimă regretul de a nu fi putut eşi în arenă să lupte pentru ideia naţională din cauza însărcinării pe care consiliul i-a dat-o să prezideze alegerile. Ca exponent al d-voastră, nu mi-am făcut decât datoria aşa cum am învăţat de la părintele meu. Şi mă simt fericit azi de a-mi fi fost dat să prezidez această cea mai strălucită victorie a noastră. Românul, are multe calităţi dar îi lipseşte disciplina, organizarea şi solidaritatea. Azi s-a dovedit că avem şi aceste calităţi şi am fi fericiţi ca aceasta să nu fie numai pentru moment. îmi creşte inima, văzând că aţi înţeles că e vorba nu de izbânda unor oameni, ci a unor idei ale românismului, care se afirmă. In astfel de condiţii putem fi siguri de izbândă. Marele meşter, care a ştiut să ne dea toate aceste calităţi este Istrate Micescu. In cinstea lui ridicăm paharul nostru, rugându-ne pentru sănătatea lui, ca să ne ducă la izbânda finală . Răspunsul d-lui Istrate Micescu D-sa arată că neamul nostru nu îmbătrâneşte niciodată. Baroul nostru, nu mai poate fi abătut de la drumul pe care şi l-a lăsat. Eu nu voi întrebuinţa baroul ca trambulină pentru sărituri în vid ca Dobrescu. Eu sunt legat de acest barou cum e legată iarba de brazda in care a crescut. Eu nu pot pleca din barou fără a mă usca. De va crea soarta să meargă mai departe, voi merge cu baroul împreună. Mulţumesc d-lui Algiu pentru luminile pe care mi le-a dat, mulţumesc tuturor membrilor din consiliu. Beau pentru baroul înfrăţit, fără deosebire de ranguri şi de generaţii pentru trainica baroului şi menirea lui de a fi conducătorul conştiinţei naţionale. Intr’o atmosferă de adâncă înălţare sufletească, banchetul a luat sfârşit la ora 12 juni. noaptea, după care avocaţii în număr de aproape 250 s’au împrăştiat în cea mai deplină linişte, incheind astfel ultimul capitol al celei mai strălucite biruinţe naţionaliste. Despierea scrutinului Alegerile de la Barou A ÎNVINS lista naţionalista în frunte cu d. Istrate Micescu Alegerile au decurs In ordine, fără a se Înregistra vreun incident • Declaraţiile făcute de d. Istrate Micescu - Votanţi 1062, voturi exprimate 1052, anulate 10. 1) Istrate Micescu 1036 2) Perieţeanu Ion 1034 3) Marinescu Bolintir 997 4) Grozdea Dimitrie 1034 5) Andru Sever 980 6) Vlădescu Vasile 991 7) Georoceanu Vintilă 1000 8) Dobrescu Dimitrie 9 9) Chiriţă Vasilescu 15 10) Vlădescu Ion 6 11) Georoceanu Romulus 9 Declaraţiile d-lui decan Istrate Micescu In numele Baroului, al asociaţiei avocaţilor români creştini din România şi a Uniunii avocaţilor al cărei prezident m-aţi ales, mândru de această manifestare de conştiinţe vă aduc mulţumirile întregei conştiinţe româneşti care avea aţintiţi ochii asupra luptei noastre. Victoria noastră nu are nevoe de comentarii. E atât de vorbitoare pentru afirmarea drepturilor sfinte şi inalienabile ale neamului nostru faţă de cei care nu s-au dovedit demni de cetăţenia ce le-am acordat-o. Ne luăm însărcinarea să ducem la izbândă finală crezul generalizat asupra tuturor barourilor. Voinţele d-voastră în cursul ultimilor 2 ani s’au dovedit neînfrânte şi invincibile. Misiunea d-stră pentru prima etapă s’a sfârşit, pentru cea de-a doua etapă va continua mâine şi va trebui să cuprindă întreaga victorie a românismului pentru îndeplinirea unui ideal scump nouă şi al cărui semnal noi l-am dat. Isbânda noastră reprezintă victoria românismului şi de ea sunt mândrii aleşii d-stră şi baroul, căci de aici porneşte victoria cea mare. Pentru a fi pe placul autorităţilor care au primit ordine cu strângere de inimă şi le-au executat cu eleganţă, să nu le îngreuem misiunea, rămânând să mă răfuesc cu cei ce au dat ordinele, eu mulţumesc executanţilor acestor ordine, de a-şi fi făcut datoria de români, arătându-ne toată simpatia, şi împărţind împreună cu noi bucuria victoriei noastre. Au suportat pe aceste călduri o sarcină grea de care s-au execuat frumos. Promitem să plecăm în linişte, pentru a nu agrava durerea d-lui ministru al justiţiei. Am răfueli de făcut cu d-sa şi de aceia i-am expediat următoarea telegramă, pentru felul cum a fost lasat. DOMNULUI VASILE PETCU SASU Ministru de justiţie, de Domenii, ad-interim la interne, etc. Bucureşti Sincere condoleanţe pentru înfrângerea zdrobitoare a protejaţilor excelenţei voastre în alegerile de la Baroul de Ilfov. ISTRATE MICESCU Deputat Preşedintele Asociaţiei avocaţilor români creştini din România In urma recomandărilor făcute de d. decan Micescu, avocaţii naţionalişti s-au răspândit în cea mai deplină ordine şi disciplină, urmând ca la ora 8 juni. să se întrunească iarăşi împreună la restaurantul „Luzana“ pentru sărbătorirea succesului. Banchetul de la Luzana Cuvântările d-lor Istrate Micescu, Grozdea, Algiu, Radu Budişteanu, Victor Dimitriu Duminecă la orele 8,30 a avut loc, în grădina restaurantului „Luzana", un banchet, care a adunat pe toţi fruntaşii baroului Ilfov, întru sărbătorirea frumosului succes obţinut de lista naţionalistă. Cu acest prilej, d. Istrate Micescu, decanul Baroului de Ilfov, a rostit următoarele: Cuvântarea d-lui Istrate Micescu In luptă cu toate forţele protivnice constat că natura ne e mai prielnică decât stăpânirea. Văd în stropii de astăseară, botezul victoriei ce se va generaliza în toată ţara. Din baroul de Ilfov, a pornit izvorul doctrinei naţionalismului, care-şi avea obârşia în sentimente. Dealungul veacurilor, în durerea fraţilor transilvăneni, acest sentiment ne-a dat partidul cuzist, aici, şi pe cel naţional din Ardeal, care rătăcit o clipă ne-a dat apoi acţiunea lui Vaida. Aceşti luptători, au fost urmaţi pe arena noastră a baroului şi în acord cu ei fără rivalităţi au dus acţiunea noastră paralel cu a lor. Urmând această acţiune, nea® pierdut o clipă de a fi în pas cu ei. Ecoul isbânzii noastre, va umple inima lor de bucurie, după cum inima lor a trezit ecouri între noi. In cadrul Urlătoarei dela baroul nostru, s’a creat un cuib de şoimi, care a dat izbânda dela 8 Dec. 1935 şi cea de azi. La început am fost foarte puţini. Dar faima Urlătoarei în afară era mai mare decât credinţa noastră înăuntru. Astăzi această cutie de rezonanţă a urnit puhoiul unui curent care zgudue ţara întreagă. Am avut inimi bogate în simţiri şi cea mai modestă estradă din Urlătoare, reprezintă spaima unui ministru, care cumulează două portofolii. Ea e sediul credinţei noastre, pornită de acolo, pentru a se răspândi in toată ţara. Am urmărit cu grije paşii slabi şi cuvântul puternic al asociaţiei noastre. Azi paşii ei sunt de uriaşi, pentru că au traversat Carpaţii şi Prutul şi au zguduit Bucovina şi Timişoara. Din „Urlătoare“, a pornit glasul cuzist in sânul Uniunii şi ei i se datoreşte congresul de la 9 Mai, care reprezintă încă o victorie a noastră. D. C. Algiu e adevăratul meu tovarăş, în conducerea baroului Ilfov. Consiliul nostru e contopit prin unire şi gândire, ca asoc. avocaţilor români creştini. Şi nu pot să uit pe d. E. Slătineanu, pe Soare, pe Victor Dimitriu, care reprezintă energia neînfrântă. Consiliului ordinului îi aduc toate mulţumirile mele. Dacă în condiliile trecute, erau figuri mai mari, nu era armonie şi acţiune. La alegerile de azi, am înregistrat devotamente unite prin Gorski, Chiriacescu, Gogu Murgăşanu, Dimitriu, Şoimu şi alţii. Şi vreau să subliniez şi elocinţa lui Radu Budişteanu şi grija lui Ghiţă Alexandrescu. Colaboratorii mei de mâine de la Uniune, — pe lângă legătura de mai bine de un sfert de veac cu I. Gr. Perieţeanu şi Bolintinu — au în frunte pe D. Grozdea, cărora se adaugă Vasile Vlădescu, primul din întemeietorii asociaţiei noastre. Am luat alături, simbolul înfrăţirii noastre cu Ardealul pe Sever Andru, şi am adăugat pe Vintilă Georoceanu, pendantul lui Gogu Murgăşanu, întemeiat pe aceste conştiinţe naţionale, care au fost totdeauna alături de noi, vom încerca să mergem la victorie mutându-mă la Uniune, cu aceiaş busolă pe care mi-aţi dat-o când m-aţi ales la decanat. Şi voiu merge alături de voi la victorie,in întreaga ţară pentru a întări curentele naţionaliste ca să nu se mai certe nimeni, care de unde isvorăşte, ci să se verse toate în acelaş fluviu al românismului integral. Cuvântul d-lui Dem. Grozdea După ce a mulţumit că a fost ales în consiliul Uniunii naţionale a avocaţilor din România, a arătat că întotdeauna atât în manifestaţiile profesionale cât şi în cele publice, a făcut naţionalism, cred că metoda ce trebue urmată e Deosebirea dintre mine şi d-voastră, a fost de metodă. Dar de azi înainte, cea preconizată de d-voastră. . S’a creat o stare de fapt în barou, care aşteaptă să fie legalizată. In această direcţie trebue să activeze reniunea avocaţilor. Cu talentul lui Micescu şi al lui Perieţeanu, nu e posibil să nu învingem. Şi in ce mă priveşte jur că voi fi hotărît la luptă până ce vom triumfa. D. VICTOR DIMITRIU secretarul baroului de Ilfov mulţumeşte d-lui Istrate Micescu, pentru grija ce o arată elementelor tinere, care se sbat într’o viaţă de mizerie copleşită de străini. Colegii mei dela Urlătoare săraci la pungi dar bogaţi la suflete, au pu CURENTOES —em. gh.— Rezultatul alegerilor comunale dela Reni Eri s’au făcut alegeri complimentare pentru consiliul comunal al oraşului Reni. Au obţinut: Liberalii 617 voturi Dizidenţa liberală 442» Naţional-ţărăniştii 4591* Naţional-creştinii 51 şi Frontul Românesc 59 1» Cele 18 locuri au fost astfel repartizate: liberalii 8, dizidenţa liberală 5 şi naţional-ţărăniştii 5 locuri. Alegeri complimentare în jud. Iaşi IAŞI, 11. Astăzi au avut loc alegerile complimentare din corn. Petreşti (Iaşi). Au obţinut: georgiştii 247 voturi şi 3 locuri guvernul: 92 voturi, nici un loc; naţional-ţărăniştii 120 voturi, 2 locuri; cuziştii 100 voturi; Vaida 25 voturi. In judeţul Arad Cu ocazia alegerilor complimentare ce au avut loc în judeţul nostru s’au obţinut următoarele rezultate : Liberalii 24.979, ţărăniştii 14.963, 1. georgişti 3161, naţ.-creștini 5.986, vaidiști 11.172, germani 3.876, au fost anulate 7031. . M. S. Regele Carol a sosit la Paris PARIS, 11 (Rador). — M. S. Regele Carol a sosit azi la ora 8 şi 40 la Paris. Deşi Suveranul călătoreşte incognito, guvernul francez a ţinut să salute în chip deosebit sosirea Majestăţii Sale. D. colonel Marceau, reprezentând pe preşedintele Republicei, d. Yvon Delbos, ministrul afacerilor străine, d. Langeron, prefectul poliţiei Parisului, d. Villey, prefectul Senei, înalţi demnitari civili şi militari, între cari ministrul plenipotenţiar Carre, directorul protocolului din ministerul afacerilor străine, aşteptau în gara frumos pavoazată cu drapele sosirea Simplonului la care era ataşat vagonul Regal. M. S. Regele Carol a coborît din tren precedat de d. Ernest Urdăreanu, mareşalul Curţii Regale, urmat de d. Dinu Cezianu, ministrul României la Paris, care a făcut prezentările. Majestatea Sa s’a întreţinut sudorii Turciei şi Poloniei, cu miniştrii Iugoslaviei şi Cehoslovaciei, cu însărcinatul cu afaceri al legaţiei Greciei şi cu d. profesor D. Gusti, comisar general al Pavilionului României. Erau de faţă : d-na Cezianu, d-ra Elena Văcărescu, d. Durma, d-nii Ghiorghiu, consilier al legaţiei, Hiott, secretarul legaţiei române, d-nii Luculescu şi Papadof, membri ai legaţiei române, d. colonel Potopeanu, ataşat militar al României, d. comandor Nicolau, ataşatul român al aerului, d-nii maior Zadig şi căpitan Boian şi toţi ofiţerii români în misiune în Franţa, precum şi numeroşi reprezentanţi ai presei. Un public numeros, strâns la capătul peronului, a salutat trecerea Majestăţii Sale care a mulţumit zâmbind. Suveranul a descins la hotelul Ritz, unde i-a fost rezervat un apartament. ■ ■ \ €' ■ ■ ' ■ - -** -O! v.* \ v rând pe rând cu d. Yvon Delbos, cu demnitarii francezi, cu amba D. mareşal Averescu despre lupta dintre generaţii şi adevăratul naţionalism Declaraţiile făcute la adunarea tineretului averescan Duminecă dim la restaurantul Continental o sută de tineri din Partidul Popular s-au întrunit la o agapă pentru a-şi spune cuvântul de omagiu către d. mareşal Averescu. După ce d. avocat V. Marcu a adus elogii d-lui mareşal Averescu, d-sa a arătat care este ţinuta tineretului averescan anume: excluderea extremismului, a violenţelor şi parvenitismului. D. mareşal Averescu neputând lua parte la această manifestaţie d-sa a însărcinat pe d. Gr. Trancu-Iaşi să-l reprezinte. Fostul ministru al muncii a rostit următorul cuvânt din partea d-lui mareşal Averescu. Doamnelor şi domnilor, când mi s’a vorbit pentru prima dată de intenţiunea tineretului din partidul nostru să exteriorizeze sentimentele sale faţă de mine printr’o manifestaţiune colectivă, m’am gândit fără voia mea la manifestaţiunea, al cărui obiect am fost în Iunie 1934, din partea tinerimei universitare. Cu acel prilej am ţinut o scurtă cuvântare şi între altele am spus, ceea ce pot repeta şi astăzi aici: In gestul dvs. eu văd legătura îmbucurătoare ce trebue să existe între prezent şi trecut pentru a se aşterne pe tărâm sănătos calea viitorului. Se uită prea uşor, un adevăr pe care nici o putere nu-l poate altera şi anume : Bătrânii de azi sunt tinerii de eri, iar tinerii de azi sunt bătrânii de mâine. Pentru aceia am spus în 1934 şi repet şi azi că pentru a se uita în marginile posibilităţilor, sdruncinări dăunătoare propăşirei ţării, este indispensabilă în fiecare clipă a prezentului un contact cel puţin de idei întrei cei de eri şi cei de mâine. Sunt unii Închipuiţi cari cred că lumea începe din momentul în care ei au posibilitatea de a spune un cuvânt hotăritor. Lumea datează însă cu mult inainte de venirea lor pe ea şi va mai continua şi când ei nu vor mai continua şi când ei nu vor mai fi, iar ideile vor evolua cu modificări nebănuite, de la generaţie la generaţie. Aceste modificări vor fi cu atât mai potrivite nevoilor, cu cât experienţa trecutului va fi mai raţional folosită în prezent pentru cele ce trebue să vie în viitor. In politică mai ales o asemenea linie de conduită devine o imposibilitate când adevăratul crez în treburile obşteşti devine : goana după putere şi principiile chiar cele mai ispititoare fac loc la compromisuri cari sapă morala politică la insăşi te-melia ei. Se vorbeşte cu atâta uşurinţă de naţionalism ca şi când ar fi cu putinţă o grupare politică românească în opoziţie cu naţionalismul. Mi-a plăcut foarte mult maxima latină: Per aspera, ad astra, care inseamnă munca cinstită şi din greu, pe câtă vreme goana după putere înseamnă milioane agonisite indiferent cum. Partidul poporului astfel cum este azi poate fi mândru de trecutul său şi vă revine dvs. de a face astfel ca viitorul să fie şi mai strălucit, iar strălucirea să constea nu din îmbogăţirea unora din membrii săi, ci din faptele realiste efectiv in binele obştesc. Ca încheere vă mulţumesc din tot sufletul pentru cinstea ce mi-aţi făcut şi vă doresc să fiţi în cariera dvs. politică cel puţin tot aşa de folositori ţării cum au fost aceia in urma cărora veniţi dvs. Terminând cuvântul d-lui mareşal Averescu d. Trancu-Iaşi s-a adresat personal tineretului sfătuindu-l să muncească temeinic pentru a se pregăti în vederea zilei de mâine când el va fi chemat la conducere. Caracterul şi învăţătura iată cele două imperative care trebuie să domnească în lumea tineretului pentru că astfel el va putea să-şi facă toată datoria către ţară. 1. D. Trancu-Iaşi a încheiat ridicând paharul pentru d. mareşal Averescu şi pentru tineretul partidului. La ora 1 agapa a luat sfârșit. Comisiunea pentru revizuirea cererilor de numire în magistratură şi-a încheiat lucrările Din 1500 solicitatori, numai două sute îndeplinesc condiţiunile cerute. Numirile vor fi desăvârşite chiar în cursul acestei săptămâni. Marele consiliu al magistraturii se va întruni astăzi Comisiunea specială de pe lângă Curtea de casaţie, formată din trei membri ai acestei înalte instanţe, sub preşedinţia d-lui C. Rătescu, pentru revizuirea cererilor de numire în magistratură şi-a încheiat lucrările şi tabloul ce a întocmit a fost depus ministerului justiţiei. Din cele peste 1500 cereri s’au găsit că întrunesc condiţiunile ultimelor modificări aduse legii de organizare judecătorească din Aprilie c., un total de 200 şi ceva de petiţionari, între cari peste 40 de doctori în drept. Se ştie că prin modificările legii judecătoreşti la care ne referim, condiţiunile de a intra în corpul magistraţilor au fost mult înăsprite. Astfel de unde în trecut studiile ce se cereau, se limitau la licenţa în drept, noua lege, cere doctoratul în drept şi numai în lipsă de candidaţi cu acest titlu se pot numi şi licenţiaţi în drept. S’a fixat apoi o limită de vârstă înăuntrul căreia se poate admite numirea (minimum 25 şi maximum 32 de ani) şi s’au pus şi condiţiuni asupra sănătăţii şi moralităţii candidaţilor. Certificarea sănătăţii a fost dată în sarcina unor comisiuni formate din medici profesori universitari. Comisiunea înalţilor magistraţi a avut să examineze toate aceste nouă condiţiuni cum şi lucrările de specialitate ce au fost prezintate de către unii candidaţi. Din tabloul astfel întocmit urmează a se complecta cele peste 100 de locuri de supleanţi, substituţi şi ajutori de judecători ce sunt astăzi vacante în magistratură. Numirile se vor desăvârşi chiar în cursul săptămânii acestea, adică imediat după ce se vor complecta şi locurile pentru care Marele Consiliu Superior al Magistraturii a fost convocat, după cum am anunţat, pentru ziua de azi. Se vor complecta cu această ocazie locurile de consilieri la Curţile de apel din Craiova şi Iaşi, rămase libere prin înaintarea recentă a d-lor Dobrotescu şi Tănăsescu, cum şi un al doilea loc tot la Iaşi, prin demisia recentă a d-lui consilier Drăgan. Suntem în măsură să dăm şi unele nume ce se pronunţă în legătură cu vacanţele în Curţile de apel. Astfel pentru locul de la Craiova se vorbeşte de cei trei prim-preşedinţi ai tribunalelor din Oltenia (Vâlcea, Mehedinţi şi Romanaţi-adică d-nii Popescu, Sâmbotescu şi Barbescu. Se pare însă că şansele vor fi ale d-lui Barbescu. Pentru locurile de la Iaşi se vorbeşte de d-nii: Mălinescu, primpreşedinte la Neamţu, Manea şi Lazăr, preşedinţi la Bacău şi Roman. „ După cum am arătat d. Alexandru Stîrcea, primul preşedinte al Curţii de apel din Bucureşti lipsind, fiind la Karlsbad, la lucrările consiliului va lua parte de Jak Constantinescu, preşedintele secţiei a IV a Curţii de apel din Bucureşti. G. MELICESCU Relaţiunile suedeze - sovietice Nu există nici o chestiune de litigiu care ar pute să stea în calea consolidării acestor relaţiuni MOSCOVA, 11 (Rador). — Agenţia „Tass“ transmite: La întrevederea de eri dintre d. Molotov, preşedintele consiliului comisarilor poporului şi d. Sandler, ministrul de Externe al Suediei, au asistat și d-nii Gyllenstierna, ministrul Suediei la Moscova, Litvinov, comisar al poporului pentru Afacerile Străine și d-na Kollontag, ministrul Sovietelor in Suedia. După terminarea întrevederei, d. Molotov a oferit în onoarea d-lui Sandler un dejun la care au luat parte în afară de persoanele de mai sus şi d-nii Kaganovici, Voroşilov, Ciubăr şi alţi membri ai guvernului sovietic. La sfârşitul dejunului d-nii Molotov şi Sandler au pronunţat discursuri în legătură cu întrevederea dintre d-nii Molotov şi Sandler, cu participarea d-lui Litvinov şi a miniştrilor Suediei şi Sovietelor în capitalele respective, Agenţia „Tass“ anunţă că s-a procedat la un schimb de vederi amical asupra stadiului relaţiunilor dintre Suedia şi Soviete precum şi asupra situaţiei internaţionale în general. In cursul acestor schimburi de vederi reprezentanţii celor două state şi-au exprimat satisfacţia lor cu privire la desvoltarea normală a relaţiunilor suedezo-sovietice în domeniile politic, economic şi cultural, constatând că nu există nici o chestiune în litigiu care ar putea să stea în calea consolidării acestor relaţiuni. Deasemeni s’a constatat profundul interes al celor două ţări de a se menţine, — pentru binele celor două popoare —, pacea şi securitatea şi independenţa politică, precum şi fidelitatea lor faţă de principiul securităţii colective, care stă la baza pactului Societăţii Naţiunilor şi al pactului Kellogg, fiindcă numai astfel se creiază un teren favorabil colaborării sovietico-suedeză în scopul realizării acestor principii. Baroul Botoşani a ales candidatul naţionalist D. decan Istrate Micescu decanu, Baroului Ilfov, a primit următoarea telegramă în legătură cu alegerile de la Botoşani: Victorio şi în alegerile de azi, trimitem în Consiliul Uniunii pe colegul Ramiro Savinescu secretarul asociaţiei Botoşani. Semnat: Victor Irimescu, întrevederea Eden-sir Eric Phipps LONDRA, 11 (Rador). — D. Eden, care a profitat de acest sfârșit de săptămână pentru a se duce la Deauville, a avut aci o întrevedere cu sir Eric Phipps, ambasadorul Marei Britanii. In cursul nopții d. Eden se înapoiază la Londra. Ministrul de externe suedez s’a înapoiat dela Moscova STOCKHOLM, 11 (Radiopress).— D. Sandler, ministrul suedez de externe, s’a înapoiat azi cu avionul dela Moscova unde a făcut o vizită oficială.