Curentul, martie 1938 (Anul 11, nr. 3620-3650)

1938-03-01 / nr. 3620

ANUL XI No. 3620 8 PAGINI 3 LEI* Marți 1 Martie 1938 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere No. 6 TELEFOANELE: Secret. General 4.84.40 Serv. Publicităţii 3.40.84 Secretariatul 4.84.49 Tipografia 4.84.48 Redacţia politică 3.40.88 Cab Administrat 3.40.80 Abonamente 4.23.32 Cale Directorului 4.84.47 Sport şi convorbirile cu Provincia 3.40.86 ABONAMENTE: Lei 700 pe an; 350 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pen­tru bănci, Instituţiuni şi administraţii publice: lei 1000 anual; pentru străinătate: lei 1700 pe an; 900 pe 6 luni; 500 pe 3 luni. Abonamentele în­cep la 1 şi 15 ale lunei. Taxa poştală plătită In numerar conf. ord. Dir. Gen. F.T.T. nr. 55740­929 Cum este privită în Polonia evoluţia istorica a României Spre o alianţă defensivă polonă-română. Evenimentele recente din Româ­nia au fost atent urmărite în toate statele europene şi în special în Polonia. Ziarele din Varşovia au consacrat ultimele lor articole de fond discuţiilor în jurul situaţiei noui create în statul lor vecin şi a­­liat, precum şi neprecupeţitelor e­­logii aduse M. S. Regelui Carol II. „L'Echo de Varşovie“, oficiosul polonez în limba franceză, într’un articol intitulat Evoluţia istorică a României analizează actuala situa­ţie dela noi, făcând unele compa­raţii cu situaţia din Polonia. „Schimbarea adâncă ce s’a pro­dus în România, datorită interven­ţiei directe a M. S. Regelui Carol II , precizează oficiosul polonez — găseşte în Polonia o primire mai cordială, decât în orice altă ţară. „Acest viu şi sincer interes, pe care-l acordă Polonia evoluţiei din România se explică prin numeroa­se raţiuni, dintre cari cea mai esen­ţială este, desigur, alianţa ce une­şte cele două ţări“. Articolul continuă scoţând în e­­videnţă identitatea problemelor ce se cer neîntârziat rezolvate de gu­vernele celor două state. Vorbind de actualul cabinet, pre­zidat de marele patriot patriarhul Miron, „L’Echo de Varşovie“ amin­teşte că el se compune numai din personalităţi că, printre acestea sunt şi : mareşalul Averescu, unul dintre acei cari a colaborat direct la alianţa polono-română şi d. Tă­­tărescu, interimar la externe, care în patru ani de guvernare a dat nu­meroase dovezi de adâncă înţele­gere a importanţei unei desvoltări armonioase a relaţiilor dintre cele două state. Articolul se închee astfel : „Schimbările succesive de gu­verne în România n’au influenţat cu nimic bunele raporturi. Alianţa cu Polonia a fost unul din punc­tele esenţiale a tuturor partidelor politice din România, independent de divergenţele de idei cari împăr­­ţeau aceste grupări. Continuitatea politicei în sensul tratatului dintre cele două ţări de toate guvernele şi în această privinţă atitudinea Po­loniei este din toate punctele de vedere identică. Astăzi, mulţumită M. S. Regelui Carol II, naţiunea română s’a angajat în mod hotărît pe un drum care-i va permite să reia în Europa rolul ce îi incumbă. Alianţa defensivă polono-română, motivată de raţiuni geografice şi politice, constitue, în viaţa celor două naţiuni un fundament du­rabil“. DOLEANŢELE PODGORENILOR Un memoriu prezentat d-lui ministru al agriculturii Federaţia naţională a cooperativelor printr’o delgaţie compusă din d-nii: V. Tiroiu, Ţânţăreanu, Cicero Gordiu, dir. I. C. Ionescu, a prezentat d-lui ministru al griculturii şi domeniilor Gh. Ionescu-Siseşti, un memoriu cu­prinzând nevoile imediate şi lupta ce înţelege să o ducă­­pentru rezol­varea intereselor viticole. Astfel se arată că Federaţia naţio­nală a cooperativelor viticole, îşi pro­pune pentru programul de luptă în viitor să înfăptuiască următoarele puncte: Să organizeze cooperative viticole şi vinicole în toate regiunile unde se cultivă viţa nobilă. Să aprovizioneze prin cooperativele afiliate pe podgoreni cu materialele necesare culturii viţei şi vinului (sul­fat, rafie, pucioasă, unelte, maşini). Să depoziteze în pivniţele coope­rativei cantităţi standardizate pentru export. Să aprovizioneze fabricile de spirt de vin prin cooperative cu materia primă pentru promovarea principiu­lui ca spirtul să se fabrice numai din vin inferior. Să creieze pe lângă cooperativele viticole, scoţându-se din mâinile stră­inilor această industrie destul de rentabilă. Să creieze fabrici de coniac. Să creieze mari depozite de vinuri şi magazine „en detail“, pentru a pu­ne la îndemâna consumatorilor vi­nuri curate, bune şi cu preţuri re­duse. Federaţia naţională viticolă îşi îndreaptă către d. ministru al agri­culturii Gh. Ionescu-Siseşti, toată nă­dejdea că va lua sub protecţia sa promovarea intereselor podgorenilor şi va da toată atenţiunea activităţii „Federaţiei naţionale a cooperative­lor viticole“. Revizuirea titlurilor şi autorizaţiilor de liberă practică a medicilor D. prof. dr. Costinescu, ministrul sănătăţii a dat i­eri o circulară cu­prinzând dispoziţiunile privitoare la obligaţiile medicilor şi farmaciştilor cu studii în străinătate după care sunt obligaţi să depună la grefa Co­­misiunei de verificare, adresele lor e­­xacte. Numele şi prenumele, domiciliul, comuna, oraşul, judeţul, strada şi nu­mărul casei, colegiul medical în care este înscris, precum şi următoarele acte în original: extract după actul de naştere, actul de cetăţenie româ­nă, certificat că nu a suferit nici o pedeapsă penală, diploma de baca­laureat sau absolvire a liceului, di­ploma de doctor în medicină, certifi­catul de echivalare a diplomei, moni­torul oficial prin care s-a publicat acordarea liberei practici. Medicii şi farmaciştii cari au prac­ticat profesiunea în teritoriile ali­pite înainte de 1 ianuarie 1919, vor depune numai diploma universitară şi actul de cetăţenie română. Actele scrise în limba română vor fi însoţite de o traducere recentă prin Ministerul Afacerilor Străine. Grefa va elibera depunătorului a­­deverinţă de depunerea actelor, cu menţionarea dosarului format şi nu­mărul sub care s’au înregistrat. Dacă însă înlăuntrul acestui ter­men, medicul sau farmacistul va a­­răta motive bine justificate care-l determină să nu poată depune actele cerute sau numai parte din ele, comi­­siunea va putea acorda un singur termen pentru depunerea și verifica­rea lor. In cazul când s’a acordat termen pentru depunerea sau completarea actelor, ele se vor înregistra la grefa comisiunii cu 5 zile înainte de ter­menul fixat. Acei ce posedă certificate de li­beră practică sunt obligaţi a le de­pune odată cu celelalte acte. Acei că­rora nu li s’au eliberat asemenea cer­tificate, nu vor depune decât Monito­rul Oficial în care s’a publicat auto­­rizaţiunea de liberă practică. Diplomele scrise în limba franceză, germană, italiană şi latină, cum şi orice fel de acte scrise în aceste limbi, pe lângă originalele lor, tre­­bue să se anexeze şi traduceri ofi­ciale. De, ce nu au putut să obţină traduceri oficiale a acestor acte, pot depune traduceri certificate de peti­ţionar, urmând ca traduceri oficiale să se ceară numai în cazurile în care comisiunea va găsi necesar. -----oxoxoxox-^xoxoxoxo----­ D. von Papen a părăsit Austria VIENA, 26. (Rador). — D. von Papen, odată cu prezentarea scriso­rilor de rechemare la prezidenția republicei, și-a luat rămas bun dela populația austriacă, printr’un comu­nicat publicat în ziare în care afirmă că „acordul dela Berchtesgaden, dic­tat de glasul sângelui german, este mai mult decât o hârtie semnată în­tre două state. El pune punctul fi­nal unei epoci de lamentabile neîn­ţelegeri şi pecetlueşte pacea germa­nă. Facă Domnul ca această Pax Germanica să fie pildă pentru pă­mântul neliniştit". -----oxoxoxox-^xoxoxoxo----­D. Grandi spre Roma LONDRA, 26 (Rador). — Contele Grandi, ambasadorul Italiei la Lon­dra, a plecat la Roma azi dimineață, la ora 11, pentru a participa la șe­­dinț de joi a marelui consiliu fascist. Ambasadorul se va înapoia apoi la postul său. In jurul unei tâlhării din judeţul Botoşani BOTOŞANI, 26.­­ La tribunalul local, în completul d-lor judecător preşedinte E. Mihăescu, supleant Ciho­daru, procuror substitut Aurel I. Is­­pir, grefier fiind d. Neculai Dinescu, a venit spre judecare procesul unei îndrăzneţe tâlhării, săvârşite în urmă cu câteva luni. La bara inculpaţilor au apărut Frank şi Eufrosina Roza Coslovschi, originari din corn. Halviţa jud. Storo­jineţ. L­a Aceştia st a ieşit la drumul mare, la apropiere de Botoşani înaintea co­merciantului Iţic Smilovici, care ve­nia cu o căruţă să cumpere marfă. Atacatorii, după ce au schingiuit pe comerciant, l-au prădat de 6.000 lei. După minuţioase cercetări, hoţii au fost prinşi şi arestaţi în comuna lor de baştină. După ascultarea unei serii de mar­tori, procesul s-a amânat la 19 Noem­­brie, pentru citarea altora. Străinătatea despre plebiscitul românesc Presa turcă comentează cu satisfacţie Intr’un articol de fond al directo­rului său, ziarul „Tan“ din Ankara, ocupându-se de situaţia din Româ­nia în momentul reuniunei consiliu­lui înţelegerii Balcanice, scrie între altele : „Chestiunea care interesează foarte de aproape pe aliaţii şi amicii Româ­niei este ca în acţiunile sale externe România să­ urmeze o politică naţio­nală, absolut conformă cu necesităţile naţionale ale poporului român şi să închidă porţile oricărei influenţe străine. Dispariţia extremismului şi a instabilităţii din România constitue d­in ajunul reuniunei conferinţei­­ bal­canice un eveniment care va fi în­tâmpinat cu satisfacţie. Drumul ur­mărit de România este conform cu sufletul şi cu ideile înţelegerii Bal­canice“. Ocupându-se de luptele de partid de până acum, ca şi de guvernarea precedentă, ziarul arată că spiritul românesc a reacţionat rapid, pără­sind calea cea rea şi că sub influenţa unei experienţe provizorii s-au luat măsuri spre a mări rezistenţa gene­rală a organismului românesc, de a pune stavilă intereselor particulare, pentru ca să triumfe interesul ge­neral. Intr’un lung articol despre noul regim din România, ziarul „Son Po­sta“ scrie între altele : „Scopul ur­mărit de Suveran prin constituirea guvernului naţional a fost de a strân­ge la un loc toate forţele ţării şi acest scop a fost atins. S’a mai urmărit şi a se scăpa România de luptele dintre partide, cum s’a făcut şi în Grecia şi Bulgaria. In acest scop s’a edictat o nouă Constituţie, care lasă politica pe planul al doilea, şi care înseamnă o adâncă schimbare a regimului. Prin Constituţie Suveranul doreşte să sca­pe România de o acţiune politică de­­structivă şi de sfâşiere, găsind ast­fel posibilitatea de a se desvolta în linişte.“ Ziarul subliniază că România face o nouă experienţă şi că este de dato­ria tuturor turcilor de a face urări pentru reuşita acestei experienţe, care trebue să aducă naţiunei amice tot binele. Ce se spune la Varşovia VARŞOVIA, 26 (Rador). — Rezultatul plebiscitului din România a avut un e­­cou foarte puternic in opinia publică poloneză, care priveşte cu mulţumire şi admiraţie această grandioasă mani­festare unanimă a naţiunei române, întreaga presă polonă relevă insufle­ţirea cu care poporul român a răspuns la apelul Suveranului. Ziarele subliniază că plebiscitul a de­curs in întreaga ţară într’o linişte,de­săvârşită şi cu participarea unui număr enorm de cetăţeni. Atât în rândurile românilor, cât şi ale minoritarilor a domnit o atmosferă plină de entuziasm. Aproape unanimitatea voturilor este o dovadă a marelui devotament pe care națiunea română îl poartă Suveranului ei. Titanii mărilor se iau la Întrecere Peste doi ani, se vor sfida pe mări 6 milioane tone vase de luptă Acum trei sute de ani, cavalerul de Bazilly refera lui Richelieu: „Cine este stăpânul Mării are o mare putere pe pământ". Această înţeleaptă vorbă a fost confirmată, de atunci, de o mie de momente istorice şi azi, fiecare stat, adoptând-o, a ridicat-o la rangul de dogmă, care figurează pe fronto­nul politicei navale contimporane şi naţiunile cele mai continentale se preocupă de jocul mării. Neaşteptata hotărîre italiană de a pune în şantier, în cel mai scurt timp, două cuirasate de 35.000 tone, a provocat o imediată reacţiune din partea Statelor Unite care va vota construirea a trei cuirasate de 50.000 tone şi a Angliei care a făcut cunos­cută hotărîrea sa de a construi vase de 52.00 tone, înarmate fiecare cu tunuri de 406 mm, în timp ce cali­brul cel mai mare care fusese vreo­dată atins nu întrecea 356 mm. Marea Britanie, al cărui prestigiu maritim era intact, a simţit că el în­cepe să slăbească. Acordul naval anglo-german ve­nind să agraveze această situaţie, a văzut primejdia, i-a măsurat întin­derea şi, curagioasă, s’a hotărît să-l înfrunte şi să repare greşelile de până acum. Astfel, în 1935, primul an din pro­gramul de reînoire, şantierele navale britanice, au terminat construcţia a 25 vase. Actualmente, sunt în şantier 106 vase de luptă dintre care o serie de distrugătoare sunt înaintaţi faţă de programul fixat la început. Scopul este de a se împinge efecti­vul crucişetoarelor la 70, printre cari 60 vor fi „sub vârstă”, adică în vârstă mijlocie de mai puţin de 18 ani şi 10 „scoase din uz” ca mai vechi de 18 ani. Pe şantier sunt actualmente cinci cuirasate, deja botezate: King George V, Prince of Wales, Anson, Jelicoe şi Beatty. Terminarea primelor două este prevăzută pentru toamna 1940, iar aceia a celorlalte trei pentru pri­măvara 1941. Dar amiralitatea britanică plănueşte punerea în construcţie, în anul ace­sta, a patru alte cuirasate şi la anul, un al cincilea, aşa că spre 1942 flota sa de luptă va număra 25 vase cui­rasate. Nimeni n’a uitat împrejurările în care Anglia, pentru a face faţă oricărei ameninţări a liniei sale spre India, a trebuit, acum câteva luni să-şi concentreze în Mediterana a­­proape toată a sa „Home Fleet”. De aci înainte trebue socotită flota ita­liană care a luat în ultimii zece ani o formidabilă desvoltare. Din 1934, Italia ne mai fiind constrânsă de nici un tratat, a pus în şantier două vase de câte 35.000 tone, „Vittorio Veneto” şi „Littorio” care vor avea fiecare 12 tunuri de 380 şi vor realiza 30 no­duri pe oră. In 1940 alte două vase la fel, „Ro­ma” şi „Impero” vor complecta nu­mărul vaselor de acest tonaj, dând Italiei un instrument cu atât mai for­midabil de luptă cu cât — avându-se în vedere situaţia geografică a penin­sulei — el va coopera strâns cu for­ţele aeriene, impresionante la rândul lor. Germania şi-a refăcut uimitor de repede flota sa. In 1921 ea nu exista decât în fundul mării, la Scapa-Flow. Primul vas de războiu german „Deutschland”, un adevărat cuirasat de buzunar, e rapid, bine înarmat şi cu mare rază de acţiune. In 1925, a­­runcând masca, Germania a cerut dreptul să aibă 35 la sută din flota engleză. Anglia — indulgentă sau imprudentă­­— a aprobat La 1 ia­nuarie 1937 Anglia avea 6 vase de linie, 27 uşoare de suprafaţă şi 2 port­avioane. In primele luni ale anului curent va pune în şantier trei cuira­sate de 35.000 tone, înarmate cu 8 tunuri de 380 şi 12 de 150. Germania, neavând să-şi apere coastele decât ale unei singure mări cele 420.000 tone ale sale vor sta in Marea Nordică şi Baltică, concep trate şi gata să sară la luptă. Statele Unite, după tratatul de la Washington, împingând loialitatea pâ­nă a arunca la fier vechiu patru cui­rasate de 43.000 tone, în construcţie, s-a răsgândit şi acum, în faţa ame­ninţării japoneze, face un teribil e­­fort, punând în şantier 300.000 noui tone, iar bugetul marinei fiind urcat la 528 milioane dolari. Japonia, cu tot secretul în care în­văluie politica sa navală, se ştie că construeşte vase de cel puţin 46.000 tone! Iată în cifre, formidabila goană a înarmărilor navale. Sosirea micilor cântăreţi din Viena Sâmbătă a sosit la Bucureşti, corul „Singerknapen“ din Viena. In gara de Nord corul a fost primit de un grup numeros de străjeri şi comandanţi însemnătatea vizitei d-lui Beck la Roma VARŞOVIA 26 (Rador). — Agenţia Pat transmite: Oficiosul „Express Poranny” pu­blică un articol cu privire la apro­piata vizită a d-lui Beck la Roma, în care scrie între altele: „Vizita pe care ministrul afacerilor străine al Poloniei o va face la Ro­ma îi va permite să procedeze la o cuprinzătoare trecere în revistă a problemelor internaţionale cu d. Mus­solini şi cu contele Ciano. O trecere în revistă a problemelor la ordinea zilei ce se anunţă plină de interes. In vizita pe care d. Beck o face la Roma opinia publică vede o nouă manifestaţie a amiciţiei polono-ita­­liene. Ziarul aminteşte apoi declaraţia delegatului Poloniei la Societatea Na­ţiunilor că guvernul polonez soco­teşte chestiunea Etiopiei ca definitiv clasată pentru Varşovia. Această pil­dă a fost urmată de alte state. „Poporul polon urmăreşte cu ad­miraţie opera măreaţă realizată de d. Mussolini in ultimi 15 ani. D. Musso­lini a făcut din italieni un popor în­vingător, plin de dinamism şi de en­tuziasm. Contactul direct intre marele în­făptuitor italian şi d. Beck are o deo­sebită importanţă mai cu seamă azi, când sistemul inaugurat de Societatea Națiunilor a fost clătinat din temelii. Vizita d-lui Beck va da un nou avânt colaborării politice cu Italia". Agitaţia comuniştilor şi socialiştilor francezi PARIS, 26 (Rador). — Hotărârea guvernului de a interzice întrunirea publică pentru comemorarea împlini­­rei a cinci ani de la incendiul Reich­stagului, care urma să se ţină aseară, a provocat o vie nemulţumire in cer­curile extremei stângi. Ziarele extremiste de stânga pro­testează împotriva acestei măsuri, iar radicalul „Oeuvre“ se întreabă dacă ea nu va avea vreo influenţă asupra desbaterii de politică externă din Ca­mera. Deputaţii comunişti au ridicat dea­­semeni vii proteste împotriva măsu­rii guvernului, în cursul reuniunei delegaţiei partidelor de stânga. Ei au arătat ca s’ar putea ca atitudinea grupului parlamentar comunist în privinţa moţiunii de închidere a des­­baterii de politică externă să depindă de asigurările pe care guvernul va fi să le dea in chestiunea măsurii de in­terzicere a manifestației. Apărarea navală a Indiei Chestiunea eliberării deţinuţilor politici LONDRA, 26 (Rador). — Potrivit unor aranjamente datând de mai mult timp, Indi­a dădea direct gu­vernului britanic s­um­a de 100.000 lire sterline pe an pentru apărarea navală a Indiei şi protecţia comerţului mari­tim in apele indiene. In urma transformării marinei in­diene într’o flotă de război capabilă să coopereze cu flota de război bri­tanică in caz de conflict, precum și hotărîrea guvernului Indiilor de a proceda, la construirea bazelor navale de apărare locală au făcut necesar o revizuire a acestor aranjamente. In consecinţă, guvernul britanic a renunţat la contribuţia anuală pe ca­re guvernul Indiei trebuia să i-o ver­se, iar guvernul Indiei şi-a luat obli­gaţia să menţină şi să desvolte po­trivit necesităţilor apărării naţionale flota de război indiană. Guvernul Indiei acceptând aceste condiţiuni, vărsarea contribuţiei sale anuale va înceta dela 1 Aprilie anul curent. * BOMBAY, 26 (Rador). — După o înţelegere prealabilă cu guvernatorul parlamentul Provinciilor­ Unite şi-a reluat lucrările. Autorităţile de resort vor examina chestiunea deţinuţilor politici pentru fiecare caz în parte. Guvernatorul este dispus să ordone punerea în libertate a acelor deţinuţi pe care autorităţile de resort îi vor socoti ca putând fi liberaţi. Stadiul grevei la Opera din Varşovia VARŞOVIA, 26 (Rador). — Perso­nalul tehnic şi artistic al Operii din Varşovia va petrece a patra noapte in culisele Operii, pe care l-a ocupat, cerând să se plătească salariile res­tante. ’ Se semnalează ma­i multe cazuri de hemoragie şi sincopă. Greviştii primesc alimente din par­tea unor donatori simpatizanţi, prin­tre care mai mulţi restauratori. In urma intervenţiei făcută de mai mulţi deputaţi in favoarea greviştilor, d. Skladkowski, preşedintele consi­liului, a făgăduit că se va ocupă chiar d-sa de revendicările greviştilor. Primirea făcută la Roma mareşalului Graziani ROMA, 26 (Rador). — Mareşalul Graziani, care acum trei ani a pără­sit Roma pentru a asuma comanda­mentul frontului de sud din Abisi­nia, unde avea sǎ se arate drept unul din cei mai mari căpitani de războaie coloniale şi apoi în funcţiu­nea de vice-rege drept unul din prin­cipalii făuritori ai imperiului colonial,­­a înapoiat astă seară la Roma, pri­mit , cu onoruri triumfale. Toate ziarele au publicat azi în prima pagină fotografia mareşalului însoţită de articole in care proslăveau faptele sale de arme şi i se exprima recunoştinţa patriei pentru marile servicii aduse. In cursul după amezii, zeci de mii de membri ai tineretului fascist, cămăşi negre, foşti luptători cu dra­pele şi o mare mulţime de cetăţeni ,au adunat la gara Termini şi în lungul drumului până la palatul Lictorului. însuşi d. Mussolini a salutat cel dintâiu pe fostul vice-rege al Etiopiei la scoborîrea din tren. Erau de fa­ţă deasemeni toţi miniştrii, subsecre­tarii de stat, şefii armatei, marinei şi aeronauticei şi numeroase alte perso­nalităţi. După ce a primit îmbrăţişa­rea Ducelui, mareşalul Graziani a sa­lutat mulţimea, pe reprezentanţii au­torităţilor şi s’a îmbrăţişat cu mare­şalul de Bono şi Pecori Giraldi. Luăndu-şi rămas bun dela d. Musso­lini, mareşalul Grazianii s’a suit in­tr’un automobil deschis cu d. Stara­­ce, ministru şi secretarul general al partidului fascist, indre­pându-se spre palatul pictorului. Mulțimea înşiruită în lungul dru­mului a salutat cu ovații călduroase pe mareșalul Graziani. Lordul Halifax coboară din regii Franţei... Eduard Wood, lord Halifax este fiu adoptiv al lui Eduard VII şi moş­tenitorul unui nume mare şi a unei mari averi. A fost de mai multe ori ministru până acum şi s-a urcat o­­dată pe elefant ca vice-rege al In­­dilor. Eduard Wood care a urmat tată­lui său în 1934 la titlul de lord Hali­fax) se numea în timpul cât a fost vice-regele Indiei, lord Irwin. In a­­cea epocă Gandhi agita întreaga In­die. Printr’o hotărîre care a fost un adevărat coup le theatre, lordul Irwin a decis să primească pe Ma­hatma. Se vorbea că după ieșirea din audiență Gandhi va fi din nou arun­cat la închisoare. Conversaţia a du­rat 3 ore şi secretarii erau foare mi­raţi. In sfârşit şeful de cabinet al Vice-Regelui a intrat în vârful pi­cioarelor... Care nu i-a fost surpriza? Vice-Regele cu jacheta­ deschisă se plimba foarte animat, având o mână pe umărul uscat al lui Gandhi, amân­doi se abandonaseră unei însufleţite conversaţii filozofice şi lăsaseră la o parte chestiunile celelalte. De la tatăl său, prieten al lui E­­duard VII şi Leon XIII, lordul Hali­fax a moştenit o credinţă arzătoare şi un gust viu pentru chestiunile re­ligioase şi o înclinare deosebită pen­tru povestirile cu fantome (este cu­noscută cartea „Halifax Ghost Book“). Predecesorul titlului a parti­cipat la faimoasele co­nversaţii de la Marinese unde s-a încercat o apropie­re între protestantismul englez (sau cel puţin o parte din acest protes­tantism) şi Biserica Romei. In sfârşit acest lord Halifax pre­cedent, este acela care la 1870 s’a în­rolat într’o ambulanţă franceză pe timpul războiului. Numele mamei ac­tualului lord Halifax este de Couste­­nay şi această casă se trage din Lu­dovic al VI cel gros. Politica­ succesorului lui Eden va fi ea pro-germană, pro-italiană, pro­­franceză? Oricum, este de notat că această politică, a piosului și nobi­lului lord, va fi practicată de un... Capet. ­ -----oxoxoxox^xoxoxoxo— Serviciul muncii obligatorii în Ungaria BUDAPESTA, 26 (Rador). — In scop de a face faţă şomajului, gu­vernul va institui în intreaga Unga­rie serviciul naţional al muncii. Noul serviciu va fi organizat de ministerul educaţiei naţionale. 1 Aprobări unanime In presa germana BERLIN, 26 (Rador). — Comentând evenimentul „Berliner Boersen Zei­tung", cu data de 25 Februarie, scrie între altele: „Timpuri excepţionale au adus in România măsuri politice excepţionale. Aşa trebuie socotite toate evenimentele petrecute în ulti­mele două luni. Nu mai poate exis­ta nici o îndoială că noua Constitu­ţie înseamnă o epocă nouă pentru viaţa politică a României. Prin ea România păşeşte in rândul acelor sta­te mijlocii, care, păstrând o formă de stat democrată, au inaugurat totuşi un­ regim politic autoritar, înainte de a se fi hotărît să pună capăt regi­mului parlamentar şi democratic, care in 70 de ani de existenţă a adus Ro­mâniei mai mult rău decât bine şi înainte de a-l înlocui cu un regim mai autoritar şi cu drepturi mai largi pentru Coroană, Regele Carol a cău­tat să-şi asigure concursul bisericii, factor a cărui importanţă nu poate fi nesocotită de nimeni in Româ­nia”. „Frankfurter Zeitung”, din 26 Fe­bruarie, după ce face un istoric al ul­timelor evenimente din România şi după ce remarcă într’un articol edi­torial punctele esenţiale ale nouei Constituţii, scrie între altele: „Regele are dreptul de veto absolut faţă de întregul aparat legislativ. El are iniţiativa în , toate domeniile, so­cial ,politic şi economic, precum şi în acela al politicei externe. Fără în­doială că printr’o asemenea concert toare greutăţile vor putea fi învin­se mai uşor. Nu este potrivit nicio­dată să se facă comparaţii, fiecare ţară avându-şi condiţiile sale de via­ţă şi viitor. In multe state demo­craţia a deschis perspective pentru drumuri noui. Pe un asemenea drum nou a apucat acum şi România. Ea şi-a creiat prin forme specifice Constituţie mai autoritară, prin ca­re să poată ajunge la o mai mare refacere naţională”. M. S. REGELE CAROL II

Next