Curentul, aprilie 1938 (Anul 11, nr. 3651-3677)
1938-04-01 / nr. 3651
Vineri 1 Aprilie 1938 p grena politică se va aplica impozitul Nouile cote de impunere ! Se ştie că prin legea bugetară a anului 1938-1939, între alte măsuri unite să acopere sporurile nou înfise în buget, există şi aceia a modificării sistemului de percepere a impozitului pe salarii. In ţara noastră acest capitol reprezintă circa 42 miliarde dintre cari 12 miliarde sunt deţinute de salariile şi pensiile de stat, iar 30 miliarde sunt salarii particulare. S’a socotit că vechile impozite pe salarii, pe lângă că erau cu totul modice, dar aplicarea lor constituia o mare nedreptate, prin aceia că, ■ păstrându-se numai două cote de npozit, — 4 și 8 la sută — greul ia suportat de slujbaşii cu salariile cele mai mici. IMPOZITELE TREBUESC SA FIE ECHITABILE Plecând dela ideia de echitate pe lângă aceia de a exploata o însemnată sursă de venituri pentru stat, ministerul de finanţe s-a oprit la soluţia aplicării unui impozit progresiv, care să constituie o mai justă contribuţie la sarcinile statului pentru cei care sub regimul trecut realizau beneficii însemnate, fără a-şi împlini, în măsură dreaptă, şi obligaţiile ătre stat, rămase aproape total, în sarcina celor mici. După calculele făcute, impozitul cel nou va aduce în bugetul statului circa 2 miliarde lei, ceia ce constituie o cifră suficient de importantă, dacă va fi realizată, așa cum se speră. CARE SUNT NOUILE COTE DE IMPUNERE Prin decretul lege de care vorbim se stabilesc următoarele cote de impunere pentru salarii: 4 la sută, pentru salariile până la 4000 lei lunar; 8 la sută, pentru cele dela 4000 la 25.000 lei lunar; 10 la sută pentru cei cu salarii dela 25 la 35.000 lei; 12 la sută pentru cei cu salarii dela 50.000 la 100.000 lei lunar; 20 la sută pentru salariile de la 100.000 la lei 150.000 lunar şi 25 la sută pentru salariile ce trec de 150.000 lei lunar. ★ In acelaşi timp, ministerul de finanţe va aviza la măsuri drastice pentru împiedicarea oricărei evaziuni în această materie. Astfel, credem a şti că se vor lua măsuri speciale de control, care să facă imposibilă orice mistificare a organelor fiscale, din partea celor interesați să apară cu salarii mai mici, decât primesc în realitate. inisterul justiţiei , conformizărilor făcute de d. secretar D. Istrate Micescu invitat la Varşovia Se cunoaşte intensa, activitate deturare, despre noua Constituţie „defăşurată de gruparea juridică polo-română, care întruneşte un valet î mănunchi de personalităţi. pentru buna amiciţie dintre celeuă ţări vecine şi aliate, gruparea a 1us reale servicii. D. M. Arciszewschi, ministrul Poloniei la Bucureşti, a intervenit la această grupare, rugând să delege pe cineva care să conferenţieze la Varşovia, în faţa cercurilor politice şi culgele Carol III D. C. Al. Viforeanu, procuror al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedinte al grupării juridice polonoromâne, primind această invitaţie, a rugat pe d. Istrate Micescu să se deplaseze la Varşovia în acest scop. Fostul ministru de externe al Ro,mâniei va pleca la Varşovia în cursul lunei Mai. D-sa va fi oaspetele guvernului polon. Satisfacerea doleanţelor clerului înscrierea în bugetul ministerului de culte a fondurilor necesare Pe exerciţiul 1937/38 bugetul departamentului cultelor şi artelor era de 720.350.000 lei. Pe antul nou bugetar 1938/39, bugetul a fost sporit la cifra de 885.500.000 lei. Plusul de 165.150.000 lei, obţinut de d. ministru Victor Iamandi, cuprinde: Curbele funcţionăreşti în sumă de 90 milioane lei jumătate din curbele speciale la cultele minoritare — 14 milioane lei. Noimea la ortodocşi şi uniţi (pensiile preoţilor din Ardeal) — 16 milioane lei. Plata preoţilor foşti onorifici de la parohiile nou înfiinţate — 21 milioane lei. Personalul episcopiei ortodoxe a Maramureşului — 1.700.000 lei. Tot în acest adaos la buget mai intră: termene noui de gradaţii pentru toate cultele; diferenţa de salarizare a preoţilor seminarişti cari au obţinut licenţa sau alte grade superioare de studii, diferitele transformări de salarizare prin trecerea de la o categorie inferioară ca scumpete, la alta superioară oraşe), ajutorul de familie pentru drepturile dobândite în cursul anului, precum şi alte îmbunătăţiri. Termenul de mutare a chiriaşilor, prelungit până la 28 Aprilie Anul acesta, ziua Sfântului Gheorghe, căzând chiar în ajunul vitelor Paşti, s’a pus cu toată icuitatea, problema mutării chiriaşilor, care, din cauza acestei incidenţe, trebuia să fie făcută dar în timpul sărbătorilor. Problema a fost luată în exaji ,i ultimele zile, s’a ventilat tot mai filt svonul că se va acorda o nouă relungire a termenului prevăzut entru depunerea actelor necesare, ' către cetățenii supuși revizuirii. I ’vorul acesta nu corespunde realii-. minare de guvern, studiindu-se. măsura care să înlăture perturbările mutatului în aceste zile de creştinească reculegere, întrucât, potrivit obiceiului locului, chiriaşii puteau să mai rămână în imobilele închiriate ale căror contracte expirau la 23 Aprilie, încă două zile. — general Măgureanu nu va mai acorda nici o prelungire peste data de 1 Aprilie. Conform celor stabilite însă, prin decretul respectiv, judecătorii au latitudinea de a acorda, dela caz la caz, o păsuire de 20 zile, după 1 Aprilie, acelora cari nu și-au putut completa actele până la acea dată. Nici aceste două zile nefiind suficiente, ministerul justiţiei, a întocmit un proect de decret, prin care se îngădue chiriaşii lor să continue a locui în imobile, până în seara zilei de 28 Aprilie 1938. , Nu se mai acordă vei o prelungire pentru revizuirea retâţeniilor Un caz ciudat: Ştefan Cicio-Pop n’a fost cetăţean român şi nici familia sa ARAD. — Cine ar fi crezut oarele bărbat de stat al ţării noastre şi animatorul românilor ardeleni în vremile de asuprire ungurească să nu figureze pe listele de cetăţenie ai statului pentru a cărui întregire a luptat o viaţă întreagă! Şi lui i-ar trece prin minte să poată crede un asemenea lucru, care totuşi este adevărat, şi care abia după moartea marelui politician ardelean s’a aflat. Iată cum a fost descoperit acest uluitor caz, care şi-a primit soluţionarea cerută abia cum, la patru ani după decesul lui Ştefan Cicio Pop. îndată după moartea lui Ştefan Cicio Pop, în anul 1934, cu ocaziunea procedurii de întocmire a actului de moştenire, s’a aflat că nici marele bărbat politic ardelean şi nici familia sa, împreună cu un fiu, Vasile, nu sunt trecuţi în listele electorale. Consternarea a fost fireşte, cât se poate de mare, şi ninceni n’a ştiut în acel moment ce se întâmplase şi cum de a putut fi posibilă o asemenea faptă. După lungi şi stăruitoare cercetări, s’a aflat apoi, că pe timpul acela, în anul 1924, când se făceau înscrierile la sediul primăriilor, pentru câştigarea drepturilor de cetăţean român, defunctul bărbat de căl stat era la Bucureşti, în calitate de ■ parlamentar, şi astfel scăpase ocaziunea de a se înscrie pe sine şi familia sa în registre. Comisiunea interimară din acel an a făcut imediat un raport forurilor în drept, la care a alăturat un certificat de opţiune, care a fost trimis Ministerului de justiţie spre ulterioară aprobare şi trecere în tablourile de cetăţeni ai statului nostru. Din partea ministerului de justiţie acest act a fost rezolvit abia anul acesta, sub conducerea d-lui dr. Nicolae Popoviciu, în calitate de primar al oraşului Arad, care într’una din şedinţele acestei comisiuni a pus chestiunea la punct şi a dispus înscrierea ulterioară în listă. Cazul acesta n’a fost cunoscut până în prezent de marele public, care, cum era şi firesc, a rămas foarte surprins de această stare de lucruri. Şi iată cum, un bărbat politic ca mult regretatul Ştefan Cicio-Pop, care a avut în organizarea Unirii Ardealului partea Icului, devine abia după moarte cetăţean al ţării pentru întregirea căreia a luptat o viaţă întreagă. D. Radu Cruţescu în Capitală D. Radu Cruţescu, ministrul României la Sofia, rechemat şi numit ministru al României la Moscova, a sosit Marţi în Capitală şi s-a prezentat la Palatul Sturza. -----oxoxoxox^-xoxoxoxo---- D. Zamfirescu a părăsit Varşovia VARŞOVIA, 29 (Rador). — D-na şi d. Al. Duiliu Zamfirescu, ministrul României, au părăsit azi Varşovia, fiind salutaţi la gară de întregul personal al legaţiei, de un mare număr de personalităţi oficiale şi prieteni ai României. Printre alţii se aflau în gară următoarele persoane: subsecretarul de stat la externe şi contesa Szembeck, ministrul Lepkowski, şeful Casei civile şi general Schally, şeful Casei militare a preşedintelui Republicii, etc. Numeroşi prieteni din societatea polonă, printre care d-na Olszowska, contesa Tarnowska, prinţul Czetwertynski, etc. au adus salutul lor; deasemeni reprezentanţii societăţilor polono-române, ai asociaţiei foştilor luptători, ai secţiunei universitare polono-române, precum şi o delegaţie din partea cercului polono-român al liceului „Kozicki“. Despărţirea a avut loc într-o atmosferă foarte călduroasă. D-na Zamfirescu a primit splendide buchete de flori. Cu prilejul audienţei de adio, d. prof. Moscicki, preşedintele republicii polone, a oferit d-lui Al. Duiliu Zamfirescu, ministrul României, portretul său cu dedicație, încadrat într’o ramă artistică de argint. -----oxoxoxox-^-xoxoxoxo---- Delegaţia economică a guvernului Delegaţia economică a guvernului s’a întrunit Marţi seara la Preşedinţie. Au participat titularii departamentelor economice. S’au resolvat lucrări curente. -----oxoxoxox^-xoxoxoxo— D. Thierry chemat la Paris D. Adrien Thierry, ministrul Franţei la Bucureşti, pleacă astăzi la Paris, chemat urgent la Quai d’Orsay, unde va participa la conferinţa miniştrilor plenipotenţiari acreditaţi în ţările amice şi aliate Franţei. -----oxoxoxox-^-xoxoxoxo— Consfătuirea de la d. Gh. Tătărăscu D. Gh. Tătărescu, ministru de stat şi ad-interim la externe, a avut Marţi o consfătuire cu d-nii Mircea Cancicov, ministrul Finanţelor şi Armand Călinescu, ministru de interne. Curentul De la Palatul Regal COMUNICAT No. 38 Mareşalul Curţii Regale comunică următoarele: In ziua de Marţi, 29 Martie 1938, a avut loc la Palatul Regal, un dejun la care au luat parte: Majestatea Sa Regele, Măria Sa Marele Voevod, dpai d-nii: general de divizie Antonescu Ioan, ministrul apărării naţionale şi ad-interim la aer şi marină, general de divizie Popescu Dumitru, general Banciu Sabin, g-ral Zissu D., g-ral Atanasiu V., g-ral Georgescu Petre, g-ral Teodorescu Iosif, g-ral Cristian Eugen, med. col. Popescu Marin, med. col. Saegiu Virgil, med. col. Dumitrescu loan, med. col. Orăşanu Alexandru, med. col. Ionescu Gh., med. col. Racoviţă Aurel, comandor Georgescu loan, col. Georgescu Traian, col. Valeu Alexandru, col. Seracin Pavel, col. Băldescu Radu, col. Grigorovici Rudolf, col. Marinescu Mihail, col. Popovici Dumitru, col. Dobrotescu Cicerone, comandor Dumitrescu Alexandru, col. Saidac Alexandru, col. Stănescu Mihail, col. Marinescu G., col. Manolescu Alexandru, col. Pătruțoiu Nicolae, comandor Gheorghiu Ermil, comandor Jienescu Gh., comandor Burduloiu Traian, It.-col. Brătuianu C., It.-col. Perju loan, It.-col. Stănescu Virgil, It.-col. Petculescu Atanasie, It.-col. Popescu Constantin, It.col. Rosetti Bălănescu C.; cpt. comandor Negru C., It.-col. Repanovici loan. Şeful Casei militare a Maiestăţii Sale Regelui şi adjutantul regal de serviciu. București, 29 Martie 1938. Bugetul ministerului de interne Lucrările pentru întocmirea bugetului ministerului de interne au fost terminate. La cifra de 1.625.298.000 lei a bugetului pe exerciţiul 1937-38, au fost adăugate pe actualul exerciţiu 70 milioane lei pentru hrana jandarmilor, sumă care devenind necesară, a reclamat anul trecut o deschidere egală de credit. Capitolul personalului a fost sporit cu 80 milioane lei, care reprezintă cotele de 10 şi 12 la sută, acordate funcţionarilor. Totalul bugetului ministerului de interne pe exerciţiul 1938-39 se cifrează deci la 1.775.298.000 lei. NORDDEUTSCHER LLOYD BREMEN Călătoria eppr NORVEGIA DANEMARCA „Staft graft" 13387 BRT, de la Lei S270 cu vaporul 1 Iunie —10 Iunie Informaţiuni şi prospecte: Uniunea de voiaj şi comerţ S.A.R. Bucureşti, Strada Gen. Budişteanu Nr. 30 Timişoara, Strada J. C. Brătianu Nr. 39 Sibiu, „Europa*“ Strada Regina Maria Nr. 26 Braşov, „Europa" Strada Regele Carol t^rog sâ se ia la masa de seară ^unGRAMNdeVALS VIATA TI SE PARE O GLUMA Când bei vinul 99DOIEBWVA“ Pivniţele Dealul Zorilor Autarhie administrativă Legea constituţională din 27 Februarie 1938, cuprinde modificări esenţiale în privinţa principiilor cari stau la baza organizării administraţiei locale. Constituţia din 29 Martie 1923 formula principiile organizării administraţiei locale în art. 4, 38, 41, 108, 110 și 112. Astfel aceste texte prevedeau că : a) din punct de vedere administrativ, teritoriul României, în temeiul art. 4, se împarte în judeţe şi judeţele în comune ; numărul, întinderea şi subdiviziunile lor teritoriale se vor stabili după formele prevăzute în legile de organizare administrativă ; b) interesele exclusiv judeţene sau comunale se regulează de către consiliile judeţene sau comunale, după principiile aşezate în Constituţiune şi în legi speciale ; c) aceste legi vor avea de bază descentralizarea administrativă; membrii consiliilor judeţene şi consiliilor comunale sunt aleşi de către cetăţenii români prin vot universal, egal, direct, secret, obligatoriu şi cu reprezentarea minorităţii; la aceştia se vor putea adăuga prin lege şi Statul este o sinteză de organe şi funcţiuni. Este o sinteză pluri-funcţională, răspunzând misiunii de a satisface interesele generale ; adică, de a realiza acele interese care trec dincolo de limitele locale şi particulare , de care se leagă existenţa unei societăţi organizate, care sprijină o normală desvoltare a intereselor locale şi particulare, în armonie cu acele interese generale pe temeiul căreia se încheagă organismul Statului. De aceia, între interesele generale, care găsesc o totală integrare în organismul de Stat şi între interesele particulare şi locale, nu există o separaţie absolută. Vigoarea Statului se sprijină şi pe puterea de viaţă a particularităţilor circumstanţiale. Din diversitatea multiplelor posibilităţi de viaţă locală şi particulară, se desprinde unitatea şi armonia vieţii statale. O întrepătrundere, continuă şi permanentă, le condiţionează şi existenţa şi tăria lor. Aşa se explică pătrunderea fenomenelor juridice şi administrative centrale în mecanismul admrinistraţiunei locale şi pătrunderea acestora în mecanismul juridic şi administrativ al vieţii centrale. Organizarea relaţiilor dintre localităţi şi puterea centrală, fixează limitele regimului administrativ. Regimurile administrative, au evoluat odată cu regimul politic şi ca o urmare a regimul politic: de la autoritate la libertate şi de la libertate la autoritate. Regimul administrativ al descentralizării, consacrat de legiuitorul constituant, până la legea constituţională din 1938, găseşte, până la un punct, o explicaţiune istorică. Până la cele dintâi legiuiri fundamentale ale Statului nostru, adică până la Regulamentul organic, al Munteniei din 14 iulie 1831 şi până la Regulamentul organic al Moldovei din Ianuarie 1832, nu poate fi vorba de o organizare administrativă descentralizatoare în Ţările Româneşti, deşi oraşele noastre aveau atribuţiuni de putere publică şi personalitate morală. Cu anul 1831, în Valahia, începe o mişcare de centralizare. Astfel în cap. IV anexa 2 s. I a Regulamentului organic al Munteniei, se spunea : „Stăpânirea socotind că îngrijirea pentru toate cele ce privesc la buna fericire a unui oraş, nu poate fi încredinţată decât acelora cari, mai cu deosebire, se folosesc într’însa, au socotit să le dăruiască drepturile de a-şi chivernisi ale lor interesuri prin sfaturi orăşeneşti alcătuit de mădulare alese de către însuşi locuitorii acelor oraşe“. Iată formularea clară a principiului descentralizării cuprinzând într’însa cele două elemente ale descentralizării : puterea de deciziune proprie şi electivitatea organelor administrative locale. M. Cogălniceanu în „Dorinţele Partidei Naţionale“ din 1848 la pag. 22 nr. 29, ed. G. Mârzescu Iaşi 1883, formulează deasemenea necesitatea descentralizării , administrative: „Trebue dat fieştecărui ţinut, oraş, comună, dritul ca prin respectivele sale sfaturi să-şi controleze interesele locale fără amestecarea puterii centrale. Aceste sfaturi ar învia din nou viaţa municipală şi interesul pentru lucrul public , şi prin urmare, înaintând buna stare a comunelor, oraşelor şi ţinuturilor, ar face şi bunăstarea ţărei întregi. Trebue clar primit de princip că tot ce se poate face pe membrii de drept şi membrii cooptaţi, între care pot fi şi femei majore. Art. 38, 110 şi 112, complectează aceste norme fundamentale. Constituţia din 27 Februarie 1938, fixează normele fundamentale privitoare la organizarea administraţiei locale, în art. 31, 79, 80 și 81. Din cuprinsul acestor texte se desprind două constatări importante cu privire la regimul administrativ local, aşa cum rezultă din principiile constituționale : a) prin înlăturarea art. 4 prevăzut în Constituţia din 1923, determinarea diviziunilor teritoriale administrative nu mai are un caracter constituţional, limitativ şi obligatoriu. b) în temeiul art. 79, care înlătură alin. 2 şi 3 din textul art. 108 al vechei Constituţii, determinarea regimului administrativ local nu are o valoare constituțională , legea constituțională nu a prevăzut principii minime cu privire la organizarea administrativă locală, lăsând legiuitorului ordinar, toată libertatea în această materie, bloc, să se facă de către puterile sale". Repetată de Convențiunea de la Paris în al ultim al art. 46, ideia descentralizării se întâlnește în formulele programatice ale partidelor politice din acea vreme. Primele legi de organizare administrativă au încercat înfăptuirea unor organizări administrative descentralizatoare. Constituţia dela 1866, proclamă principiul descentralizării administrative şi al independenţei comunale. Capit. V din Constituţia dela 1866 tratând despre instituţiunile judeţene şi comunale spunea în art. 106: „instituţiunile judeţene şi comunale sunt regulate de legi“, iar art. 107 spunea : „aceste legi vor avea de bază Autoritatea şi libertatea reprezintă forţele dinamice în limitele cărora evoluiază organizarea administrativă a unui Stat. După cum autoritatea şi libertatea nu sunt idei contrazicătoare, tot aşa organizările administrative sprijinite pe o recrudescenţă a ideii de autoritate sau de libertate, nu sunt contrazicătoare ; ele sunt formele variate cari cuprind forţe active noui, forţele vieţii mereu schimbătoare. De altfel nici autoritatea, nici libertatea nu sunt concepte cu un conţinut rigid, fix. Există o schimbare, în timp, a conceptelor însăşi pe care se întemeiază organizarea administrativă a unui Stat. Şi autoritatea şi libertatea au o bază psihologică. Autoritatea, am spus , reprezintă relaţia de supraordonare şi subordonare, transformând nevoia omului de a se supune unei puteri superioare, într’o normă de drept. Libertatea nu înseamnă lipsa de lege, nici lipsa de autoritate, ci înseamnă nevoia omului de a lucra, după impulsurile sale lăuntrice, potrivit legilor vieţii şi legilor societăţii; temeiurile acestea ale libertăţii şi autorităţii se transformă, după spiritualitatea epocii. In Statul modern se desemnează un nou conţinut al libertăţii şi autorităţii, un nou raport între aceste fapte. Astfel în locul autorităţii formale se realizează o autoritate reală, cu un substrat psihologic împins până la ideia de credinţă, autoritate personificată în voinţa unui om ales, expresie a simţului juridic popular, voinţă ale căreia limite sunt pur subiective. Se poate cerceta dacă autoritatatea aceasta reală, personală, autonomă şi originară nu tinde să devină o dictatură şi încă ideologică, în măsura în care cea dintâi jertfă trebue să fie libertatea spiritului. Tot astfel am arătat că în locul unei libertăţi formale, înţeleasă ca un drept, nu ca un dar, nu ca o concesie, nu ca o datorie, în Statul modern în transformare, se tinde la realizarea unei libertăţi reale şi pozitive, supusă ordinei în limitele Statului, a căreia superioritate de scopuri impune. Astfel desprindem un înţeles nou al autonomiei administrative, în Italia şi al descentralizării administrative, în Germania. In Italia de la conceptul autonomiei administrative am ajuns la autarhia administrativă, pe care autorii italieni o privesc tot ca un regim administrativ autonom. Nici libertatea deplină a deriziunilor juridice, nici electivitatea agenţilor administrativi locali, nu constituesc trăsăturile caracteristice ale regimului descentralizarea administraţiunii mai complectă şi independenţa comunală“. Formula legiuitorului constituant din 1866 este şi elastică şi cuprinzătoare de pleonasm juridic. Elastică în redactare prin expresiunea „mai complectă“, şi elastică, prin acea că nu se determină conţinutul juridic al noţiunii de descentralizare, lăsând în grija legiuitorului ordinar acest lucru. Formula legiuitorului constituant cuprinde şi un pleonasm juridic, întrebuinţând cumulativ, expresiunile: „descentralizare administrativă“, şi „independență comunală". Descentralizarea administrativă, în sistemul nostru juridic, are valoarea unui principiu constituțional. Totuși organizările administrative locale au fost supuse unui regim de centralizare administrativă. Legiuitorul constituant din 1923 înscrie prin art. 108 deasemeni principiul descentralizării administrative pentru administraţiunile locale. Ideea elecţiunei membrilor colegiilor de administraţiune locală apare ca un element esenţial al sistemului de descentralizare administrativă locală, iar cuvintele „independență comunală", dispar în redactarea textului constituțional din 1923. Neexistând însă în textul Constituției din 1923, o definire a descentralizării , administrative, legiuitorul ordinar prin diferitele legi de organizare administrativă, a fixat norme de organizare care în realitate aveau un conţinut centralizator. Ceea ce înseamnă că realitatea vieţii administrative era mai puternică ca principiile. De aci s-a născut nevoia de a se lăsa toată libertatea legiuitorului ordinar, atât în ceea ce priveşte fixarea conţinutului regimului administrativ, cât şi numărul diviziunilor administrative, norme cari de altfel nu trebuesc prevăzute în legea fundamentală. Cu atât mai mult cu cât, în această materie, prefaceri adânci sunt în curs de desfăşurare , prefaceri cari ar putea să însemne sugestii şi pentru legiuitorul român şi pe care le însemn aici, autonomiei administrative. Localitatea reprezintă, în raport cu administraţia centrală a Statului, o persoană juridică distinctă, având o competinţă specială prin lege şi pentru folosul comun, derivând din puterea originară a Statului. Recrutarea agenţilor administrativi, prin elecţiune, înseamnă o desemnare; ori, ea trebue să aibe valoarea şi cuprinsul unei delegaţiuni de funcţiuni din partea grupării locale. Ceea ce constitue o caracteristică esenţială a autonomiei este puterea de autodeterminare a administraţiunilor, în limitele fixate de lege ; personalitatea juridică a diviziunei administrative teritoriale. Autarhia administrativă reprezintă: „organizarea personificată în Stat“, după cum libertatea însăşi nu poate fi înţeleasă decât ca o concesie făcută de Stat înscopul „asigurării desvoltării normale a vieţii individuale considerată ca o condiţie necesară a desvoltării sociale“. In Germania descentralizarea capătă un nou conţinut, sub influenţa regimului nou. Efectivitatea agenţilor locali nu constitue elementul esenţial al acestui regim administrativ; persoane juridice de drept public, altele decât Statul, exercită anumite atribuţiuni administrative, detaşate din cadrul atribuţiunilor administrative ale Statului; aceste persoane juridice de drept public au o independenţă faţă de stat. In această independenţă faţă de Stat stă însăşi concepţiunea autonomiei administrative; administraţia locală nu se face în numele Statului şi pentru Stat. Statul crează şi recunoaşte aceste persoane juridice de drept public autonom. Prin urmare puterea Statului poate fi desmembrată în folosul persoanelor juridice administrative locale, care capătă, prin actul de creaţie şi recunoaştere din partea Statului, în aceste limite, o putere autonomă. Această concepţie a administraţiei autonome se explică în cadrul politic naţionalist, în care întreaga viaţă publică este organizată pe principiul instituţiei „Führung“, al cărei titular este „Führer“-ul, care deţine o putere originară şi totalitară, personificând, ca nimeni altul, în mod superlativ „Volksgeist“ al comunităţii, poporului („Volksgemeinschaft“). Puterea „Fuhrer“-ului este şi rămâne totalitară. Puterea Statului nu rămâne întreagă , ea poate fi şi este împărţită cu persoanele juridice de drept public, dotate cu autonomie administrativă. Iar Statul, ca şi diviziunile administrative, dotate cu personalitate juridică, sunt instrumente ale „Führer“-ului; ele realizează in acest mod puterea „Führung“-ului. -----oxoxoxox-^-xoxoxoxo—— J Evoluţia constituţională a regimului administrativ local Autarhie administrativă de ION V. GRUIA închiderea exerciţiului financiar In vederea încheerii anului financiar, ministerul de finanţe a dat ori tuturor direcţiilor de contabilitate ale ministerelor, administraţiilor financiare şi serviciilor centrale, instrucţiuni privitoare la închiderea scriptelor pe ziua de 31 Martie 1938, închiderea exerciţiului se va face pe fiecare registru în parte prin dresare de procese verbale. Se vor întocmi şi procese verbale generale din care câte un exemplar va fi înaintat ministerului de finanţe, iar al doilea înaltei Curţi de Conturi. -----oxoxoxox-^-xoxoxoxo—— Moartea d-nei Poruţiu La Cluj a încetat din viaţă, soţia profesorului Petre Poruţiu. Defuncta este cumnata d-lui V. V. Tillea. Fostul subsecretar de Stat a plecat la Cluj, unde va asista la înmormântarea d-nei Poruţiu, de unde se va întoarce Vineri în Capitală. Doi oaspeţi francezi vizitează centrul străjeresc Breaza BREAZA, 29 — Centrul de îndrumare străjerească de la Breaza, a primit vizita a doi oaspeţi francezi: d-na Le Boloy, o recunoscută ziaristă de la cotidianul „Epoque”, ziar naţionalist francez şi cpt. Andre Faure un cunoscător al limbii române. Cpt. Andre Faure, în timpul războiului mondial, a luptat în rândurile noastre, chiar pe teritoriul românesc. D-sa a vorbit şi scris în românşte, arătându-şi admiraţiunea pentru înfăptuirile Străjii Ţării. La centrul Breaza, oaspeţii au fost primiţi de către d-nii maior Panait Jugănaru, comandantul centrului, prof. Dionisie Maior, director de studii, cpt Băbuş, administratorul centrului, cpt. medic Eftimovici. Oaspeţii au fost conduşi prin localul centrului, vizitând sălile de cursuri, de masă, dormitoarele, sala festivă, etc. Seara, s’au reîntors la București. In jud. Prahova şi Dîmboviţa PLOEŞTI, 29. — Azi dimineaţă o ploaie deasă a început să cadă asupra oraşului şi judeţului nostru. Din cauza temperaturii din ce în ce în scădere, ploaia s’a transformat în zăpadă. A nins în tot judeţul, atât la munte, cât şi la şes, până în apropiere de Bucureşti. In regiunea muntoasă zăpada s’a aşternut în strat gros. Dacă după această ploaie-ninsoare temperatura nu va continua să scadă prea mult — cu alte cuvinte dacă nu vom avea ger — vişinii şi caişii cari au început să înflorească, nu vor avea de suferit. TÂRGOVIŞTE, 29. — Astăzi în cursul zilei temperatura a scăzut foarte brusc, sub zero grade. Zăpada în fulgi mari, grei, însoţită de un frig aspru, a continuat să cadă din abundenţă.