Curentul, iulie 1938 (Anul 11, nr. 3739-3769)

1938-07-01 / nr. 3739

Vineri 1 Iulie 1938 grena politică pentru modificarea Codului penal şi-a terminat lucrările Marţi dimineaţă, s-a întrunit, la mi­nisterul justiţiei, sub preşedinţia d-lui Dinu Simion, secretarul general, Co­misia pentru modificarea codurilor penale. Comisiunea, în această şedinţă, a terminat punerea de acord a codu­rilor penale cu dispoziţiunile nouei Constituţiuni. Peste câteva zile, ante-proectul de modifica­re a codurilor penale va fi redactat definitiv şi supus pentru a­­probare d-lui ministru al justiţiei, Victor Iamandi, împreună cu expu­nerea de motive care va ara ta şi jus­tifica toate modificările aduse. D. Dinu Simion, senator general al ministerului justiţiei,urma con­­staturilor făcute cu ochia inspecţiei de la penitenciarul Piteşt a dispus de urgenţă alocarea fondator necesare construirii unei noui clădiri moderne pe locul celei vechi, asemănătoare penitenciarului R. Sărit. Campania de lucru a guvernului continuă într’un ritm viu. Primele realizări, in toate domeniile, au şi fost înregistrate, ele fiind de na­tură a încuraja şi mai mult echipa ministerială în desăvârşirea operei ce şi-au propus să o înfăptuiască. înainte de a se păşi mai departe, s’a făcut încă un atent examen al situaţiei, M. S. Regele Carol II interesându-se — în cadrul unui consiliu de miniştri — de activita­tea dela fiecare departament în parte. Consiliul, sub înalta preşedinţie a Suveranului, s’a ţinut Marţi după amiază la Palatul Regal. D. Armand Călinescu, ministrul de interne şi ad-interim la educaţia naţională, a făcut o largă expunere a situaţiei interne şi asupra lucră­rilor în legătură cu şcoala. D. Petrescu-Comnen, ministrul afacerilor străine, a expus situaţia externă, D. Mihail Ghelmegeanu, minis­trul lucrărilor publice şi comuni­caţiilor, a înfăţişat Suveranului şi consiliului activitatea şi realizările dela departamentul ce-l conduce. , In general, s’a expus situaţia lu­crărilor din actuala campanie. COMUNICATUL OFICIAL După terminarea consiliului s-a dat de la Preşedinţie următorul co­municat oficial: „Un consiliu de miniştri a avut loc ori la ora 16:30, la Palatul Regal, sub înalta preşedinţie a M. S. Regelui. „Au luat parte 1. P. S. S. dr. Miron Cristea, patriarhul României şi preşe­d­­dinte al consiliului de miniştri; Armand­ Călinescu, ministrul interne­lor şi ad-interim la educaţia naţio­nală ; d. M. Ghelmegeanu, ministrul lucrărilor publice şi comunicaţiilor; d­ .N. Petrescu-Comnen, ministrul a­­facerilor străine; d. D. Constantines­­cu, ministrul economiei naţionale; d. gen­eral de divizie G. Argeşeanu, mi­nistrul apărării naţionale; d. M. Ha­lea, ministrul muncii; d. general me­dic dr. Nicolae Marinescu, ministrul sănătăţii şi ocrotirilor sociale; d. ge­neral Paul Teodorescu, ministru ae­rului şi marinei; d. general Alexan­dru Glatz, subsecretar de stat la de­partamentul apărării naţionale; d. Mi­hai Măgureanu, subsecretar de stat la preşedinţia consiliului de miniştri ; d. D. V. Toni, subsecretar de stat la ministerul educaţiunii naţionale. „Miniştrii au făcut pe rând o ex­punere asupra stadului lucrărilor din actuala campanie. „Consiliul a luat sfârşit la ora 20 TREI LUNI DE GUVERNARE întrucât Marţi s-au împlinit trei luni de guvernare, I.P.S.S. Patriar­hul Miron, preşedintele consiliului de miniştri, a ţinut să felicite pe membrii guvernului pentru activi­tatea depusă. I. P. S. S. Patriarhul Miron a reamintit greutăţile întâmpinate de guvernul prezidat de d-sa, subli­niind realizările din acest scurt răstimp. —— OIOXCXOX-^-XOXOXOXO-------­ Noui subdirectori la finanţe Prin decizia ministerului de fi­nanţe Nr. 134780 din 1938, domnii: Teodor Stănculescu şi Gheorghe Peneş, au fost delegaţi a îndeplini funcţiunea de subdirectori la di­recţiunea mişcării fondurilor, în­cepând dela 1 iulie a. c. ——oxoxoxox-^-xoxoxoxo—— Un nou controlor superior D. general Banciu, controlor supe­rior, a fost primit eri de d. M. Mă­gureanu subsecretar de Stat al pre­şedinţiei consiliului. D-sa va depune în cursul, acestei săptămâni jurământul în faţa M. S. Regelui. Important consiliu de miniştri la Palat Realizările guvernului în primele trei luni. Stadiul lucrărilor din actuala campanie i./A. L M. S. REGELE CAROL II Neregulile de la primăria Craiova Ministerul de interne a pus in disponibilitate patru tuncb­onari CRAIOVA. 28. — Ministerul de interne ne mai așteptând re­zultatul anchetei asupra neregu­­lelor săvârșite la primăria muni­cipiului Craiova, a dispus pune­rea în disponibilitate a d-lor a­vocat Ath. Iliescu, ing. Otto He­­seiman, Carada şi arhitect Vin­­cenţiu. Punerea în disponibilitate a ce­­lor patru funcţionari a fost fă­cută chiar în cursul zilei de eri. Şedinţa senatului universitar din Capitală Senatul universităţii din Capitală a ţin­ut Marţi şedinţă sub preşedinţia d-lui. rector C. Stoicescu. Senatul a aprobat ca d. dr. Io­nescu-Siseşti să ocupe catedra va­cantă de clinica boalelor nervoase şi electroterapie, de la facultatea de me­dicină. In urma unor discuţii, s’a decis ca şi de aci înainte să se prelungească dreptul de funcţionare al conferen­ţiarilor dela facultatea de medicină.­­Această prelungire se va face din 6 în 6 ani, de consiliul profesoral şi Senat. Deasemeni, s’a hotărât ca publica­rea catedrelor vacante de la univer­sitate­ să se facă de rectorat, potrivit dispoziţiilor legii, şi nu de ministe­rul educaţiei. Senatul a aprobat crearea confe­rinţei pentru studul plantelor de nu­treţ, pe lângă ca­dra de zootehnie de la facultatea de medicină veterinară S-a aprobat ca d. prof. Al. Rosetti să suplinească la catedra de „filolo­gie romanică ci privire specială la limba română" dela facultatea de li­tere. Deasemeni a aprobat ca d. dr. Tr. Nasta să ocupe catedra de anatomie topografică și chirurgicală dela fa­cultatea de mdicină, iar d. George Fotino să ocupe catedra de „istoria dreptului pubn şi privat cu referin­ţe la vechiul drept românesc", de la facultatea de rept. Şedinţa a fst apoi ridicată, hotă­­rîndu-se ca Sola­tul să se întrunească din nou, la toamnă. Completarea consiliului superior al magistraturii X. S. Regele a semnat Mari decretul . . .n care se completează, după cum urmează, consiliul superior al magis­­t­r­aturii. Din partea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie : Ca membru d. Luciliu N. Ştefănes­­cu, consilier la înalta Curte de Casa­ţie şi Justiţie, în locul d-lui Dimitrie Cihodariu, înaintat. Ca supleanţi, d-nii Nicolae N. Ciu­­rea şi Ciprian Scripcă, consilieri la înalta Curte de Casaţie şi Justiţe, primul In­ locul d-lift In­ciliu -N- Şte­­fănescu iar secundul rft locul­ d-lui Eugen Petit demisionat. D. David Rusu, judecător de in­strucţie cu grad de preş. de trib. la trib. Mureş, se numeşte după cerere jude de şedinţă cu acelaş grad la a­­celaş tribunal, în locul d-lui Constan­tin Poboran, trecut în alt post. D. Nicu G. Merineanu, jude de şe­dinţă la trib. Covurlui, se numeşte jude de instr. la acelaș trib, în locul d-lui Pantelim­on I. Matei, înaintat. Sosirea directorului general al Soc. „Air­ France“ In Capitală . Marţi d­­a la ora 7, a sosit cu a­­ionul de cursă regulată de la Paris, d. Louis Allegre, directorul general­ al companiei de navigaţie aeriană "..Air France", însoţit de d. Schnei­der, funcţionar superior la aceiaş companie, fiul marelui industriaş francez proprietarul marilor uzine de armament Schneider-Creusot. D. Allegre a venit în Capitală spre a face o vizită de curtoazie autorită­ţilor româneşti. D-sa este unul din p­onderi, aviaţie­ comerciale din lu­mea întreagă ; în timpul marelui răsboi a fost comandant de subma­rin, în care calitate a fost decorat, pentru fapte vitejești, cu ordinul Le­giunii de onoare în gradul de co­­.71ț)*dor. Ca membru fondator al companii­­ei, „Air-France" şi „Air-Orient“ -■ c a s’a ocupat, îndeaproape de o cât mai desăvârşită exploatare a avia­­■ re­ comerciale franceze.­­ A trecut de numeroase ori Atlan­ticul de Sud pentru a organiza te­meinic legătura aeriană cu Ameri­ca latină. Pe aeroport distinşii oaspeţi au fost întâmpinaţi de d-nii: c-dor An­drei Popovici, preşedintele soc. „La­­res“, c-dor Scarlat Rădulescu, direc­torul aviaţiei avile; col. Beaune, a­taşatul aviatic francez; Peugeot, adm. delegat al soc. „Air France Amnette şi Sp. Varna”, directori la aceiaş societate; It. c­dor Iacobescu; cpt. Simion, etc. La coborîrea din av.on, d-nii Al­legre şi Schneider s’au întreţinut câteva momente cu cei de faţă, întrebat de noi asupra scopului vizitei, d. Allegre, ne-a comuni­cat că vine în ţară spre a lua contact cu personalităţile de frun­te în vederea unei cât mai strân­se şi mai amicale colaborări cu a­­viaţia română.­­ D-sa ne-a împărtăşit mulţumi­rea ce o simte de a se afla în mij­locul nostru unde numără foarte mulţi prieteni. „Am admirat, imediat ce am trecut cu avionul din­­Iugoslavia în România, bogatele dv.şi holde. Am constatat, de asemenea, cu plăcere, că la dv. se lucrează in­tens la şosele şi am re­marcat pes­te tot o activitate intensă care îmi arată că țara dv. e în plină pros­peritate". S’a se­rvit, la bufetul' ae^iBfcntului. băuturi răcoritoare. ■ti Primirea pe aeroport Curentul Modificarea legii teatrelor naţionale Formaţia comitetelor de direcţie. Numărul artiştilor pe teatre. Salariile personalului artistic şi tehnic. Organizarea turneelor. Încadrarea. Sancţiunile prevăzute de lege. Pensionarea din oficiu a artiştilor. ART. 1. — Legea pentru organiza­rea Teatrelor Naţionale, Operelor Ro­mâne şi a spectacolelor se modifică precum urmează: La, art. 3, al. 1 se, adaugă:­ „precum şi de impozitul pe specta­cole, pentru reprezentaţiile a căror produs se va face venit în întregime la bugetul respectiv“. Art. 10, al. 1 se modifică astfel: „Un reprezentant al ministerului de finanţe desemnat de ministerul res­pectiv, pentru Teatrul Naţional din Bucureşti“. La finele articolului după al. 1 se adaugă: „Nu pot fi membri ai comitetului de direcţie soţii artistelor angajate în acelaş teatru“. Art. 16 se modifică astfel: „Membrii comitetului de direcţie sunt opriţi a se manifesta în contra intereselor şi prestigiului instituţiu­­nii. Ei vor depune toată diligenţa pen­tru apărarea intereselor instituţiunii. Singur ministerul cultelor şi artelor este în drept a hotărî asupra întâmpi­nărilor pe care delegaţii săi în comi­tet le pot face. Orice abateri de la aceste Îndatoriri pot atrage revocarea membrilor co­mitetului, pe baza unei anchete făcu­­te de directorul general al teatrelor şi operelor. Revocarea se va face prin înalt Decret Regal la propunerea motivată a ministerului cultelor şi artelor“. Art. 27 lit. G al. 4 se modifică ast­fel: „Aprobarea proceselor verbale se va da de ministerul finanţelor in con­diţiunile art. 23 din legea impozitu­lui pe spectacole. Anularea sau refu­zul de aprobare a acestor procese verbale nu poate avea loc decât cu consimţământul prealabil al ministe­­rului cultelor şi artelor“. Art. 27 lit. H. se modifică astfel: „Cota de 8°/o prevăzută la al. 1) se măreşte la 12°/o, restul alineatului ră­­mânând neschimbat. Cota de 72°/o prevăzută la al. 4) se reduce la 68%, iar cotele 36 şi 36 pre­văzută la al. a şi b se reduc respec­tiv la 34% şi 34%, restul textului rămânând nemodificat. La art. 39 se adaugă: „Directorul general al teatrului este membru de drept în comitetele de lectură şi poate lua parte la şe­dinţa când crede de cuviinţă in acest caz el prezidează comitetele. Ministerul cultelor şi artelor va în­­tocmi prin direcţia generală a teatre­lor un repertoriu permanent de pie­sele pentru matrnee şcolare, luând şi avizul comitetelor de lectură şi al ministerului educaţiei naţionale“. Art. 54 al. 2 se modifică astfel: „Numărul personalului artistic per­manent va fi la București de un ma­xim 65, din care cel mult 25 perso­nal femenin; la celelalte teatre de maximum 35, din care cel mult 1/3 personal femenin“. La art. 72. Cifrele 15%—25% din cele două alineate se înlocuesc cu 15%—20%. Se adaugă un ultim ali­neat la fine: „Toate sporurile de mai sus se vor înscrie în bugetul anului următor a­­celuia în cursul căruia ele au fost a­­cordate și numai de la această dată intră efectiv în vigoare“. Art. 75 al. 3 se modifică: „Pentru personalul artistic perma­nent și tehnic superior, din cadrul definitiv, salariul minim va fi de lei 10.000 brutto lunar pentru Teatrul Na­ţional din Bucureşti, iar salariul ma­xim de 27.000 lei brutto lunar pen­tru toate teatrele naţionale“. Art. 78 al. 1 se modifică astfel: „Personalul artistic permanent şi cel tehnic va fi pus la retragere, din oficiu, pentru limită de vârstă la 57 ani împliniţi, sau la 30 ani de ser­viciu“. La art. 80 se adaugă un al doilea alineat, ,Lipsa nem­otivată de la trei repe­tiţii sau de la o reprezentaţie, ori re­fuzul de a interpreta un rol hotărît de direcţie, atrag, de drept, rezilie­rea­ contractului din culpa artistului şi îndepărtarea lui din teatru, chiar dacă face parte din cadrul perma­nent definitiv. Lipsa nemotivată ca şi refuzul se constată de comitetul de direcţiune, care este în drept să aplice şi sanc­ţiunea aici prevăzută“. La art. 122 se adaugă: „Artiştii Operelor Române pot or­ganiza turnee sau spectacole particu­lare pe răspunderea lor numai cu a­­probarea şi în condiţiunile fixate de comitetul de direcţie. In orice caz, a­­cordarea unor concedii pentru turnee, spectacole particulare ori studii, în ţară sau străinătate, nu se poate ob­ţine între 4 Octombrie şi 15 Martie ale fiecărei stagiuni decât şi cu apro­barea ministerului. Artiştii operelor române şi teatre­lor naţionale sau operelor române cari în producţiile lor întrebuinţează denumirea mincinoasă de artişti ai u­­nui teatru sau operă, vor fi pedepsiţi conform codului penal pentru delic­tul de înşelăciune, pe lângă retrage­rea definitivă a dreptului de a mai profesa“. Art. 146 se adaugă următoarea mo­dificare: Alineatele 2 şi 3 se modifică astfel: „Vor avea în mod oblgatoriu locuri permanente la orice spectacole urmă­toarele autorităţi: a) ministerul cultelor şi artelor; b) ministerul finanţelor; c) directorii teatrelor naţionale din localităţile res­pective; d) direcţiunea generală a po­liţiei; e) prefectul poliţiei Capitalei; f) reprezentantul corpului de pom­pieri; g) reprezentantul asistenţei me­dicale (Salvarea); h) oficiul naţional de turism, numai pentru reprezenta­ţiile de cinematograf; i) primăriile, în localitatea lor de reşedinţă, la teatrele subvenţionate de ele; j) şeful cenzu­­rei militare şi cenzorul de serviciu militar din localitate; k) primul pro­­curor şi procurorul de serviciu al par­­chetului civil; l) primul procuror şi procurorul de serviciu militar; m) comisarul de serviciu in circumscrip­ţia sa. Du­pa alineatul 6 se adaugă: Socie­tatea de Radio-Difuziune asimilează în totul cu ziarele şi revistele cari au apariţie de 5 ani. Restul alineatelor rămân neschim­bate. La art.149, se aduc următoarele mo­dificări: La alineatul 8 — se înlocueşte cu­vântul un regulament — cu o decizie ministerială. •­­ Se suprimă alineatele 9, 10, 11, 12 şi 13. Ultimul alineat se modifică astfel: „Sunt dispensaţi de obligaţia obţi­nerii­­ cărţii­­ de liberă profesie artiştii de naţionalitate străină, care vor pro­fesa în condiţiunile prevăzute la art. 150 din această lege. Lăutarii instrumentişti sau vocali — cari îşi­ exercită profesiunea în sate, comune rurale şi comune urbane ne­­reşedinţe sunt scutiţi de a face parte din sindicate şi de a avea cărţi de liberă profesie“. La art. 158. » Afară de măsurile de oprelişte pre­văzute la art 149, orice întreprinză­tor de spectacole, care va angaja sau va lăsa să joace pe scena sa vre-un artist sau muzicant căruia i s’a retras autorizaţia de exercitare a profesiunei de către minister prin direcţia gene­rală a teatrelor, se va pedepsi cu o amendă de 5000—20.000 lei. Această amendă se va încasa de ministerul cultelor şi artelor vărsân­­du-se la fondul taxei teatrale şi arti­stice. Cu aceiaşi amendă vor fi pedepsiţi artiştii şi muzicanţii cari se produc fără autorizaţia ministerului, precum şi agenţii teatrali şi artistici care au încheiat contracte de angajament cu a­semenea artişti. * Sunt­ în totul aplicabile dispoziţiu­­nile articolului de faţă şi patronilor de local cu program artistic sau în­treprinderilor de spectacole, care nu posedă autorizaţiunea de funcţionare a localului respectiv. Deasemenea sunt pasibili de o a­­mendă dela 1000—20.000 lei, în bene­ficiul Caselor de ajutor a sindicatelor în drept, angajaţii şi patronii care îi angajează fără a cerceta în prealabil dacă aceştia posedă cărţi de liberă profesiune conform art 49 al. 1. Contravenţiunile se vor constata de către: a) Reprezentanţii ministerului cul­telor şi artelor, direcţia generală a teatrelor, având delegaţie specială; b) precum şi organele poliţieneşti care vor încheia procesele verbale de con­travenţie, în asistenţa a doi martori. Asistenţa martorilor nu este necesară pentru procesele verbale dresate de către delegaţii ministerului. Judecarea contravenţiunilor este de competenţa instanţelor de drept co­mun. Art. 166 se modifică astfel: „Personalul artistic şi tehnic al teatrelor naţionale şi operelor româ­ne, care pe data de 1 August 1938, va avea cel puţin 15 ani calculabili la pensie, va putea fi din oficiu pus în retragere, pe aceiaşi dată, urmând a primi pensia cu dispensă de vârstă. La calcularea drepturilor la pensie­­ se vor socoti în plus 5 ani, pentru care teatrele şi operele respective, vor fi obligate să achite din bugetul lor Casei de Pensiuni a personalului teatrelor naţionale şi operelor româ­ne, în termen de cel mult 2 ani, re­ţinere de 10%, pe acest interval, cal­culate asupra salariului actual. Hotărârile de punere în retragere se vor lua de comitetul de direcţie cu majoritate de 2/3, când se va lua în discuţie, situaţia întregului personal din această categorie Votul va fi se­cret, iar hotărârea comitetului de di­recţie respectiv, care se va comunica urgent ministerului cultelor şi artelor, nu va rămâne definitivă decât după ce va fi aprobată de ministru“. La art. 167, se interpretează precum urmează: „încadrarea obligatorie a personalu­­lui artistic şi tehnic, căruia nu i se vor aplica prevederile art. 165 şi 166 se face fie în cadrul provizoriu, fie în cel definitiv, după aprecierea co­mitetului de direcţie independent de vechimea in teatru sau operă, a per­sonalului respectiv. Art. 170 se interpretează precum urmează: „Prin artişti cu titlu de societari ai teatrelor naţionale aflaţi în funcţiu­ne“, se înţeleg numai acei artişti dra­matici, care la 20 Martie 1937, func­ţionau în calitatea de artişti socie­tari pe baza unui contract, care le recunoştea această calitate, încheiat în condiţiunile şi în conformitate cu dispoziţiunile art. 120 al. a) din le­gea teatrelor naționale și operelor ro­mâne, din 10 iulie 1930, cu modifi­cările ei ulterioare. »omom^»o»o«o«R Pentru supuşii străini Termenul de depunera taxelor în conformitate cu decretul-lege nr. 1350 din 2­9 Martie 1938, pentru salariaţii supuşi străini, a fost prelungit de ministerul muncii până la 15 Iulie a. c. Patronii care nu vor depune taxa pentru supuşii străini din serviciul lor în termenul arătat mai sus, sau vor depune o taxă mai mică decât aceea care trebue plătită, vor suferi sancţiunile prevăzute de decretul­­lege. Pălăriile AtkFA SUNT SUPERIOARE AM?A Cal. Victoriei 33 WM* Frakcat­ Str. Doamnei 6 colţ Amd. Str. Lipscani 65 BUCURESTI PI ■»E STOMACOt GOI DTMlN^TA Sl IN TIMPUL MESELOR VICHY-CELESTINS normalizează NUTRIŢIA DIABETICI — ARTRITICI REUMATICI Elegante Precise dă ora exactă lunii întregi La 1 Iulie intră in vigoare nouile timbre judiciare Prin noul decret-lege din 23 Iu­nie 1938, pe lângă timbrele judi­ciare existente, s’au mai înfiinţat timbre judiciare a 1 leu pentru ju­decătorii şi a 5 lei pentru judecă­torii, tribunale şi înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conform dispoziţiunilor ministe­rului Justiţiei, fabrica de timbre a Statului a confecţionat şi a înain­tat direct la depozitele C. A. M. din toată ţara, timbre judiciare de 1 leu de culoare galbenă şi de 5 lei de culoare roşie, care se apli­că obligatoriu la instanţele de mai sus cu începere de la 1 iulie a. c. Debitanţii, urmează să se apro­vizioneze urgent cu astfel de tim­bre în interesul lor şi al bunului mers al justiţiei. -OXOXOXOX^XOXOXOXO-r- Convocarea rectorilor şcoalelor de învăţământ superior . Rectorii academiilor de educaţie fi­zică, arhitectură, agricultură, comerţ şi cel al şcoalei politechnice, toţi din Bucureşti, sunt convocaţi la ministe­rul educaţiei Vineri 1 Iulie, ora 10 a. m., spre a aviza la nouă mijloace de alimentare a „fondului universitar”, spre a putea face faţă obligaţiunilor pe care legea le pune în sarcina acestui fond. Inspecţiile şi vizitele d-lor miniştri Ionescu-Siseşti şi Victor Iamandi la Iaşi IAŞI, 28.­­ D. prof. Ionescu-Si­­seşti, ministrul agriculturii şi dome­niilor, a vizitat ori oraşul şi jude­ţul nostru. D-sa este întovărăşit in aceste inspecţii de d-nii: Petrescu, director de cabinet, Th. Mândru, di­rectorul general al agriculturii, Plama­­deala, arhitectul ministerului şi prof. Munteanu, directorul institutului de ameliorare a plantelor dela Herăs­trău. D. ministru Ionescu-Siseşti a des­cins­eri dimineaţă la Tg. Frumos. Imediat s’a vizitat ferma Institutu­lui de cercetări afronomice de lângă Tg. Frumos, unde d. director prof. D. Prepeliuc a dat explicaţiunile nece­sare, apoi oaspeţii au trecut la mo­şia d-lui C. Teodorescu, vice-guver­­natori B. N. R., unde li s’a servit o gustare şi au vizitat biserica de pe moşie, după care au trecut în satul Războeni, vizitând gospodăriile locu­itorilor. După ce au luat masa la mo­şia d-lui Constantin Rusovici, oaspeţii au plecat spre Iaşi. D. prof Ionescu-Siseşti a rămas impresionat de frumoasa recoltă a judeţului în acest an atât de la marii cât şi de la micii proprietari, în spe­cial grâul se prezintă excelent. In ceea ce priveşte valorificarea grâului d-sa a relatat că ministerul apărării naţionale va cumpăra imediat grâu pentru 100 milioane lei, pentru a se împiedeca o eventuală scădere a pre­ţurilor. Deasemenea ministerul agri­culturii va da tuturor instituţiilor co­operatiste credite suficiente pentru a­­chiziţionarea de grâu, iar exportul va fi liber chiar şi în ţările cu valută slabă, pentru ca să se exporteze cât mai mult grâu. Pentru încurajarea exportatorilor se vor acorda premii de 10 mii lei la vagonul de grâu. După amiază la prefectura de ju­deţ, a avut loc şedinţa comitetului a­­gricol judeţean prezidată de d. mi­nistru Ionescu-Siseşti. Cu acest prilej d-sa a declarat că la 8 Septembrie crt., are loc o expoziţie agricolă pentru afirmarea agricultu­rii româneşti, şi pentru deschiderea de drumri mai importante în vitorul agricol. La această expoziţie d. mi­nistru a cerut ca şi judeţul Iaşi să trimeată ceea ce are mai important din producţie. După terminarea şedinţei a urmat vizita institutului de Bacteriologie ve­terinară unde d. prof. dr. Popescu, directorul Institutului, a dat toate explicaţiile asupra activităţii acestui institut cât şi a laboratorului. D. ministru Ionescu-Siseşti a promis că va acorda staţiunei pentru ame­liorarea plantelor şi terenul denumit, punctul zootehnic Copou, de pe lân­gă Universitatea locală, proprietatea facultății de agronomie de la Chișinău. Consfătuirea de la Prefectură IAŞI, 28. „ Ieri dimineaţă, d. mi­nistru Victor Iamandi, a avut o lungă consfătuire la prefectura de judeţ cu d. col. Sava Caracaş, prefectul jude­ţului, apoi ministrul justiţiei a primit în audienţă de serviciu pe d-nii Gor­­gos, primul preşedinte la Curţii de apel şi N. Pogonat, procuror general Au mai fost primiţi în audienţă d-ni­ prof. Bogdan, Decanul Facultăţii de ştiinţe, avocat P. Pogonat, decanul Ba­roului ieşan, Adrian Gheorghiu, pri­mul preşedinte al tribunalului Cer­năuţi, D. Dimitriu, protoereu Ionescu, avocat Xenofon Eraclide, etc. Deasemena d. ministru Iamandi a primit o altă delegaţie de magistraţi, care a mulţumit pentru felul cum a procedat cu prilejul ultimei mişcări in magistratură. La orele 11 s-a produs vizita condu­cătorilor Epitropiei Sf. Spiridon din Iaşi, d-nii prof. Gr. T. Popa şi prof. dr. I. Bălteanu care au venit însoţiţi de d. prof. dr. Gracoschi, decanul Fa­cultăţii de medicină. Eforii Spirido­­nnei au arătat pe larg d-lui ministru Iamandi situaţia critică a instituţiei din capitala Moldovei. Convorbirea a alunecat apoi şi asupra subvenţiilor a­­cordate de ministerele Educaţiei Na­­ționale şi Sănătăţii, care subvenţii nu sunt trimise regulat, deşi ele sunt în­scrise în bugetele respective. Din a­­ceastă cauză Epitropia şi dinisc!". an­., versitare nu pot activa cum trebuie. După ce d. ministru s’a mai intere­sat de unele chestiuni ce privesc bu­nul mers al instituţiei d. prof. dr. Gracoschi a cerut unele lămuriri în chestiunea Facultăţii de medicină. De asemenea d-sa a cerut d-lui ministru Iamandi să intervină le­ ministerul E­­ducaţiei Naţionale ca să se trimită de urgenţă fondurile necesare pentru continuarea lucrărilor de reparare a facultăţii. D. ministru­­al justiţiei rămâne în localitate până Miercuri seara când va pleca la Bucureşti. N­oui masuri pentru supravegherea elevilor Pentru buna supraveghere a ele­vilor şi pentru o cât mai armonioasă şi rodnică colaborare a tuturor pro­fesorilor, ministerul educaţiei naţio­nale a dispus să se ţină în fiecare şcoală consfătuiri între profesori şi directorii de şcoale şi între aceştia şi părinţii elevilor. Astfel se va ţine o conferinţă săp­tămânală a directorului cu diriginţii de clase, spre a examina situaţia şco­lară şi a lua măsurile trebuitoare. Se va ţine, în acelaş scop, o con­ferinţă lunară a directorilor cu di­­riginţii de clase şi cu profesorii. Va avea apoi loc o adunare trimestrială a tutror profesorilor cu părinţii ele­vilor, pentru ca, laolaltă, să avizeze la cele mai bune mijloace pentru edu­caţia şcolarilor şi pentru ca părinţii să fiu rămână surprinşi faţă de unele măsuri disciplinare ce se iau împo­triva fiilor lor.

Next