Curentul, noiembrie 1938 (Anul 11, nr. 3862-3891)

1938-11-01 / nr. 3862

ANUL XI, No. 3862, Marți 1 Noembrie 1938 Curentul Partidul naţional unic Un Rege d o Lege, o Credinţă de ION V. GRUIA O cercetare serioasă a posibilităţilor de înfăptuire a unui partid unic, în ţara noastră, dealtfel ca în orice altă ţară, are — principial — ca punct de plecare fixarea raportului necesar care poate să existe între Stat şi Na­ţiune-Naţiunea se înfăţişează, structural, sub forma unui pluralism juridic, so­­cial, economic şi politic. Statul se înfăţişează ca o unitate politică şi juridică. Această unitate poate fi rea­lizată formal sau poate fi reală. De la multiplicitatea autonomiilor corpuri­lor constituite ş; a grup.*2^'or sociale, ajungem la unitatea stăpânitoare, — adică la concepţia romantică a Statu­lui naţional şi,­­a imperialismul cesa­rian. Rămân deci cele două cercuri: Statul şi Naţiunea. Este cu putinţă o identificare sau o confuziune între Societate şi Stat ? Se arată într’o pă­rere, că valorile active şi puterile po­zitive ale unei Naţii, sunt adăpostite în Societate, nu în Stat. Că, în defi­nitiv comunitatea naţională este su­perioară Statului. Că Statul este un mijloc, este o construcţie abstractă. Se demonstrează în sfârşit că Naţiu­nea încarnează creaţiunea, cuprinde viaţa însăşi. Intr'o altă părere se arată că Sta­tul reprezintă ordinea de integrare, iar Naţiunea cuprinde totalitatea or­dinelor de integrat. Statul nu este ca o candelă care se consumă luminând, cum spune Fichte , ci este o formă de orginazire ideală, în care forţele vii ale Naţiunei găsesc o realizare superlativă. In destinul umanităţii Statul nu reprezintă o formă supusă pieirii, ci o formă permanentă de viaţă, legată de eternitate. Societatea, ea însăşi, nu este decât un aspect al Statului. PREMISA CONSTITU­TIONALA In regimul nostru constituţional, aşa cum a fost Înfăptui prin legea din 27 Februarie 1938, problema raportu­lui între Naţiune şi Stat capătă o vie şi actuală însemnătate. Corporaţiunile, asociaţiunile profesionale, breslele, grupările sociale, sunt tocmai valorile active sociale. Ele construesc temeiul regimului nostru de reprezentare, cel puţin ca un criteriu de grupare a a­­legătorilor pe baze organice. In afară de această funcţiune politică a repre­zentării, grupările asociative şi profe­sionale au desigur un rol economic social. Aici stă tocmai puterea lor creatoare, pozitivă. In îndeplinirea funcţiunilor lor economice şi sociale, ele vor putea să capete, in baza unei legi organice noui, alcătuiri sprijinite pe autonomie, sau vor putea fi orga­nizate în cadrul Statului, adică inte­grate în ordinea statală, ca organe sau servicii de Stat, lucrând, în mod direct, la activitatea statală, sau este cu putinţă încă aşezarea Statului pe Societatea însăşi, fără însă ca ordinea de integrare statală să ducă la dispa­­riţia ordinelor integrate. Instituţia partidului unic este fără îndoială, in­compatibilă cu autonomia forţelor po­zitive sociale cu asociaţiunile şi gru­­pările acestea autonome. In schimb ii cadrul Statului care ar realiza inte­grarea grupărilor profesionale, parti­dul unic poate fi un instrument ne­cesar de primul ordin; el ar deveni un instrument de drept public, con­centrând şi coordonând acţiunea po­litică a grupărilor sociale, în limitele erarhiei noastre constituţionale, cadrul realităţilor profesionale, nu al formulelor abstracte, al elementelor cantitative şi al intereselor subiective in interiorul categoriii profesionale, obiectivă şi reală, nu in cadrul inte­reselor individuale şi al organizaţiu­­nilor care-şi trag puterea numai din asemenea interese. Un partid politic, cu pretenţiunea de a lucra şi activa înlăuntrul categoriilor profesionale, nu este cu putinţă, în mod natural în regimul Statului corporativ. 2. In ceea ce priveşte funcţiunea de guvernare am arătat, cu acelaş prilej, ca existenţa partidului politic sau a partidelor politice, este deasemeni contestabilă. Intr’adevăr, într’o solu­ţiune contrarie, ar însemna să recu­noaştem dreptul de a se ocupa func­ţiunile de conducere nu pe puterea de viaţă a categoriilor profesionale, ci pe interese personale care trec graniţele realităţilor organice. Ar în­­semna să recunoaştem posibilitatea juridică şi politică a limitării voinţei legale, în alegerea colaboratorilor ei împotriva textelor constituţionale, care organizează o­­ voinţă legală conducătoare în mod integral şi dis­creţionar. Ar însemna în sfârşit să re­cunoaştem existenţa unor negociatori sau intermediari, între Naţiune şi Rege şi posilibitatea licitării raportu­lui de credinţă, originar şi natural, care există intre Popor şi Rege. Care poate fi temeiul unei asemenea pre­­tenţiuni ? Legea constituţională nu n ___ _ -----_____________Li. «cunoaşte. Practica nu a consfinţit-o până acum. 3. Dacă în democraţia liberală par­tidul politic îşi îndreptăţeşte, teore­tic, raţiunea lui pe dreptul de a do­bândi puterea politică, în anumite condiţiuni şi pe realizarea programu­lui său politic, în Statul autoritar corporativ, partidul politic nu poate îndreptăţi fiinţa lui pe dreptul de a dobândi puterea politică, pentru că nu există un asemenea drept şi pen­­tru că existenţa unui asemenea par­tid ar fi lipsită de obiect. Conduce­rea, în Statul autoritar, rezumă pu­terea politică însăşi. Statul autoritar român se caracterizează prin creşte­rea puterei de conducere. Aceasta în­seamnă mai mult decât acţiunea în­săşi, înseamnă determinarea acţiunei. Ea revine Regelui, conducător al Sta­­tului, fără îndoială, în limitele con­stituţionale. Puterea politică integra­lă nu poate forma scopul unei ac­­ţiuni politice de partid; acţiunea lui nu poate fi decât subordonată acestei idei centrale active şi creatoare. 4. In Statul autoritar, în care con­ducerea şi unitatea vieţii politice con­stitue un atribut al Regalităţii şi în care legătura între Rege şi Popor este directă şi nemijlocită, un partid poli­tic nu poate să exercite o funcţiune de mijlocire, pentru că această func­ţiune nu există. Cu atât mai mult cu cât puterea politică nu se obţine prin lupta partidului politic, pentru partidul politic. b) Charles Maurras arată că Statul evoluează dela dreptul democratic, l£, dreptul naţional, dela dreptul naţio­nal, la Regalitate. Dreptul naţional consideră Statul după funcţiunea na­turală a căminurilor şi a celor care trăesc în ele , anume munca, mai mult sau mai puţin diferită, a şefilor şi membrilor acestor căminuri, profesiu­nea lor şi meseria lor. Funcţiunea civică însăşi va fi considerată ca o meserie, în măsura în care, ca o me­serie, ea se exercită, se specializează şi se învaţă. Obiectul esenţial al Sta­tului este paza famililor. Numai aşa se salvează elementul naţional. Apoi trebue ţinut socoteală de familiile profes­onale; în­ sfârşit trebue să ţi­nem socoteală de familia conducă­toare, care deţine un comandament unic. Să adoptăm — spune Maurras familia conducătoare „care incarnează munca politică efortul naţional, func­ţiunea unificatoare şi conservatoare din care este eşită Naţiunea întreagă“. Sindicatul născut al tuturor familiilor, simbolul născut al tuturor meseriilor, federatorul născut al tuturor provin­ciilor, el reprezintă în fruntea Na­ţiunei, tot ceea ce ea are constant şi identic. Oficiul său propriu este să invite elita generaţiei sale să colabo­reze cu el pentru progresul în ordine. Regii Franţei au fost părinţii Patriei. Monarhia va reconstitui Franţa. Fără ca Franţa va pieri. 1) Partidul unic poate găsi, totuşi, în regimul nostru constituţional, un rol activ. Este astfel cu putinţă ca el să aibă rolul de a cerceta, în timp, re­laţiile care există şi care trebue să existe între in­stituţii şi nevoi. 2) Partidul unic poate pregăti, din punct de ve­dere spiritual şi poate păstra o elită politică, impusă de comandamen­tele nouii Constituţii. 3) Partidul unic poate răspândi, prin cadrele sale, marele înfăptuiri ale regimului autoritar, care trebuesc aduse la cu­noştinţa exactă a maselor adânci ale poporului. De­sigur că această polari­zare poate fi înfăptuită prin mijloace directe de Stat. Ea poate insă să re­vină, în mod natural, grupării politice organi-i zată tocmai pe temeiul promovărei intereselor generale şi a intereselor profesionale. 4) Partidul unic poate păstra şi adânci legătura naturală de credinţă d­in­tre Rege şi Popor. 5) Partidul unic poate contribui, în mod direct, la concilierea intereselor profesionale cu interesul general şi la concilierea diferitelor interese pro­fesionale, între ele. 6) In sfârşit, partidul unic poate contribui în mod direct, la educarea maselor şi disciplinarea energiilor tinere, în rit­mul activităţii de Stat, prin afirmarea unui so­­lidarism masiv. Desigur că sunt necesare preciziuni asupra acestor principii generale. Nu am putinţa să stăruesc acum asupra lor. Ţin însă să atrag atenţiunea a­­supra unui punct. Mecanismul con­stituţional al Statului nostru, ca şi al Statului modern, este în profundă transformare. Asistăm la o rostogo­lire vie a principilor constituţionale clasice. Orientările noui în dreptul public nu pot fi înţelese decât dacă s’a urmărit, stăruitor şi onest, pre­gătirea principiilor noui. Nu este uşor să crezi în principii şi formule pe care nu Ie înţelegi. Pră­buşirea principiilor romantice şi a formelor abstracte a apărut ca o ne­cesitate de salvare a Statului. Par­tidul unic trebue să fie un instrument viu, dăruit cu o funcţiune reală, in mecanismul politic şi sprijnit pe for­ţele pozitive şi naturale ale naţiunei. Trebuie să i se precizeze un sens or­ganic: să i se încredinţeze funcţiunile reale, limitate de principiile legii noastre fundamentale. Partidul unic nu poate adăposti o ambiţie, oricât ar fi ea de mare; forţa lui dinamică trebue să o constitue credinţa. Acea­stă credinţă este una singură: REGA­LITATEA CONSTRUCTOARE. SAU MAI PRECIS, DOGMA STATULUI REALIZATA DE REGII CONSTRUC­TORI: UN REGE, O LEGE O CRE­DINŢA. Iată îndreptarul vieţii noas­tre statale. Principiile constituţionale şi partidul unic Regimul nostru constituţional aşa politică a alegătorului se exercită nu cum rezultă din cercetarea, explicită ’ - ----­şi implicită, a textelor constituţiona­le, se caracterizează, din punct de ve­dere politic, prin trei idei fundamen­­tale : a) prin legalitatea con­ducătoare; b) prin m­­in­o­r­itat­e­a activă şi c) prin afirmarea valo­rii politice a grupei pro­fesionale. Cum se poate intercala, în această erarhie, instituţia şi funcţiunea unui partid unic ? Dar, mai înainte de asta, este cu putinţă, din punct de vedere principial, intercalarea unui partid sau a unor partide, în mecanismul nostru constituţional aşa cum este el fixat prin legea din 27 Februarie 193­8 ? S’a putut constata, din datele com­parativei, partidul unic este o in­­stitu­ţie creată, „ca o necesitate, în via­­ţa statelor dictatoriale şi a statelor autoritare. Că rolul lui este: Să rgaranteze stabilita­­regimului politic, să facă legătura intre Con­ducător şi mase, să slu­jească drept isvor de re­crutare pentru minorita­tea activă, să păstreze vi­goarea unei idei politice unice şi să facă educaţiu­nea şi pregătirea politică a tinerilor generaţiuni. Putem adapta cu acest rol, parti­dul unic vieţii noastre politice? Dar adaptare nu înseamnă, în bună mă­sură, împrumutare ? Şi dacă partidul unic este o instituţie de împrumut servil nu este dăunător să complicăm mecanismul politic al Statului cu o instituţie formală şi parazitară ? Să cercetăm problema cu toată sin­ceritatea. Voi arăta ceea ce nu este compatibil, în regimul nostru consti­tuţional, cu instituţia partidului unic; şi ceea ce se impacă sau se poate îm­păca cu această instituţie. Garantarea stabilităţii regimului politic înseamnă o participare directă a partidului unic la funcţia de repre­­zentare, la funcţia de guvernare, po­sibilitata ş i dobândirii puterii polit­ce de un partid unic şi realizarea unui program politic elaborat de un ase­menea partid. Este cu putinţă acest rol al parti­dului unic după legea noastră funda­mentală ? 1. Am spus, cu alt prilej, că în re­gimul reprezentării integrale a inte­reselor profesionale, partidul politic nu poate îndeplini o funcţiune poli­tică, în legătură directă cu funcţiunea de reprezentare, deoarece alegătorul este, în acest sistem, organizat în ca­tegoriile profesionale, nu izolat ca in regimul democraţiei liberale şi al su­veranităţii numerice. Toată acţiunea Bazele şi funcţiunea partidului unic Am arătat, în comentariile mele a­­supra nouii Const­iuţii, că o forţă ac­tivă nouă intră in structura statului român, cu o înaltă semnificaţie etică : minoritatea activă. Este bineînţeles că minoritatea ac­tivă nu rezultă din o consacrare for­­mală constituţională, ci este o crea­­­ţiune constituţională implicită. Izvorul direct al acestei minorităţi active este vo­nţa Regală. Ea constitue o bază proprie şi particulară Statului nostru. Dacă in unele State d­atatoriale, mi­noritatea activă se recrutează din ca­drele partidului unic sau este parti­dul unic însuşi şi se întemeiază pe ide­a suveranităţii masive care este realmente, o suveranitate numerică, fundamentul minorităţii active în re­gimul nostru const­tuţional este pro­priu şi particular dreptului nostru pu­­blic. Pe aceste căi specifice se poate realiza, în funcţie de realităţile vieţii publice româneşti, ceea ce a voit le­gea constituţ­onală din 27 Februarie 1938 : înfăptuirea unei suveranităţi or­­ganice, sprijinită pe o legătură de jos în sus şi de sus în jos. In regimul nostru constituţional nstituţia parla­mentară se desfăşoară pe principiul competenţei şi pe ideia de organizare; ea are la bază. Naţiunea care este o sinteză pluri-profesională. Elita con­ducătoare polit­că în sistemul nostru, se incheagă, spre deosebire de regi­mul constitutional anterior, pe temeiul actului de desemnare Regală. In re­gimul politic al independenţei guver­nului faţă de parlament, actul de de­semnare Regală rezumă, în mod di­rect, voinţa Regală şi in mod indi­rect, Naţiunea organizată. Nu trebue să uităm că întreg mecanismul consti­tuţional se întemeiază pe legătura de credinţă între Popor şi Rege şi între Rege şi Popor. Orginia acestei minor­tăţi active, acţiunea acestei minorităţi, răspunde­rea acestei minorităţi active, este nu­mai faţă de Rege. El singur îş alege colaboratorii, energiile politice nece­sare, vieţii de stat. In regimul nostru politic deci mi­nor­tatea activă este produsul direct al voinţei legale. Din acest punct de vedere rolul unui partid politic, rolul partidului unic, nu este esenţial, este cel mult accesoriu. Se poate concepe, în folosul partidului unic, o lim­tare formală a cadrelor minorităţii active faţă de care s’ar putea exercita, actul de desemnare legală. Dacă aceasta este concluziunea care se desprinde din particularităţile Con­st­­uţiunei noastre, ideia aceasta este prealabil formulată de cei mai stră­luciţi partizanii ai corporatismului şi a principuilui conducerei statulu pe idei totalitare. a) Carl Schmitt, în lucrarea sa „Der Hüter der Verfassung“ (Gardia­nul Constituţiei) pune problema, îna­inte de cel de al III-lea Reich, în 1931, dacă German­a se poate transforma într’un stat corporativ, dăruit cu un partid unic. Preocupat de ideia de a statornici o frontieră între „compe­tenţă“ şi „interese“. Carl Schmitt a­­rată că singurul, pol stabil, singurul mijloc de îndiguire a puterilor plura­­liste, confuze şi contrazicătoare, nu o poate constitui decât Şeful Statului. -----oxoxoxox^ţ-xoxoxoxo----­ Examenul pentru ocuparea posturilor la ţinutul Bucegi Comisiunea, de sub preşedinţia d-lui P. Goma, secretar general al Ţinutului Bucegi, a terminat nota­rea lucrărilor scrise, ale candidaţi­lor ce au dat examen pentru ocu­parea posturilor vacante din admi­nistraţia Ţinutului. Cei reuşiţi la examenul scris, se vor prezenta Marţi 1 Noembrie la Rezidenţa Regală, pentru a începe A.R.P.A. în competifiune aviatică pe aeroportul Otopeni In cadrul concursurilor deschise pi­loţilor de turism pregătiţi de şcolile particulare de av­uţie, s-a desfăşurat Sâmbătă 28 Octombrie crt. pe aero­portul Otopeni concursul şcoalei de pilotaj „Marele Voevod Mihei” A. R. P. A. Concursul de omi a însemnat o ade­vărată demonstraţie de d­sciplină şi temeinică pregătire a piloţilor acestei şcoli, care a prezentat cei mai nume­roşi concurenţi. In faţa comisiei instituită de mini­sterul aerului şi marinei compusă din d-nii: căpitan c-dor av. Tr. Pâclea, lt. corn. av. Tănăsescu lt. c-dor av. San­du, lt. c-dor av. Gherasim, directorul şcoalei A. R P. A şi C. Costescu, s’au trecut următoarele probe: S’au prezentat rând pe rând cinci patrule a câte trei avioane, executând sboruri în formaţie, lăsate la latitudi­nea şefului de patrulă. Astfel: Patrula nr. 1: C. Nănuţ, N. Pâşlea, I. Mari­­nescu; Patrula nr. 26: I. Aslan, N. Blezu, V. Tiberiu; Patrula nr. 3: C. Niculescu, D. Hristodorescu şi Ne­­goiţă. Spiridon; Patrulele nr. 2 şi 3 au fost formate din membri ai asociaţiei sportive „Metropola”, brevetaţi şi an­trenaţi de şcoala „A. R. P. A.” Patru­la nr. 4: Sima Simulescu, Stancu Maxim, Radu Emilian; Patrula nr. 5: Frăţu­lă Rene, Romulus Raica, Socol Iosef. ACROBAŢIA INDIVIDUALA Au concurat şapte piloţi executând figuri acrobatice la alegere şi anume: Ghigortz Radu, Stancu Maxim, Claru Gheorghe, Niculescu Constantin, Hri­­stodorescu Dinu, Petcheş Iosif şi Io­­nescu Gheorghe ATERIZĂRI LA PUNCT S-au prezentat 11 concurenţi exe­cutând aterizări la punct fix dela 500 m. înălţime, fără întrerupere de mo­tor, cu priză de teren în „S” sau gli­sade şi anume: Radu Emilian Baticu Nicolae, Niculescu Constantin, Ne­­goiţă Spiridon, Sima Simulescu, Plă­­cintaru Ramiro, Raica Romulus, Ghi­­ţescu Constantin, Balaban Iulian, Frăţ­­ă Rene şi Dumitrescu Ioan. In numeroasa asistenţă compusă din aviator­ şi admirator al sborului am remarcat pe d-nii: c-dor av. Scar­ -----oxoxoxox^xoxoxoxo----­ lat Rădulescu directorul aviaţiei ci­viile, Bob Varnav, cpt. av. Mustaţă, cpt. av. Pufi Popescu, ing. Lidner, ing. Corbu etc. CLASIFICAREA CONCURENŢILOR SBORURI IN­FORMAŢIE Concursul a luat sfârşit la orele 13,30, după care comisiunea a hotărit următoarea clasificare: Premiul I lei 5.000 a fost atribuit patrulei ing. Aslan ; premiul II lei 3.000 patrula C. Nănuț. ACROBATIE INDIVIDUALA Premiul I lei 3.000, pilot Ghigortz Radu; premiul II lei 2.000, pilot Stan­cu Maxim; aterizări la punct fix Premiul I lei 2.000, pilot Radu Emi­­lian; premiul II lei 1.000, pilot N. Ba­ticu; premiul III lei 500, pilot C. Ni­culescu. Comisia a felicitat călduros atât pe d. lt. c-dor directorul şcoalei A. R. P. A., pe instructorii Ştefan şi Haralam­­bie Simion, adj. Rădulescu şi Justin Gheorghiu, cât şi pe piloţii concurenţi pentru frumoasele performanţe ce au dovedit. Tot ori a avut loc pe aeroportul Otopeni botezul simbolic al avionului „Bihor” un Klemm 35 B, acrobatic. Slujba religioasă a fost oficiată de preotul Popescu Otopeni în faţa unei numeroase asistenţe. Ştiri străjereşti din Rupea RUPEA, 29.­­ La şcoala primară de aricoi a avut loc o conferinţă a învăţătorilor din plasa Rupea, sub preşedinţia d-lui profesor comandant al Legiunii de străjeri Gheorghe Ba­­beş, din Sighişoara. D. prof. Gh. Ba­­beş a expus programul străjeriei, propunând înfiinţarea unei reviste străjereşti la Sighişoara, şi deschide­rea unei expoziţii străjereşti tot a­­colo. La 6 Noembrie a. c. se va ridica la gimnaziul industrial din Rupea pa­vilonul naţional străjeresc, iar la 3 Noembrei, va avea loc ridicarea pavi­lionului naţional străjeresc la şcoala primară de stat din com. Deişoara. Nouii piloţi­ având în mijloc pe comandantul şcoalei Noile tesaturi parisiene de sezon STR.BARATIEI,2 Etaj SUCURSALE IN BUCUREŞTI ŞI IN TOATE ORAŞELE DIN PROVINCIE *£jll4Îîţî& AK­UOtiritutrtS Principii consacrate in materia seducţiunii In faţa tribunalului Ilfov secţia III-a a venit spre judecare procesul tânărului Voicu Dimcevici, pus sub inculparea, faptului de seducţiune, co­mis prin acea că în ziua de 24 Noem­brie 1936 ar fi convins pe tânăra Victoria Rachieru să cedeze insisten­ţelor sale amoroase,­­ prin formale promisiuni de căsătorie. Apărătorul inculpatului, d. avocat I Chihaia, a susţinut că în fapt, e­­xistenţa promisiunilor de căsătorie nu este dovedită. A arătat apoi, condamnarea in­culpatului nu se poate pruduc­e, in­­trucât faptul pretins comis de incul­pat s’a produs în anul 1936, sub im­periul vechiului cod care nu conţinea vre-o dispoziţiune penalizatoare pen­tru faptul de seducţiune, — acest fapt fiind considerat delict deabia de noua Secţia 5-a a tribunalului civilo­­corecţional, s’a pronunţat asupra ce­rerii de sechestru penal făcut de în­treprinderile Vegh şi Goldenberg, în procesul penal contra lui Comşa, To­rek şi alţii, care au fost trimişi în judecată pentru escrocherie în con­­venţiune, in valoare de 2 mil. jum. Aceştia au exploatat un masiv pă­duros care nu le aparţineau, legiuire penală, ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1937. Iar ultima chestiune ridicată, a fost aceea a plângerii prealabile cerute de art. 441, al. 2, cod penal, pentru des­chiderea acţiunii publice în acest spor de delicte, — text după care plângerea trebuieşte făcută exclusiv de victima seducţiunii şi nu de alt­cineva, chiar dacă victima este mi­noră. Or, în speţă, s-a constatat că plân­gerea a fost făcută de mama victi­mei, — şi aceasta reclamând faptul deabia la 9 Mai 1937, deci peste termenul de trei luni în care o ase­menea plângere poate fi adresată au­torităţilor represive, conform art. 161 cod penal. Tribunalul, după deliberare, a a­­chitat pe inculpat Pădurea aparţinea statului, prin faptul că fiind proprietatea fraţilor Maderspac, aceştia au fugit în Unga­ria, find învinuiţi de crimă contra siguranţei statului. Tribunalul a admis cererea de se­chestru penal, ordonând poprirea­­ până la concurenţa sumei de 2 mii in mâinile „Comerţului Forestier” Speculanţi trimişi­­ in judecată D. procuror Antonescu a trimis di­rect în judecata tribunalului pe bru­tarul M. Martini, din calea Moşilor, 108 şi Manugl Aluzian, proprietarul unui magazin de coloniale din bule­vardul Carol 63, cari au contravenit la legea speculii. Primul a fabricat, iar al doilea a pus în vânzare, pâine lipsă la cân­tar. Obştea satului Sâniceară-Cluj­­pe cale de a intra in drepturile ei înalta Curte de Casaţie, S.­­ completul al II-lea, a admis re­cursul statului — Ministerul de Domenii — susţinut de d. avocat I. Dudescu, a casat şi a trimes spre rejudecare afacerea în faţa tribunalului Cluj. Şedinţe contradictorii la cabinetul 1 instrucţie La Cabinetul 1 instrucţie, sub pre­şedinţia d-lui Constantin Petrescu, procuror fiind d. Birăescu, a avut loc şedinţa contradictorie în afacerea ce­lor 26 furturi comise în Capitală de către Sava Petre şi Iancu Mirea, în complicitate cu proxenetul Izu Grim­berg, patron de bordeluri şi cafenele ★ La acelaş cabinet, a avut loc şe­dinţa contradictorie în escrocheria săvârşită de Mihail Florescu. Acesta încasa bani de la diferite persoane promiţându-le slujbe. Exploatau o pădure, fără să le aparţină Reclamaţia moşnenilor contra societăţii „Drajna” cercetată la instrucţie D. jude preşedinte Constantin Petrescu, titularul cabinetului 1 instrucţie, a audiat eri, o parte din conducătorii soc. „Drajna". Audierile au fost făcute in legă­tură cu reclamaţia moşnenilor obştei Pânteşti, contra reprezen­tanţilor soc. „Drajna". O veche delapidare în judecata Casaţiei 9 In faţa înaltei curţi de casaţie sec­ţia Il-a a venit spre judecare recursul funcţionarului căilor ferate, Eugen Bessel, împotriva deci­zi­unii Curţii de In urma cercetărilor efectuate de cabinetul 9 instrucţie, d. procuror Volvoreanu a trimis în judecata tri­bunalului pe următorii : David Ber­ger, din Sighet, str. Şincai 60 ; Iancu Iosif Fichman, din Sighet, str. Şincai 68; Calan S. Leib, exploatator de păduri din Sighet, str. Iosif Man 8 şi Ladislau Schlesinger, contabil din Bucureşti, bulevardul Elisabeta 86, apel Bucureşti secţia V-a, prin care, admiţându-se apelul parchetului şi al căilor ferate împotriva sentinţei de achitare a tribunalului Ilfov secţia III-a, inculpatul a fost condamnat la un an închisoare corecţională pentru faptul de delapidare de bani publici și 138.055 lei despăgubiri civile. In desvoltarea motivelor de casare, formulate pentru recurent, apărăto­rul a susținut că deciziunea con­­damnatorie a putut fi pronunțată numai prin eronată interpretare a ra­portului de expertiză, care a fost de­naturat. înalta Curte a reţinut acest motiv de casare, renunţând la examinarea celorlalte, şi admiţând recursul, trimis afacerea spre o nouă judecare în faţa instanţelor de fond. Susnumiţii au fost trimişi în jude­cată pentru călcarea art. 1 din legea reglementării comerţului exterior şi legea vămilor. Primii trei au introdus din Ceho­­hoslovacia clandestin, o cantitate a­­preciabilă de ciorapi de mătase „Ku­­nerth“. Ultimul, contabilul Schlesin­ger, a cumpărat ciorapi cu 160 lei perechea, vânzându-le cu 220 lei pe­rechea. Adunarea magistraţilor D. prim preşedinte şi tribunalului Ilfov, Vasile Rădulescu, a convocat ori pe toţi d-nii magistraţi, în vede­rea modificării codului de procedură penală. D-sa a cerut tuturor să sesi­­zeze toate lacunele procedurii, spre a fi discutate. Procesul fraudelor de la C. F. R. In faţa secţiei I-a a Curţii de apel, în completul format din d-nii: Cris­­tescu, Manea, Vântu, procuror fiind d. Vavila Constantinescu, a venit spre judecare apelul făcut de autorii fraudelor de la C.F.R. Apelanţii au cerut noui probe cu martori şi noui expertize. Curtea se va pronunţa la 5 Noem­brie. Contrabandă de ciorapi de mătase In cinci zile, la Buzău, s’au născut 14 copii şi au murit 22 BUZĂU, 29. — Statisticile oficiului de stare civilă Buzău, publicate de nu oridecâte ori le-am găsit necesare, in­dică în ultimele zile o situaţie cu to­tul îngr­­orătoare. Este vorba despre enorma dispro­porţie dintre numărul celor născuţi şi al celor morţi. Numai în timp de mari nenorociri mortalitatea a depăşit natalitatea în proporţia în care a depăşit-o la Buzău, în primele cinci zile ale săptămânii în curs. Intr’adevăr, de Luni până azi, s’au născut patrusprezece copii în oraşul Buzău şi au murit nu mai puţin de douăzeci şi doi. -------------­Dacă această stare de lucruri se per­manentizează, înseamnă că in cel mult treisprezece ani nu mai există picior de om pe uliţele Buzăului. Evident că aceasta nu se va întâmpla, deoarece na­talitatea şi mortalitatea sunt supuse a­­numitor cauze, care uneori depind şi de om, aşa că omul — care înseamnă viaţă — va lupta continuu cu moartea şi cu preliminariile ei. Aceste cauze externe însă trebuesc remediate. Pare că şi in medicină, a­­cesta este principiul: dacă se Înlătură cauza, dispare efectul Aşa că şi la Bu­zău va trebue să se ducă o serioasă luptă pentru stârpirea epidemiilor. -----oxoxoxox^xoxoxoxo----­ Modificarea bugetului oraşului Gherla GHERLA. — Faţă de noile resurse creiate de nouă situaţie şi faţă de realizările înfăptuite de primărie, pe teren edilitar de când se află în frun­tea ei , Tiberiu Balint, s’a simţit nevoia de a se modifica bugetul ora­şului pe anul în curs. In urma modificării şi aprobării de către prefectura judeţului, bugetul o­­raşului se repartizează astfel : Veni­turi şi cheltueli ordinare­ : 5.336.560 lei. Venituri şi cheltueli extraordi­nare : 2.392.982 lei Venituri şi chel­­tueli cu destinaţia specială 324.767 lei. Totalul general al bugetului se ri­dică la suma de 8.054.310 lei.

Next