Curentul, noiembrie 1938 (Anul 11, nr. 3862-3891)
1938-11-01 / nr. 3862
ANUL XI, No. 3862, Marți 1 Noembrie 1938 Curentul Partidul naţional unic Un Rege d o Lege, o Credinţă de ION V. GRUIA O cercetare serioasă a posibilităţilor de înfăptuire a unui partid unic, în ţara noastră, dealtfel ca în orice altă ţară, are — principial — ca punct de plecare fixarea raportului necesar care poate să existe între Stat şi Naţiune-Naţiunea se înfăţişează, structural, sub forma unui pluralism juridic, social, economic şi politic. Statul se înfăţişează ca o unitate politică şi juridică. Această unitate poate fi realizată formal sau poate fi reală. De la multiplicitatea autonomiilor corpurilor constituite ş; a grup.*2^'or sociale, ajungem la unitatea stăpânitoare, — adică la concepţia romantică a Statului naţional şi,a imperialismul cesarian. Rămân deci cele două cercuri: Statul şi Naţiunea. Este cu putinţă o identificare sau o confuziune între Societate şi Stat ? Se arată într’o părere, că valorile active şi puterile pozitive ale unei Naţii, sunt adăpostite în Societate, nu în Stat. Că, în definitiv comunitatea naţională este superioară Statului. Că Statul este un mijloc, este o construcţie abstractă. Se demonstrează în sfârşit că Naţiunea încarnează creaţiunea, cuprinde viaţa însăşi. Intr'o altă părere se arată că Statul reprezintă ordinea de integrare, iar Naţiunea cuprinde totalitatea ordinelor de integrat. Statul nu este ca o candelă care se consumă luminând, cum spune Fichte , ci este o formă de orginazire ideală, în care forţele vii ale Naţiunei găsesc o realizare superlativă. In destinul umanităţii Statul nu reprezintă o formă supusă pieirii, ci o formă permanentă de viaţă, legată de eternitate. Societatea, ea însăşi, nu este decât un aspect al Statului. PREMISA CONSTITUTIONALA In regimul nostru constituţional, aşa cum a fost Înfăptui prin legea din 27 Februarie 1938, problema raportului între Naţiune şi Stat capătă o vie şi actuală însemnătate. Corporaţiunile, asociaţiunile profesionale, breslele, grupările sociale, sunt tocmai valorile active sociale. Ele construesc temeiul regimului nostru de reprezentare, cel puţin ca un criteriu de grupare a alegătorilor pe baze organice. In afară de această funcţiune politică a reprezentării, grupările asociative şi profesionale au desigur un rol economic social. Aici stă tocmai puterea lor creatoare, pozitivă. In îndeplinirea funcţiunilor lor economice şi sociale, ele vor putea să capete, in baza unei legi organice noui, alcătuiri sprijinite pe autonomie, sau vor putea fi organizate în cadrul Statului, adică integrate în ordinea statală, ca organe sau servicii de Stat, lucrând, în mod direct, la activitatea statală, sau este cu putinţă încă aşezarea Statului pe Societatea însăşi, fără însă ca ordinea de integrare statală să ducă la dispariţia ordinelor integrate. Instituţia partidului unic este fără îndoială, incompatibilă cu autonomia forţelor pozitive sociale cu asociaţiunile şi grupările acestea autonome. In schimb ii cadrul Statului care ar realiza integrarea grupărilor profesionale, partidul unic poate fi un instrument necesar de primul ordin; el ar deveni un instrument de drept public, concentrând şi coordonând acţiunea politică a grupărilor sociale, în limitele erarhiei noastre constituţionale, cadrul realităţilor profesionale, nu al formulelor abstracte, al elementelor cantitative şi al intereselor subiective in interiorul categoriii profesionale, obiectivă şi reală, nu in cadrul intereselor individuale şi al organizaţiunilor care-şi trag puterea numai din asemenea interese. Un partid politic, cu pretenţiunea de a lucra şi activa înlăuntrul categoriilor profesionale, nu este cu putinţă, în mod natural în regimul Statului corporativ. 2. In ceea ce priveşte funcţiunea de guvernare am arătat, cu acelaş prilej, ca existenţa partidului politic sau a partidelor politice, este deasemeni contestabilă. Intr’adevăr, într’o soluţiune contrarie, ar însemna să recunoaştem dreptul de a se ocupa funcţiunile de conducere nu pe puterea de viaţă a categoriilor profesionale, ci pe interese personale care trec graniţele realităţilor organice. Ar însemna să recunoaştem posibilitatea juridică şi politică a limitării voinţei legale, în alegerea colaboratorilor ei împotriva textelor constituţionale, care organizează o voinţă legală conducătoare în mod integral şi discreţionar. Ar însemna în sfârşit să recunoaştem existenţa unor negociatori sau intermediari, între Naţiune şi Rege şi posilibitatea licitării raportului de credinţă, originar şi natural, care există intre Popor şi Rege. Care poate fi temeiul unei asemenea pretenţiuni ? Legea constituţională nu n ___ _ -----_____________Li. «cunoaşte. Practica nu a consfinţit-o până acum. 3. Dacă în democraţia liberală partidul politic îşi îndreptăţeşte, teoretic, raţiunea lui pe dreptul de a dobândi puterea politică, în anumite condiţiuni şi pe realizarea programului său politic, în Statul autoritar corporativ, partidul politic nu poate îndreptăţi fiinţa lui pe dreptul de a dobândi puterea politică, pentru că nu există un asemenea drept şi pentru că existenţa unui asemenea partid ar fi lipsită de obiect. Conducerea, în Statul autoritar, rezumă puterea politică însăşi. Statul autoritar român se caracterizează prin creşterea puterei de conducere. Aceasta înseamnă mai mult decât acţiunea însăşi, înseamnă determinarea acţiunei. Ea revine Regelui, conducător al Statului, fără îndoială, în limitele constituţionale. Puterea politică integrală nu poate forma scopul unei acţiuni politice de partid; acţiunea lui nu poate fi decât subordonată acestei idei centrale active şi creatoare. 4. In Statul autoritar, în care conducerea şi unitatea vieţii politice constitue un atribut al Regalităţii şi în care legătura între Rege şi Popor este directă şi nemijlocită, un partid politic nu poate să exercite o funcţiune de mijlocire, pentru că această funcţiune nu există. Cu atât mai mult cu cât puterea politică nu se obţine prin lupta partidului politic, pentru partidul politic. b) Charles Maurras arată că Statul evoluează dela dreptul democratic, l£, dreptul naţional, dela dreptul naţional, la Regalitate. Dreptul naţional consideră Statul după funcţiunea naturală a căminurilor şi a celor care trăesc în ele , anume munca, mai mult sau mai puţin diferită, a şefilor şi membrilor acestor căminuri, profesiunea lor şi meseria lor. Funcţiunea civică însăşi va fi considerată ca o meserie, în măsura în care, ca o meserie, ea se exercită, se specializează şi se învaţă. Obiectul esenţial al Statului este paza famililor. Numai aşa se salvează elementul naţional. Apoi trebue ţinut socoteală de familiile profesonale; în sfârşit trebue să ţinem socoteală de familia conducătoare, care deţine un comandament unic. Să adoptăm — spune Maurras familia conducătoare „care incarnează munca politică efortul naţional, funcţiunea unificatoare şi conservatoare din care este eşită Naţiunea întreagă“. Sindicatul născut al tuturor familiilor, simbolul născut al tuturor meseriilor, federatorul născut al tuturor provinciilor, el reprezintă în fruntea Naţiunei, tot ceea ce ea are constant şi identic. Oficiul său propriu este să invite elita generaţiei sale să colaboreze cu el pentru progresul în ordine. Regii Franţei au fost părinţii Patriei. Monarhia va reconstitui Franţa. Fără ca Franţa va pieri. 1) Partidul unic poate găsi, totuşi, în regimul nostru constituţional, un rol activ. Este astfel cu putinţă ca el să aibă rolul de a cerceta, în timp, relaţiile care există şi care trebue să existe între instituţii şi nevoi. 2) Partidul unic poate pregăti, din punct de vedere spiritual şi poate păstra o elită politică, impusă de comandamentele nouii Constituţii. 3) Partidul unic poate răspândi, prin cadrele sale, marele înfăptuiri ale regimului autoritar, care trebuesc aduse la cunoştinţa exactă a maselor adânci ale poporului. Desigur că această polarizare poate fi înfăptuită prin mijloace directe de Stat. Ea poate insă să revină, în mod natural, grupării politice organi-i zată tocmai pe temeiul promovărei intereselor generale şi a intereselor profesionale. 4) Partidul unic poate păstra şi adânci legătura naturală de credinţă dintre Rege şi Popor. 5) Partidul unic poate contribui, în mod direct, la concilierea intereselor profesionale cu interesul general şi la concilierea diferitelor interese profesionale, între ele. 6) In sfârşit, partidul unic poate contribui în mod direct, la educarea maselor şi disciplinarea energiilor tinere, în ritmul activităţii de Stat, prin afirmarea unui solidarism masiv. Desigur că sunt necesare preciziuni asupra acestor principii generale. Nu am putinţa să stăruesc acum asupra lor. Ţin însă să atrag atenţiunea asupra unui punct. Mecanismul constituţional al Statului nostru, ca şi al Statului modern, este în profundă transformare. Asistăm la o rostogolire vie a principilor constituţionale clasice. Orientările noui în dreptul public nu pot fi înţelese decât dacă s’a urmărit, stăruitor şi onest, pregătirea principiilor noui. Nu este uşor să crezi în principii şi formule pe care nu Ie înţelegi. Prăbuşirea principiilor romantice şi a formelor abstracte a apărut ca o necesitate de salvare a Statului. Partidul unic trebue să fie un instrument viu, dăruit cu o funcţiune reală, in mecanismul politic şi sprijnit pe forţele pozitive şi naturale ale naţiunei. Trebuie să i se precizeze un sens organic: să i se încredinţeze funcţiunile reale, limitate de principiile legii noastre fundamentale. Partidul unic nu poate adăposti o ambiţie, oricât ar fi ea de mare; forţa lui dinamică trebue să o constitue credinţa. Această credinţă este una singură: REGALITATEA CONSTRUCTOARE. SAU MAI PRECIS, DOGMA STATULUI REALIZATA DE REGII CONSTRUCTORI: UN REGE, O LEGE O CREDINŢA. Iată îndreptarul vieţii noastre statale. Principiile constituţionale şi partidul unic Regimul nostru constituţional aşa politică a alegătorului se exercită nu cum rezultă din cercetarea, explicită ’ - ----şi implicită, a textelor constituţionale, se caracterizează, din punct de vedere politic, prin trei idei fundamentale : a) prin legalitatea conducătoare; b) prin minoritatea activă şi c) prin afirmarea valorii politice a grupei profesionale. Cum se poate intercala, în această erarhie, instituţia şi funcţiunea unui partid unic ? Dar, mai înainte de asta, este cu putinţă, din punct de vedere principial, intercalarea unui partid sau a unor partide, în mecanismul nostru constituţional aşa cum este el fixat prin legea din 27 Februarie 1938 ? S’a putut constata, din datele comparativei, partidul unic este o instituţie creată, „ca o necesitate, în viaţa statelor dictatoriale şi a statelor autoritare. Că rolul lui este: Să rgaranteze stabilitaregimului politic, să facă legătura intre Conducător şi mase, să slujească drept isvor de recrutare pentru minoritatea activă, să păstreze vigoarea unei idei politice unice şi să facă educaţiunea şi pregătirea politică a tinerilor generaţiuni. Putem adapta cu acest rol, partidul unic vieţii noastre politice? Dar adaptare nu înseamnă, în bună măsură, împrumutare ? Şi dacă partidul unic este o instituţie de împrumut servil nu este dăunător să complicăm mecanismul politic al Statului cu o instituţie formală şi parazitară ? Să cercetăm problema cu toată sinceritatea. Voi arăta ceea ce nu este compatibil, în regimul nostru constituţional, cu instituţia partidului unic; şi ceea ce se impacă sau se poate împăca cu această instituţie. Garantarea stabilităţii regimului politic înseamnă o participare directă a partidului unic la funcţia de reprezentare, la funcţia de guvernare, posibilitata ş i dobândirii puterii politce de un partid unic şi realizarea unui program politic elaborat de un asemenea partid. Este cu putinţă acest rol al partidului unic după legea noastră fundamentală ? 1. Am spus, cu alt prilej, că în regimul reprezentării integrale a intereselor profesionale, partidul politic nu poate îndeplini o funcţiune politică, în legătură directă cu funcţiunea de reprezentare, deoarece alegătorul este, în acest sistem, organizat în categoriile profesionale, nu izolat ca in regimul democraţiei liberale şi al suveranităţii numerice. Toată acţiunea Bazele şi funcţiunea partidului unic Am arătat, în comentariile mele asupra nouii Constiuţii, că o forţă activă nouă intră in structura statului român, cu o înaltă semnificaţie etică : minoritatea activă. Este bineînţeles că minoritatea activă nu rezultă din o consacrare formală constituţională, ci este o creaţiune constituţională implicită. Izvorul direct al acestei minorităţi active este vonţa Regală. Ea constitue o bază proprie şi particulară Statului nostru. Dacă in unele State datatoriale, minoritatea activă se recrutează din cadrele partidului unic sau este partidul unic însuşi şi se întemeiază pe idea suveranităţii masive care este realmente, o suveranitate numerică, fundamentul minorităţii active în regimul nostru consttuţional este propriu şi particular dreptului nostru public. Pe aceste căi specifice se poate realiza, în funcţie de realităţile vieţii publice româneşti, ceea ce a voit legea constituţonală din 27 Februarie 1938 : înfăptuirea unei suveranităţi organice, sprijinită pe o legătură de jos în sus şi de sus în jos. In regimul nostru constituţional nstituţia parlamentară se desfăşoară pe principiul competenţei şi pe ideia de organizare; ea are la bază. Naţiunea care este o sinteză pluri-profesională. Elita conducătoare politcă în sistemul nostru, se incheagă, spre deosebire de regimul constitutional anterior, pe temeiul actului de desemnare Regală. In regimul politic al independenţei guvernului faţă de parlament, actul de desemnare Regală rezumă, în mod direct, voinţa Regală şi in mod indirect, Naţiunea organizată. Nu trebue să uităm că întreg mecanismul constituţional se întemeiază pe legătura de credinţă între Popor şi Rege şi între Rege şi Popor. Orginia acestei minortăţi active, acţiunea acestei minorităţi, răspunderea acestei minorităţi active, este numai faţă de Rege. El singur îş alege colaboratorii, energiile politice necesare, vieţii de stat. In regimul nostru politic deci minortatea activă este produsul direct al voinţei legale. Din acest punct de vedere rolul unui partid politic, rolul partidului unic, nu este esenţial, este cel mult accesoriu. Se poate concepe, în folosul partidului unic, o limtare formală a cadrelor minorităţii active faţă de care s’ar putea exercita, actul de desemnare legală. Dacă aceasta este concluziunea care se desprinde din particularităţile Constuţiunei noastre, ideia aceasta este prealabil formulată de cei mai străluciţi partizanii ai corporatismului şi a principuilui conducerei statulu pe idei totalitare. a) Carl Schmitt, în lucrarea sa „Der Hüter der Verfassung“ (Gardianul Constituţiei) pune problema, înainte de cel de al III-lea Reich, în 1931, dacă Germana se poate transforma într’un stat corporativ, dăruit cu un partid unic. Preocupat de ideia de a statornici o frontieră între „competenţă“ şi „interese“. Carl Schmitt arată că singurul, pol stabil, singurul mijloc de îndiguire a puterilor pluraliste, confuze şi contrazicătoare, nu o poate constitui decât Şeful Statului. -----oxoxoxox^ţ-xoxoxoxo---- Examenul pentru ocuparea posturilor la ţinutul Bucegi Comisiunea, de sub preşedinţia d-lui P. Goma, secretar general al Ţinutului Bucegi, a terminat notarea lucrărilor scrise, ale candidaţilor ce au dat examen pentru ocuparea posturilor vacante din administraţia Ţinutului. Cei reuşiţi la examenul scris, se vor prezenta Marţi 1 Noembrie la Rezidenţa Regală, pentru a începe A.R.P.A. în competifiune aviatică pe aeroportul Otopeni In cadrul concursurilor deschise piloţilor de turism pregătiţi de şcolile particulare de avuţie, s-a desfăşurat Sâmbătă 28 Octombrie crt. pe aeroportul Otopeni concursul şcoalei de pilotaj „Marele Voevod Mihei” A. R. P. A. Concursul de omi a însemnat o adevărată demonstraţie de dsciplină şi temeinică pregătire a piloţilor acestei şcoli, care a prezentat cei mai numeroşi concurenţi. In faţa comisiei instituită de ministerul aerului şi marinei compusă din d-nii: căpitan c-dor av. Tr. Pâclea, lt. corn. av. Tănăsescu lt. c-dor av. Sandu, lt. c-dor av. Gherasim, directorul şcoalei A. R P. A şi C. Costescu, s’au trecut următoarele probe: S’au prezentat rând pe rând cinci patrule a câte trei avioane, executând sboruri în formaţie, lăsate la latitudinea şefului de patrulă. Astfel: Patrula nr. 1: C. Nănuţ, N. Pâşlea, I. Marinescu; Patrula nr. 26: I. Aslan, N. Blezu, V. Tiberiu; Patrula nr. 3: C. Niculescu, D. Hristodorescu şi Negoiţă. Spiridon; Patrulele nr. 2 şi 3 au fost formate din membri ai asociaţiei sportive „Metropola”, brevetaţi şi antrenaţi de şcoala „A. R. P. A.” Patrula nr. 4: Sima Simulescu, Stancu Maxim, Radu Emilian; Patrula nr. 5: Frăţulă Rene, Romulus Raica, Socol Iosef. ACROBAŢIA INDIVIDUALA Au concurat şapte piloţi executând figuri acrobatice la alegere şi anume: Ghigortz Radu, Stancu Maxim, Claru Gheorghe, Niculescu Constantin, Hristodorescu Dinu, Petcheş Iosif şi Ionescu Gheorghe ATERIZĂRI LA PUNCT S-au prezentat 11 concurenţi executând aterizări la punct fix dela 500 m. înălţime, fără întrerupere de motor, cu priză de teren în „S” sau glisade şi anume: Radu Emilian Baticu Nicolae, Niculescu Constantin, Negoiţă Spiridon, Sima Simulescu, Plăcintaru Ramiro, Raica Romulus, Ghiţescu Constantin, Balaban Iulian, Frăţă Rene şi Dumitrescu Ioan. In numeroasa asistenţă compusă din aviator şi admirator al sborului am remarcat pe d-nii: c-dor av. Scar -----oxoxoxox^xoxoxoxo---- lat Rădulescu directorul aviaţiei civiile, Bob Varnav, cpt. av. Mustaţă, cpt. av. Pufi Popescu, ing. Lidner, ing. Corbu etc. CLASIFICAREA CONCURENŢILOR SBORURI INFORMAŢIE Concursul a luat sfârşit la orele 13,30, după care comisiunea a hotărit următoarea clasificare: Premiul I lei 5.000 a fost atribuit patrulei ing. Aslan ; premiul II lei 3.000 patrula C. Nănuț. ACROBATIE INDIVIDUALA Premiul I lei 3.000, pilot Ghigortz Radu; premiul II lei 2.000, pilot Stancu Maxim; aterizări la punct fix Premiul I lei 2.000, pilot Radu Emilian; premiul II lei 1.000, pilot N. Baticu; premiul III lei 500, pilot C. Niculescu. Comisia a felicitat călduros atât pe d. lt. c-dor directorul şcoalei A. R. P. A., pe instructorii Ştefan şi Haralambie Simion, adj. Rădulescu şi Justin Gheorghiu, cât şi pe piloţii concurenţi pentru frumoasele performanţe ce au dovedit. Tot ori a avut loc pe aeroportul Otopeni botezul simbolic al avionului „Bihor” un Klemm 35 B, acrobatic. Slujba religioasă a fost oficiată de preotul Popescu Otopeni în faţa unei numeroase asistenţe. Ştiri străjereşti din Rupea RUPEA, 29. La şcoala primară de aricoi a avut loc o conferinţă a învăţătorilor din plasa Rupea, sub preşedinţia d-lui profesor comandant al Legiunii de străjeri Gheorghe Babeş, din Sighişoara. D. prof. Gh. Babeş a expus programul străjeriei, propunând înfiinţarea unei reviste străjereşti la Sighişoara, şi deschiderea unei expoziţii străjereşti tot acolo. La 6 Noembrie a. c. se va ridica la gimnaziul industrial din Rupea pavilonul naţional străjeresc, iar la 3 Noembrei, va avea loc ridicarea pavilionului naţional străjeresc la şcoala primară de stat din com. Deişoara. Nouii piloţi având în mijloc pe comandantul şcoalei Noile tesaturi parisiene de sezon STR.BARATIEI,2 Etaj SUCURSALE IN BUCUREŞTI ŞI IN TOATE ORAŞELE DIN PROVINCIE *£jll4Îîţî& AKUOtiritutrtS Principii consacrate in materia seducţiunii In faţa tribunalului Ilfov secţia III-a a venit spre judecare procesul tânărului Voicu Dimcevici, pus sub inculparea, faptului de seducţiune, comis prin acea că în ziua de 24 Noembrie 1936 ar fi convins pe tânăra Victoria Rachieru să cedeze insistenţelor sale amoroase, prin formale promisiuni de căsătorie. Apărătorul inculpatului, d. avocat I Chihaia, a susţinut că în fapt, existenţa promisiunilor de căsătorie nu este dovedită. A arătat apoi, condamnarea inculpatului nu se poate pruduce, intrucât faptul pretins comis de inculpat s’a produs în anul 1936, sub imperiul vechiului cod care nu conţinea vre-o dispoziţiune penalizatoare pentru faptul de seducţiune, — acest fapt fiind considerat delict deabia de noua Secţia 5-a a tribunalului civilocorecţional, s’a pronunţat asupra cererii de sechestru penal făcut de întreprinderile Vegh şi Goldenberg, în procesul penal contra lui Comşa, Torek şi alţii, care au fost trimişi în judecată pentru escrocherie în convenţiune, in valoare de 2 mil. jum. Aceştia au exploatat un masiv păduros care nu le aparţineau, legiuire penală, ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1937. Iar ultima chestiune ridicată, a fost aceea a plângerii prealabile cerute de art. 441, al. 2, cod penal, pentru deschiderea acţiunii publice în acest spor de delicte, — text după care plângerea trebuieşte făcută exclusiv de victima seducţiunii şi nu de altcineva, chiar dacă victima este minoră. Or, în speţă, s-a constatat că plângerea a fost făcută de mama victimei, — şi aceasta reclamând faptul deabia la 9 Mai 1937, deci peste termenul de trei luni în care o asemenea plângere poate fi adresată autorităţilor represive, conform art. 161 cod penal. Tribunalul, după deliberare, a achitat pe inculpat Pădurea aparţinea statului, prin faptul că fiind proprietatea fraţilor Maderspac, aceştia au fugit în Ungaria, find învinuiţi de crimă contra siguranţei statului. Tribunalul a admis cererea de sechestru penal, ordonând poprirea până la concurenţa sumei de 2 mii in mâinile „Comerţului Forestier” Speculanţi trimişi in judecată D. procuror Antonescu a trimis direct în judecata tribunalului pe brutarul M. Martini, din calea Moşilor, 108 şi Manugl Aluzian, proprietarul unui magazin de coloniale din bulevardul Carol 63, cari au contravenit la legea speculii. Primul a fabricat, iar al doilea a pus în vânzare, pâine lipsă la cântar. Obştea satului Sâniceară-Clujpe cale de a intra in drepturile ei înalta Curte de Casaţie, S. completul al II-lea, a admis recursul statului — Ministerul de Domenii — susţinut de d. avocat I. Dudescu, a casat şi a trimes spre rejudecare afacerea în faţa tribunalului Cluj. Şedinţe contradictorii la cabinetul 1 instrucţie La Cabinetul 1 instrucţie, sub preşedinţia d-lui Constantin Petrescu, procuror fiind d. Birăescu, a avut loc şedinţa contradictorie în afacerea celor 26 furturi comise în Capitală de către Sava Petre şi Iancu Mirea, în complicitate cu proxenetul Izu Grimberg, patron de bordeluri şi cafenele ★ La acelaş cabinet, a avut loc şedinţa contradictorie în escrocheria săvârşită de Mihail Florescu. Acesta încasa bani de la diferite persoane promiţându-le slujbe. Exploatau o pădure, fără să le aparţină Reclamaţia moşnenilor contra societăţii „Drajna” cercetată la instrucţie D. jude preşedinte Constantin Petrescu, titularul cabinetului 1 instrucţie, a audiat eri, o parte din conducătorii soc. „Drajna". Audierile au fost făcute in legătură cu reclamaţia moşnenilor obştei Pânteşti, contra reprezentanţilor soc. „Drajna". O veche delapidare în judecata Casaţiei 9 In faţa înaltei curţi de casaţie secţia Il-a a venit spre judecare recursul funcţionarului căilor ferate, Eugen Bessel, împotriva deciziunii Curţii de In urma cercetărilor efectuate de cabinetul 9 instrucţie, d. procuror Volvoreanu a trimis în judecata tribunalului pe următorii : David Berger, din Sighet, str. Şincai 60 ; Iancu Iosif Fichman, din Sighet, str. Şincai 68; Calan S. Leib, exploatator de păduri din Sighet, str. Iosif Man 8 şi Ladislau Schlesinger, contabil din Bucureşti, bulevardul Elisabeta 86, apel Bucureşti secţia V-a, prin care, admiţându-se apelul parchetului şi al căilor ferate împotriva sentinţei de achitare a tribunalului Ilfov secţia III-a, inculpatul a fost condamnat la un an închisoare corecţională pentru faptul de delapidare de bani publici și 138.055 lei despăgubiri civile. In desvoltarea motivelor de casare, formulate pentru recurent, apărătorul a susținut că deciziunea condamnatorie a putut fi pronunțată numai prin eronată interpretare a raportului de expertiză, care a fost denaturat. înalta Curte a reţinut acest motiv de casare, renunţând la examinarea celorlalte, şi admiţând recursul, trimis afacerea spre o nouă judecare în faţa instanţelor de fond. Susnumiţii au fost trimişi în judecată pentru călcarea art. 1 din legea reglementării comerţului exterior şi legea vămilor. Primii trei au introdus din Cehohoslovacia clandestin, o cantitate apreciabilă de ciorapi de mătase „Kunerth“. Ultimul, contabilul Schlesinger, a cumpărat ciorapi cu 160 lei perechea, vânzându-le cu 220 lei perechea. Adunarea magistraţilor D. prim preşedinte şi tribunalului Ilfov, Vasile Rădulescu, a convocat ori pe toţi d-nii magistraţi, în vederea modificării codului de procedură penală. D-sa a cerut tuturor să sesizeze toate lacunele procedurii, spre a fi discutate. Procesul fraudelor de la C. F. R. In faţa secţiei I-a a Curţii de apel, în completul format din d-nii: Cristescu, Manea, Vântu, procuror fiind d. Vavila Constantinescu, a venit spre judecare apelul făcut de autorii fraudelor de la C.F.R. Apelanţii au cerut noui probe cu martori şi noui expertize. Curtea se va pronunţa la 5 Noembrie. Contrabandă de ciorapi de mătase In cinci zile, la Buzău, s’au născut 14 copii şi au murit 22 BUZĂU, 29. — Statisticile oficiului de stare civilă Buzău, publicate de nu oridecâte ori le-am găsit necesare, indică în ultimele zile o situaţie cu totul îngrorătoare. Este vorba despre enorma disproporţie dintre numărul celor născuţi şi al celor morţi. Numai în timp de mari nenorociri mortalitatea a depăşit natalitatea în proporţia în care a depăşit-o la Buzău, în primele cinci zile ale săptămânii în curs. Intr’adevăr, de Luni până azi, s’au născut patrusprezece copii în oraşul Buzău şi au murit nu mai puţin de douăzeci şi doi. -------------Dacă această stare de lucruri se permanentizează, înseamnă că in cel mult treisprezece ani nu mai există picior de om pe uliţele Buzăului. Evident că aceasta nu se va întâmpla, deoarece natalitatea şi mortalitatea sunt supuse anumitor cauze, care uneori depind şi de om, aşa că omul — care înseamnă viaţă — va lupta continuu cu moartea şi cu preliminariile ei. Aceste cauze externe însă trebuesc remediate. Pare că şi in medicină, acesta este principiul: dacă se Înlătură cauza, dispare efectul Aşa că şi la Buzău va trebue să se ducă o serioasă luptă pentru stârpirea epidemiilor. -----oxoxoxox^xoxoxoxo---- Modificarea bugetului oraşului Gherla GHERLA. — Faţă de noile resurse creiate de nouă situaţie şi faţă de realizările înfăptuite de primărie, pe teren edilitar de când se află în fruntea ei , Tiberiu Balint, s’a simţit nevoia de a se modifica bugetul oraşului pe anul în curs. In urma modificării şi aprobării de către prefectura judeţului, bugetul oraşului se repartizează astfel : Venituri şi cheltueli ordinare : 5.336.560 lei. Venituri şi cheltueli extraordinare : 2.392.982 lei Venituri şi cheltueli cu destinaţia specială 324.767 lei. Totalul general al bugetului se ridică la suma de 8.054.310 lei.