Curentul, martie 1939 (Anul 12, nr. 3979-4009)

1939-03-01 / nr. 3979

Miercuri 1 Martie 1939 ANUL XII NO. 3979 . /prima comemorare a statutului de Renaştere, — acea „Magna Charta” a înfrăţirii şi propăşirii româneşti, — s’a sărbătorit în ţară cu un fast şi o în­sufleţire în cari au vibrat toate entuziasmele acestui Neam pacifist şi rege­nerat de iniţiativa slăvită a Majestăţii Sale Regelui Carol II. Festivităţilor din metropolă, — dominate de fluturările animate ale stindardelor, — le-au răspuns de peste munţi ecourile zecilor de mii de fraţi ardeleni reuniţi la Alba-lulia, spre a proclama în faţa înalţilor prelaţi ai ţi­nuturilor transilvane nestrămutata fidelitate a obştenilor din celelalte văi ale Carpaţilor. Pretutindeni, — poporul românesc a ţinut să aclame pe Regele pasio­nat de renaştere şi de faptă, — pretutindeni mulţimile au alergat să-şi stri­ c­e recunoştiinţa pentru Acela în Care sunt întru­pate speranţele şi năzuin­­ele supreme ale Patriei. In Capitală, — dominând constelaţia atâtor oraşe şi târguri împodobi­te pe întinsul pământului nostru, — solemnitatea de la Palatul Regal a vi­brat de majestuoase accente­­ răspunzând virilului bilanţ şi urărilor respec­tuoase prezentate în num­ele Guvernului şi Ţării de către d. Armand Căli­­nescu, Vice-Preşedintele Consiliului de miniştri. — Suveranul a rostit o cu­vântare de timbru împărătesc, definind misiunea actualei generaţii cu lu­ciditatea Aceluia în Care moştenirea Tronului a condensat veleităţile de vecinicie ale Neamului. Aclamând pe Supre­mul Arbitru al Patriei re­generate, — dela un ca­păt al Ţării la altul, — Naţiunea românească are astăzi o urare unanimă : — Trăiască Regele Renaşterii Româneşti !... — Domnie lungă şi deplină victorie Suveran­ului nădejdilor noastre!... „Toţi Românii trebue să creadă în viitorul Ţării” a spus M. S. Regele Răspunzând discursului rostit ori de d. vice­preşedinte al consiliului, Armând Călinescu, la Palat, M. S. Regele ,a spus următoarele: Domnilor, In această zi de înălţătoare sărbă­toare cele dintâi cuvinte le trimit Po­porului Meu, căruia îi mulţumesc pentru impresionantul răspuns, dat prin plebiscitul de acum un an, la chemarea de salvatoare­ regenerare a Patriei, răspuns care Mi-a sporit pu­terile şi Mi-a întărit forţa morală pen­tru nobila cauză a unei mai bune şi mai sănătoase aşezări a orânduirii României. Mulţumirile Mele se îndreaptă apoi către acei bărbaţi în cap cu I. P. S. S. Patriarhul, care au priceput nă­zuinţele­­nemei aşezări, şi n’au precu­peţit o clipă munca lor pentru opera măreaţă a renaşterei naţionale. Bilanţul anului ce a trecut, înfăţi­şat Nouă astăzi, prin frumoasa cuvân­tare a v­ce-preşedintelui consiliului de miniştri, arată ce s’a putut înfăp­tui într’un aşa de scurt timp, graţie unei lozinci noul, graţie unui impera­tiv hotărâtor de salvare a Statului. Statul, in noua concepţ­e nu este o noţiune abstractă administrativă, ci este chiar sinteza comunităţii­­naţio­nale; este chiar înfăţişarea autoritară a tuturor intereselor obşteşti. Statul este na­ţia organizată. Bilanţul ce li s’a supus astăzi este pozitiv, şi roadele lui abia simţite astăzi vor spori în viitor. Efectele salvatoare ale actului din 10 Februarie 1938, se vor ve­dea zi pe zi ce trece. Dacă Româ­nia s’a putut înfăţişa cu un progres vădit, aceasta se datoreşte faptului că la temelia muncii ce s’a depus a fost o desăvârşită credinţă că a­­ceea ce se face este bine. SFORŢĂRILE NOUEI GUVERNĂRI Guvernarea nouă, încătuşată nu­mai de interesele superioare ro­mâneşti şi de acelea ale integrităţii Pe această înţelepciune colectivă, pe această pricepere a clipelor mari — M’am bizuit până astăzi şi Mă voi bizui totdeauna în munca Mea fără şovăire pentru cel mai curat ideal al sufletului Meu : aşezarea Patriei Mele la locul ce i se cabine in lumea civi­lizată. De când am început să muncesc în slujba Ţării, un gând M’a condus ,ca un fir luminos al Ariadnei: acela că numai o cred­nţă desăvârşită şi o mun­că fără preget poate duce la o deplină izbândă. Cu această credinţă, care a fost călăuza primilor Mei paşi în via­ţa publică M’am urcat pe Tronul îna­intaşilor Mei, şi cu această credinţă am muncit şi voi munci toată viaţa Mea în locul de răspundere în care graţia lui Dumnezeu şi Voinţa Naţio­nală M’au aşezat. Vor fi poate, în această zi, când se sărbătoreşte prima filă a nouii vieţi româneşti, unii care să se îndoiască de viitorul înflo­ritor al nostru. Eu unul nu mă îndoiesc şi nu mă pot îndoi, căci toată cartea neamului ne arată vădit că sun­tem sănătoşi, că avem posibilităţi fără margini de progres şi că toc­mai aceste posibilităţi trebuesc desvoltate prin mijloace noui is­­vorâte din timpuri şi din credin­ţe noui. Toţi românii trebue să creadă fără şovăire în viitorul Ţării şi toţi trebue deci, să fie alături de conducătorii Statului pentru în­făptuirile ce le cer zilele de mâi­ne. Credinţa e singură salvatoare şi această credinţă trebue să fie în sufletul tuturor. Dela sine se pricepe că în o­­pera care s’a întreprins se vor întâmpina greutăţi, unele chiar poate foarte mari, dar cu cât greutăţile vor spori cu atât tre­bue să sporească energia colec­tivă a Naţiei pentru a le înlă­tura. Domnilor, In această zi aniversară, pentru prima dată am plăcerea de a avea înaintea Mea de toţi membrii înalte­lor foruri ale Frontului Renaşterii Naţionale. DATORIA CONDUCATO­­RILOR „FRONTULUI“ Cuvintele ce rostesc astăz , dacă se îndreaptă către toată suflarea româ­nească se îndreaptă şi către domniile­­voastre care cei dintâi aveţi sfânta datorie, ca elemente reprezentative ale puterii producătoatre a Ţării, să în­­treţ­ieţi acest suflu şi această cre­dinţă. Să ne ferim de greşelile trecutului. Ochi noştri trebuesc aţintiţi cu hotă­râre către viitor. Am putut realiza după lungi sforţări unitatea naţională, această uni­tate trebue păstrată cu sfinţenie şi întărită în orice clipă. Individul nu mai poate însemna ceva în viaţa publică decât în măsura folosului ce-l poate, da obştei­­­ ori şi ce pas, ori şi ce progres făcut de azi înainte este de sigur spr­e lauda aceluia ce-l face, dar trebue sa fie mai presus de toate în folosul naţio­nal. DOMNILOR, De fapt, toată munca depusă, chiar sistemul aplicat, sistem în care cre­dem cu fermitate, au menirea de de­săvârşită întărire a României, dăndu-i puterea de a progresa şi aceea atât de imperioasă de a rezista tuturor valurilor, apărând cu sfinţenie inte­gritatea ei teritorială şi entitatea ei naţională. Pentru atingerea ace­­stui scop nici o jertfă nu e prea mare, nici un e­­fort nu e de prisos. Cu sacrificii crude am do­bândit dreptul nostru, şi acest drept va trebui pă­strat orişice s'ar întâm­pla. lată de ce rezistenţa fk­g• l/t /1 /f puterea armată pe care o vom întări continuu — să se bizue pe o rezisten­ţă de solidaritate morală, pe o credinţă de unire a tuturor forţelor vii ale naţiunii — forţe ce se gru­pează astăzi în Frontul Renaşterii Raţionale. Tot în Frontul Renaş­terii Raţionale am avut deosebita plăcere de a constata că au aderat şi cetăţenii români de altă origine etnică, ceea ce este un semn de întărire a Statului şi o chezăşie de linişte internă. DOMNILOR, Am început această cuvântare prin mulţumiri şi o sfârşesc tot aşa pentru cuvintele de inaltă ţi­nută patriotică ale d-lui vice-pre­­şedinte al Consiliului şi pentru a­celea ce mi le-a adresat aşa de cald în această zi de sărbătoare­a Renaşterii Naţionale. Zilele de sărbătorire sunt zile de bucurie, sunt zile de înălţare su­­fletească, dar trebuesc înainte de toate să fie zile de hotărâri morale. Trăim pentru viitor prin tot ce a fost bun şi sănătos în trecutul nos­tru. Datorăm urmaşilor noştri moş­tenirea neprihănită a străbunilor. Nu trăim pentru noi şi pentru ziua de azi. Noi cei de acum suntem pieritori. Veşnică este entitatea Naţională, veşnic este progresul Naţiunii. Iată scopul, pentru Ea trebue să ne în­chinăm viaţa şi toată munca noas­tră. Nu producem pentru ceea ce e pieritor, ci pentru ceea ce rămâne deapururea şi simbolul veşniciei sunt copiii noştri, iar veşnicia noas­tră este România ! La muncă deci, cu credinţă pen­tru Patria Noastră scumpă ! Trăiască România veşnică în ho­tarele ei fireşti! (Aplauze puternice, urale, ovaţiunii naţionale,­­ a putut înfăptui cu spor, a putut lucra cu conştiincio­zitate pentru întărirea şi ridicarea României. Eu, care din locul Meu de răspundere şi de veghe am ur­mărit clipă cu clipă această muncă, îmi dau seamă mai bine ca oricine de sforţările făcute. Dar tot Eu, sunt dator astăzi să afirm că aceste sforţări nu sunt decât un început, nu sunt decât aşezarea temeliei solide pe care se va ridica clădirea majestuoasă şi de nedărâmat a României Renaşterii Naţionale. Cu o nespusă mulţumire am putut constata că însufleţirea care a zguduit Poporul Meu cu prilejul plebiscitului a fost reînoită după un an prin înscrierile în Frontul Renaşterii Naţionale. Am dovedit deci iarăşi că înţelepciunea ce a arătat-o Neamul Românesc în decursul veacu­rilor, in marile clipe de mântuire, este tot aşa de vie astăzi ca şi în trecut. Cred uţa in virtuţile neamului ANIVERSARE tituţiei Renaşterii Nationale Suveranul,­­ într’un august apel de raliere a energiilor,­­ rosteşte lozincile prezentului şi datoriile viitorului Consilierii regali, membrii guvernului şi consilierii Fi R. N. defilează prin '­­faţa Palatului M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai primind din balconul Palatului din Calea Victoriei defilarea membrilor Frontului Renaşterii Naţionale Primul detaşament al „Gărzilor naţionale" defilează în faţa Suveranului, în Piaţa Palatului Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA SSĂUMINISIRAJIA 1 -t-a» ‘vedete No. fi OANELE s 40 Serv. Publicații 8.4084 88 Tipografia 4.84 48 84.49 Cab. Administrat 3.40 80 4.23.82 Cab. Directorului 184.47 şi convorbiri cu Provincia 8.40.86 Proprietar C­urentul” S. A. R. Insert*,­ Registrul Comerțului sub Na 13/938 Tr.b. Ilfov. Registrul publiceţilor, Na 174/938 Taxa poştală plătită In numerar cont­ord. Dix. Gea P. T. T nr­ 55740­ 929 SI St­ra Secret Redacții Sport In corpul ziarului ! Impresionantele solemnităţi din Capitală şi întreaga ţară ROMA, 27 (Radiopress). — Luni au început în toate bisericile din Roma rugăciuni pentru succesul lu­crărilor Conclavului, cari încep Marţi seara, când cardinalii vor intra în „celulele” lor, compuse fiecare din trei camere: una pentru cardinal, a doua pentru secretar şi a treia pentru servitorul său. Mo­bilierul celulelor este foarte simplu şi se compune din pat, masă, două scaune, un spălător şi o măsuţă pentru rugăciuni. Servicii divine speciale vor fi oficiate zilnic în toate bisericile până la terminarea lucrărilor Conclavului. Asta seară încep lucrările conclavului pentru alegerea viitorului Papă Infantele don Juan va fi chemat la tronul Imperiului spaniol PARIS 27 (Radio­­press). — Ziarul „Ce Matin” eroile a ști că peste un răstimp foarte scurt generalul Franco va restaura în Spania unită, regimul monar­hiei cu prerogative li­mitate. In acest caz in­fantili don Juan va fi chemat la tronul Impe­riului spaniol. A­zana a părăsit Parisul PARIS, 27 (Rador). — 1). Azana, președintele republicii spaniole a părăsit Parisul Dumi­nică seara la ora 22:20, plecând spre Collouges sous Saleves.

Next