Curentul, martie 1939 (Anul 12, nr. 3979-4009)
1939-03-01 / nr. 3979
Miercuri 1 Martie 1939 ANUL XII NO. 3979 . /prima comemorare a statutului de Renaştere, — acea „Magna Charta” a înfrăţirii şi propăşirii româneşti, — s’a sărbătorit în ţară cu un fast şi o însufleţire în cari au vibrat toate entuziasmele acestui Neam pacifist şi regenerat de iniţiativa slăvită a Majestăţii Sale Regelui Carol II. Festivităţilor din metropolă, — dominate de fluturările animate ale stindardelor, — le-au răspuns de peste munţi ecourile zecilor de mii de fraţi ardeleni reuniţi la Alba-lulia, spre a proclama în faţa înalţilor prelaţi ai ţinuturilor transilvane nestrămutata fidelitate a obştenilor din celelalte văi ale Carpaţilor. Pretutindeni, — poporul românesc a ţinut să aclame pe Regele pasionat de renaştere şi de faptă, — pretutindeni mulţimile au alergat să-şi stri ce recunoştiinţa pentru Acela în Care sunt întrupate speranţele şi năzuinele supreme ale Patriei. In Capitală, — dominând constelaţia atâtor oraşe şi târguri împodobite pe întinsul pământului nostru, — solemnitatea de la Palatul Regal a vibrat de majestuoase accente răspunzând virilului bilanţ şi urărilor respectuoase prezentate în numele Guvernului şi Ţării de către d. Armand Călinescu, Vice-Preşedintele Consiliului de miniştri. — Suveranul a rostit o cuvântare de timbru împărătesc, definind misiunea actualei generaţii cu luciditatea Aceluia în Care moştenirea Tronului a condensat veleităţile de vecinicie ale Neamului. Aclamând pe Supremul Arbitru al Patriei regenerate, — dela un capăt al Ţării la altul, — Naţiunea românească are astăzi o urare unanimă : — Trăiască Regele Renaşterii Româneşti !... — Domnie lungă şi deplină victorie Suveranului nădejdilor noastre!... „Toţi Românii trebue să creadă în viitorul Ţării” a spus M. S. Regele Răspunzând discursului rostit ori de d. vicepreşedinte al consiliului, Armând Călinescu, la Palat, M. S. Regele ,a spus următoarele: Domnilor, In această zi de înălţătoare sărbătoare cele dintâi cuvinte le trimit Poporului Meu, căruia îi mulţumesc pentru impresionantul răspuns, dat prin plebiscitul de acum un an, la chemarea de salvatoare regenerare a Patriei, răspuns care Mi-a sporit puterile şi Mi-a întărit forţa morală pentru nobila cauză a unei mai bune şi mai sănătoase aşezări a orânduirii României. Mulţumirile Mele se îndreaptă apoi către acei bărbaţi în cap cu I. P. S. S. Patriarhul, care au priceput năzuinţelenemei aşezări, şi n’au precupeţit o clipă munca lor pentru opera măreaţă a renaşterei naţionale. Bilanţul anului ce a trecut, înfăţişat Nouă astăzi, prin frumoasa cuvântare a vce-preşedintelui consiliului de miniştri, arată ce s’a putut înfăptui într’un aşa de scurt timp, graţie unei lozinci noul, graţie unui imperativ hotărâtor de salvare a Statului. Statul, in noua concepţe nu este o noţiune abstractă administrativă, ci este chiar sinteza comunităţiinaţionale; este chiar înfăţişarea autoritară a tuturor intereselor obşteşti. Statul este naţia organizată. Bilanţul ce li s’a supus astăzi este pozitiv, şi roadele lui abia simţite astăzi vor spori în viitor. Efectele salvatoare ale actului din 10 Februarie 1938, se vor vedea zi pe zi ce trece. Dacă România s’a putut înfăţişa cu un progres vădit, aceasta se datoreşte faptului că la temelia muncii ce s’a depus a fost o desăvârşită credinţă că aceea ce se face este bine. SFORŢĂRILE NOUEI GUVERNĂRI Guvernarea nouă, încătuşată numai de interesele superioare româneşti şi de acelea ale integrităţii Pe această înţelepciune colectivă, pe această pricepere a clipelor mari — M’am bizuit până astăzi şi Mă voi bizui totdeauna în munca Mea fără şovăire pentru cel mai curat ideal al sufletului Meu : aşezarea Patriei Mele la locul ce i se cabine in lumea civilizată. De când am început să muncesc în slujba Ţării, un gând M’a condus ,ca un fir luminos al Ariadnei: acela că numai o crednţă desăvârşită şi o muncă fără preget poate duce la o deplină izbândă. Cu această credinţă, care a fost călăuza primilor Mei paşi în viaţa publică M’am urcat pe Tronul înaintaşilor Mei, şi cu această credinţă am muncit şi voi munci toată viaţa Mea în locul de răspundere în care graţia lui Dumnezeu şi Voinţa Naţională M’au aşezat. Vor fi poate, în această zi, când se sărbătoreşte prima filă a nouii vieţi româneşti, unii care să se îndoiască de viitorul înfloritor al nostru. Eu unul nu mă îndoiesc şi nu mă pot îndoi, căci toată cartea neamului ne arată vădit că suntem sănătoşi, că avem posibilităţi fără margini de progres şi că tocmai aceste posibilităţi trebuesc desvoltate prin mijloace noui isvorâte din timpuri şi din credinţe noui. Toţi românii trebue să creadă fără şovăire în viitorul Ţării şi toţi trebue deci, să fie alături de conducătorii Statului pentru înfăptuirile ce le cer zilele de mâine. Credinţa e singură salvatoare şi această credinţă trebue să fie în sufletul tuturor. Dela sine se pricepe că în opera care s’a întreprins se vor întâmpina greutăţi, unele chiar poate foarte mari, dar cu cât greutăţile vor spori cu atât trebue să sporească energia colectivă a Naţiei pentru a le înlătura. Domnilor, In această zi aniversară, pentru prima dată am plăcerea de a avea înaintea Mea de toţi membrii înaltelor foruri ale Frontului Renaşterii Naţionale. DATORIA CONDUCATORILOR „FRONTULUI“ Cuvintele ce rostesc astăz , dacă se îndreaptă către toată suflarea românească se îndreaptă şi către domniilevoastre care cei dintâi aveţi sfânta datorie, ca elemente reprezentative ale puterii producătoatre a Ţării, să întreţieţi acest suflu şi această credinţă. Să ne ferim de greşelile trecutului. Ochi noştri trebuesc aţintiţi cu hotărâre către viitor. Am putut realiza după lungi sforţări unitatea naţională, această unitate trebue păstrată cu sfinţenie şi întărită în orice clipă. Individul nu mai poate însemna ceva în viaţa publică decât în măsura folosului ce-l poate, da obştei ori şi ce pas, ori şi ce progres făcut de azi înainte este de sigur spre lauda aceluia ce-l face, dar trebue sa fie mai presus de toate în folosul naţional. DOMNILOR, De fapt, toată munca depusă, chiar sistemul aplicat, sistem în care credem cu fermitate, au menirea de desăvârşită întărire a României, dăndu-i puterea de a progresa şi aceea atât de imperioasă de a rezista tuturor valurilor, apărând cu sfinţenie integritatea ei teritorială şi entitatea ei naţională. Pentru atingerea acestui scop nici o jertfă nu e prea mare, nici un efort nu e de prisos. Cu sacrificii crude am dobândit dreptul nostru, şi acest drept va trebui păstrat orişice s'ar întâmpla. lată de ce rezistenţa fkg• l/t /1 /f puterea armată pe care o vom întări continuu — să se bizue pe o rezistenţă de solidaritate morală, pe o credinţă de unire a tuturor forţelor vii ale naţiunii — forţe ce se grupează astăzi în Frontul Renaşterii Raţionale. Tot în Frontul Renaşterii Raţionale am avut deosebita plăcere de a constata că au aderat şi cetăţenii români de altă origine etnică, ceea ce este un semn de întărire a Statului şi o chezăşie de linişte internă. DOMNILOR, Am început această cuvântare prin mulţumiri şi o sfârşesc tot aşa pentru cuvintele de inaltă ţinută patriotică ale d-lui vice-preşedinte al Consiliului şi pentru acelea ce mi le-a adresat aşa de cald în această zi de sărbătoarea Renaşterii Naţionale. Zilele de sărbătorire sunt zile de bucurie, sunt zile de înălţare sufletească, dar trebuesc înainte de toate să fie zile de hotărâri morale. Trăim pentru viitor prin tot ce a fost bun şi sănătos în trecutul nostru. Datorăm urmaşilor noştri moştenirea neprihănită a străbunilor. Nu trăim pentru noi şi pentru ziua de azi. Noi cei de acum suntem pieritori. Veşnică este entitatea Naţională, veşnic este progresul Naţiunii. Iată scopul, pentru Ea trebue să ne închinăm viaţa şi toată munca noastră. Nu producem pentru ceea ce e pieritor, ci pentru ceea ce rămâne deapururea şi simbolul veşniciei sunt copiii noştri, iar veşnicia noastră este România ! La muncă deci, cu credinţă pentru Patria Noastră scumpă ! Trăiască România veşnică în hotarele ei fireşti! (Aplauze puternice, urale, ovaţiunii naţionale, a putut înfăptui cu spor, a putut lucra cu conştiinciozitate pentru întărirea şi ridicarea României. Eu, care din locul Meu de răspundere şi de veghe am urmărit clipă cu clipă această muncă, îmi dau seamă mai bine ca oricine de sforţările făcute. Dar tot Eu, sunt dator astăzi să afirm că aceste sforţări nu sunt decât un început, nu sunt decât aşezarea temeliei solide pe care se va ridica clădirea majestuoasă şi de nedărâmat a României Renaşterii Naţionale. Cu o nespusă mulţumire am putut constata că însufleţirea care a zguduit Poporul Meu cu prilejul plebiscitului a fost reînoită după un an prin înscrierile în Frontul Renaşterii Naţionale. Am dovedit deci iarăşi că înţelepciunea ce a arătat-o Neamul Românesc în decursul veacurilor, in marile clipe de mântuire, este tot aşa de vie astăzi ca şi în trecut. Cred uţa in virtuţile neamului ANIVERSARE tituţiei Renaşterii Nationale Suveranul, într’un august apel de raliere a energiilor, rosteşte lozincile prezentului şi datoriile viitorului Consilierii regali, membrii guvernului şi consilierii Fi R. N. defilează prin 'faţa Palatului M. S. Regele şi Marele Voevod Mihai primind din balconul Palatului din Calea Victoriei defilarea membrilor Frontului Renaşterii Naţionale Primul detaşament al „Gărzilor naţionale" defilează în faţa Suveranului, în Piaţa Palatului Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA SSĂUMINISIRAJIA 1 -t-a» ‘vedete No. fi OANELE s 40 Serv. Publicații 8.4084 88 Tipografia 4.84 48 84.49 Cab. Administrat 3.40 80 4.23.82 Cab. Directorului 184.47 şi convorbiri cu Provincia 8.40.86 Proprietar Curentul” S. A. R. Insert*, Registrul Comerțului sub Na 13/938 Tr.b. Ilfov. Registrul publiceţilor, Na 174/938 Taxa poştală plătită In numerar contord. Dix. Gea P. T. T nr 55740 929 SI Stra Secret Redacții Sport In corpul ziarului ! Impresionantele solemnităţi din Capitală şi întreaga ţară ROMA, 27 (Radiopress). — Luni au început în toate bisericile din Roma rugăciuni pentru succesul lucrărilor Conclavului, cari încep Marţi seara, când cardinalii vor intra în „celulele” lor, compuse fiecare din trei camere: una pentru cardinal, a doua pentru secretar şi a treia pentru servitorul său. Mobilierul celulelor este foarte simplu şi se compune din pat, masă, două scaune, un spălător şi o măsuţă pentru rugăciuni. Servicii divine speciale vor fi oficiate zilnic în toate bisericile până la terminarea lucrărilor Conclavului. Asta seară încep lucrările conclavului pentru alegerea viitorului Papă Infantele don Juan va fi chemat la tronul Imperiului spaniol PARIS 27 (Radiopress). — Ziarul „Ce Matin” eroile a ști că peste un răstimp foarte scurt generalul Franco va restaura în Spania unită, regimul monarhiei cu prerogative limitate. In acest caz infantili don Juan va fi chemat la tronul Imperiului spaniol. Azana a părăsit Parisul PARIS, 27 (Rador). — 1). Azana, președintele republicii spaniole a părăsit Parisul Duminică seara la ora 22:20, plecând spre Collouges sous Saleves.