Curentul, iulie 1939 (Anul 12, nr. 4089-4119)

1939-07-04 / nr. 4092

ANNO XII, No. 4092, Marți 4 Iulie 193 Seen ădinJulesV erne?... ...Nu ! Un proect de tank submarin, tras de vase rapide, pentru exploatarea fundului mărilor furnituri şi lucrări de drumuri ce se vor executa în regia ministerului de lucrări publice Comisia superioară a drumurilor, prezidată de d. prof. Gh. Nicolau, preşedintele consiliului tehnic supe­rior, a aprobat ca lucrările de dru­muri de mai jos să fie executate în regia ministerului de lucrări publice şi comunicaţii : FURNITURI : 1180 m. c. pietriş pe dr. naţ. Bucu­­reşti-Vârciorova, km. 279-322 (280.650 lei. 1085 m. c. pietriş pe dr. naţ. Bra­­şov-Sighişoara, km. 393-414 (174.745 lei). 936 m. c. pietriş pe dr. naţ. Piteşti- R. Vâlcea-Tg. Jiu km. 1 +­9 -162 (200.254 lei), 1200 m. c. pietriş pe dr. naţ. T. Măgurele-Bechet-Poiana Mare-Cala­­fat, km. 77­91 (281.600 lei) 434 m. c. pietriş şi 40 m. c. balast pe dr. naţ. Braşov-Turda, km. 329— 345 (139.990 lei) DIFERITE LUCRĂRI : Spre înălţarea dr. naţ. T. Măgurele- Bechet-Calafat, km. 101—101+700 (325.000 lei). LICITAŢII NOUI: Pentru furniturile şi lucrările de mai jos s-a decis ţinerea de licitaţii: 734 m. c. pietriş pe dr. jud. R. Să­­rat-Tătaru, km. 14 + 34 şi Vârtescoi- Brăila, km. 52-70 şi pe dr. com. Piteşti-Mihălceni, km. 0-11, jud. R. Sărat (300.003 lei); 6410 m. c., pietriş în aşternerea lui pe dr. jud. Paşcani-Nucşoara, km. 0-48, jud. Muscel (752.710 lei). 2712 m. c. pietriş pe dr. jud. C. de Argeş-R. Vâlcea, km. 0-27 jud. Ar­geş (449.932 lei). 1064 m. c. pietriş pe dr. jud. Ole­­din-Argetoaia, km. 19-30, jud. Dolj (299.476­­lei). Construcţia trotuarelor cu asfalt turnat pe străzile Grigore Maior, Cloşca şi Simion Balint din oraşul Blaj (895.000 lei), 670 m. c. pietriş şi 430 m. c. bo­lovani pentru străzile­­ de mai sus din acelaş oraş (380.000 lei); îmbunătăţirea dr. com. Tâmna- Plopi, km. 0­8, jud. Mehedinţi (420.000 lei). Pavarea dr. jud. Odorhei-Praid-So­­vata, jud. Odorhei (820.000 lei). IAŞI. 1.­­ Ajuns la capătul sufe­rinţelor pe care nu le mai putea su­porta şi în faţa loviturilor soartei vi­trege cu el, a hotărît să termine cu viaţa, încheind calvarul. Este tulburătoare dramă a unui fost magistrat din Basarabia, care datorită unor împrejurări vitrege, a trebuit să plece din rândurile împăr­­ţitorilor de dreptate pentru a-şi căuta altă ocupaţie. N’a reuşit însă şi începând să de­cadă din ce în ce mai mult a a­­juns muritor de foame pe străzile Iaşului. Intr’ajutor nu-i venea ni­meni, astfel că, cuprins de disperare s'a aruncat înaintea unui tren în gara locală pentru a termina cu o viaţă necăjită. Dar nici moartea nu vroia să-l primească, întâmplarea făcând ca în apropiere să se găsească un a­­gent de poliţie care l-a salvat de la o moarte sigură. Eri înaintea plecării acceleratului de Bucureşti, un bărbat, mizer îm­brăcat, hainele soioase, atârnând pe el în dezordine, cu faţa brăzdată de semnele unei adânci suferinţe, se plimba agitat pe peronul gării. Din mulţimea sgomotoasă şi grăbită ni­meni nu-l băga în seamă. SALVAT IN ULTIMA CLIPA E momentul plecării şi maşina gre­oaie începe să pornească la drum, purtând lume voioasă şi fericită. Dar o scenă de groază se petrecu în faţa celor rămaşi pe peron. Un om se re­pezi din mulţime, aruncându-se îna­intea locomotivei, încă câteva clipe şi ar fi fost prefăcut într-o massă de carne. Dar în ultimul moment a a­­părut salvatorul în persoana unui curagios agent de poliţie, care fără a se gândi la pericol, cu o smuci­­tură l-a tras puternic de pe linie. De­­abia l-a lăsat pe sinucigaş pe margi­nea peronului şi „balaurul ce scuipa aburi“ a trecut duduind pe lângă mai martorii celor petrecute înmăr­muriţi de groază. Agentul după ce a lăsat pe ce-i scă­pat de la moarte şi să se liniştească l-a dus la comisariat spre a afla motivele care l-au determinat să comită dis­peratul gest. Poliţistul obişnuit să a­­siste la drame omeneşti de tot felul, a rămas impresionat la împărtăşania făcută de cel readus la viaţă. DIN JUDECĂTOR AJUNS CERŞETOR A aflat astfel că nefericitul este un fost magistrat din Ismail pe nu­mele de Ion Biberi originar din co­muna Ruginiţa, judeţul Soroca, în etate de 45 ani. Cu vocea stinsă, dar cu cuvinte, cu accent rusesc, arăta că e un om trecut prin şcoli, i-­a po­vestit tragedia vieţii sale. A studiat în Rusia de unde a venit în ţară şi şi-a echivalat diploma de licenţă în drept la facultatea ieşeană. A fost numit în magistratură ocupând un post la Ismail unde însă nu a rămas multă vreme. A căzut la examen de capacitate din cauză că nu cunoştea bine limba românească şi a trebuit să desbrace roba. A trecut în avocatură unde credea să-şi va putea câştiga e­­xistenţa. Nici aici nu a stat mult timp, neavând asigurate cele nece­sare vieţei. DIN NOU IN LUPTA CU VIAŢA Avea rude bogate care însă, sără­cind cu timpul nu-i mai puteau da nici un ajutor. Spectrul sumbru al foamei îi apărea în nopţile de ve­ghe. A încercat tot felul de îndelet­niciri pentru a-şi asigura un codru de pâine făcând chiar şi pe hamalul. Astfel că valurile vieţei l-au adus pe meleagurile laşului, dar nici aici nu era mai bine decât în altă parte. Printre străini şi fără ajutor de ni­­căeri mintea i s’a tulburat, hotărîn­­du-se să treacă ultimul obstacol în viaţă pentru a-ţi găsi liniştea de tot­deauna. Soarta cu ale ei capricii a vrut însă altfel şi bietul Ion Bibiri, care a fost odată om între oameni îşi va duce mai departe calvarul unei vieţi ce nu-i mai foloseşte la nimic, după cum nu-i pot aduce nici un folos di­plomele de licenţiat în drept şi mem­bru al uniunei avocaţilor, pe care le păstrează ca o ironie a vremurilor ce le trăim. Din dramele mizeriei Un fost magistrat se aruncă înaintea trenului din cauza mizeriei Ca­r­mini Adunarea generală a profesorilor de la şcolile industriale Eri s-a ţinut în sala „Asociaţiei funcţionarilor publici“, adunarea ge­nerală a „Asociaţiei corpului didac­tic“ a profesorilor de la şcolile indu­striale. A prezidat d. ing. inspector gene­ral Ion Sterian. Adunarea a dat descărcare buge­tului pe exerciţiul 1938, votând apoi noul buget, după care s’a procedat la alegerea nouilor membri din co­mitet. S’au expediat la urmă telegrame omagiale M. S. Regelui, d-lor : Ar­mand Călinescu, Petre Andrei şi dr. C. Angelescu, consilier regal inaugurarea localului propriu al C. A. F. Dri dimineaţă a avut loc inaugura­rea localului propriu al C.A.F. în pre­zenţa d-lui Mihălcescu, preşedintele oficiului Urseanu, director gene­ral. Din partea ministerului sănătăţii a fost prezent la această solemnitate d. dr. Cădere, director în ministerul sănătăţii, reprezentând pe d. minis­tru dr. N. Marinescu, titularul de­partamentului. La orele 11 şi jumătate s-a oficiat un serviciu divin după care a urmat seria cuvântărilor. Primul cuvânt l-a rostit d. MI­­HALCESCU, preşedintele consiliului de administraţie al oficiului de a­­provizionare farmaceutic care-şi ex­primă mulţumirea că după multe străduinţe oficiul a ajuns azi în si­tuaţia de a-şi inaugura un local pro­priu ceia ce permite o activitate şi mai rodnică în privinţa distribuirii produselor farmaceutice aceasta spre mulţumirea acelora cari sunt che­maţi să aline durerile bolnavilor. D-sa arată apoi că numai graţie acestui oficiu s’a putut realiza acel preţ unanim al vânzării medicamen­telor în toată ţara, după preţul fixat de oficiu înlăturându-se astfel spe­cula care se făcea până acum pe spinarea bieţilor bolnavi. D. dr. CĂDERE, director în ministe­rul sănătăţii, a­ scuzat lipsa d-lui ministru dr. N. Marinescu, care, reţi­nut din interese superioare, n’a putut să participe la solemnitatea aceasta. D-sa arată munca neobosită depusă de d. ministru Marinescu pentru să­nătatea publică rugând pe farma­cişti să contribuie şi ei cu ştiinţa lor, la opera atât de lăudabilă la d-lui mi­nistru al sănătăţii. In încheiere d-sa felicită pe d-nii Mihăilescu şi Urseanu, pentru reali­zarea frumoasă a O.A.F. D. URSEANU, directorul general al O.A.F. luând cuvântul insistă asu­pra rolului covârşitor ce-l joacă a­­cest oficiu în viaţa publică contri­buind şi el în largă măsură la com­baterea bolilor sociale, alături de ope­ra de asanare a sănătăţii publice în­treprinsă de d. ministru dr. N. Mari­nescu. Un local propriu spune d-sa era de mult dorit şi nu cu puţine sacrificii s’a putut înfăptui. D-sa elogiază munca depusă de consiliul de admi­nistraţie în frunte cu d. preşedinte Mihălcescu, pentru reuşita acestei realizări. ★ După festivitate s’a servit oaspe­ţilor o gustare. Hotărârile consiliului superior al exploatărilor comunale Consiliul superior al exploatărilor comunale a ţinut şedinţă, sub preşe­dinţia d-luii ing. N. Caranfil, fost ministru. La această şedinţă au luat parte d-nii consilieri: ing. I S. Gheorghiu, ing., I. Rarincescu, primar V. Vies­­pescu, ing. C. Mikloşi, dr. C. Anghe­­lescu, dr. Const­ănescu și ing. T. Lu­­cescu, directorul general al exploa­tărilor comunale. S’au rezolvat următoarele lucrări: 1) S’a dat aviz favorabil pentru or­ganizarea Regiei publice comerciale „Stabilimentele economice ale muni­cipiului Timişoara“ precum şi pentru aprobarea regulamentului de orga­nizare şi administrare al acestei Re­gii publice comerciale. 2) S-a luat în examinare memoriul Asociaţiei industriaşilor de petrol din România, referitor la modificarea „Re­gulam­entului privitor la condiţiunile tehnice şi de siguranţă referitoare la distribuirea gazelor combustibile mai grele decât aerul, lichefiate sub pre­siune“, publicat în Monitorul Oficial nr. 64 din 16 Martie crt., regulament care a fost elaborat de acest consiliu şi aprobat de ministerul internelor. Avându-se însă în vedere că, din ultimele două mari accidente întâm­plate în Capitală ,s’a dovedit că dis­­poziţiunile acestui regulament sunt judicioase, s’ia dat aviz pentru menţi­nerea în întregime a regulamentului precum şi pentru imediata lui apli­care. 3) S’a luat în discuţie modificarea regulamentului de taxe şi­ tarife al întreprinderilor comunale Piteşti şi s'a amânat discuţia, pentru a se lua informaţiuni suplimentare în legătură cu taxele fixate de aceste întreprin­deri. 4) S’a dat avize favorabile pentru aprobarea bugetelor Regiei Publice comerciale — Uzinele de apă şi ca­nal — din Satu Mare şi întreprinde­rilor comunale Dorohoi. 5) S’a dat aviz favorabil pentru a­­probarea regulamentului de taxe şi tarife al Regiei publice comerciale — Uzina electrică din Craiova 6) S’a luat în examinare adresa A­­sociaţiei generale a producătorilor şi distribuitorilor de energie electrică din România, referitoare la situaţia uzinelor­ electrice din ţară, în urma sporirii preţului combustibilului şi materialelor şi, constatându-se că a­­ceste nouă sarcini, adăugate la cele de până acum, vor pune aceste exploa­tări în imposibilitate de a-şi mai în­deplini obligaţiunile lor, consiliul a dat aviz prin care arată că este nea­părat necesar ca înaltul guvern să fixeze un preţ special pentru com­bustibilul necesar întreprinderilor e­­lectrice care fac un serviciu public, propunând deasemenea numirea u­­nor comisiuni cu delegaţi ai ministe­rului­­ economiei naţionale, ministeru­lui internelor şi ministerului finan­ţelor, care să studieze această situa­­ţiune şi să avizeze. 7) S-ia dat aviz favorabil pentru nu­mirea a doi cenzori titulari şi doi su­pleanţi în comitetul de cenzori al Regiei mixte — — Uzinele electrice din Turda S. A. 3) S’a luat cunoştinţă de evaluarea inventarelor întreprinderilor comu­nale din oraşele Piatra Neamţ şi Râmnicu Sărat, făcută de experţii de­semnaţi de consiliu în acest scop. ——xoxoxoxo-£oxoxoxox— In Limbourgul belgian, digurile canalului Albert s’au rupt pe o lungime de câţiva kilometri producând o adevărată catastrofă Un inginer moare dând alarma. Se crede că mai sunt şi alte victime Corespondentul special al ziarului „Excelsior” din Bruxelles scrie că o adevărată catastrofă s’a petrecut pe canalul Albert, în sus de Hasselt, că­tre Genk. Digurile s’au dărîmat şi breţele fă­cute de apă, ating lărgimea de 30—40 metri pe o lungime de 3 km. Crăpături profunde, largi de 10—15 m. S’au mai produs în dreapta şi stânga canalului. In faţa ecluzei Hasselt, pe stânga cum priveşti spre Liége, digul a ce­dat pe o distanţă de 500 m, doborând stâlpii electrici şi cei de protecţie ai raselor. La dreapta Hasseltului, digul a ce­dat pe o sută de metri şi valurile tu­multoase, au spălat una dintre cele două clădiri ale ecluzierilor. Apoi au năvălit în câmpie pe care inundând-o a provocat şi o creştere subită a Demerului. Se semnalează mai multe victime printre care un inginer şi lucrători care se găseau într-un pavilion. Dea­­semena mai mulţi copii ar fi căzut pradă furiei apelor. Până în prezent a fost pescuit nu­mai cadavrul inginerului Cogan. Populaţia înebunită fuge din calea puhoiului căutând totuşi să-şi salve­ze vitele care încă plutesc înotând la suprafaţa apelor noroioase. Echipe de salvare şi detaşamente de geniu, tri­mise la faţa locului, încearcă să limi­teze pagubele care au şi atins mai multe milioane. Reamintim că regele Albert a dat prima lovitură de la lopată, la înce­putul lucrărilor acestui imens canal, care trebuia să-i poarte numele. CUM S’A PRODUS CATASTROFA Inginerul Savely Cogan, nu avea în atribuţiile sale ecluzele, totuşi pentru a întocui pe un coleg plecat în con­cediu a luat în sarcina sa şi aceste lucrări, chiar în dimineaţa când s’a produs catastrofa. In acel moment el se afla împreună cu trei lucrători în sus de Hasselt, şi i s’a semnalat către ora 16 că apele au făcut o spărtură în partea stângă a digului. A plecat imediat acolo dar pe când eşea dintr’o vilă a gardienilor a văzut digul crăpat pe 10, pe 20 de metri. — Să se salveze cine poate a mai putut să strige. Lucrătorii au fugit iar casa s’a pră­buşit în apă — împreună cu inginerul — ca un castel de cărţi de joc. Cadavrul lui a fost găsit după şase ore, împins de ape în câmpie la 300 de metri de locul unde-i înghiţise valurile. Un milion de metri cubi de apă a năvălit peste ţarini năpădind casele ai căror locuitori se cred că s’au putut salva. Podul după Demer, a crăpat si ameninţă cu prăbuşirea. De­bia mâine se va cunoaşte întin­derea dezastrului. După ce-şi bate soţia şi copiii c£ă foc casei Locuitorul Gheorghe Toma din a­­cest oraş, venind acasă în stare de e­­brietate, a luat la bătae soţia şi co­piii şi gonindu-i de acasă, a uns casa pe dinnăuntru cu gaz a dat foc şi a încuiat uşile. Casa fiind acoperită cu stuf, până la sosirea ajutoarelor, focul a mis­tuit-o complet. Sosind la faţa locului autorităţile poliţieneşti ,susnumitul locuitor a fost ridicat şi înaintat parchetului. —-- io­oxoxo^oxolosox—— Serbările de fine de an la şcolile din 9 Slobozia-Ialomiţa 9 SLOBOZIA. 2 Iulie. — La şcolile primare şi gimnaziul mixt „Sf. Gheorghe“ din localitate, s-au desfăşurat serbările de fine de an, în prezenţa autorităţilor, membrilor corpului didactic, părinţilor şi a ele­vilor. Serbările au avut un frumos pro­gram, compus din: recitări, coruri şi piese de teatru, după care a urmat distribuirea premiilor elevilor meri­tuoşi. Sărbătorirea directorului general G. F. R. şi a organizatorilor Ceferiadei Cuvântarea d-lui ing. Ion Macovei Personalul din centrala direcţiei generale a căilor ferate a sărbătorit Sâmbătă seara pe d. ing. I­on Maco­vei, directorul general al căilor fe­rate, şi pe organizatorii Ceferiadei, printr’o masă colegială la restauran­tul Colonade de la şosea. D. Mihail Ghelmegeanu, ministrul lucrărilor publice şi al­ comunicaţii­lor, a ţinut să ia parte la această săr­bătorire împreună cu d. I. Gr. Pe­­rieţeanu, fost ministru al aceluiaş de­partament, preşedinte al consiliului , ing. Ion Macovei, directorul ge­neral al căilor ferate, a remarcat în rostirea sa, că reuniunea de alaltă­­seară a fost răsunetul ce l-au avut, şi în ţară şi în străinătate, serbările jubileului de 70 de ani de la punerea în circulaţie a primului tren pe pă­mânt românesc. Jubileul acesta nu a fost însă numai o simplă aniversare, ci o manifestare de proporţii gran­dioase a muncei constructive româ­neşti, a progreselor de care a fost capabilă o ţară unde acum trei sfer­turi de veac se circula cu diligenţa, iar azi trenurile noastre se întrec în viteză şi confort cu cele internaţio­nale, cari atunci când noi nu cunoş­team locomotiva decât cu paşaport, erau în plină desvoltare. In acest răstimp s’a realizat o o­­peră mare de civilizaţie şi progres datorită, desigur, răgazului şi imbol­dului ce ni l-a dat conducerea su­perioară şi înţeleaptă a marilor regi cari au pus temeliile statului român : Carol I, făuritorul Independenţei, Ferdinand cel Leal, întregitorul, şi M. S. Regele Carol II. Cel dintâi a pus piatră de temelie primei reţele de căi ferate şi a făcut prima călă­torie cu primul tren. Cel de al doilea a prezidat opera atât de anevoioasă a refacerei de după război, iar sub auspiciile M. S. Regelui Carol II, Căile ferate au păşit pragul realiză­rilor moderne cu care ne-am putut prezenta în faţa lumei civilizate cu prilejul Ceferiadei. Succesul se dato­­reşte acelei conştiinţi a datoriei îm­plinite şi a acelei discipline de fel care au fost totdeauna caracteristica celei de-a doua armate a ţărei, dela umilul acar şi până la marii condu­cători. D. Macovei, a citit apoi pasagii din scrisorile ce-a primit dela delegaţii străini cari au luat parte la serbările Ceferiadei : d-nii Wagner, inginer in ministerul comunicaţiilor din Varşo­ de administraţie C. F. R., şi Teofil Sidorovici, comand. „Străjei Ţării"1. Au luat parte d-nii ingineri Traian Pârvu, George Panaitopol, Aron Puş­­cariu, subdirectori generali, Henri Vogtberg, directorul general al Ca­sei Muncei C. F. R., I. Balinschi, C. Păunescu, T. Atanasescu, Chr. Nico­lau, Al. Zarifopol, I. Apostolescu, P. Vercescu, Carianopol, Emil Micles­­cu, I. Hossu, dr. Demetriad, directori Istrate, directorul companiei de wa­gons lits, dr. Anton Ionescu, etc. via­ Renard, directorul exploatărei societăţei naţionale a c­f. din Franţa; Manga din direcţia comercială a c. f. franceze ; Rulot, directorul general al c. f. belgiene ; Luigi Veroni, direc­torul general al c. f. italiene ; Iulius Altmann Althausen, directorul oţelă­riilor Poldi ;apoi ale multor perso­nalităţi şi societăţi­­ româneşti, din care se desprinde în mod impresio­nant marea etapă de evoluţie la care s’a ridicat flamura roţii înaripate. D. director general al C. F. R., a terminat închinând în sănătatea în­tregului personal al drumului de fer. După d-sa au mai vorbit d-nii ing. Mişicu, preşedintele comitetului de organizare a Ceferiadei, şi ing. Ghi­­muş, realizat cu capital şi resurse tehnice străine. Un al doilea succes este manifes­tarea şi desvoltarea capacităţii teh­nice a inginerilor noştri. Calea ferată este un mare laborator în care se studiază nu numai chestiuni pentru interesul pur al ştiinţei, ci mai ales pentru interesul mare al ştiinţei apli­cate şi al tehnicei pusă în serviciul economiei naţionale şi al ţării. Dar pe lângă succesul românesc şi cel de technicitate, dv. sunteţi şi o mare perspectivă spre viitor. Pentru succesele dv. binemeritate am venit în mijlocul dv., alături de directorul general, ca să vă mulţu­mesc şi să vă felicit. Aţi spus că am inaugurat o nouă metodă, aceia ca un ministru să vie în mijlocul celor cari în ordine erarhică­ îi sunt in­feriori. Am făcut totdeauna aceasta cu plăcere. Un ministru nu trebue considerat ca un om a cărui autori­tate nu este în funcţie de fotoliul ce-l ocupă. Un ministru trebue consi­derat ca un luptător şi muncitor ală­turi de luptătorii şi muncitorii pe ca­­re-i conduce şi a căruia situaţie nu poate fi semnalată decât prin solida­ritatea şi înţelegerea ce-o are faţă de colaboratorii săi. Dar venind în mij­locul dv. nu fac un act care sub re­gimul trecut putea fi interpretat drept un act de adulaţie. Noi n’avem ne­­voe să cerem asentimente şi adeziuni. Să fiţi mulţumiţi că munca dv. a fost recunoscută. Insuş faptul că M. S. Regele a dispus ca standurile, în care se rezumă munca de 70 de ani şi progresul înregistrat de calea fe­rată în acest răstimp, să fie lăsate deschise până la octombrie spre a fi vizitate de şcolarii din întreaga ţară şi de reprezentanţii instituţiilor noastre mai de seamă, e dovada cea mai desăvârşită a recunoaşterii me­ritelor la care vă puteaţi aştepta.­ Astfel, fundamentul unu­i regim de autoritate este întemeiat pe muncă şi pe merit şi pe singura legătură care formează­­ coheziunea statului, aceia de la suflet la suflet şi dela om la om . D. ministru Ghelmegianu a termi­nat închinând pentru prosperitatea instituţiei căilor ferate române şi a slujitorilor ei. Cuvântarea d-lui inginer Ion Macovei D. ing. MACOVEI Cuvântarea d-lui ministru Mihail Ghelmegeanu D. Mihail Ghelmegeanu, ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor a rostit următoarea cuvântare : „Masa ce vi-o oferă astă-seară di­rectorul general al căilor ferate este un act de cordialitate şi de solidari­tate între conducere şi dvs. Am mai spus şi cu altă ocazie, că o mare ad­ministraţie de stat nu trebue să re­prezinte numai o erarhie severă, ci ea trebue să se întemeieze în deo­sebi pe legătura sufletească de la om la om şi pe singura autoritate reală : munca întemeiată pe merit. Prin manifestarea Ceferiadei aţi arătat că sunteţi o mare familie şi că prin munca şi disciplina dvs. aveţi un mare rol în viaţa economică şi în apărarea ţărei. A fost mişcător să vedem copiii de la şcoalele noastre de specialitate din întreaga ţară, cari se desvoltă sub scutul administraţiei C. F. R. A fost mişcător să vedem ge­neraţii tinere adunate în spiritul vredniciei sportive de azi defilând în faţa conducătorilor bătrâni ai acestei administraţii şi cari, prin tinereţea lor sunt mărturia zilei de mâine. Ceferiada a însemnat, după 70 de ani de exploatare în întreprinderea noastră, un întreit succes. In primul rând, un succes româ­nesc. Căci nu trebue uitat, că pri-­ mele începuturi ale căilor ferate s’au I . ... si primitorul a înţeles ca tre­­­pure­asa se duca la SEDIILE DE VÂNZARE MERCUR si să cumpere UN LOZ pentru tragerea Lote-1 ’ţ (t v +; ■ . . 1 riei de Stat de la 15 IULIE când începe LOTERIAa20-a * ? ' ) CÂŞTIGURILE se plătesc jucătorilor fără nici o reţinere de impozite. MILIONUL este MILION — XOXOXOXO-^OXOXOXOX—— Conducătorii Sfatului nepstoresc alimentar,­­ sectorul IV Verde, Ia d. general dr. Marinescu ministrul sănătăţii O delegaţie a Sfatului negustoresc alimentar din sect. 4 Verde în frunte cu d-nii senatori ai comerţului: N. S. Penescu şi D. Nestor, s’a prezentat în audienţă d-lui medic general N. Ma­rinescu, ministrul sănătăţii. Delegaţia a expus d-lui ministru o serie de doleanţe ale comerţului ali­mentar, depinzând de resortul minis­terului sănătăţii. D .ministru a ascultat cu multă bună voinţă expunerea făcută de delegaţie căreia i-a promis că va căuta să soluţioneze în mod favora­bile dezideratele comerţului­­alimen­tar. --------«OXOKOXO^-OJOtBXOX—— Prima victimă a mării, la Eforie CONSTANȚA, 2. — Un necunoscut s’a înecat azi dimineață la Eforie. Este prima victimă din anul acesta. I CITITI Aftt*PARC tmtotfewS

Next