Curentul, iulie 1939 (Anul 12, nr. 4089-4119)
1939-07-04 / nr. 4092
ANNO XII, No. 4092, Marți 4 Iulie 193 Seen ădinJulesV erne?... ...Nu ! Un proect de tank submarin, tras de vase rapide, pentru exploatarea fundului mărilor furnituri şi lucrări de drumuri ce se vor executa în regia ministerului de lucrări publice Comisia superioară a drumurilor, prezidată de d. prof. Gh. Nicolau, preşedintele consiliului tehnic superior, a aprobat ca lucrările de drumuri de mai jos să fie executate în regia ministerului de lucrări publice şi comunicaţii : FURNITURI : 1180 m. c. pietriş pe dr. naţ. Bucureşti-Vârciorova, km. 279-322 (280.650 lei. 1085 m. c. pietriş pe dr. naţ. Braşov-Sighişoara, km. 393-414 (174.745 lei). 936 m. c. pietriş pe dr. naţ. Piteşti- R. Vâlcea-Tg. Jiu km. 1 +9 -162 (200.254 lei), 1200 m. c. pietriş pe dr. naţ. T. Măgurele-Bechet-Poiana Mare-Calafat, km. 7791 (281.600 lei) 434 m. c. pietriş şi 40 m. c. balast pe dr. naţ. Braşov-Turda, km. 329— 345 (139.990 lei) DIFERITE LUCRĂRI : Spre înălţarea dr. naţ. T. Măgurele- Bechet-Calafat, km. 101—101+700 (325.000 lei). LICITAŢII NOUI: Pentru furniturile şi lucrările de mai jos s-a decis ţinerea de licitaţii: 734 m. c. pietriş pe dr. jud. R. Sărat-Tătaru, km. 14 + 34 şi Vârtescoi- Brăila, km. 52-70 şi pe dr. com. Piteşti-Mihălceni, km. 0-11, jud. R. Sărat (300.003 lei); 6410 m. c., pietriş în aşternerea lui pe dr. jud. Paşcani-Nucşoara, km. 0-48, jud. Muscel (752.710 lei). 2712 m. c. pietriş pe dr. jud. C. de Argeş-R. Vâlcea, km. 0-27 jud. Argeş (449.932 lei). 1064 m. c. pietriş pe dr. jud. Oledin-Argetoaia, km. 19-30, jud. Dolj (299.476lei). Construcţia trotuarelor cu asfalt turnat pe străzile Grigore Maior, Cloşca şi Simion Balint din oraşul Blaj (895.000 lei), 670 m. c. pietriş şi 430 m. c. bolovani pentru străzile de mai sus din acelaş oraş (380.000 lei); îmbunătăţirea dr. com. Tâmna- Plopi, km. 08, jud. Mehedinţi (420.000 lei). Pavarea dr. jud. Odorhei-Praid-Sovata, jud. Odorhei (820.000 lei). IAŞI. 1. Ajuns la capătul suferinţelor pe care nu le mai putea suporta şi în faţa loviturilor soartei vitrege cu el, a hotărît să termine cu viaţa, încheind calvarul. Este tulburătoare dramă a unui fost magistrat din Basarabia, care datorită unor împrejurări vitrege, a trebuit să plece din rândurile împărţitorilor de dreptate pentru a-şi căuta altă ocupaţie. N’a reuşit însă şi începând să decadă din ce în ce mai mult a ajuns muritor de foame pe străzile Iaşului. Intr’ajutor nu-i venea nimeni, astfel că, cuprins de disperare s'a aruncat înaintea unui tren în gara locală pentru a termina cu o viaţă necăjită. Dar nici moartea nu vroia să-l primească, întâmplarea făcând ca în apropiere să se găsească un agent de poliţie care l-a salvat de la o moarte sigură. Eri înaintea plecării acceleratului de Bucureşti, un bărbat, mizer îmbrăcat, hainele soioase, atârnând pe el în dezordine, cu faţa brăzdată de semnele unei adânci suferinţe, se plimba agitat pe peronul gării. Din mulţimea sgomotoasă şi grăbită nimeni nu-l băga în seamă. SALVAT IN ULTIMA CLIPA E momentul plecării şi maşina greoaie începe să pornească la drum, purtând lume voioasă şi fericită. Dar o scenă de groază se petrecu în faţa celor rămaşi pe peron. Un om se repezi din mulţime, aruncându-se înaintea locomotivei, încă câteva clipe şi ar fi fost prefăcut într-o massă de carne. Dar în ultimul moment a apărut salvatorul în persoana unui curagios agent de poliţie, care fără a se gândi la pericol, cu o smucitură l-a tras puternic de pe linie. Deabia l-a lăsat pe sinucigaş pe marginea peronului şi „balaurul ce scuipa aburi“ a trecut duduind pe lângă mai martorii celor petrecute înmărmuriţi de groază. Agentul după ce a lăsat pe ce-i scăpat de la moarte şi să se liniştească l-a dus la comisariat spre a afla motivele care l-au determinat să comită disperatul gest. Poliţistul obişnuit să asiste la drame omeneşti de tot felul, a rămas impresionat la împărtăşania făcută de cel readus la viaţă. DIN JUDECĂTOR AJUNS CERŞETOR A aflat astfel că nefericitul este un fost magistrat din Ismail pe numele de Ion Biberi originar din comuna Ruginiţa, judeţul Soroca, în etate de 45 ani. Cu vocea stinsă, dar cu cuvinte, cu accent rusesc, arăta că e un om trecut prin şcoli, i-a povestit tragedia vieţii sale. A studiat în Rusia de unde a venit în ţară şi şi-a echivalat diploma de licenţă în drept la facultatea ieşeană. A fost numit în magistratură ocupând un post la Ismail unde însă nu a rămas multă vreme. A căzut la examen de capacitate din cauză că nu cunoştea bine limba românească şi a trebuit să desbrace roba. A trecut în avocatură unde credea să-şi va putea câştiga existenţa. Nici aici nu a stat mult timp, neavând asigurate cele necesare vieţei. DIN NOU IN LUPTA CU VIAŢA Avea rude bogate care însă, sărăcind cu timpul nu-i mai puteau da nici un ajutor. Spectrul sumbru al foamei îi apărea în nopţile de veghe. A încercat tot felul de îndeletniciri pentru a-şi asigura un codru de pâine făcând chiar şi pe hamalul. Astfel că valurile vieţei l-au adus pe meleagurile laşului, dar nici aici nu era mai bine decât în altă parte. Printre străini şi fără ajutor de nicăeri mintea i s’a tulburat, hotărîndu-se să treacă ultimul obstacol în viaţă pentru a-ţi găsi liniştea de totdeauna. Soarta cu ale ei capricii a vrut însă altfel şi bietul Ion Bibiri, care a fost odată om între oameni îşi va duce mai departe calvarul unei vieţi ce nu-i mai foloseşte la nimic, după cum nu-i pot aduce nici un folos diplomele de licenţiat în drept şi membru al uniunei avocaţilor, pe care le păstrează ca o ironie a vremurilor ce le trăim. Din dramele mizeriei Un fost magistrat se aruncă înaintea trenului din cauza mizeriei Carmini Adunarea generală a profesorilor de la şcolile industriale Eri s-a ţinut în sala „Asociaţiei funcţionarilor publici“, adunarea generală a „Asociaţiei corpului didactic“ a profesorilor de la şcolile industriale. A prezidat d. ing. inspector general Ion Sterian. Adunarea a dat descărcare bugetului pe exerciţiul 1938, votând apoi noul buget, după care s’a procedat la alegerea nouilor membri din comitet. S’au expediat la urmă telegrame omagiale M. S. Regelui, d-lor : Armand Călinescu, Petre Andrei şi dr. C. Angelescu, consilier regal inaugurarea localului propriu al C. A. F. Dri dimineaţă a avut loc inaugurarea localului propriu al C.A.F. în prezenţa d-lui Mihălcescu, preşedintele oficiului Urseanu, director general. Din partea ministerului sănătăţii a fost prezent la această solemnitate d. dr. Cădere, director în ministerul sănătăţii, reprezentând pe d. ministru dr. N. Marinescu, titularul departamentului. La orele 11 şi jumătate s-a oficiat un serviciu divin după care a urmat seria cuvântărilor. Primul cuvânt l-a rostit d. MIHALCESCU, preşedintele consiliului de administraţie al oficiului de aprovizionare farmaceutic care-şi exprimă mulţumirea că după multe străduinţe oficiul a ajuns azi în situaţia de a-şi inaugura un local propriu ceia ce permite o activitate şi mai rodnică în privinţa distribuirii produselor farmaceutice aceasta spre mulţumirea acelora cari sunt chemaţi să aline durerile bolnavilor. D-sa arată apoi că numai graţie acestui oficiu s’a putut realiza acel preţ unanim al vânzării medicamentelor în toată ţara, după preţul fixat de oficiu înlăturându-se astfel specula care se făcea până acum pe spinarea bieţilor bolnavi. D. dr. CĂDERE, director în ministerul sănătăţii, a scuzat lipsa d-lui ministru dr. N. Marinescu, care, reţinut din interese superioare, n’a putut să participe la solemnitatea aceasta. D-sa arată munca neobosită depusă de d. ministru Marinescu pentru sănătatea publică rugând pe farmacişti să contribuie şi ei cu ştiinţa lor, la opera atât de lăudabilă la d-lui ministru al sănătăţii. In încheiere d-sa felicită pe d-nii Mihăilescu şi Urseanu, pentru realizarea frumoasă a O.A.F. D. URSEANU, directorul general al O.A.F. luând cuvântul insistă asupra rolului covârşitor ce-l joacă acest oficiu în viaţa publică contribuind şi el în largă măsură la combaterea bolilor sociale, alături de opera de asanare a sănătăţii publice întreprinsă de d. ministru dr. N. Marinescu. Un local propriu spune d-sa era de mult dorit şi nu cu puţine sacrificii s’a putut înfăptui. D-sa elogiază munca depusă de consiliul de administraţie în frunte cu d. preşedinte Mihălcescu, pentru reuşita acestei realizări. ★ După festivitate s’a servit oaspeţilor o gustare. Hotărârile consiliului superior al exploatărilor comunale Consiliul superior al exploatărilor comunale a ţinut şedinţă, sub preşedinţia d-luii ing. N. Caranfil, fost ministru. La această şedinţă au luat parte d-nii consilieri: ing. I S. Gheorghiu, ing., I. Rarincescu, primar V. Viespescu, ing. C. Mikloşi, dr. C. Anghelescu, dr. Constănescu și ing. T. Lucescu, directorul general al exploatărilor comunale. S’au rezolvat următoarele lucrări: 1) S’a dat aviz favorabil pentru organizarea Regiei publice comerciale „Stabilimentele economice ale municipiului Timişoara“ precum şi pentru aprobarea regulamentului de organizare şi administrare al acestei Regii publice comerciale. 2) S-a luat în examinare memoriul Asociaţiei industriaşilor de petrol din România, referitor la modificarea „Regulamentului privitor la condiţiunile tehnice şi de siguranţă referitoare la distribuirea gazelor combustibile mai grele decât aerul, lichefiate sub presiune“, publicat în Monitorul Oficial nr. 64 din 16 Martie crt., regulament care a fost elaborat de acest consiliu şi aprobat de ministerul internelor. Avându-se însă în vedere că, din ultimele două mari accidente întâmplate în Capitală ,s’a dovedit că dispoziţiunile acestui regulament sunt judicioase, s’ia dat aviz pentru menţinerea în întregime a regulamentului precum şi pentru imediata lui aplicare. 3) S’a luat în discuţie modificarea regulamentului de taxe şi tarife al întreprinderilor comunale Piteşti şi s'a amânat discuţia, pentru a se lua informaţiuni suplimentare în legătură cu taxele fixate de aceste întreprinderi. 4) S’a dat avize favorabile pentru aprobarea bugetelor Regiei Publice comerciale — Uzinele de apă şi canal — din Satu Mare şi întreprinderilor comunale Dorohoi. 5) S’a dat aviz favorabil pentru aprobarea regulamentului de taxe şi tarife al Regiei publice comerciale — Uzina electrică din Craiova 6) S’a luat în examinare adresa Asociaţiei generale a producătorilor şi distribuitorilor de energie electrică din România, referitoare la situaţia uzinelor electrice din ţară, în urma sporirii preţului combustibilului şi materialelor şi, constatându-se că aceste nouă sarcini, adăugate la cele de până acum, vor pune aceste exploatări în imposibilitate de a-şi mai îndeplini obligaţiunile lor, consiliul a dat aviz prin care arată că este neapărat necesar ca înaltul guvern să fixeze un preţ special pentru combustibilul necesar întreprinderilor electrice care fac un serviciu public, propunând deasemenea numirea unor comisiuni cu delegaţi ai ministerului economiei naţionale, ministerului internelor şi ministerului finanţelor, care să studieze această situaţiune şi să avizeze. 7) S-ia dat aviz favorabil pentru numirea a doi cenzori titulari şi doi supleanţi în comitetul de cenzori al Regiei mixte — — Uzinele electrice din Turda S. A. 3) S’a luat cunoştinţă de evaluarea inventarelor întreprinderilor comunale din oraşele Piatra Neamţ şi Râmnicu Sărat, făcută de experţii desemnaţi de consiliu în acest scop. ——xoxoxoxo-£oxoxoxox— In Limbourgul belgian, digurile canalului Albert s’au rupt pe o lungime de câţiva kilometri producând o adevărată catastrofă Un inginer moare dând alarma. Se crede că mai sunt şi alte victime Corespondentul special al ziarului „Excelsior” din Bruxelles scrie că o adevărată catastrofă s’a petrecut pe canalul Albert, în sus de Hasselt, către Genk. Digurile s’au dărîmat şi breţele făcute de apă, ating lărgimea de 30—40 metri pe o lungime de 3 km. Crăpături profunde, largi de 10—15 m. S’au mai produs în dreapta şi stânga canalului. In faţa ecluzei Hasselt, pe stânga cum priveşti spre Liége, digul a cedat pe o distanţă de 500 m, doborând stâlpii electrici şi cei de protecţie ai raselor. La dreapta Hasseltului, digul a cedat pe o sută de metri şi valurile tumultoase, au spălat una dintre cele două clădiri ale ecluzierilor. Apoi au năvălit în câmpie pe care inundând-o a provocat şi o creştere subită a Demerului. Se semnalează mai multe victime printre care un inginer şi lucrători care se găseau într-un pavilion. Deasemena mai mulţi copii ar fi căzut pradă furiei apelor. Până în prezent a fost pescuit numai cadavrul inginerului Cogan. Populaţia înebunită fuge din calea puhoiului căutând totuşi să-şi salveze vitele care încă plutesc înotând la suprafaţa apelor noroioase. Echipe de salvare şi detaşamente de geniu, trimise la faţa locului, încearcă să limiteze pagubele care au şi atins mai multe milioane. Reamintim că regele Albert a dat prima lovitură de la lopată, la începutul lucrărilor acestui imens canal, care trebuia să-i poarte numele. CUM S’A PRODUS CATASTROFA Inginerul Savely Cogan, nu avea în atribuţiile sale ecluzele, totuşi pentru a întocui pe un coleg plecat în concediu a luat în sarcina sa şi aceste lucrări, chiar în dimineaţa când s’a produs catastrofa. In acel moment el se afla împreună cu trei lucrători în sus de Hasselt, şi i s’a semnalat către ora 16 că apele au făcut o spărtură în partea stângă a digului. A plecat imediat acolo dar pe când eşea dintr’o vilă a gardienilor a văzut digul crăpat pe 10, pe 20 de metri. — Să se salveze cine poate a mai putut să strige. Lucrătorii au fugit iar casa s’a prăbuşit în apă — împreună cu inginerul — ca un castel de cărţi de joc. Cadavrul lui a fost găsit după şase ore, împins de ape în câmpie la 300 de metri de locul unde-i înghiţise valurile. Un milion de metri cubi de apă a năvălit peste ţarini năpădind casele ai căror locuitori se cred că s’au putut salva. Podul după Demer, a crăpat si ameninţă cu prăbuşirea. Debia mâine se va cunoaşte întinderea dezastrului. După ce-şi bate soţia şi copiii c£ă foc casei Locuitorul Gheorghe Toma din acest oraş, venind acasă în stare de ebrietate, a luat la bătae soţia şi copiii şi gonindu-i de acasă, a uns casa pe dinnăuntru cu gaz a dat foc şi a încuiat uşile. Casa fiind acoperită cu stuf, până la sosirea ajutoarelor, focul a mistuit-o complet. Sosind la faţa locului autorităţile poliţieneşti ,susnumitul locuitor a fost ridicat şi înaintat parchetului. —-- iooxoxo^oxolosox—— Serbările de fine de an la şcolile din 9 Slobozia-Ialomiţa 9 SLOBOZIA. 2 Iulie. — La şcolile primare şi gimnaziul mixt „Sf. Gheorghe“ din localitate, s-au desfăşurat serbările de fine de an, în prezenţa autorităţilor, membrilor corpului didactic, părinţilor şi a elevilor. Serbările au avut un frumos program, compus din: recitări, coruri şi piese de teatru, după care a urmat distribuirea premiilor elevilor merituoşi. Sărbătorirea directorului general G. F. R. şi a organizatorilor Ceferiadei Cuvântarea d-lui ing. Ion Macovei Personalul din centrala direcţiei generale a căilor ferate a sărbătorit Sâmbătă seara pe d. ing. Ion Macovei, directorul general al căilor ferate, şi pe organizatorii Ceferiadei, printr’o masă colegială la restaurantul Colonade de la şosea. D. Mihail Ghelmegeanu, ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, a ţinut să ia parte la această sărbătorire împreună cu d. I. Gr. Perieţeanu, fost ministru al aceluiaş departament, preşedinte al consiliului , ing. Ion Macovei, directorul general al căilor ferate, a remarcat în rostirea sa, că reuniunea de alaltăseară a fost răsunetul ce l-au avut, şi în ţară şi în străinătate, serbările jubileului de 70 de ani de la punerea în circulaţie a primului tren pe pământ românesc. Jubileul acesta nu a fost însă numai o simplă aniversare, ci o manifestare de proporţii grandioase a muncei constructive româneşti, a progreselor de care a fost capabilă o ţară unde acum trei sferturi de veac se circula cu diligenţa, iar azi trenurile noastre se întrec în viteză şi confort cu cele internaţionale, cari atunci când noi nu cunoşteam locomotiva decât cu paşaport, erau în plină desvoltare. In acest răstimp s’a realizat o operă mare de civilizaţie şi progres datorită, desigur, răgazului şi imboldului ce ni l-a dat conducerea superioară şi înţeleaptă a marilor regi cari au pus temeliile statului român : Carol I, făuritorul Independenţei, Ferdinand cel Leal, întregitorul, şi M. S. Regele Carol II. Cel dintâi a pus piatră de temelie primei reţele de căi ferate şi a făcut prima călătorie cu primul tren. Cel de al doilea a prezidat opera atât de anevoioasă a refacerei de după război, iar sub auspiciile M. S. Regelui Carol II, Căile ferate au păşit pragul realizărilor moderne cu care ne-am putut prezenta în faţa lumei civilizate cu prilejul Ceferiadei. Succesul se datoreşte acelei conştiinţi a datoriei împlinite şi a acelei discipline de fel care au fost totdeauna caracteristica celei de-a doua armate a ţărei, dela umilul acar şi până la marii conducători. D. Macovei, a citit apoi pasagii din scrisorile ce-a primit dela delegaţii străini cari au luat parte la serbările Ceferiadei : d-nii Wagner, inginer in ministerul comunicaţiilor din Varşo de administraţie C. F. R., şi Teofil Sidorovici, comand. „Străjei Ţării"1. Au luat parte d-nii ingineri Traian Pârvu, George Panaitopol, Aron Puşcariu, subdirectori generali, Henri Vogtberg, directorul general al Casei Muncei C. F. R., I. Balinschi, C. Păunescu, T. Atanasescu, Chr. Nicolau, Al. Zarifopol, I. Apostolescu, P. Vercescu, Carianopol, Emil Miclescu, I. Hossu, dr. Demetriad, directori Istrate, directorul companiei de wagons lits, dr. Anton Ionescu, etc. via Renard, directorul exploatărei societăţei naţionale a cf. din Franţa; Manga din direcţia comercială a c. f. franceze ; Rulot, directorul general al c. f. belgiene ; Luigi Veroni, directorul general al c. f. italiene ; Iulius Altmann Althausen, directorul oţelăriilor Poldi ;apoi ale multor personalităţi şi societăţi româneşti, din care se desprinde în mod impresionant marea etapă de evoluţie la care s’a ridicat flamura roţii înaripate. D. director general al C. F. R., a terminat închinând în sănătatea întregului personal al drumului de fer. După d-sa au mai vorbit d-nii ing. Mişicu, preşedintele comitetului de organizare a Ceferiadei, şi ing. Ghimuş, realizat cu capital şi resurse tehnice străine. Un al doilea succes este manifestarea şi desvoltarea capacităţii tehnice a inginerilor noştri. Calea ferată este un mare laborator în care se studiază nu numai chestiuni pentru interesul pur al ştiinţei, ci mai ales pentru interesul mare al ştiinţei aplicate şi al tehnicei pusă în serviciul economiei naţionale şi al ţării. Dar pe lângă succesul românesc şi cel de technicitate, dv. sunteţi şi o mare perspectivă spre viitor. Pentru succesele dv. binemeritate am venit în mijlocul dv., alături de directorul general, ca să vă mulţumesc şi să vă felicit. Aţi spus că am inaugurat o nouă metodă, aceia ca un ministru să vie în mijlocul celor cari în ordine erarhică îi sunt inferiori. Am făcut totdeauna aceasta cu plăcere. Un ministru nu trebue considerat ca un om a cărui autoritate nu este în funcţie de fotoliul ce-l ocupă. Un ministru trebue considerat ca un luptător şi muncitor alături de luptătorii şi muncitorii pe care-i conduce şi a căruia situaţie nu poate fi semnalată decât prin solidaritatea şi înţelegerea ce-o are faţă de colaboratorii săi. Dar venind în mijlocul dv. nu fac un act care sub regimul trecut putea fi interpretat drept un act de adulaţie. Noi n’avem nevoe să cerem asentimente şi adeziuni. Să fiţi mulţumiţi că munca dv. a fost recunoscută. Insuş faptul că M. S. Regele a dispus ca standurile, în care se rezumă munca de 70 de ani şi progresul înregistrat de calea ferată în acest răstimp, să fie lăsate deschise până la octombrie spre a fi vizitate de şcolarii din întreaga ţară şi de reprezentanţii instituţiilor noastre mai de seamă, e dovada cea mai desăvârşită a recunoaşterii meritelor la care vă puteaţi aştepta. Astfel, fundamentul unui regim de autoritate este întemeiat pe muncă şi pe merit şi pe singura legătură care formează coheziunea statului, aceia de la suflet la suflet şi dela om la om . D. ministru Ghelmegianu a terminat închinând pentru prosperitatea instituţiei căilor ferate române şi a slujitorilor ei. Cuvântarea d-lui inginer Ion Macovei D. ing. MACOVEI Cuvântarea d-lui ministru Mihail Ghelmegeanu D. Mihail Ghelmegeanu, ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor a rostit următoarea cuvântare : „Masa ce vi-o oferă astă-seară directorul general al căilor ferate este un act de cordialitate şi de solidaritate între conducere şi dvs. Am mai spus şi cu altă ocazie, că o mare administraţie de stat nu trebue să reprezinte numai o erarhie severă, ci ea trebue să se întemeieze în deosebi pe legătura sufletească de la om la om şi pe singura autoritate reală : munca întemeiată pe merit. Prin manifestarea Ceferiadei aţi arătat că sunteţi o mare familie şi că prin munca şi disciplina dvs. aveţi un mare rol în viaţa economică şi în apărarea ţărei. A fost mişcător să vedem copiii de la şcoalele noastre de specialitate din întreaga ţară, cari se desvoltă sub scutul administraţiei C. F. R. A fost mişcător să vedem generaţii tinere adunate în spiritul vredniciei sportive de azi defilând în faţa conducătorilor bătrâni ai acestei administraţii şi cari, prin tinereţea lor sunt mărturia zilei de mâine. Ceferiada a însemnat, după 70 de ani de exploatare în întreprinderea noastră, un întreit succes. In primul rând, un succes românesc. Căci nu trebue uitat, că pri- mele începuturi ale căilor ferate s’au I . ... si primitorul a înţeles ca trepureasa se duca la SEDIILE DE VÂNZARE MERCUR si să cumpere UN LOZ pentru tragerea Lote-1 ’ţ (t v +; ■ . . 1 riei de Stat de la 15 IULIE când începe LOTERIAa20-a * ? ' ) CÂŞTIGURILE se plătesc jucătorilor fără nici o reţinere de impozite. MILIONUL este MILION — XOXOXOXO-^OXOXOXOX—— Conducătorii Sfatului nepstoresc alimentar, sectorul IV Verde, Ia d. general dr. Marinescu ministrul sănătăţii O delegaţie a Sfatului negustoresc alimentar din sect. 4 Verde în frunte cu d-nii senatori ai comerţului: N. S. Penescu şi D. Nestor, s’a prezentat în audienţă d-lui medic general N. Marinescu, ministrul sănătăţii. Delegaţia a expus d-lui ministru o serie de doleanţe ale comerţului alimentar, depinzând de resortul ministerului sănătăţii. D .ministru a ascultat cu multă bună voinţă expunerea făcută de delegaţie căreia i-a promis că va căuta să soluţioneze în mod favorabile dezideratele comerţuluialimentar. --------«OXOKOXO^-OJOtBXOX—— Prima victimă a mării, la Eforie CONSTANȚA, 2. — Un necunoscut s’a înecat azi dimineață la Eforie. Este prima victimă din anul acesta. I CITITI Aftt*PARC tmtotfewS