Curentul, august 1939 (Anul 12, nr. 4120-4150)

1939-08-01 / nr. 4120

ANUL XII No. 4120 8 PAGINI 3 LEI ' ■ Vv, * . jur ”....... Ungaria vorbeşte de destindere, dar nu uită pretenţiile revizioniste Pe marginea discursului de eri al contelui Csaky. Logica şi bun­ăcredinţă budapestană intr’un discurs ţinut eri, contele Csaky, ministrul de externe al Um­periei, ă ţinut să fixeze poziţia ţării sale în politica Europei, luând ati­tudine făţişă pentru un anumit bloc ideologic şi făcând şi unele declara­­ţiuni de circumstanţă în ce priveşte raporturile cu „vecinii“... Nimeni desigur nu s’a lăsat sur­prins de precizarea făcută de contele Csaky asupra ataşamentului Ungariei pentru puterile axei. Atitudinea de până acum, n'a lăsat, de­ altfel nici o îndoială asupra tendinţelor Ungariei.­­Mai multă îndoială naşte lipsa de a­­taşament ideologic pentru blocul to­talitar, al unei ţări care nu-şi poate găsi nici astăzi o cârmă sigură pen­tru consolidarea ei internă şi nu poa­te aplica o politică de stat pentru în­gemănarea atâtor diferenţieri de cla­să, rămase şi astăzi pe planul social, la un vechi şi desuet feudalism, de care nu se poate scutura cu nici un chip... Dar afirmarea răspicaţi pentru axa Roma — Berlin include în ea şi ne­cesitatea unui alt tratament care tre­­bue aplicat — măcar de-aici înainte — minorităţii germane di­n Ungaria — confundată adesea cu celelalte mi­norităţi: slovacă şi română — şi su­pusă la acelaş orgolios regim de a­­justare la celebrele principii maghia­­rizatoare emise altă dată de nu mai puţin celebrul Verboczy. Dar poate că nici din acest punct de vedere, declaraţiile contelui Csa­ky n'au în ele nimic de reţinut şi nu le-am fi ostenit a le înregistra aici, dacă şi de astă dată n'ar fi a­­părut în adevărata lumină cunoscuta bună credinţă şi mai ales infailibila logică a Budapestei. Astfel, contele Csaky, întinzând cu un larg gest ramura destin­derii către ţările vecine — printre care destul de străveziu este vizată şi România — nu uită totuşi a a­­minti de unele drepturi pe care Un­garia le-ar avea şi de un „ceia ce se cuvine" la care aceiaş Ungarie n'ar putea renunţa. Ar fi foarte uşor pentru noi Românii să răspundem că nici un drept şi nici un „c­eea ce se cuvine“ — oricât ar fi de copios argumentate de subtila sofistică maghiară — nu ne priveşte, sub nici o formă. Nimic şi nimeni nu poate re­vendica, în numele unor pretin­se drepturi — ceea ce cred că li s’ar cuveni. Am mai putea aminti conte­lui Csaky şi despre ireversibili­tatea istoriei — care, odată pusă pe făgaşul întregirii fiinţei na­ţionale — nu se mai lasă întoar­să spre isvoarele nedreptăţii şi împilării — chiar când ele au curs peste neamul nostru aproa­pe un mileniu. INTRE DESTINDERE ŞI REVIZIONISM Dar nu despre aceasta este vorba acum şi aici, ci numai despre buna cre­dinţă a guvernului ma­ghiar care socoteşte că poate vorbi de „destinde­re" când mai flutură încă flamura uzată a revizio­nismului şi poate invoca raporturi de încredere cu vecinii, amintind totuşi în subsidiar, că nu renunţă la drepturile ce li se cu­vin... Ar trebui să ne îndoim însă de calităţile de logici­an ale d-lui Csáki, când d-sa vede posibilă coexis­tenţa unor bune raporturi de vecinătate cari trebu­­esc bazate numai pe rea­lităţi cu visul, pentru tot­­ităţi cu visul, pentru tot­deauna irealizabil, al pre­tenţiilor revizioniste... Dacă guvernul ungar înţelege să păşească la o politică realistă, de ade­vărată destindere , tre­­bue să elimine mai întâi din discuţie orice urmă de utopie, căci aceasta nu e­­ste numai rău sfătuitoare in raporturile cu vecinii— dar este lipsită de orice sens in aşezarea temeini­că a jaloanelor păcii. ... «o«o»o»o^o»o»o»o» — Derby-ul german câştigat de un cal francez MUENCHEN, 20 (Radiopress). Azi s’au desfăşurat alergările de cai, „Derbyul german“ pentru „panglica brună“ pentru cai de rasă. Premiul principal în sumă de 100.000 mărci a fost câștigat de armăsarul francez „Goya“ din grajdul Boussac, condus de joc­­keul Elliot. Marele Voevod Mihai va fi înscris sublocotenent în marină, la 15 August August 1939, Ziua Mari­nei, Măria Sa Marele Voe­­vod de Alba lulia Mihai, să fie înscris ca subloco­tenent în marina de răz­boi­­. Majestatea Sa Regele a hotărît ca pe ziua de 15 Populaţia Sibiului pusă în panică de un nebun A tras clopotele dela Catedrală la ora 12 noaptea, după o poruncă dată in vis de Dumnezeu SIBIU 30. — IM caz care iese din Comun şi care a alarmat întreaga populaţie a oraşului nostru, s’a pro­dus astănoapte la ora 12 in următoa­rele împrejurări: Vasile Cristea, originar din corn. Vlădeşti, jud. Muscel, care se afla de mai multe zile in oraşul nostru, a asistat Sâmbătă seară la vecernia oficiată la catedrala mitropolita­nă. Folosindu-se de acea­stă ocazie, şi mai ales pro­fitând de faptul că nu era observat de nimeni, el s’a urcat în clopotniţa mitro­poliei, unde se află insta­late cele patru clopote. Acolo el a rămas până la 12 noaptea, când a înce­put să dea alarma, tră­gând clopotele. La acea oră târzie, este lesne de închipuit că su­netul clopotelor a provo­cat panică in rândurile populaţiei. In câteva cli­pe s-au strâns peste 2000 persoane. La faţa locului au venit imediat reprezentanţii a­­utorităţilor judiciare, cari au intrat in curtea mitropoliei şi cu ajutorul custodelui au descuiat u­­şa clopotniţei, pătrunzând înăuntru. Ciudatul clopo­tar a fost dus la poliţie, unde a mărturisit că Dumnezeu i s’a arătat în vis şi i-a spus că in acea noapte, la ora 12, va fi sfârşitul lumii. Asupra lui Vasile Cris­tea nu s’a găsit alte acte decât nişte însemnări cu numele Sfinţilor Apos­toli. Cazul a produs senzaţie în localitate. Introducerea în Franţa a noului impozit „compensaţia familiala” PARIS. 30. (Rador). — „Journal Officiel“ de Duminică dimineaţa pu­blică decretul privitor la natalitatea franceză precum şi măsurile fiscale menite să procure sumele necesare pentru ajutorarea familiilor nume­roase. Se specifică între altele că con­tribuabilii celibatari, divorţaţi şi vă­duvii fără copii vor fi supuşi unei taxe de „compensaţie familială", cal­culată pe baza venitului impozabil ce serveşte la impozitul general pe venit actualmente în vigoare. Astfel toate veniturile sub 50.000 franci vor plăti un nou impozit de 3 la sută iar veniturile ce trec de 800.000 franci vor plăti un impozit de 20 la sută. Veniturile intermedia­re vor plăti un procentaj progresiv. ■ ■■ — Imobile din Capitala declarate de utilitate publică Au fost declarate de utilitate publică lucrările pentru expro­prierea imobilelor : Iliescu Brânceni din str. C. A. Rosetti 1, soc. Centrala Agricolă din str. C. A. Rosetti 3 și Frank­lin 10, d-nei Odette Tortilia din str. Franklin 6 și dr. Lucian Stănculescu din str. Franklin 8. Satul model Dioşti va fi inaugurat la 3 Septembrie CRAIOVA, 30.­ D. prof. Gusti, însoţit de d. Dinu Simion, reziden­tul regal al ţinutului Olt, a vizitat satul Dioşti, din jud. Rom­anaţi, a cărui refacere, in urma incendiu­lui care l-a distrus in mare parte, a fost încredinţată d-sale de către M. S. Regele. Oaspeţii au fost primiţi cu deo­sebită simpatie de populaţia satu­lui. D. prof. Guşti s’a interesat de stadiul lucrărilor cari au fost exe­cutate în timpul absenţei d-sale din ţară şi a dat ultimele instruc­ţiuni pentru terminarea lor. Cu această ocazie s’a fi­xat dat de 3 Septembrie care va fi supusă înaltei aprobări regale, pentru inaugurarea noului sat model. La 4 Septembrie, se va ţine la Cra­iova congresul comitetelor Fundaţiei Principele Carol din Oltenia, urmând ca la amândouă aceste vizite să par­ticipe şi membrii prezenţi in ţară din toate părţile lumii la congresul in­ternaţional de sociologie, care va a­­­vea loc anul acesta aci, in urma stă­ruinţelor depuse de d. ministru Gusti. La ora 5 d. a., oaspeţii au plecat la Craiova, unde, la sediul Fundaţiilor Regale, a avut loc o consfătuire in­timă, la care au luat parte şi d-nii: Şaban Făgeţel, directorul Fundaţiilor şi Năvârlie, prim-preşedinte al Curţii de apel. La ora 6 d. a., d. prof. Gusti a pă­răsit oraşul. — soxoxoxo£oxfK|xos—— Recordurile internaţionale bătute de un avion de bombardament german BERLIN 30 (Rador). ■— Un avion de bombardament bimotor a bătut azi recordul internaţional de viteză pe 2000 km, cu o încărcătură utilă de 2000 kg. Această distanță a fost stră­bătută cu media orară de 501 km. Recordul anterior, care era de 469 km., era stabilit de un avion italian. Echipajul german a bătut totdeo­dată recordurile inernaţionale pe 2000 km. cu 1000 kg. încărcătură utilă şi fără nici o încărcătură. ——­­O !• SOIO S­OIO IOIOS—— Deschiderea Târgului de Mostre de la Sibiu, în prezenţa d-lui ministru Bujoi SIBIU 30.­­ Astăzi a sosit în localitate d. ministru Bujoi, înso­ţit de d. Boţea Emil, şef de cabi­net. La ora 11, d. ministru a asistat la deschidera oficială a Târgului de Mostre, la care au mai luat parte şi d-nii: col. Tocineanu, prefectul judeţului; dr. Sever Pop, primarul municipiului ; g-ral Apostoleanu; Trandafir Sco­robeţ, reprezentantul mitropoliei; Vasile Bilegal, primul preşedinte al tribunalului; dr. Teodor Dia­­conescu, prim-procuror. Au rostit cuvântări d-nii: Nico­­lae Martin, preşedintele Camerei Industriale; Valeriu Bogdan se­cretarul Cameri. La urmă a vorbit de ministru Bujoi, care a asigurat pe organi­zatorii târgului de tot sprijinul d-sale. S’a vizitat apoi expoziţia şi pe urmă s’a dat un banchet la res­taurantul Colonade. încă o străveche cetate romană va fi scoasă la lumina zilei la Dobrogea înălţătoarele festivităţi de Duminică, dela Abrittus — Dela trimişii noştri speciali — Pentru eri. Duminică, a fost soro­­pâniri, cită începerea importantelor săpătu­ri încercate de câteva ori până azi, pentru scoaterea la iveală a mare­lui castru roman din câmpia do­brogeană cunoscut sub numele de Abrittus. Acolo, în inima Cadrilaterului, mi­gala a câtorva ani de lucru neîntre­rupt — la care se va adăuga şi bra­ţele tinere ale premilitarilor din re­giune — va avea să ne aducă, vie şi evocatoare, imaginea unei alte mari aşezări române, de acum 2000 de ani. Lângă atâtea vestigii ale unor stră­moşi aducători de civilizaţie şi pres­tigiu, se va mai Înălţa aşa­dar una d­in drumul din Dunăre şi Mare. Pentru stăpânirea românească, de eri, de azi şi de mâine, în Dobrogea sau oriunde, orice urmă nouă de do­vadă a latinităţii noastre, este o ve­rigă 1« plus la tăria acestei stă-Suntem continuatori fireşti pe a­­cele plaiuri, suntem păstrătorii u­nei civilizaţii care s’a adus aci de 2 milenii şi în acest fel, purătorii unui blazon de drepturi imprescriptibile Este de laudă iniţiativa d-lui rezi­dent al ţinutului Marea şi tot de laudă este şi colaborarea subsecreta­riatului de stat al propagandei, de a da luminei urmele străvechei fortă­reţe romane din mijlocul Cadrilate­rului. Socotim că la milionul de lei so­rocit săpăturilor începute, să se a­­dauge încă unul şi altele, pentru a termina o operă, ce se adaugă or­goliului românesc. Provincia de peste Dunăre, care îşi sprijină o latură pe Marea purtă­toare de imense posibilităţi de bo­găţie, treime să aibă în ritmul vieţii naţionale, toată cinstirea unui tre­cut cu adevărat măreţ. SLUJBA DIVINA Slujba religioasă a fost oficiată de către un sobor de preoţi în frunte cu preotul Paul Dobrescu, protoereul jud. Durostor. In faţa uneia din cele patru porţi principale ale străvechii cetăţi şi a­­nume in cea de Nord a fost ridicată o tribună pe care au luat loc repre­zentanţii guvernului şi capii autorită­ţilor militare şi civile. STÂNGA : Oficierea serviciului religios de către soborul de preoţi. DREAPTA: Intrarea în ce­tatea Abrittus Desfăşurarea festivităţii Festivitatea de la, Abrittus, st a lu­­at autorităţilor administrative şi cocu­curat de un timp admirabil şi de­­ asistenţă enormă, venită din Bucu­reşti oraşele dobrogene şi din satele împrejmuitoare. Au fost de faţă d-nii: N. Cornăţea­­­nu, ministrul agriculturii; Nicolae Ot­­t­escu rezident regal al ţinutului Ma­rea; Traiian Ionaşcu, rezident al ţi­nutului Prut; P. S. Galaction Silis­treanu, arhiereu al eparhiei Constan­ţei; N. Radulescu-Dobrogea, secretar general al ţinutului Marea; Radu Roşculeţ, deputat; contraamiral Vic­tor Schmidt, comandantul forţelor maritime al litoralului; general Teo­dor Nicolau, primarul Constanţei; ge­neral Florin Georgescu, comandantul brig. XI-a art.; general Schwab, co­mand. brigăzei de infanterie Ba­zargic, prefectul judeţului Con­stanţa ; colonel V. Gorschi, pre­fectul judeţului Caliacra; col. Eu­gen Dumitrescu, prefectul judeţului Durostor; prof. univ. Lambrino, co­mandor Ştefan Popescu, subinspector general al porturilor; colonel Adrian Dimitriu, comand, reg. 9 cavalerie; col. Jugănaru, comand, reg. 34 inf.; I. Dumitrescu, preş. Curţii ad-tive a ţinutului Marea; Constamtinescu-Mir­ceşti, inspector regional şcolar; I. Teodorescu Valahu şi Dumitru Rizes­­cu, deputaţi; Valerian Petrescu, pri­mul preşedinte al tribunalului Con­stanţa; George Gregorian, Păstorel Teodoreanu şi Al. Gherghel, scriitori; I. D. Georgescu, primarul Bazargicu­­lui; E. Melidon, primarul Silistrei; Ani Memet, muftiul județului Duros­tor; Em. Grigorescu, director de cabi­net al d-lui Oitescu; I. Gheorghiu, inspector regional al drumurilor; Al. Jărmăneanu, directorul sucursalei B. N. R.­Bazargic; Vasile Covată, decan de onoare al baroului Caliacra; P. Stegărescu, inspector regional al mun­cii, Ion Banciu,preşedintele Camerei agricole Constanţa; comandanţii uni­tăţilor din Bazargic şi Silistra, cum şi o serie de reprezetanţi nale dinn cele trei judeţe: Caliacra, Constanţa şi Durosto­r, etc. La solemnitatea inaugurării săpătu­rilor cetăţii Abrittus au mai luat part­­în comunele învecinate, iar plăcile de te şi reprezentanţii presei străine şi o marmoră au fost transformate în pre-române din Capitală. Mai erau de faţă detaşamente de tineri străjeri şi străjere din Bazar- U­gic şi din taberile instalate la Ma­­i constitui o dovadă în plus că aci au miaia, cum şi numeroase unităţi pre­­militare. Sătenii au masat latu­rile dealului în care se găseşte îngropată cetatea. Fetele îmbrăcate în frumoase cos­tume naţionale, iar tinerii călări, au tâmpinat la marginea comunei în­vecinate, Cămilaru, pe reprezentanţii guvernului şi autorităţilor.. Grupul de profesori şi studenţi trimişi de institutul francez în excursie de studii la Cannes Marţi 1 August 1939 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA­ ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere No. 6 ^ telefoanele­­ Secret General LM.U Serv. Publica II S.eO.o« Redacţie DoUUci 1.40.88 Tipografie 184 49 Sport 184 49 Cab. Administrat 8.40 80 Abonamente 4.2883 Cab Directorului 184.47 Secretariatul «1 convorbiri cu Provincia 8.40.86 Proprietar I .Curentul* S. A. R. înscria 2 Registrul Comerțului sub Na 15/939 Trib. Ilfov. Registrul publicațiilor, Na 171/938 Taxa poştalS plititi la numerar cont­ord Dir. Cuvântările D. col. V. Gorski, prefectul judeţu­lui Caliacra, luând primul cuvântul a spus: Ziua de astăzi este o mare sărbă­toare pentru noi, pentru că se inau­gurează lucrările de scoaterea la i­­veală a marii cetăţi de altă dată, A­­brittus. Se desgroapă astfel străve­­che­a aşezare a străbunilor noştri, sor­tită să facă legătură între Dunăre şi Mare, acum 2000 ani Multe din pie­sele de o necontestată valoare arhio­­logică, pe care vremea le-a lăsat la suprafaţă, au fost împrăştiate. Din piatra zidurilor înconjurătoare ale cetăţii s’au construit numeroase case­­re funerare şi sunt de găsit prin ci­mitirele oraşelor înconjurătoare. Lucrările ce se vor face aci, vor trăit străbunii noştri romani şi că noi suntem moştenitoriii acestor pă­mânturi. In numele populaţiei judeţului Ca­liacra, mulţumesc d-lor. ministru Cernăţeanu, rezident Ottescu şi celor­lalţi capi ai autorităţilor, cari au ţi­nut să onoreze cu prezenţa lor mă­reaţa solemnitate. Discursul excelenţei sale, d-lui N.Ostescu rezident regal al ţinutului Marea Doamnelor şi Domnilor, Ţinutul cuprins între Dunăre şi Mare, întins înspre Sud, cu vechea denumire de Scitia Minor, locuit de Sciţi, locuit mai târziu de Geţi, adică de Daci, cari împreună cu Romanii stau la obârşia poporului nostru cu­cerit de Traian, stând sub domina­­ţiunea romană mai bine de cinci se­cole, trecând sub dominaţiunea im­periului de răsărit, în urmă sub Mir­­cea, sub Turci, şi în sfârşit sub stă­pânirea românească de azi, de mâine şi de totdeauna. Ţinutul acesta este tot atât de bogat în antichităţi ro­mane ca Italia şi ca Sudul Franţei. S’au început săpături şi se continuă, — până azi într’un ritm mai lent, de azi înainte într’un ritm mai viu, — la Tropeum Traiani, la Capidava, la Ulmetum, la Histria, la Calatis, etc., începem astăzi săpăturile la această (Continuare în pag. 5-a) închiderea cursurilor de perfecţionare pentru învăţători de la Oradea ORADEA. 30.­­ Astăzi la ora 6 d­e, a avut loc în sala festivă a pri­măriei încheierea cursurilor de per­fecţionare pentru învăţători. La solemnitate au participat d-nii: D. V. Toni, subsecretar de stat la mi­nisterul Educaţiei Naţionale; P. S. S. dr. Nicolae Popovici, inspector Radu, delegatul inspectoratului şcolar al ţi­nutului Someş; prefect col. Georgescu, primar Augustin C.­ Mangra, preşe­dintele asociaţiei învăţătorilor din Bihor; Atanasie, inspectorul învăţă­mântului primar din Bihor, precum şi un număr de 400 învăţători şi un numeros public. D. ministru Toni a ţinut o confe­rinţă despre Monarchia şi Dinastia română, în care a subliniat rolul ce­lor trei regi: Carol I, Ferdinand şi al M. S. Regelui Carol II în închegarea şi propăşirea statului românesc. D. prof. Bârsănescu, directorul cursurilor, a întocmit un raport asu­pra rezultatelor obţinute. D-sa relevă entuziasmul cu care învăţătorii au venit la Oradea: în loc de 177, câţi au fost invitaţi oficial, au participat în permanenţă 253 învăţători şi învă­ţătoare şi vreo 10—20 profesori şi profesoare. De asemenea, trebuie men­ţionată prezenţa permamentă a inte­lectualilor din oraş la aceste cursuri. După solemnitatea închiderii cursu­rilor, s-a dat un banchet la Casa Na­ţională, la care au participat toţi cursiştii. D. ministru Toni şi-a continuat a­­poi drumul spre Cluj. Cehii din Slovacia, cari vor răspândi ştiri mincinoase, vor pierde cetăţenia MORAWSKA OSTRAWA, 30 străinătate ştiri „mincinoase“ cu (Rador). — Un proect de lege în privire la statul slovac vor pier­­pregătire prevede că toţi cetă­ de cetăţenia slovacă, tenii cehi, cari vor răspândi în

Next