Curentul, octombrie 1939 (Anul 12, nr. 4181-4211)

1939-10-01 / nr. 4181

---------------------------------------------­ I No. 4181, Duminică 1 Octombrie 1930 Curentul IMPOTENTA Sa tratează cu produsul hormonal străin O R A S A « Cântă în Pasagiul Român 27 Restaurantul EUROPA Telefon 4.50.41 și 5.00.08 Fost Eri s’a făcut instalarea d-lui ministru Al. Radian Discursurile rostite dii dimineaţă s’a făcut instalarea d-lui ministru Al. Radian, noul titu­lar al ministerului propagandei. Erau de faţă toţi funcţionarii su­bţiori ai fostului subsecretariat. DISCURSUL D-LUI EUGEN TITEANU D. Eugen Titeanu, fostul subsecre­tar de stat, a spus: Acest departament de iniţiativă re­ală a venit să repare o carenţă de sură­zeci de ani, să dea ţării noastre posibilitatea unei permanente pre­zenţe morale peste hotare ,iar în vi- i fior — sub semnul­ renaşterii na­ţionale — să edifice, să îndrumeze şi să călească opinia publică pentru vremurile de grea încercare pe care ţara şi neamul sunt chemate poate să le trăiască. Acest departament, n’a prezentat la început decât o idee izvorîtă din­­tr’o necesitate. A purces de la ni­mic... A avut de luptat cu toate iner­ţiile trecutului fiindcă era chemat să le lichideze, a trebuit să recruteze şi să formeze un personal care îi lipsea, a trebuit să organizeze lupta împotriva serviciilor străine similare care nu ne sunt prietene dar care aveau mijloace puternice ,doctrină şi tradiţie. Nimic din toate acestea, nu se puteau face dacă nu întâlneam su­perioara înţelegere politică a celui care a fost regretatul Armand Căli­­nescu, care cu inteligenţa şi intuiţia sa constructivă a dat sprijin, şi­ în­drumare animatoare fără pereche, a­­cestui instrument de luptă şi afirmare Chemat prin încrederea Maiestăţii Sale la conducerea acestui departa­­me* sunt dator să-mi exprim în­treaga mea gratitudine pentru cins­­tea ce Maiestatea Sa a binevoit a-mi ace cinste pe care va trebui s’o jus­­t­ifie prin devotament şi muncă in­­rviciul Tronului și Ţării, îmi dau seama că vin in fruntea unui departament care a fost ilus-­ trat cu o competenţă deosebită şi creator devotament de distinsul meu prieten, d. Eugen Titeanu al cărui nume va rămâne legat de această instituţie. Am credinţa că însărcinarea mea îmi va fi uşurată în primul rând prin sprijinul pe care presa românească l-a dat în toate împrejurările mari­lor imperative naţionale. Chemarea României la viaţa naţio­nală se datoreşte în mare parte slu­jit­orilor condeiului; — lupta pentru independenţă a trecut în panteonul lor­ilor naţionale atâtea nume de­­tari gazetari. In epocala strădanie pentru crearea României Mari, presa a fost expresiunea instinctului naţio­nal întreţinând în ciuda restriştilor vremii focul sacru al dragostei de neam. In neam. In vremurile de azi —­ de răs­cruce în istoria lumei — am hotărâ­ta convingere că diriguitorii opiniei publice din ţara noastră vor fi purtă­torii de făclii cari să lumineze dru­gii croit de Maiesatea Sa Regeie S­ol al ll-lea. MFara și-a manifestat înr’un coasemi ■ ianizi'■ adeziunea faţă de noile Ti minte. Oglindă, fidelă a găhdJj^ *i simţămintelor publice, presa chemată să întărească credinţa^M stimuleze e.ntociasmele, să­­imă care e departamentul care l-am cre­at şi pe care cu talentul, şi cu inte­ligenţa d-voastră, sunteţi chemat să-l conduceţi şi să-l desăvârşiţi în viitor. D. Titeanu a făcut apoi bilanţul înfăptuirilor subsecretariatului de stat, în toate direcţiile. Azi am marea satisfacţie de a şti că acest patrimoniu de realizări ob­ţinute şi de posibilităţi de desvoltat, are o conducere asigurată de către ult prieten vechi care a dovedit în toate domeniile unde a activat până acum, o vie inteligenţă şi oltenească dibă­cie. Aşa cum aţi reuşit aiurea sunt convins că veţi reuşi pe deplin şi aici. Cuvântul meu din urmă, va fi pentru colaboratori şi printre ace­ştia, socot în primul rând presa, di­rectorii de ziare şi corespondenţii străini. Necesităţile de stat mi-au impus câteodată să cer prea mult co­legilor mei. Eram în serviciul co­mandat. Iau asupra mea răspunderea pulverizată anonim a tuturor mâhni­rilor pe care am putut să le produc prin executanţii mei. Ceea ce ţin însă să afirm, e că în nici o ţară — nici chiar dintre cele în război — presa n’a avut o mai lucidă înţelegere a in­teresului de Stat. Aceasta spre onoa­rea ei. Nu pot trece sub tăcere spiri­tul de înţelegere a presei minori­­tare. D. Titeanu a mulţumit colaborato­rilor săi şi a încheiat vvând noului titular spor la muncă pentru Ţară şi Rege­­ze acţiunile bune şi să vestească aba­terile de la îndatoriri. In îndeplinirea acestei nobile mi­siuni ce cere sinceritate şi bună cre­dinţă. Respectuoşi faţă de libertatea de gândire suntem hotărîţi să apă­răm ideia de stat împotriva atenta­telor ce se pot săvârşi în numele li­bertăţii de gândire. împrejurările excepţionale ce trăim nu dau nimănui dreptul să se dero­­beze de la obligaţiunile solidarităţii naţionale, chiar dacă talentul şi pres­tigiul personal l-ar îndemna spre ati­tudini singulare, îmi fac o deosebită plăcere de a sa­luta alături de reprezentanţii presei româneşti pe reprezentanţii presei străine. Respectuoşi faţă de opinia publică mondială căreia nu avem nimic ce să-i ascundem dornici de o cât mai inensă colaborare intelectuală cu alte ţări, înţelegători ai exigenţelor pro­fesionale veşnic în căutarea faptului nou ne vom strădui să le creiem ca­drul unei căi mai amicale colaborări. La obiectivitatea profesională de care dau dovadă reprezentanţii pre­sei străine, vom şti să răspundem punând totdeauna la dispoziţie mate­rialul informativ care exclude orce echivoc şi înlătură orice neînţelegere. DOMNILOR COLABORATORI, Ministerul Propagandei nu trebuie să fie o organizaţie bi­rocratică care să aplice doar legile, ci un element dinamic chemat să lămurească opi­nia publică asupra intenţiilor şi rea­lizărilor guvernului. Fiecare funcţionar va trebui să fie pătruns de acest principiu director şi în cadrul activităţii sale să-şi căz­nească gândirea şi imaginaţia pentru a da maximum de aport. Noua organizare de stat trebuie să găsească în d-voastră cei mai entu­ziasmaţi şi devotaţi slujitori. Scepticii nărăviţi în criticismul steril al clanurilor, încăpăţânaţii unor tradiţii de partid sau grup, oportu­niştii ce înţeleg să-şi drămuiască eforturile în funcţii de avantangii pecuniare, nu au ce căuta în mijlocul nostru. Trebue să crezi, să crezi cu since­ritate în principiile noului regim pen­tru a merita cinstea de a-i difuza ideile. Trebuia să-ţi legi fără rezerve fără reticenţe soarta ta de victoria ideii ce slujeşti pentru a avea auto­ritatea morală care dă cuvântului şi faptei celei mai modeste strălucirea credinţei. Ca în noaptea învierei să luăm lu­mină din lumină înţelepciunei, şi dra­goste de ţară a marelui nostru Rege. Şi înfrăţiţi în aceiaşi credinţă s’o purtăm ca isvor de lumină care să risipească bestia îndoielei şi întuneri­cul urei şi patimei, ca in strălucire de zori să vedem izbânda României Mari pe veşnicie întărită în hotarele ei istorice. Au vorbit apoi în numele func­ţionarilor d-nui general Ştefănescu- Amza, preşedintele consiliului de ad­ministraţie al Soc. Radio­ Difuziune, D. Suchianu, şeful direcţiunii cinema­tografice şi Dan Sărăţeanu, directo­rul Soc. Radio Difuziune. Discursul d-lui Al. Radian, ministrul propagandei şi a noului ministru de interne d. Nicolae Ottescu , ori după amiază la orele 4, a avut a asigurat pe d. ministru Ottescu de loc la ministerul de interne, instala­ tot concursul şi devotamentul func­­rea noului titular d. Nicolae Ottescu, ţionarilor, fost rezident regal. Discursul noului ministru D. ministru Ottescu a spus în e­­senţă următoarele : Pentru d-voastră nu sunt un om nou la ministerul de-Jtcerrre. Cea mai marg^^t£ââ& % muncii a convocat pe n­­ora 5 p. şi directoa­­de uce- Zprezentanţii le delegaţii si aso­­pede-'* rVâjeresc la c­asurile după formula DR. LAHUSEN De vânzare la farmacii şi drogherii. Contra ramburs, cutia mică led 350, cutia mare lei 050, expediază în provincie Farmacia Dr. Const. Guci, București, Calea Victoriei 33 (Palatul Frascat) Broşură lămri­­toare bogat ilustrată, expediază la cerere în mod gratuit, un plic închis la orice persoană adulăt, „M­FAR“ S. A. R., Serviciul Ştiinţific D, Str. Maria, Rosetti Nr. 47, Bucureşti. Inginer condamnat­­ pentru ameninţare cu moartea V Secţia III-a a tribunalului militar de pe lângă corpul II armată, prezi­­dată de d. col. Cezar Caragea procu- r ror fiind d. căpitan Aurel Munteanu a condamnat ori în lipsă la un an închisoare, pentru vina de ameninţare I cu moartea pe inginerul Adalbert Stoica din Braşov. D. ministru Radian cetindu-şi cuvântarea — XOXOXOX0-£OXOXOXOX—> •curi 4 Octombrie, I toţi jjj^^korii şi Programul stu­jeresc la ucenici/ üzena­p Modificarea legii pentru înzestrarea mănăstirilor Şedinţa Eforiei Era dimineaţă s-a ţinut la Pa­triarhie şedinţa Eforiei mănăstiri­lor înzestrate, la care au partici­pat: I. P. S. Patriarhul Nicodim, preşedinte, şi d-nii: N. D. Cornă­­ţeanu, ministrul agriculturi, dr. N. Zigre, ministrul cultelor, M. Şer­­ban, subsecretar de stat la agricul­tură şi Dem. Grozescu, directorul ameliorării şi al pădurilor. S-a examinat proectul pentru modificarea legii pentru înzestra­rea mănăstirilor ortodoxe române. NOUL SISTEM DE ADMINIS­TRARE A PĂDURILOR Până acum regimul pădurilor, cu care au fost înzestrate unele mănăstiri, era acel aşa numit „păduri administrate de stat“, sistem care s-a dovedit neprac­tic. Prin noua lege se stabileşte principiul că administrarea a­­cestor păduri se va face de că­tre organele legale ale bisericii, cele mănăstireşti şi consiliile e­­parhiale. ÎNFIINŢAREA UNEI DIREC­ŢII SPECIALE LA MINISTE­RUL CULTELOR Până acum erau trei cancela­rii care se ocupau de afacerile Eforiei: una la Patriarhie, alta la ministerul cultelor şi alta, la ministerul de agricultură. D­upă propunerea I. P. S. Patriarh Ni­codim toate aceste cancelarii se concentrează la ministerul culte­lor, unde se stabileşte şi sediul Eforiei într’o direcţie care se creează prin noua lege. De altfel ministerul de finanţe a şi apro­bat creditele necesare pentru înfiinţarea acestei noui direc­ţiuni. ■~id­o­oxe^«ieio»«i—. Episcopul anglican al Gibraltarului în Bucureşti Epi­scopul anglican al Gibralta­rului, Harold Buxton, se află în Bucureşti, venit în vizită canonică anuală pentru credincioşii angli­cani din România. Eminenţa Sa a vizitat şi pe I. P. S. Patriarh Nicodim, care, ori după masă, i-a întors vizita la „A­­thénée Palace“. «—MlWOliOj^MIOIOl ■ ■ Absolvenţi scutiţi de satisfacerea Serviciului Social Ministerul educaţiei comunică: Absolvenţii seminariilor, gimnazii­­lor şi liceelor comerciale, băeţi şi fete, gimnaziilor şi liceelor industria­le de băeţi, gimnazii industriale de fete şi şcolilor de gospodărie gradul I, nu sunt obligaţi, anul acesta să îm­plinească Serviciul Social şi li se vor elibera certificatele de absolvire. Şedinţa com­isiunii de disciplină incompatibilitate şi imunitate a Senatului Comisiunea XlI-a de disciplină, in­compatibilitate şi imunitate s’a în­trunit ori la ora 11 dimineaţa sub preşedinţia d-lui senator AL Săndu­­lescu. D. preşedinte Al. Săndulescu des­chizând şedinţa aduce un pios oma­giu memoriei defunctului prim-minis­­tru Armand Călinescu, căzut la po­stul de onoare că un brav ostaş. Defunctul a rămas în amintirea tu­turor ca un simbol al onoarei, hotă­­rîrii şi al dragostei de ţară şi Rege. După un moment de reculegere co­­misiunea a hotărît apoi a trimite d-lui C. Argetoianu preşedinte al consiliului de miniştri, fost preşedinte al Senatului următoarea telegramă: „Membrii comisiunei a XlI-a de disciplină, incompatibilitate şi imuni­tate, a Senatului, întruniţi astăzi pentru lucrări, vă roagă să binevoiţi a primi odată cu cele mai calde feli­citări, asigurarea celui mai profund devotament şi urările de izbândă în greaua şi marea sarcină ce v’a fost încredințată de Majestatea Sa Regele Carol 11“. — 101010X0f101010X0« »— întrevederea Andrei-Şerban D. prof Petre Andrei, ministrul educaţiei naţionale, a primit­eri dimineaţă pe d. prof. M. Şerban, subsecretar de stat la ministerul agriculturii. Delegaţii titulari şi supleanţi în comisiile de experţi de pe lângă ministerul economiei naţionale C. Calmuschi, delegat titular; R. Tăruşanu, delegat supleant în sub­­comisiunea de animale vii, cereale, seminţe, oleaginoase, conserve, za­hăr, zaharicale. C. Calmuschi, delegat titular; R. Tărușanu, supleant în subcomisiu­­nea produse alimentare de natură animală sau vegetală. L. Georgescu, delegat titular; C. Calmuschi delegat supleant în sub­comisiunea de blănuri și piei. L. Georgescu, delegat titular; C. Calmuschi delegat supleant în sub­­comisiunea piei şi lucrări de piei; Tr. Trimbiţioni, delegat titular; L. Georgescu, delegat supleant în subcomisiunea de fire şi ţesături textile. M. Vasiliu, delegat titular; D. Ho­­moceanu, delegat supleant în sub­comisiunea de lemn şi industria lemnului. C. Iarca, delegat titular; C. Cal­muschi, delegat supleant în sub­comisiunea de produse animale ne­alimentare, uleiuri, grăsimi vege­tale, produse chimice. D. Dinulescu, delegat titular; D. Homoceanu, delegat supleant în subcomisiunea de hârtie și lucrări din hârtie. Gh. Turlea, delegat titular; R. Canu, delegat supleant în sub­­țim­ea de ape minerale, săruri, ose ceramice.­­Nicolescu, delegat titular; Tr. :­, delegat supleant în sub­­mea de metale şi lucrări me­talurgice şi siderurgice. Tr. Popovici, delegat titular; E. Ioaniţiu, delegat supleant în sub­comisiunea de maşini şi aparate electrice. N. Nicolescu, delegat titular; D. Dinulescu, delegat supleant în sub­comisiunea de lucrări și obiecte din diferite materii combinate cu metale. — ----xoxoxoxo^-oxoxoxox—— Emisiunile postului Radio-Basarabia începând de azi Sâmbătă 30 Septembrie, postul Radio-Basara­­bia, va emite zilnic, la amiază, de la orele 12 la 13 şi seara de la 21 la 22.30 pe lungimea de undă 212,6 m. şi 1412 Kc., programe muzicale urmate de Radio-jurnal în limba română și rusă. s­1­L XOXOXOXO£OXOXOXOX—­ O anchetă interesantă în America NEW-YORK, 29 (Rador). T- Un sondaj al opiniei publice america­ne a arătat că 63 la sută din per­soanele întrebate şi-au exprimat părerea că în cazul când­­Serma­­niar ar înfrânge Franţa şi Anglia, ea ar ataca apoi Statele Unite. 4 Noul orar de lucru al autorităţilor publice începând dela 1 Octombrie a. c. se va lucra şi după amiază Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri a fost fixat noul orar de lucru al autorităţilor publice, cu începere dela 1 Octombrie a. c. şi până la 1 Mai 1940. Orele de lucru au fost astfel fixate. Lunea şi a doua zi după sărbătorile legale programul de lucru va fi între orele 15—19.30. In zilele de: Marţi, Miercuri, Joi şi Vineri dela orele 8—13 şi 16—19­. Sâmbăta programul va fi dela ora 8—13.30. Autorităţile ale căror ore de lucru sunt diferit fixate prin legi şi regulamente îşi vor men­ţine orele lor de lucru, ca şi până acuma. Minoritatea germană asigură guvernul de loialitatea sa D. Peter­­ Anton, locţiitorul preşe­dintelui comunităţii germane din Ro­mânia, a expediat membrilor guver­nului următoarele telegrame : Domniei Sale domnului prim ministru Constantin Argetoianu Prin încredinţarea Maiestăţii Sale Regelui sunteţti pus pe primul loc de răspundere în ţară. In numele Comunităţii Germane din România şi preşedintelui ei, d. Fritz Fabritius, vă exprim felicită­rile cele mai călduroase şi vă asi­gur, domnule Prim Ministru, de con­cursul nostru la opera de reînoire în sensul frontului Renaşterii Naţio­nale. Domniei Sale Domnului N. Ottescu, Ministru de Interne In numele Comunităţii Germa­ne din România, şi al preşedinte­lui ei, d. Fritz Fabritius, vă urăm cel mai bun succes cu ocazia nu­mirii Domniei Voastre ca ministru de interne şi sperăm în cea mai bună conlucrare cu poporul nostru. Domniei Sale domnului C. Giurescu, ministru pentru Frontul Renaşterii Naţionale In numele Comunităţii Germa­ne din România şi al preşedintelui ei, domnul Fritz Fabritius, vă ex­primăm felicitările noastre cu oca­zia numirii ca Ministru, asigurân­­du-vă de sprijinul poporului nos­tru pentru îndeplinirea idealurilor­ Frontului Renașterii Naționale. " V , ' ' 'V !/ 1 Îi. ri-' A — In ce condiţiuni se învaţă carte în suburbana Lupeasca Tristele constatări făcute de d. ministru Toni D. D. V. Ţoni, subsecretar de stat la ministerul educaţiei, a con­tinuat inspecţiile la şcoli. D-l D. V. TONI Dacă d. ministru a constatat că şcoala nr. 14 fete este una din cele mai bine organizate şcoli din Bu­cureşti, iar la grădina de copii nr. 14 este un post de conducătoare de prisos, populaţia şcolară fiind foar­te redusă. D­in aceleaşi lucrări a găsit d-sa în suburbana Lupeasca. Astfel şcoala de băeţi are ,,T­ *e­­fectiv de 634 elevi, aici nevoe de încă 2­ clase cu câte constitue o­r . bitara educări­­i * ' 7“ te adăposti jumătate din şcolari. E, deci, absolută nevoe de închi­rierea unor alte încăperi, până la constituirea unui local propriu. Şcoala de fete, cu 350 eleve la cursul elementar, funcţionează în 2 căsuţe închiriate, cu o capaci­tate mult mai mică. Aici este o clasă cu 110 eleve. Membrii corpu­lui didactic îşi fac datoria, dar oa­menii sufăr din cauza condiţiilor grele în care pot da posibilitate copiilor să înveţe carte. Cei 1000 de şcolari, cari vin regulat la cursuri sunt săraci, le citeşti mi­zeria pe feţele lor palide şi chi­nuite. D. ministru Toni a rămas pro­fund impresionat de ce a văzut la Lupeasca şi a anunţat că va face toate intervenţiile provocând un interes mai mare din partea ad­ministraţiei pentru bieţii copii de la marginea Capitalei. —xeioxoxe^oisxot»«—• xoxoxoxo^ox»><oxoa—« Inspecţiile­­ d­-lui ministru M. Şerban, în Ardeal » D. prof. Ni. Şerban, ministru sub­« secretar de Stat la agricultură şi do­menii, a plecat aseară la Cluj, însoţit de d. inspector general D. Petrescu. D-sa a vizitat şi regiunea păduri­lor grănicereşti din Năsăud, pentru a studia posibilitățile de valorificare a bogățiilor forestiere din această re­giune. A murit Richard de Soepkez Eri a încetat din viaţă, la locu­inţa sa din Bucureşti, Richard de Soepkez fost senator, fost director la Banca Blank şi membru în con­siliul de administraţie al Casei Ru­rale şi a multe alte societăţi din ţară. Defunctul lasă în urmă o singu­­r soţia d-lui ministru Radu d­­eja legația română din ei avut loc la ci­uicurești. . *

Next