Curentul, octombrie 1939 (Anul 12, nr. 4181-4211)
1939-10-01 / nr. 4181
--------------------------------------------- I No. 4181, Duminică 1 Octombrie 1930 Curentul IMPOTENTA Sa tratează cu produsul hormonal străin O R A S A « Cântă în Pasagiul Român 27 Restaurantul EUROPA Telefon 4.50.41 și 5.00.08 Fost Eri s’a făcut instalarea d-lui ministru Al. Radian Discursurile rostite dii dimineaţă s’a făcut instalarea d-lui ministru Al. Radian, noul titular al ministerului propagandei. Erau de faţă toţi funcţionarii subţiori ai fostului subsecretariat. DISCURSUL D-LUI EUGEN TITEANU D. Eugen Titeanu, fostul subsecretar de stat, a spus: Acest departament de iniţiativă reală a venit să repare o carenţă de surăzeci de ani, să dea ţării noastre posibilitatea unei permanente prezenţe morale peste hotare ,iar în vi- i fior — sub semnul renaşterii naţionale — să edifice, să îndrumeze şi să călească opinia publică pentru vremurile de grea încercare pe care ţara şi neamul sunt chemate poate să le trăiască. Acest departament, n’a prezentat la început decât o idee izvorîtă dintr’o necesitate. A purces de la nimic... A avut de luptat cu toate inerţiile trecutului fiindcă era chemat să le lichideze, a trebuit să recruteze şi să formeze un personal care îi lipsea, a trebuit să organizeze lupta împotriva serviciilor străine similare care nu ne sunt prietene dar care aveau mijloace puternice ,doctrină şi tradiţie. Nimic din toate acestea, nu se puteau face dacă nu întâlneam superioara înţelegere politică a celui care a fost regretatul Armand Călinescu, care cu inteligenţa şi intuiţia sa constructivă a dat sprijin, şi îndrumare animatoare fără pereche, acestui instrument de luptă şi afirmare Chemat prin încrederea Maiestăţii Sale la conducerea acestui departame* sunt dator să-mi exprim întreaga mea gratitudine pentru cinstea ce Maiestatea Sa a binevoit a-mi ace cinste pe care va trebui s’o justifie prin devotament şi muncă inrviciul Tronului și Ţării, îmi dau seama că vin in fruntea unui departament care a fost ilus- trat cu o competenţă deosebită şi creator devotament de distinsul meu prieten, d. Eugen Titeanu al cărui nume va rămâne legat de această instituţie. Am credinţa că însărcinarea mea îmi va fi uşurată în primul rând prin sprijinul pe care presa românească l-a dat în toate împrejurările marilor imperative naţionale. Chemarea României la viaţa naţională se datoreşte în mare parte slujitorilor condeiului; — lupta pentru independenţă a trecut în panteonul lorilor naţionale atâtea nume detari gazetari. In epocala strădanie pentru crearea României Mari, presa a fost expresiunea instinctului naţional întreţinând în ciuda restriştilor vremii focul sacru al dragostei de neam. In neam. In vremurile de azi — de răscruce în istoria lumei — am hotărâta convingere că diriguitorii opiniei publice din ţara noastră vor fi purtătorii de făclii cari să lumineze drugii croit de Maiesatea Sa Regeie Sol al ll-lea. MFara și-a manifestat înr’un coasemi ■ ianizi'■ adeziunea faţă de noile Ti minte. Oglindă, fidelă a găhdJj^ *i simţămintelor publice, presa chemată să întărească credinţa^M stimuleze e.ntociasmele, săimă care e departamentul care l-am creat şi pe care cu talentul, şi cu inteligenţa d-voastră, sunteţi chemat să-l conduceţi şi să-l desăvârşiţi în viitor. D. Titeanu a făcut apoi bilanţul înfăptuirilor subsecretariatului de stat, în toate direcţiile. Azi am marea satisfacţie de a şti că acest patrimoniu de realizări obţinute şi de posibilităţi de desvoltat, are o conducere asigurată de către ult prieten vechi care a dovedit în toate domeniile unde a activat până acum, o vie inteligenţă şi oltenească dibăcie. Aşa cum aţi reuşit aiurea sunt convins că veţi reuşi pe deplin şi aici. Cuvântul meu din urmă, va fi pentru colaboratori şi printre aceştia, socot în primul rând presa, directorii de ziare şi corespondenţii străini. Necesităţile de stat mi-au impus câteodată să cer prea mult colegilor mei. Eram în serviciul comandat. Iau asupra mea răspunderea pulverizată anonim a tuturor mâhnirilor pe care am putut să le produc prin executanţii mei. Ceea ce ţin însă să afirm, e că în nici o ţară — nici chiar dintre cele în război — presa n’a avut o mai lucidă înţelegere a interesului de Stat. Aceasta spre onoarea ei. Nu pot trece sub tăcere spiritul de înţelegere a presei minoritare. D. Titeanu a mulţumit colaboratorilor săi şi a încheiat vvând noului titular spor la muncă pentru Ţară şi Regeze acţiunile bune şi să vestească abaterile de la îndatoriri. In îndeplinirea acestei nobile misiuni ce cere sinceritate şi bună credinţă. Respectuoşi faţă de libertatea de gândire suntem hotărîţi să apărăm ideia de stat împotriva atentatelor ce se pot săvârşi în numele libertăţii de gândire. împrejurările excepţionale ce trăim nu dau nimănui dreptul să se derobeze de la obligaţiunile solidarităţii naţionale, chiar dacă talentul şi prestigiul personal l-ar îndemna spre atitudini singulare, îmi fac o deosebită plăcere de a saluta alături de reprezentanţii presei româneşti pe reprezentanţii presei străine. Respectuoşi faţă de opinia publică mondială căreia nu avem nimic ce să-i ascundem dornici de o cât mai inensă colaborare intelectuală cu alte ţări, înţelegători ai exigenţelor profesionale veşnic în căutarea faptului nou ne vom strădui să le creiem cadrul unei căi mai amicale colaborări. La obiectivitatea profesională de care dau dovadă reprezentanţii presei străine, vom şti să răspundem punând totdeauna la dispoziţie materialul informativ care exclude orce echivoc şi înlătură orice neînţelegere. DOMNILOR COLABORATORI, Ministerul Propagandei nu trebuie să fie o organizaţie birocratică care să aplice doar legile, ci un element dinamic chemat să lămurească opinia publică asupra intenţiilor şi realizărilor guvernului. Fiecare funcţionar va trebui să fie pătruns de acest principiu director şi în cadrul activităţii sale să-şi căznească gândirea şi imaginaţia pentru a da maximum de aport. Noua organizare de stat trebuie să găsească în d-voastră cei mai entuziasmaţi şi devotaţi slujitori. Scepticii nărăviţi în criticismul steril al clanurilor, încăpăţânaţii unor tradiţii de partid sau grup, oportuniştii ce înţeleg să-şi drămuiască eforturile în funcţii de avantangii pecuniare, nu au ce căuta în mijlocul nostru. Trebue să crezi, să crezi cu sinceritate în principiile noului regim pentru a merita cinstea de a-i difuza ideile. Trebuia să-ţi legi fără rezerve fără reticenţe soarta ta de victoria ideii ce slujeşti pentru a avea autoritatea morală care dă cuvântului şi faptei celei mai modeste strălucirea credinţei. Ca în noaptea învierei să luăm lumină din lumină înţelepciunei, şi dragoste de ţară a marelui nostru Rege. Şi înfrăţiţi în aceiaşi credinţă s’o purtăm ca isvor de lumină care să risipească bestia îndoielei şi întunericul urei şi patimei, ca in strălucire de zori să vedem izbânda României Mari pe veşnicie întărită în hotarele ei istorice. Au vorbit apoi în numele funcţionarilor d-nui general Ştefănescu- Amza, preşedintele consiliului de administraţie al Soc. Radio Difuziune, D. Suchianu, şeful direcţiunii cinematografice şi Dan Sărăţeanu, directorul Soc. Radio Difuziune. Discursul d-lui Al. Radian, ministrul propagandei şi a noului ministru de interne d. Nicolae Ottescu , ori după amiază la orele 4, a avut a asigurat pe d. ministru Ottescu de loc la ministerul de interne, instala tot concursul şi devotamentul funcrea noului titular d. Nicolae Ottescu, ţionarilor, fost rezident regal. Discursul noului ministru D. ministru Ottescu a spus în esenţă următoarele : Pentru d-voastră nu sunt un om nou la ministerul de-Jtcerrre. Cea mai marg^^t£ââ& % muncii a convocat pe nora 5 p. şi directoade uce- Zprezentanţii le delegaţii si asopede-'* rVâjeresc la casurile după formula DR. LAHUSEN De vânzare la farmacii şi drogherii. Contra ramburs, cutia mică led 350, cutia mare lei 050, expediază în provincie Farmacia Dr. Const. Guci, București, Calea Victoriei 33 (Palatul Frascat) Broşură lămritoare bogat ilustrată, expediază la cerere în mod gratuit, un plic închis la orice persoană adulăt, „MFAR“ S. A. R., Serviciul Ştiinţific D, Str. Maria, Rosetti Nr. 47, Bucureşti. Inginer condamnat pentru ameninţare cu moartea V Secţia III-a a tribunalului militar de pe lângă corpul II armată, prezidată de d. col. Cezar Caragea procu- r ror fiind d. căpitan Aurel Munteanu a condamnat ori în lipsă la un an închisoare, pentru vina de ameninţare I cu moartea pe inginerul Adalbert Stoica din Braşov. D. ministru Radian cetindu-şi cuvântarea — XOXOXOX0-£OXOXOXOX—> •curi 4 Octombrie, I toţi jjj^^korii şi Programul stujeresc la ucenici/ üzenap Modificarea legii pentru înzestrarea mănăstirilor Şedinţa Eforiei Era dimineaţă s-a ţinut la Patriarhie şedinţa Eforiei mănăstirilor înzestrate, la care au participat: I. P. S. Patriarhul Nicodim, preşedinte, şi d-nii: N. D. Cornăţeanu, ministrul agriculturi, dr. N. Zigre, ministrul cultelor, M. Şerban, subsecretar de stat la agricultură şi Dem. Grozescu, directorul ameliorării şi al pădurilor. S-a examinat proectul pentru modificarea legii pentru înzestrarea mănăstirilor ortodoxe române. NOUL SISTEM DE ADMINISTRARE A PĂDURILOR Până acum regimul pădurilor, cu care au fost înzestrate unele mănăstiri, era acel aşa numit „păduri administrate de stat“, sistem care s-a dovedit nepractic. Prin noua lege se stabileşte principiul că administrarea acestor păduri se va face de către organele legale ale bisericii, cele mănăstireşti şi consiliile eparhiale. ÎNFIINŢAREA UNEI DIRECŢII SPECIALE LA MINISTERUL CULTELOR Până acum erau trei cancelarii care se ocupau de afacerile Eforiei: una la Patriarhie, alta la ministerul cultelor şi alta, la ministerul de agricultură. După propunerea I. P. S. Patriarh Nicodim toate aceste cancelarii se concentrează la ministerul cultelor, unde se stabileşte şi sediul Eforiei într’o direcţie care se creează prin noua lege. De altfel ministerul de finanţe a şi aprobat creditele necesare pentru înfiinţarea acestei noui direcţiuni. ■~idooxe^«ieio»«i—. Episcopul anglican al Gibraltarului în Bucureşti Episcopul anglican al Gibraltarului, Harold Buxton, se află în Bucureşti, venit în vizită canonică anuală pentru credincioşii anglicani din România. Eminenţa Sa a vizitat şi pe I. P. S. Patriarh Nicodim, care, ori după masă, i-a întors vizita la „Athénée Palace“. «—MlWOliOj^MIOIOl ■ ■ Absolvenţi scutiţi de satisfacerea Serviciului Social Ministerul educaţiei comunică: Absolvenţii seminariilor, gimnaziilor şi liceelor comerciale, băeţi şi fete, gimnaziilor şi liceelor industriale de băeţi, gimnazii industriale de fete şi şcolilor de gospodărie gradul I, nu sunt obligaţi, anul acesta să împlinească Serviciul Social şi li se vor elibera certificatele de absolvire. Şedinţa comisiunii de disciplină incompatibilitate şi imunitate a Senatului Comisiunea XlI-a de disciplină, incompatibilitate şi imunitate s’a întrunit ori la ora 11 dimineaţa sub preşedinţia d-lui senator AL Săndulescu. D. preşedinte Al. Săndulescu deschizând şedinţa aduce un pios omagiu memoriei defunctului prim-ministru Armand Călinescu, căzut la postul de onoare că un brav ostaş. Defunctul a rămas în amintirea tuturor ca un simbol al onoarei, hotărîrii şi al dragostei de ţară şi Rege. După un moment de reculegere comisiunea a hotărît apoi a trimite d-lui C. Argetoianu preşedinte al consiliului de miniştri, fost preşedinte al Senatului următoarea telegramă: „Membrii comisiunei a XlI-a de disciplină, incompatibilitate şi imunitate, a Senatului, întruniţi astăzi pentru lucrări, vă roagă să binevoiţi a primi odată cu cele mai calde felicitări, asigurarea celui mai profund devotament şi urările de izbândă în greaua şi marea sarcină ce v’a fost încredințată de Majestatea Sa Regele Carol 11“. — 101010X0f101010X0« »— întrevederea Andrei-Şerban D. prof Petre Andrei, ministrul educaţiei naţionale, a primiteri dimineaţă pe d. prof. M. Şerban, subsecretar de stat la ministerul agriculturii. Delegaţii titulari şi supleanţi în comisiile de experţi de pe lângă ministerul economiei naţionale C. Calmuschi, delegat titular; R. Tăruşanu, delegat supleant în subcomisiunea de animale vii, cereale, seminţe, oleaginoase, conserve, zahăr, zaharicale. C. Calmuschi, delegat titular; R. Tărușanu, supleant în subcomisiunea produse alimentare de natură animală sau vegetală. L. Georgescu, delegat titular; C. Calmuschi delegat supleant în subcomisiunea de blănuri și piei. L. Georgescu, delegat titular; C. Calmuschi delegat supleant în subcomisiunea piei şi lucrări de piei; Tr. Trimbiţioni, delegat titular; L. Georgescu, delegat supleant în subcomisiunea de fire şi ţesături textile. M. Vasiliu, delegat titular; D. Homoceanu, delegat supleant în subcomisiunea de lemn şi industria lemnului. C. Iarca, delegat titular; C. Calmuschi, delegat supleant în subcomisiunea de produse animale nealimentare, uleiuri, grăsimi vegetale, produse chimice. D. Dinulescu, delegat titular; D. Homoceanu, delegat supleant în subcomisiunea de hârtie și lucrări din hârtie. Gh. Turlea, delegat titular; R. Canu, delegat supleant în subțimea de ape minerale, săruri, ose ceramice.Nicolescu, delegat titular; Tr. :, delegat supleant în submea de metale şi lucrări metalurgice şi siderurgice. Tr. Popovici, delegat titular; E. Ioaniţiu, delegat supleant în subcomisiunea de maşini şi aparate electrice. N. Nicolescu, delegat titular; D. Dinulescu, delegat supleant în subcomisiunea de lucrări și obiecte din diferite materii combinate cu metale. — ----xoxoxoxo^-oxoxoxox—— Emisiunile postului Radio-Basarabia începând de azi Sâmbătă 30 Septembrie, postul Radio-Basarabia, va emite zilnic, la amiază, de la orele 12 la 13 şi seara de la 21 la 22.30 pe lungimea de undă 212,6 m. şi 1412 Kc., programe muzicale urmate de Radio-jurnal în limba română și rusă. s1L XOXOXOXO£OXOXOXOX— O anchetă interesantă în America NEW-YORK, 29 (Rador). T- Un sondaj al opiniei publice americane a arătat că 63 la sută din persoanele întrebate şi-au exprimat părerea că în cazul cândSermaniar ar înfrânge Franţa şi Anglia, ea ar ataca apoi Statele Unite. 4 Noul orar de lucru al autorităţilor publice începând dela 1 Octombrie a. c. se va lucra şi după amiază Printr’un jurnal al Consiliului de miniştri a fost fixat noul orar de lucru al autorităţilor publice, cu începere dela 1 Octombrie a. c. şi până la 1 Mai 1940. Orele de lucru au fost astfel fixate. Lunea şi a doua zi după sărbătorile legale programul de lucru va fi între orele 15—19.30. In zilele de: Marţi, Miercuri, Joi şi Vineri dela orele 8—13 şi 16—19. Sâmbăta programul va fi dela ora 8—13.30. Autorităţile ale căror ore de lucru sunt diferit fixate prin legi şi regulamente îşi vor menţine orele lor de lucru, ca şi până acuma. Minoritatea germană asigură guvernul de loialitatea sa D. Peter Anton, locţiitorul preşedintelui comunităţii germane din România, a expediat membrilor guvernului următoarele telegrame : Domniei Sale domnului prim ministru Constantin Argetoianu Prin încredinţarea Maiestăţii Sale Regelui sunteţti pus pe primul loc de răspundere în ţară. In numele Comunităţii Germane din România şi preşedintelui ei, d. Fritz Fabritius, vă exprim felicitările cele mai călduroase şi vă asigur, domnule Prim Ministru, de concursul nostru la opera de reînoire în sensul frontului Renaşterii Naţionale. Domniei Sale Domnului N. Ottescu, Ministru de Interne In numele Comunităţii Germane din România, şi al preşedintelui ei, d. Fritz Fabritius, vă urăm cel mai bun succes cu ocazia numirii Domniei Voastre ca ministru de interne şi sperăm în cea mai bună conlucrare cu poporul nostru. Domniei Sale domnului C. Giurescu, ministru pentru Frontul Renaşterii Naţionale In numele Comunităţii Germane din România şi al preşedintelui ei, domnul Fritz Fabritius, vă exprimăm felicitările noastre cu ocazia numirii ca Ministru, asigurându-vă de sprijinul poporului nostru pentru îndeplinirea idealurilor Frontului Renașterii Naționale. " V , ' ' 'V !/ 1 Îi. ri-' A — In ce condiţiuni se învaţă carte în suburbana Lupeasca Tristele constatări făcute de d. ministru Toni D. D. V. Ţoni, subsecretar de stat la ministerul educaţiei, a continuat inspecţiile la şcoli. D-l D. V. TONI Dacă d. ministru a constatat că şcoala nr. 14 fete este una din cele mai bine organizate şcoli din Bucureşti, iar la grădina de copii nr. 14 este un post de conducătoare de prisos, populaţia şcolară fiind foarte redusă. Din aceleaşi lucrări a găsit d-sa în suburbana Lupeasca. Astfel şcoala de băeţi are ,,T *efectiv de 634 elevi, aici nevoe de încă 2 clase cu câte constitue or . bitara educării * ' 7“ te adăposti jumătate din şcolari. E, deci, absolută nevoe de închirierea unor alte încăperi, până la constituirea unui local propriu. Şcoala de fete, cu 350 eleve la cursul elementar, funcţionează în 2 căsuţe închiriate, cu o capacitate mult mai mică. Aici este o clasă cu 110 eleve. Membrii corpului didactic îşi fac datoria, dar oamenii sufăr din cauza condiţiilor grele în care pot da posibilitate copiilor să înveţe carte. Cei 1000 de şcolari, cari vin regulat la cursuri sunt săraci, le citeşti mizeria pe feţele lor palide şi chinuite. D. ministru Toni a rămas profund impresionat de ce a văzut la Lupeasca şi a anunţat că va face toate intervenţiile provocând un interes mai mare din partea administraţiei pentru bieţii copii de la marginea Capitalei. —xeioxoxe^oisxot»«—• xoxoxoxo^ox»><oxoa—« Inspecţiile d-lui ministru M. Şerban, în Ardeal » D. prof. Ni. Şerban, ministru sub« secretar de Stat la agricultură şi domenii, a plecat aseară la Cluj, însoţit de d. inspector general D. Petrescu. D-sa a vizitat şi regiunea pădurilor grănicereşti din Năsăud, pentru a studia posibilitățile de valorificare a bogățiilor forestiere din această regiune. A murit Richard de Soepkez Eri a încetat din viaţă, la locuinţa sa din Bucureşti, Richard de Soepkez fost senator, fost director la Banca Blank şi membru în consiliul de administraţie al Casei Rurale şi a multe alte societăţi din ţară. Defunctul lasă în urmă o singur soţia d-lui ministru Radu deja legația română din ei avut loc la ciuicurești. . *