Curentul, octombrie 1939 (Anul 12, nr. 4181-4211)
1939-10-14 / nr. 4194
ANUL XII No. 4194 .,,.**• 10 PAGINI 3 LEI Importante hotărâri Inate de consiliul de miniştri Cum vor fi aplicate legile agricole Problema cărăuşiei."In sprijinul funcţionarilor Membrii guvernului secuu întrunit ieri după amiază în consiliu sub preşedinţia d-lui Constantin Argetoianu. Consiliul a durat timp de două ore, după care s-a dat presei următorul comunicat: D. N. Comnăţeanu, ministrul agriculturii şi domeniilor a făcut o expunere Consiliului de Miniştri asupra stadiului muncilor agricole şi aplicării legii mobilizării agricole, apoi a expus situaţia valorificării grâului şi necesitatea măsurii ca pe viitor morile comerciale să se aprovizioneze cu grâu numai sub controlul organelor competente. D. ministru al agriculturii a propus modificarea legii viticole şi impunerea plantaţiunilor de vii după productivitatea lor şi a arătat necesitatea creierii unei Un consiliu de miniştri a avut loc azi, 12 octombrie a. c. la orele 18, sub preşedinţia d-lui C. Argetoianu, preşedintele consiliului de miniştri. La ordinea zilei au fost următoarele chestiuni : secţii pe lângă B. I. N. A. G., pentru exercitarea dreptului de preemţiune al Statului. Consiliul a autorizat pe d-nii miniştri ai finanţelor şi al agriculturii a definitiva lucrările în acest scop. D. Mitiţă Constantinescu, ministrul finanţelor, a obţinut încuviinţarea de a supune Consiliului Legislativ un proect de lege pentru modificarea, legii de organizare a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Consiliul a decis să se simplifice formalităţile impuse tranzacţiunilor imobiliare din zonele de frontieră. D. ministru de Interne a fost însărcinat cu executarea acestor măsuri. D. August Filip, subsecretar de stat la preşedinţia consiliului de miniştri, expune masurile ce urmează a se lua prin Casele de Credit pentru aprovizionarea funcţionarilor cu lemne de foc plătible în rate. Aplicarea legilor agricole D. C. ARGETOIANU Desfiinţarea monopolului cărăuşiei D. Mihail Ghelmegeanu ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, face o expunere asupra proectului de lege pentru reglementarea cărăuşiei în scopul de a desvolta numărul de autovehicule în ţară prin suprimarea monopolului de transport; deasemeni, d-sa a arătat situaţia lucrărilor de şosele noui şi de modernizare a celor existente. D. Mihail Halea, ministrul muncii, a supus aprobării Consiliului proectul de decret-lege pentru stabilirea salariilor minimale în întreprinderile industriale, nesupuse contractelor colective. Italia şi ţările neutrale Este demn de reţinut ecoul pe care l-a avut în presa din Budapesta, îmbunătăţirea raporturilor României şi Iugoslaviei cu Ungaria. Chiar în coloanele ziarelor de intransigenţă naţionalistă, se subliniază cu o vădită satisfacţie înfiriparea acestui front al păcii, tocmai în aceste părţi ale Europei socotite ca cele mai primejduite, ca puncte nevralgice. Dar nu a rămas fără consecinţe această îmbunătăţire a raporturilor din centrul Europei. In Bulgaria îşi face drum ideia strângerii într’un bloc al statelor balcanice, bloc menit să amplifice frontul păcii, să afirme ostilitatea popoarelor balcanice faţă de riscurile materiale şi morale ale unei generalizări a războiului, riscuri ce capătă proporţii de catastrofă. Ziarul „Slovo” din Sofia subliniază importanţa unei asemenea înmănuncheri de voinţi pacifice: „Acum este timpul ca statele mici să-şi arate capacitatea lor spirituală şi dorinţa de pace şi să se unească pentru a face faţă evenimentelor“. O primejdie comună a constrâns statele mici şi mijlocii să-şi potolească vijelioasele lor porniri de ură, să caute ce le-ar putea uni şi să uite ce le-ar putea învrăjbi, adică au fost constrânse să afle drumul înţelepciunii. Dacă marile State pot să-şi pricinuiască crunte lovituri reciproce, nu vor risca niciodată grave mutilări de teritoriu sau desfiinţări totale aşa cum riscă Statele mici şi mijlocii. Chiar evenimentele ce s’au succedat în ultimii ani au servit zguduitoare lecţii celor mai refractare State. Nimic mai fragil decât independenţa Statelor mici a căror existenţă nu poate fi apărată decât printr’un consens al tuturor puterilor mari. Se fac presiuni asupra unui mic Stat şi dacă nu are în imediata lui vecinătate un alt Stat mare care să-l apere, să aibă interes ca acel Stat mic să existe, atunci are de ales fie între o rezistenţă eroică şi zadarnică — fiindcă sfârşitul bravei împotriviri este strivirea lui ca Stat, — fie între o abia învăluită vasalitate. Asupra acestei alternative nimeni nu se mai îndoeşte. Dar problema statutului politic al Europei mai are şi un alt aspect: se pare că intrăm într’un ciclu istoric de dominare a marilor conglomerate statale, adică micile naţiuni să fie inglobate în organizaţia de Stat a masselor unei Naţiuni. La 1919 a fost biruinţa şi aplicarea unui principiu: nu numai marile unităţi naţionale au dreptul la o existenţă statală ci şi acele mici comunităţi naţionale ce şi-au afirmat vitalitatea prin rezistenţă în timp, prin păstrarea unei intacte fizionomii în lungul şirag al secolelor de opresiune. O limbă literară, o cultură proprie, o conştiinţă istorică care svâcnea într’o mereu repetată voinţă de realizare într’un stat, au fost socotite ca elemente de legitimare creării unui Stat. Pacea dela 1919 a fost dominată de această tendinţă de dreptate făcută micilor naţiuni. O tendinţă exact în sens invers se manifestă, socotindu-se fără nici un rost existenţa micilor state naţionale intercalate între marile comunităţi naţionale. Or, instinctiv micile State naţionale se apără, caută să-şi strângă rândurile egal ameninţate, vor să se strângă în blocuri de aprigă apărare a neutralităţii lor, singura retranşare posibilă a independenţei micilor State. Este firesc ca micile State să caute un punct de raliere, o mare putere care să vadă exact cum văd şi micile naţiuni ce-şi tem existenţa lor statală ameninţată de proporţiile acestui războiu. Dacă a fost cu putinţă îmbunătăţirea raporturilor României şi Iugoslaviei cu Ungaria, faptul se datoreşte exclusiv politicei dusă de Italia, care ţinteşte să stabilească o zonă de linişte absolută în această parte a Europei. Dar Italia are cuvânt ascultat nu numai la Budapesta; egal are şi la Sofia. Prin anexarea Albaniei, Italia a devenit şi un stat balcanic, astfel că politica italiană ţinteşte să înlăture toate asperităţile, să creeze în Balcani aceiaş zonă de linişte. Prin poziţia ei neutrală, prin atitudinea aşa de răspicat afirmată în favoarea păcii, Italia inspiră statelor mici cea mai mare încredere; spre Roma se întorc toate privirile celor ce doresc să străbată această dramatică criză fără să fie prinşi în conflict. Străduinţa Italiei de a realiza şi în Balcani o zonă de linişte nu va întârzia să-şi recolteze acel imaculat beneficiu , încă un sector de pace. Dar atât sectorul de linişte din bazinul dunărean, cât şi sectorul de linişte din Balcani, trebuesc cuprinse într’un bloc al neutralilor ce ar cuprinde Ungaria, Iugoslavia, România, Bulgaria, Grecia şi Turcia. Roma ar putea să servească foarte bine ca centru de raliere şi coordonare. Mă surprinde că întârzie iniţiativa unei conferinţe la care ar participa aceste şase state, conferinţă ce s’ar ţine la Roma. O asemenea conferinţă, prezidată de Ducele Mussolini, ar avea un mare răsunet, fiindcă s’ar manifesta colectiv voinţa de neutralitate şi năzuinţa de pace a atâtor state. Nu o solidarizare pentru a afirma o opoziţie faţă de vre-o mare putere, ca o solidarizare în jurul unei idei, o grupare spre a putea apăra cu mai multă eficacitate poziţia lor neutră, voinţa lor aşa de des afirmată, de a rămâne în afară de orice participare la actuala ciocnire de forţe. Cu cât se va grăbi — după ce va fi alcătuit şi blocul balcanic al statelor neutrale — conferinţa acestor state ce au rămas cu îndărătnicie credincioase păcii, — cu cât Italia va fi mai strâns legată de aceste state, cu atât vor spori siguranţele de păstrare a poziţiei neutrale pe care au luat-o. Dacă se priveşte cu atenţia Harta Europei, dacă se adânceşte sensul evenimentelor, ca din confruntarea intereselor fiecăruia cu situaţia de azi să reiasă limpede linia politică de urmat, se va vedea ce importanţă are pentru toate aceste state atitudinea Italiei. O grupare a statelor din bazinul Dunărei şi din Balcani în jurul Italiei se impune ca o măsură prevăzătoare de consolidare a poziţiei neutrale. Nu odată au fost verificate prevederile mele, nu odată s’a văzut temeinicia judecăţilor mele în ceeace priveşte evenimentele externe. Cu aceeaş limpezime de prevedere insist asupra unei conferinţe a statelor neutrale din bazinul Dunărei şi din Balcani, conferinţă ce s’ar ţine la Roma. Neutralitatea nu-i o poziţie pasivă din punct de vedere diplomatic. Pamfil Şcicaru Au început negocierile ruso-finlandeze La ele participă şi d. Stalin TUOSCOVA, 12 ( Radio - press). — Azi la ora 17 delegaţia finlandeză a fost primită la Kremiin. La conversaţii au participat din partea Uniunii Sovietice d-nii Stalin, Molotov, Potemkin şi ministrul MOSCOVA, ÎS. (Radioprett). Ambasadorul Statelor Unite la Moscova a avut azi o întrevedere cu d. Molotov. După ştiri din sursă americană guvernul Statelor Unite a exprimat guvernului sovietic foarte sincera sa speranţă că nu se va face nimic care să aibă efecte prejudiciabile asupra PARIS, 12 (Rador). — Agenţia Havas transmite: Armata finlandeză, care se organizează actualmente pentru a face faţă unui eventual atac, are în fruntea ei pe generalul Mannerheim. Baromit Carl Gustav Mannerheim s'a născut la Viknas dintr’o familie suedeză instalată în Finlanda şi descinzând dintr’un ofiţer al lui Carol XII. Admirabil călăreţ, el a câştigat Uniunii Sovietice la Helsinki, iar din partea Finlandei ministrul finlandez la Stokholm şi doi experţi, cari-l însoţesc. Conversaţiile au durat peste o oră, relaţiilor paşnice ce există între Uniunea Sovietelor şi Finlanda. Corespondentul Agenţiei Havas crede a şti că hotărtrea guvernului american a fost luată in urma unor comunicări primite din diferite capitale europene In sensul că o intervenţie militară a Sovietelor ar fi iminentă in cazul când negocierile ruso-finlandeze ar fi rupte, mai multe concursuri hipice și în momentul izbucnirii răsboiului ruso-japonez era favoritul familiei imperiale ruse. In misiunile pe care le-a îndeplinit baronul Mannerheim a dovedit lin frumos talent militar și o mare vitejie. General de brigadă în 1914, el a comandat lăncierii în campaniile dela Cracovia şi Przemysl. După căderea regimului ţarist, baronul Mannerheim, eliberat de jurământul ce-l lega de ţar, s’a înapoiat in Finlanda. Cu demers al Statelor Unite la Moscova Generalul Mannerheim comandantul armatei finlandeze Delepţia economică letonă a sosit la Moscova MOSCOVA, 12 (Radiopress). — Azi a sosit la Moscova delegaţia economică a Letoniei, Însărcinată cu încheierea unui nou tratat comercial letono-sovietic. Delegaţia letonă a fost salutată la gara Rusiei Albe de locţiitorul comisariatului pentru comerțul exterior şi de mai mulți demnitari sovietici. Pactul ruso-lituan, ratificat MOSCOVA, 12 (Radiopress).— Prezidiul consiliului suprem al Uniunii Sovietice a ratificat în ziua de 12 Octombrie pactul de asistenţă mutuală între Uniunea Sovietică şi Lituania, încheiat în ziua de 10 Octombrie, precum şi acordul stabilit pentru cedarea Lituaniei a regiunei Vilno. Demisia vice-ministrului afacerilor străine al Japoniei TOKIO, 12 (Rador). — D. Tani, vice-ministru al afacerilor străine, a demisionat. Ca motiv al acestei demisii este dat faptul efi d. Tani este considerat ca răspunzător pentru mişcarea opoziţionistă din sânul ministerului de externe. Generalul Abe, primul ministru al Japoniei. In colțul, ministrul de război al imperiului nipon. In corpul ziarului: Siguranţa Capitalei a făcut o importantă captură Conferinţa ad-tivă de la ţinutul Bucegi Sâmbătă 14 Octombrie 1939 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere No. 6 TELEFOANELE Secret General 4.84.40 Serv. Publicaţii 8.40.8 Redacţia politici 8.40.88 Tipografia 4.84.48 Sport 6.43.07 Cab. Administrat 8.40.80 Abonamente 4.23.32 Cab. Directorului 4.84.47 Secretariatul fl convorbiri cu Provincia 8.40.88 Proprietar t ! 1 iX~" „Curentul” S. A. R. ^ înscria S Registrul Comerțului tub No. 1S/S3B Trib. Ilfov. Registrul publicațiilor, No 174/938 Test poştali plătită la numerar contord. Dig T‘ ' flan. P. X. X. No. 89744/889 Ultimele operațiuni din Polonia, Fuehrerul privind cu luneta luptele din Varșovia. d-lui Chamberlain Anglia a răspuns d-lui Hitler D. Chamberlain, într-o declaraţie extrem de importantă, a precizat poziţia guvernului englez. Evocând toate împrejurările legate de intrarea germanilor in Polonia, d. Chamberlain arată că „contestul politic al propunerilor prezentate de cancelarul Hitler este întemeiat pe recunoaşterea cuceririlor sale şi a dreptului de a dispune cum vrea de învinşi. Ar fi cu neputinţă pentru Marea Britanie să primească altfel de bază, fără a-şi călca onoarea şi fără a-şi părăsi teza, care spune că diferendele naţionale trebuesc rezolvate prin negocieri şi nu prin forţă. D. Chamberlain a continuat: In prezenţa tuturor dovezilor de dispreţ pentru angajamentele sale pe care le-a dat cancelarul german şi în faţa „neaşteptatelor sale întoarceri de cârmă“, adevărul este că în lumina experienţei noastre trecute nu ne este cu putinţă să mai avem încredere în niciun cuvânt al guvernului german actual. Nu este în intenţiile noastre de a refuza Germaniei locul la care această ţară are dreptul în Europa. Nu am întreprins acest răsboiu în scop de răzbunare, ci pentru apărarea libertăţii. Şi a te pleca în faţa celor ce tulbură lumea ar însemna să goneşti din omenire toate nădejdile şi să laşi să piară toate acele valori, cari în cursul veacurilor au fost totodată mărturie şi isvor pentru toate progresele omeneşti. Nu urmărim să tragem din războiu foloase materiale. Nu aspirăm numai la o victorie, ci aspirăm la un sistem internaţional mai bun datorită căruia răsboiul nu va mai fi o sarcină inevitabilă pentru toate generaţiile cari se succed. Propuneri de pace, cari iau ca punct de plecare consacrarea unei agresiuni nu sunt acceptabile. Este o condiţie prealabilă de îndeplinit: sau guvernul german trebue să dea dovezi convingătoare de dorinţa sa de pace prin acte pozitive şi prin garanţii efective a intenţiei sale de a-şi executa angajamentele, sau trebue să ne îndeplinim datoria până la capăt. Germania este aceea care trebue să aleagă. Peroraţia primului ministru a fost salutată de întreaga Cameră cu nesfârşite ovaţii. Altă cuvântare Sâmbătă, la radio LONDRA, 12 (Rador). — D. Chamberlain va face o expunere Sâmbătă la postul de radio Londra, prezentând ultima fază a situaţiei internaționale. In pagina 9-a Textul discursului -----xoxoxoxo^oxexoxox—— Alteţa Sa Regală Principesa Elisabeta şi-a serbat ziua de naştere ALTEŢA SA REGALA PRINCIPESA ELISABETA şi-a serbat ori ziua de naştere. Numeroşi cetăţeni americani plecaţi din Europa din cauza războiului au sosit la New-York NEW-YORK, 12. (Rador). — Transatlanticul „Iroquois“ a sosit Miercuri la ora 19 în portul New- York, escortat de două distrugătoare şi cinci hidroavioane din marina de război a Statelor Unite. Pe bordul vasului au sosit 584 cetățeni americani, plecați din Europa din cauza războiului. Sărbătorirea in şcoli a zilei de naştere a M. S. Regelui Ministerul educaţiunii naţionale a dat următorul ordin telegrafic către inspectoratele şcolare de ţinut cu privire la sărbătoarea zilei de naştere a Suveranului: Luni 16 Octombrie fiind aniversarea zilei de naştere a M. Sale Regelui Carol II nu vor fi cursuri. La toate şcolile se va oficia, însă un serviciu religios, urmat de o serbare. Cu acest prilej se va ţine elevilor o conferinţă cu subiectul: „M. S. Regele Carol II şi preocuparea Sa la educaţia şi viitorul tineretului român“.