Curentul, octombrie 1939 (Anul 12, nr. 4181-4211)

1939-10-14 / nr. 4194

ANUL XII No. 4194­­ .,,.**• 10 PAGINI 3 LEI Importante hotărâri Inate de consiliul de miniştri Cum vor fi aplicate legile agricole Problema cărăuşiei."In sprijinul funcţionarilor Membrii guvernului secuu întru­nit i­eri după amiază în consiliu sub preşedinţia d-lui Constantin Argetoianu. Consiliul a durat timp de două ore, după care s-a dat presei următorul comunicat: D. N. Comnăţeanu, ministrul agriculturii şi domeniilor a fă­cut o expunere Consiliului de Miniştri asupra stadiului munci­lor agricole şi aplicării legii mo­bilizării agricole, apoi a expus situaţia valorificării grâului şi necesitatea măsurii ca pe viitor morile comerciale să se aprovi­zioneze cu grâu numai sub con­trolul organelor competente. D. ministru al agriculturii a propus modificarea legii viticole şi im­punerea plantaţiunilor de vii după productivitatea lor şi a a­­rătat necesitatea creierii unei Un consiliu de miniştri a avut loc azi, 12 octombrie a. c. la orele 18, sub preşedinţia d-lui C. Argetoianu, preşedintele consiliului de miniştri. La ordinea zilei au fost următoa­rele chestiuni : secţii pe lângă B. I. N. A. G., pentru exercitarea dreptului de preemţiune al Statului. Consiliul a autorizat pe d-nii miniştri ai finanţelor şi al agri­culturii a definitiva lucrările în acest scop. D. Mitiţă Constanti­ne­­scu, ministrul finanţelor, a obţinut încuviinţarea de a supune Consiliului Legislativ un proect de lege pentru modificarea, legii de organizare a Ca­sei de Depuneri şi Con­­semnaţiuni. Consiliul a decis să se simpli­fice formalităţile impuse tran­­zacţiunilor imobiliare din zonele de frontieră. D. ministru de In­terne a fost însărcinat cu execu­tarea acestor măsuri. D. August Filip, subse­cretar de stat la preşe­dinţia consiliului de mi­niştri, expune masurile ce urmează a se lua prin Casele de Credit pentru aprovizionarea funcţio­narilor cu lemne de foc plătible în rate. Aplicarea legilor agricole D. C. ARGETOIANU Desfiinţarea monopolului cărăuşiei D. Mihail Ghelmegeanu ministrul lucrărilor pu­blice şi al comunicaţiilor, face o expunere asupra proectului de lege pentru reglementarea cărăuşiei în scopul de a desvolta numărul de au­to­vehicule în ţară prin suprimarea monopolului de trans­port; deasemeni, d-sa a arătat situaţia lucrărilor de şosele noui şi de mo­dernizare a celor existen­te. D. Mihail Halea, ministrul muncii, a supus aprobării Consi­liului proectul de decret-lege pentru stabilirea salariilor mini­male în întreprinderile industri­ale, nesupuse contractelor colec­tive. Italia şi ţările neutrale Este demn de reţinut ecoul pe care l-a avut în presa din Buda­pesta, îmbunătăţirea raporturilor României şi Iugoslaviei cu Un­garia. Chiar în coloanele ziare­lor de intransigenţă naţionalistă, se subliniază cu o vădită satis­facţie înfiriparea acestui front al păcii, tocmai în aceste părţi ale Europei socotite ca cele mai pri­mejduite, ca puncte nevralgice. Dar nu a rămas fără consecinţe această îmbunătăţire a raportu­rilor din centrul Europei. In Bulgaria îşi face drum ideia strângerii într’un bloc al state­lor balcanice, bloc menit să am­plifice frontul păcii, să afirme o­­stilitatea popoarelor balcanice faţă de riscurile materiale şi mo­rale ale unei generalizări a răz­boiului, riscuri ce capătă propor­ţii de catastrofă. Ziarul „Slovo” din Sofia subli­niază importanţa unei asemenea înmănuncheri de voinţi pacifice: „Acum este timpul ca statele mici să-şi arate capacitatea lor spiri­tuală şi dorinţa de pace şi să se unească pentru a face faţă eve­nimentelor“. O primejdie comună a con­strâns statele mici şi mijlocii să-şi potolească vijelioasele lor porniri de ură, să caute ce le-ar putea uni şi să uite ce le-ar putea învrăjbi, adică au fost constrânse să afle drumul înţelepciunii. Dacă marile State pot să-şi pricinu­iască crunte lovituri reciproce, nu vor risca niciodată grave mu­tilări de teritoriu sau desfiinţări totale aşa cum riscă Statele mici şi mijlocii. Chiar evenimentele ce s’au succedat în ultimii ani au servit zguduitoare lecţii celor mai refractare State. Nimic mai fra­gil decât independenţa Statelor mici a căror existenţă nu poate fi apărată decât printr’un con­sens al tuturor puterilor mari. Se fac presiuni asupra unui mic Stat şi dacă nu are în imediata lui ve­cinătate un alt Stat mare care să-l apere, să aibă interes ca acel Stat mic să existe, atunci are de ales fie între o rezistenţă eroică şi zadarnică — fiindcă sfârşitul bravei împotriviri este strivirea lui ca Stat, — fie între o abia învăluită vasalitate. Asupra a­­cestei alternative nimeni nu se mai îndoeşte. Dar problema statutului politic al Europei mai are şi un alt as­pect: se pare că intrăm într’un ci­clu istoric de dominare a marilor conglomerate statale, adică mi­cile naţiuni să fie inglobate în organizaţia de Stat a masselor unei Naţiuni. La 1919 a fost biruinţa şi apli­carea unui principiu: nu numai marile unităţi naţionale au drep­tul la o existenţă statală ci şi acele mici comunităţi naţionale ce şi-au afirmat vitalitatea prin rezistenţă în timp, prin păstra­rea unei intacte fizionomii în lungul şirag al secolelor de opre­siune. O limbă literară, o cultură proprie, o conştiinţă istorică care svâcnea într’o mereu repetată voinţă de realizare într’un stat, au fost socotite ca elemente de legitimare creării unui Stat. Pa­cea dela 1919 a fost dominată de această tendinţă de dreptate fă­cută micilor naţiuni. O tendinţă exact în sens invers se manifestă, socotindu-se fără nici un rost existenţa micilor state naţionale intercalate între marile comunităţi naţionale. Or, instinctiv micile State naţionale se apără, caută să-şi strângă rân­durile­­ egal ameninţate, vor să se strângă în blocuri de aprigă apărare a neutralităţii lor, sin­gura retranşare posibilă a inde­pendenţei micilor State. Este fi­resc ca micile State să caute un punct de raliere, o mare putere care să vadă exact cum văd şi micile naţiuni ce-şi tem existenţa lor statală ameninţată de propor­ţiile acestui războiu. Dacă a fost cu putinţă îmbu­nătăţirea raporturilor României şi Iugoslaviei cu Ungaria, faptul se datoreşte exclusiv politicei dusă de Italia, care ţinteşte să stabilească o zonă de linişte ab­solută în această parte a Europei. Dar Italia are cuvânt ascultat nu numai la Budapesta; egal are şi la Sofia. Prin anexarea Albaniei, Italia a devenit şi un stat balcanic, ast­fel că politica italiană ţinteşte să înlăture toate asperităţile, să cre­eze în Balcani aceiaş zonă de linişte. Prin poziţia ei neutrală, prin atitudinea aşa de răspicat afirmată în favoarea păcii, Italia inspiră statelor mici cea mai mare încredere; spre Roma se în­torc toate privirile celor ce do­resc să străbată această dramatică criză fără să fie prinşi în conflict. Străduinţa Italiei de a realiza şi în Balcani o zonă de linişte nu va întârzia să-şi recolteze acel imaculat beneficiu , încă un sec­tor de pace. Dar atât sectorul de linişte din bazinul dunărean, cât şi sectorul de linişte din Balcani, trebuesc cuprinse într’un bloc al neutra­lilor ce ar cuprinde Ungaria, Iu­goslavia, România, Bulgaria, Grecia şi Turcia. Roma ar putea să servească foarte bine ca cen­tru de raliere şi coordonare. Mă surprinde că întârzie ini­ţiativa unei conferinţe la care ar participa aceste şase state, con­ferinţă ce s’ar ţine la Roma. O asemenea conferinţă, prezidată de Ducele Mussolini, ar avea un mare răsunet, fiindcă s’ar ma­nifesta colectiv voinţa de neutra­­litate şi năzuinţa de pace a a­­tâtor state. Nu o solidarizare pentru a afir­ma o opoziţie faţă de vre-o mare putere, ca o solidarizare în jurul unei idei, o grupare spre a putea apăra cu mai multă eficacitate poziţia lor neutră, voinţa lor aşa de des afirmată, de a rămâne în afară de orice participare la ac­tuala ciocnire de forţe. Cu cât se va grăbi — după ce va fi al­cătuit şi blocul balcanic al state­lor neutrale — conferinţa ace­stor state ce au rămas cu îndă­rătnicie credincioase păcii, — cu cât Italia va fi mai strâns legată de aceste state, cu atât vor spori siguranţele de păstrare a poziţiei neutrale pe care au luat-o. Dacă se priveşte cu atenţia Harta Europei, dacă se adânceşte sensul evenimentelor, ca din con­fruntarea intereselor fiecăruia cu situaţia de azi să reiasă lim­pede linia politică de urmat, se va vedea ce importanţă are pen­tru toate aceste state atitudinea Italiei. O grupare a statelor din bazinul Dunărei şi din Balcani în jurul Italiei se impune ca o mă­sură prevăzătoare de consolidare a poziţiei neutrale. Nu odată au fost verificate pre­vederile mele, nu odată s’a văzut temeinicia judecăţilor mele în ceeace priveşte evenimentele ex­terne. Cu aceeaş limpezime de prevedere insist asupra unei con­ferinţe a statelor neutrale din bazinul Dunărei şi din Balcani, conferinţă ce s’ar ţine la Roma. Neutralitatea nu-i o poziţie pa­sivă din punct de vedere diplo­matic. Pamfil Şcicaru Au început negocierile ruso-finlandeze La ele participă şi d. Stalin TU­OSC­OVA, 12 ( Radio - press). — Azi la ora 17 de­legaţia finlandeză a fost primită la K­remiin. La conversaţii au participat din partea Uniunii Sovie­tice d-nii Stalin, Molotov, Potemkin şi ministrul MOSCOVA, ÎS. (Radioprett). Ambasadorul Statelor Unite la Moscova a avut azi o întrevedere cu d. Molotov. După ştiri din sursă americană gu­vernul Statelor Unite a exprimat gu­vernului sovietic foarte sincera sa speranţă că nu se va face nimic care să aibă efecte prejudiciabile asupra PARIS, 12 (Rador). — Agen­ţia Havas transmite: Armata finlandeză, care se or­ganizează actualmente pentru a face faţă unui eventual atac, are în fruntea ei pe generalul Man­nerheim. Baromit Carl Gustav Mannerheim s'a născut la Viknas dintr’o familie suedeză instalată în Finlanda şi des­­cinzând dintr’un ofiţer al lui Carol XII. Admirabil călăreţ, el a câştigat Uniunii Sovietice la Hel­sinki, iar din partea Fin­landei ministrul finlan­dez la Stokholm şi doi ex­perţi, cari-l însoţesc. Conversaţiile au durat peste o oră, relaţiilor paşnice ce există între Uni­unea Sovietelor şi Finlanda. Corespondentul Agenţiei Havas crede a şti că hotărtrea guvernului american a fost luată in urma unor comunicări primite din diferite capi­tale europene In sensul că o inter­venţie militară a Sovietelor ar fi imi­nentă in cazul când negocierile ruso-finlandeze ar fi rupte, mai multe concursuri hipice și în mo­mentul izbucnirii răsboiului ruso-ja­­ponez era favoritul familiei imperiale ruse. In misiunile pe care le-a îndepli­nit baronul Mannerheim a dovedit lin frumos talent militar și o mare vitejie. General de brigadă în 1914, el a comandat lăncierii în campaniile dela Cracovia şi Przemysl. După căderea regimului ţarist, ba­ronul Mannerheim, eliberat de jură­mântul ce-l lega de ţar, s’a înapoiat in Finlanda. Cu demers al Statelor­ Unite la Moscova Generalul Mannerheim comandantul armatei finlandeze Delepţia economică letonă a sosit la Moscova MOSCOVA, 12 (Radiopress). — Azi a sosit la Moscova delegaţia e­­conomică a Letoniei, Însărcinată cu încheierea unui nou tratat comer­cial letono-sovietic. Delegaţia letonă a fost salutată la gara Rusiei Albe de locţiitorul comisariatului pentru comerțul ex­terior şi de mai mulți demnitari sovietici. Pactul ruso-lituan, ratificat MOSCOV­A, 12 (Radiopress).— Prezidiul consiliului suprem al Uniunii Sovietice a ratificat în ziua de 12 Octombrie pactul de asistenţă mutuală între Uniunea Sovietică şi Lituania, încheiat în ziua de 10 Octombrie, precum şi acordul stabilit pentru ceda­rea Lituaniei a regiunei Vilno. Demisia vice-ministrului afacerilor străine al Japoniei TOKIO, 12 (Rador). — D. Tani, vice-ministru al afacerilor străine, a demisionat. Ca motiv al acestei demisii este dat fap­tul efi d. Tani este considerat ca răspunzător pentru mişcarea o­­poziţionistă din sânul ministeru­lui de externe. Generalul Abe, primul ministru al Japoniei. In colțul,­­ ministrul de război al imperiului nipon. In corpul ziarului: Siguranţa Capitalei a făcut o importantă captură Conferinţa ad-tivă de la ţinutul Bucegi Sâmbătă 14 Octombrie 1939 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere No. 6 TELEFOANELE­­ Secret General 4.84.40 Serv. Publicaţii 8.40.8 Redacţia politici 8.40.88 Tipografia 4.84.48 Sport 6.43.07 Cab. Administrat 8.40.80 Abonamente 4.23.32 Cab. Directorului 4.84.47 Secretariatul fl convorbiri cu Provincia 8.40.88 Proprietar t ! 1 iX~" „Curentul” S. A. R. ^ înscria S Registrul Comerțului tub No. 1S/S3B Trib. Ilfov. Registrul publicațiilor, No 174/938 Test poştali plătită la numerar cont­ord. Dig T‘ ' flan. P. X. X. No. 89744/889 Ultimele operațiuni din Polonia, Fuehrerul privind cu luneta luptele din Varșovia. d-lui Chamberlain Anglia a răspuns d-lui Hitler D. Chamberlain, într-o declaraţie extrem de importantă, a precizat po­ziţia guvernului englez. Evocând toate împrejurările legate de intrarea germanilor in Polonia, d. Chamberlain arată că „contestul po­­litic al propunerilor prezentate de cancelarul Hitler este întemeiat pe recunoaşterea cuceririlor sale şi a dreptului de a dispune cum vrea de învinşi. Ar fi cu neputinţă pentru Marea Britanie să primească altfel de bază, fără a-şi călca onoarea şi fără a-şi părăsi teza, care spune că dife­rendele naţionale trebuesc rezolvate prin negocieri şi nu prin forţă. D. Chamberlain a continuat: In prezenţa tuturor dovezilor de dispreţ pentru angajamen­tele sale pe care le-a dat cance­larul german şi în faţa „neaştep­tatelor sale întoarceri de cârmă“, adevărul este că în lumina ex­perienţei noastre trecute nu ne este cu putinţă să mai avem în­credere în niciun cuvânt al gu­vernului german actual. Nu este în intenţiile noastre de a refuza Germaniei locul la care această ţară are dreptul în Europa. Nu am întreprins a­­cest răsboiu în scop de răzbu­nare, ci pentru apărarea liber­tăţii. Şi a te pleca în faţa ce­lor ce tulbură lumea ar însem­na să goneşti din omenire toa­te nădejdile şi să laşi să piară toate acele v­a­l­o­r­i, cari în cursul veacurilor au fost tot­o­­dată mărturie şi isvor pentru toate progresele omeneşti. Nu urmărim să tragem din războiu foloase materiale. Nu aspirăm numai la o victorie, ci aspirăm la un sistem internaţional mai bun datorită căruia răsboiul nu va mai fi o sarcină inevitabilă pentru toate generaţiile cari se succed. Propuneri de pace, cari i­au ca punct de plecare consacrarea unei agre­siuni nu sunt acceptabile. Este o condiţie preala­bilă de îndeplinit: sau gu­vernul german trebue să dea dovezi convingătoare de dorinţa sa de pace prin acte pozitive şi prin ga­ranţii efective a intenţiei sale de a-şi executa anga­jamentele, sau trebue să ne îndeplinim datoria până la capăt. Germania este aceea care trebue să aleagă. Peroraţia primului mi­nistru a fost salutată de întreaga Cameră cu ne­sfârşite ovaţii. Altă cuvântare Sâmbătă, la radio LONDRA, 12 (Rador). — D. Chamberlain va face o expunere Sâmbătă la postul de radio Lon­dra, prezentând ultima fază a situaţiei internaționale. In pagina 9-a Textul discursului -----xoxoxoxo^oxexoxox—— Alteţa Sa Regală Principesa Elisabeta şi-a serbat ziua de naştere ALTEŢA SA REGALA PRINCIPESA ELISABE­TA şi-a serbat ori ziua de naştere. Numeroşi cetăţeni americani plecaţi din Europa din cauza războiului au sosit la New-York NEW-YORK, 12. (Rador). — Transatlanticul „Iroquois“ a sosit Miercuri la ora 19 în portul New- York, escortat de două distrugă­toare şi cinci hidroavioane din marina de război a Statelor Unite. Pe bordul vasului au sosit 584 cetățeni americani, plecați din Eu­ropa din cauza războiului. Sărbătorirea in şcoli a zilei de naştere a M. S. Regelui Ministerul educaţiu­nii naţionale a dat următorul ordin telegrafic către inspectoratele şcolare de ţinut cu privire la sărbătoarea zilei de naştere a Suveranului: Luni 16 Octombrie fiind ani­versarea zilei de naştere a M. Sale Regelui Carol II nu vor fi cursuri. La toate şcolile se va o­ficia, însă un serviciu religios, urmat de o serbare. Cu acest pri­lej se va ţine elevilor o conferin­ţă cu subiectul: „M. S. Regele Carol II şi preocuparea Sa la e­ducaţia şi viitorul tineretului ro­mân“.

Next