Curentul, noiembrie 1939 (Anul 12, nr. 4212-4241)
1939-11-01 / nr. 4212
1 Armand Călinescu decorat ,post mortem* cu Ordinul Carol I „Monitorul Oficial" de emi publică Următorul decret regal: CAROL al II-lea, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României, La toţi de faţă şi viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Străine, Cancelar al Ordinelor, sub Nr. 65.413. Am decretat și decretăm: ART. I. Numim „Post Mortem" membru al Ordinului „Carol I“ In gradul de Cavaler-Mare Cruce 14. Pe Armand Călinescu, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri. ART. II. Ministru Nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Străine, Cancelar al Ordinelor, este însărcinat cu executarea acestui diferet. Dat în București la 25 Octombrie 1939. CAROL Ministru al afacerilor străine, Cancelar al Ordinelor, Grigore Gafencu Nr. 3.866. ------xoxoxoxo^oxoxoxox—— I Absolvenţi ai şcoalei superioare de război „Monitorul Oficial“ de ari publică decizia prin care se declară absolvenţi ai şcoalei superioare de războiu (secţia combatantă), următorii ofiţeri elevi: INFANTERIA Maior: Călinescu M. Vasile. Căpitani: Andrei I. Virgil, Apostolide A. Ioan, Arsenescu I. Nicolae, Butză I. Traian, Frunzetti N. Nicolae, Georgescu D. Ştefan, Ionescu A. loan, Lăzărescu F. Nicolae, Lupaşcu A. Nerone, Miloşoiu Gh. loan, Nicolescu A. Eugen, Oprea Gh. Petre, Popa S. Petre, Predescu I. Dumitru, Presură M. Mihail, Stănculescu O. Nicolae, Șerban C. Gheorghe, Toneanu V. Vasile, Vlădescu C. loan. CAVALERIA Căpitani: Calpeanu Alexandru, Fortunescu I. Teodor, loan C. Eugen, Ionescu D. loan, Ionescu N. Leon, Măinescu I. loan.___Păcuraru A. Victor, Panaitescu B. Ștefan, Simulescu St. Starlat. ARTILERIA Căpitani: Angelescu V. Vasile, Apostolescu N. Vasile, Bobocea D. Grigore, Carp C. Aurel, Constantinescu N. Aurelian, Datcu C. Teodor, Durican D. Constantin, Mircea G. Nicolae, Orezeanu St. Ioan, Păunescu G. Barbu, Pavelescu A. Marin, Platon I. Pavel, Popescu Gh. Const., Popescu I. Dumitru, Sârbu I. Eremia, Savel A. Dumitru, Teodorescu C. Ionel, Voinea F. Gheorghe. GENIU Căpitani: Boian C. Romulus, Condeescu V. Nicolae, Gheorghiu V. Constantin, Popescu I. Alexandru, Simionescu C. Ilie, Simulescu I. Virgil. AERONAUTICA Lt.-comandor av. Zăgănescu M. Alexandru. ABSOLVENŢI AI ŞCOALEI SUPERIOARE DE INTENDENŢA Sunt declaraţi absolvenţi ai şcoalei superioare de intendenţă: Adm_răpiani’__Prigtantinpgpn__I N., Popârlan C. loan, Munteanu loan, Ungheanu S. Dumitru, Câţu M. loan, Mănescu C. Florian, Săndulescu C. Bănică, Herța Constantin, Vătășescu D. Ioan. ANUL XII, No. 4212, Miercuri 1 Noembrie 1939 Curentul Opera de înzestrare a armatei Monitorul Oficial de ori publică acest decret lege: ART. unic. — Ministerul finanţelor este autorizat să verse şi să înregistreze la art. 13 din bugetul veniturilor Fondului apărării naţionale pe exerciţiul 1939/940, orice alte venituri de care va putea dispune pentru desăvârșirea operei de înzestrare a armatei. Programul celui de al X-lea congres national de chirurgie In ziua de 5—6—7 Noembrie a. cva avea loc cel de al zecelea congres anual de chirurgie, sub preşedinţia d-lui prof. dr. Amza Jianu, secretar general fiind d. d. Petre Topa, în amfiteatrul cel mare al Facultăţii de medicină, având următorul program: ZIAU I (DUMINICA 5 NOEMBRIE) Ora 14 : Şedinţa inaugurală a congresului a) discursul d-lui prof. dr. Amza Jianu, preşedintele congresullui; b) darea de seamă a d-lui dr. Petre T. Popa, secretar general al Asociaţiei române de chirurgie. Şedinţa de lucrări. — Ora 15 : Ia chestiune la ordinea de zi: Maladia lui Nicolas Favre, faza inguino-iliacă. Raportori : d. prof. Ştefan Nicolau şi dr. Z. Borza (Cluj). Vor face comunicări d-nii dr. I. Marian . Rezultatele obţinute cu iodauTM rol în tratamentul Limfogranulomatozei inguinale benigne Nicolas Favre. Petre Topa şi D. Caramzulescu : Tratamentul maladiei Nicolas Favre „inguinal“. Victor Dimitriu şi M. Robitu (Brăila) : Eficacitatea tratamentului chirurgical în „Nicolas Favre inguinal“. I. Făgărăşanu: Tratamentul chirurgical al maladiei în faza inguinală. Dan Berceanu : Contribuţiuni la tratamentul limfogranulomatozei inghino-iliacă (Nicolas Favre). I. Gilorteanu, Turai şi Coliţă : Valoarea tratamentului chirurgical în limfogranulomatoză benignă inguinală. Comunicări diverse : Prof. N. Hortolomei, Burghele şi Podeanu: Injecţiile intraarteriale în infecţiunile membrelor; prof. N. Hortolomei, Burghele şi Olănescu: Rezultatele ganglicetomii cortico-renale în hipertensiunea arterială permanentă; prof. Traian Nasta : Consideraţiuni asupra tratamentului chirurgical al ulcerulului gastro-duodenal.; prof. loan Jianu : Uretero colestomie pentru fistulă vezico-vaginală ; loan Jianu : Procedeul meu pentru cura herniei inguinale ;C. Adameşteanu (Huşi) : Studiu clinic şi experimental asupra dilataţiei acute de stomac; Al. Tzaicu: O nouă concepţie în chirurgia gastroduodenală . Stomacul bilocular terapeutic. I. Petroşeanu: Carcinomatoze multiple. PROGRAMUL ZILEI A 2-a (LUNI 6 NOEMBRIE 1939) Orele 9,12: Şedinţe operatorii şi vizitarea spitalelor. ŞEDINŢA DE LUCRĂRI Orele 14,30: Chirurgia compresiunilor medulare , raportori : D. Bagdasar şi Th. Firică. Discuţiuni: Prof. A. Jianu şi Condeescu : Tumori medulare ; Petre T. Topa : Compresiunile medulare în fracturile coloanei vertebrale ; Dan Berceanu: Fractura coloanei dorsolombare compresiune medulară, vindecare ; I. Gilorteanu, Atanasiu şi Ionescu : Consideraţiuni asupra rănirilor de război ale măduvei. Comunicări diverse : Prof Traian Nasta şi N. Frâncu: Osteomielitele centrale; prof. loan Jianu : Noi cazuri de esofagoplastie; prof. loan Jianu : Noi cazuri de rinoplastie (cu proecţie) ;prof. N. Hortolomei şi PGeorgescu: Constitue tratamentul funcţional al fracturilor un progres ? prof Dan Teodorescu şi Slama : Câteva cazuri de actionomicoză periTM maxilară. A. Trosc (Iaşi) : Incizia circulară periferică an.sciatic în tratamentul diformaţiilor spasmastice a membrului inferior (metodă personală) ; E. Christide şi Săbăilă: Infiltraţii anestezice periarteriale în afecţiunile chirurgicale ale membrelor ; Petre Severin (Vaslui): Un caz de luxaţie recidivantă scapuloumerală tratat prin osteoplastie a coracoidei (Oudart); A. Lambescu (Mangalia) : Reflexiuni asupra rezecţiei ca tratament chirurgical în tuberculoza genunchiului; Şt. Jianu : Radiologia in războiu ; D. Zeana (Arad): Contribuţiuni la tratamentul morbului Pott şi al paraplegiei potice. PROGRAMUL ZILEI a 3-a (MARŢI 7 NOEMBRIE 1939) Orele 9—12 dimineaţa. Şedinţe operatorii şi vizitarea spitalelor. Orele 14.30: a M-a chestiune la ordinea de zi: Hormonii în chirurgie. Raportori: Gh. Plăcinţeanu (Iaşi) şi I- Porumbaru (Bucureşti). Comunicări: E. Cristide şi Grozăvescu. Flebita pelviană; I. Făgărăşanu ; Diagnosticul hormonal al tumorilor ovariene ; V. Pătrăşcanu (Bacău) : Consideraţiuni asupra rezultatelor vaccinoterapiei Delbeta în afecţiunile chirurgicale ; V. Pătrăşcanu (Bacău) : Ocluzie intestinală prin brida Lane; M. Constantinescu şi V. Ţuchel : Maladia lui Basedow şi fibromul uterin; C. Andreoiu şi Gh. Panaitescu: Consideraţiuni asupra tratamentului chirurgical al guşei (Abrud Alba); R. Popescu-Tătaru: încercări de conduită therapeutică profilactică a maladiei post operatorii ; I. Petroşanu: Echinococoză peritoneală gigantică; A. Vasiliu şi Săbăilă : Perforaţie intestinală de origină gripală . Dr. G. Teodorescu-Galaţi şi dr. Riter : Contribuţiuni la studiul peritonitelor încapsulate. Orele 16,30 . Adunarea generală. Darea de seamă a casierului ; dr. Şt. N. Popescu. Alegerea vice-preşedintelui pentru congresul din 1940. Fixarea chestiunilor pentru congresul din 1940. ——xoxoxoxo^oxoxoxox— Audienţe la d. ministru de externe D. Grigore Gafencu, ministrul Afacerilor Străine, a primit în cursul zilei de Luni 30 Octombrie 1939, în audienţă la minister, pe EE. I.: Yovan Doutchitch, Ambasadorul Iugoslaviei, Constantin Collas, ambasadorul Greciei, Adrien Thierry, ambasadorul Franței, L. de Bardossy, ministrul Ungariei, Sava Kiroff, ministrul Bulgariei şi Fernando de Bastos, ministrul Portugaliei. •TM-ioMi«idrotoxexet» M. S.Regele mulţumeşte Asociaţiei solidare a pensionarilor publici La telegrama adresată Majestăţii Sale Regelui, cu prilejul aniversării de 18 ani a Măriei Sale Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia, Majestatea Sa a binevoit să răspundă următoarele : „Pentru aşa de caldele urări ale Asociaţiei Pensionarilor, trimise cu prilejul aniversării de 18 ani a scumpului meu fiu, vă mulţumesc din toată inima. ____ ----------CAROL REGE“ Noua situaţie în barouri Declaraţiile d-lui I. Gr. Perieţeanu cu privire la dizolvarea Consiliului Uniunii generale a avocaţilor şi a Consiliilor Barourilor din ţară şi la constituirea comisiunilor interimare Pentru lămurirea opiniei publice cu privire la disolvarea Consiliului Uniunii Generale a Avocaţilor şi a Consiliilor Barourilor din Ţară, precum şi la constituirea Comisiunilor Interimare, d. I. Gr. Perieţeanu, preşedintele comisiunii interimare a Uniunii Generale a Avocaţilor, a binevoit să răspundă la următoarele întrebări: — Ce consideraţi dvs. că a determinat disolvarea Consiliului uniunii şi a Consiliilor barourilor din ţară ? — Pentru a putea răspunde la această întrebare este aboslut necesar un scurt istoric de fapte. CUM S’A AJUNS LA SITUAŢIA DE AZI In congresul general extraordinar al avocaţilor din 9 Mai 1937 se hotărise ca barourile si aibi o componenţi totalitari româneasci autohtoni, dindu-se în acelat timp Comisiunii permanente a Uniunii împuternicirea de a fixa normele de realizare a acelei rezoluţiuni. Cum Inşi comisiunea permanentă, căreia Intre timp ti expirase mandatul, n'a putut ajunge la reconstituirea ei decât tocmai la 20 Februarie 1958, n'a avut posibilitatea si aduci de îndată la îndeplinire însărcinarea dată ei de congres ; iar ulterior datei de 20 Februarie 1958 a intervenit o serie întreagă de fapte și împrejurări, care impuneau si se examineze cum şi In ce măsuri mai poate fi adus la îndeplinire mandatul primit dela congres, şi ce amendări trebuesc aduse inseşi rezoluţiei congresului. Mai e necesar si relevez ci unele barouri, grăbindu-se si aduci la îndeplinire rezoluţiunea congresului, firi si mai aştepte hotirirea comisiunii pftrmanuntft a Uniunii,__da_vna dată ce a fost edictat Decretul-Lege din 22 Ianuarie 1938, referitor la revizuirea cetăţeniei au procedat la ştergerea In bloc din tablou a tuturor avocaţilor evrei, socotind că aceştia având dubioasa calitate de cetăţeni români, cerută de legea noastră organică pentru exerciţiul profesiunii de avocat, nu mai puteau fi menţinuţi în tablou, iar pe de altă parte interpretând extensiv dispoziţiunile art. 59 din menţionatul decret-lege, după care persoanele intrând în prevederile legii urmau să fie şterse din listele electorale, au acordat execuţie provizorie deriziunii luate în general. Aceste măsuri au avut drept urmare : pe de o parte creiarea unor conflicte între consiliile de disciplină de primă instanţă care hotărîseră ştergerea din tablou şi consiliile de disciplină ale barourilor de la sediile Curţilor de Apel, consilii chemate să statueze ca instanţă de apel în aceste cazuri şi care au dispus suspendarea execuţiei provizorii încuviinţată de primii judecători disciplinari, iar pe altă parte au determinat faţă de reclamaţiile ce s’au produs o circulară a Ministerului de Justiţie, prin care s’au pus barourilor din ţară întrebarea dacă măsurile de ştergere din tablou sau de suspendare din exerciţiul profesiunii a acelora ce au fost socotiţi că nu întrunesc condiţiunile de admisibilitate în Corp, s-au luat cu respectarea formelor procedurale prevăzute de art. 22, combinat cu 199 și urm. din legea pentru organizarea corpului de avocaţi, lăsând totodată să se înțeleagă că autonomia pe care legiuitorul a voit să o asigure acestei de a doua magistraturi a ţării, depinde de chipul în care sunt păzite normele stabilite de lege pentru funcţionarea diferitelor organe ce alcătuiesc instituţia individuală a tuturor înscrierilor, pronunţând ştergerea din tablou numai acelora a căror încriere urma să fie considerată inexistentă din lipsa vreuneia din condiţiile prevăzute de legea pentru admisibilitatea în Corp”. Şi a mai adăugat deriziunea comisiunii permanente cu Nr. 33 din 19 Martie 1938, că : „Revizuirile trebuesc făcute conf. art. 22 din legea pentru organizarea Corpului de avocaţi, urmând procedura stabilită pentru acţiunea disciplinară (art. 196 şi urm.), Consiliul constituindu-se conf. art. 206 şi urm. din lege, statornicind totdeodată că excluderea din barouri cu execuţie provizorie se va pronunţa numai împotriva avocaţilor cari în urma revizuirii cetăţeniei lor de către organele îndreptăţite, s’ar constata că n’au calitatea de cetăţeni români”. Această decizie a Comisiunii permanente avea un caracter obligatoriu pentru toate barourile din ţară, potrivit art. 45 litera n şi art. 183 al. 2 din legea pentru organizarea Corpului de avocaţi şi trebuia să se aplice de îndată, după cum am avut grija să menţionez prin circulara Nr. 1195 din 14 Aprilie 1938, prin care am adus atât la cunoştinţa barourilor, cât şi a instanţelor judecătoreşti din întreaga ţară, deriziunea Comisiunii permanente. Ce s’a petrecut ulterior se ştie. Unele dintre barouri nu s’au conformat deriziunii obligatorii ale Uniunii, angrenate in mişcarea naţionalistă, au păstrat o explicabilă pasivitate de circumstanţă, faţă de unele barouri, cu atât mai mult, cu cât chiar unele dintre instanţele judecătoreşti au înlăturat hotărârea Comisiunilor permanente, consacrând principiul autonomiei barourilor. D. I. GR. PERIEȚEANU UN PRIM AVERTISMENT In afară de acestea, guvernul, pentru a anihila eficacitatea măsurilor luate de unele barouri, în ce priveşte românizarea, prin art. 148 al regulamentului din 9 Martie 1938, referitor la aplicarea decretului-lege din 22 Ianuarie 1938, a proclamat în primul aliniat că faţă cu dispoziţiunile art. 99 din noua Constituţiune, încetează incompatibilitatea stabilită de art. 39 din decretul-lege din 22 ianuarie 1938 ce servise de bază barourilor spre a da execuţie provizorie excluderilor pronunţate, iar prin cel de-al doilea aliniat a dispus în mod categoric că nici o altă decădere de drepturi nu decurge din faptul că un cetăţean român este supus revizuirei. UN AL DOILEA AVERTISMENT In fine, autoritatea publică, prin măsurile de ordine ce s-au luat, a asigurat depunerea jurământului pe noua Constituţie şi reluarea exerciţiunii profesiunii tuturor avocaţilor evrei suspendaţi cu execuţie provizorie. Ţinând seamă de cele de mai sus expuse, Comisia permanentă a Uniuiii avocaţilor, conştientă de marea ei răspundere, s’a întrunit la 19 Martie 1938, spre a examina cu luare aminte ordinea juridică şi legală existentă pentru a deduce din situaţia de fapt şi de drept ce se creiase, normativul ce trebuia să fie observat de barouri în viitor, în ceea ce priveşte problema românizării şi prin decizia cu Nr. 33 din acea zi, a hotărât: „Ca barourile să nu mai stăruiască în aplicarea hotărârilor ce eventual ar fi fost date pentru suspendarea în bloc a avocaţilor evrei din exerciţiul profesiunii şi să proceadă de indată, din oficiu, la revizuirea închise, toate căile recursului Intre timp nemulţumirile şi protestele au sporit, deoarece unele barouri nesocotind procedura disciplinară individuală indicată prin circulara mai sus enunţată a Uniunii, au pronunţat excluderea avocaţilor evrei în adunările lor generale deliberative, iar atunci când cele hotărîte în aceste adunări au fost supuse de către cei interesaţi recursurilor la Uniunea Avocaţilor, Comisiunea permanentă care urma să statueze asupra acestor recursuri, le-a respins ca inadmisibile, manifestându-şi şi de astădată o atitudine binevoitoare faţă de mişcarea naţionalistă. In această situaţiune, avocaţii şterşi din tablou văzându-şi închisă calea recursului la Uniune, au sesizat consiliul superior de disciplină. A mai survenit apoi măsura ce s’a luat de Corpul Avocaţilor, de a se emite noui cărţi de identitate pentru avocaţi, cu care ocaziune unele barouri au găsit un nou prilej de a ajunge la românizarea totală a profesiunii. VICTOR IAMANDI, ministrul justiţiei, care s’a arătat statornic binevoitor faţă de Corpul avocaţilor şi în special faţă de mişcarea naţionalistă a barourilor, trecând, pe cât posibil, ce vaderat nervosităţile şi excesele inerente unei asemenea mişcări, a căutat să amâne soluţionarea numeroaselor proteste ce s’au ivit, iar eu personal, n’am încetat de a consfătui pe confraţii naţionalişti la prudenţă şi moderaţiune. Mă temeam în special de momentul critic când chestiunea va ajunge masiv înaintea Consiliului Superior de Disciplină, în compunerea căruia intră patru consilieri ai înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Mi se adusese apoi la cunoştinţă în mod oficios — de aproape un an de atunci — dispoziţiile cuprinse în art. 54, 55 şi 56 din legea poloneză pentru organizarea Corpului Avocaţilor, din 4 Mai 1938, prin care ministrul justiţiei era autorizat, în cazuri excepţionale, când Consiliul Superior al Avocaţilor, prin activitatea sau neglijenţa sa ar fi atins ordinea legală, să-l dizolve ca şi consiliile judeţene, încredinţând în mod provizoriu, exercitarea funcţiunilor persoanelor delegate de el din sânul magistraţilor şi avocaţilor. PRUDENŢA ŞI MODERAŢIUNE In tot acest interval de timp, după cum rezultă din documentele aflătoare în arhiva Uniunii, d-l Românizarea barourilor pe căile legiuite Primejdia batea la uşa noastră. Am dat alarma. Am împărtăşit temerile mele Comisiei parmanente a Uniunii şi fruntaşilor mişcării naţionaliste din Baroul de Ilfov, ca şi din celelalte barouri. Mai mult chiar, pentru a preîntâmpina pericolul, am elaborat un ante-proect pentru modificarea legii noastre organice, atât în scopul de a asigura românizarea barourilor cu moderaţie şi pe căi legiuite, cât şi pentru a feri autonomia noastră de orice atingere. Modificând art 145 din legea organică, am prevăzut dreptul pentru comisia permanentă a Uniunii, de a hotărî să se ceară dizolvarea şi demiterea consiliilor barourilor şi decanilor cari nu ar respecta şi aplica dispoziţiile legii Corpului, cari le-ar aplica în mod intenţionat greşit, cari ar sabota lucrările Uniunii avocaţilor sau pe ale altor organe ale Corpului, sau ar refuza să aplice dispoziţiile şi măsurile luate de Uniunea avocaţilor sau de alte organe ale Corpului îndrituite de lege şi să dispună instituirea de Comisiuni interimare. Dizolvarea şi demiterea decanului şi Consiliului Baroului, precum şi numirea membrilor Comisiunilor interimare, urmau să fie pronunţate de Consiliul superior de disciplină, la cererea preşedintelui Uniunii. In fine, ante-proectul prevedea în amănunt, procedura de urmat în asememea cazuri. Acest proect a fost votat de Comisia permanentă şi comunicând d-lui ministru Iamandi intenţiunile noastre, d-sa ne-a declarat formal că este gata să transforme în lege ante-proectul elaborat de comisia permanentă a Uniunii, după ce îi va fi adus la cunoștință. Naţionalismul Încadrat In ordinea juridică şi legală Prietenii din Baroul de Ilfov m’au rugat însă stăruitor să nu dau curs acestui ante-proect, şi le-am satisfăcut dorinţa cu acelaş gând care m’a sfătuit întodeauna de a nu mi se atribui intenţii şi gesturi potrivnice unei mişcări la care am aderat de la început, cu o singură rezervă : aceia de a vedea mişcarea naţionalistă desfăşurându-se în ordine juridică şi legală, fără excese şi cu toate descriminările pe care Ie impuneau specificul românesc al problemei şi conjonctura generală în faţa căreia nu puteam să rămânem indiferenţi. Nu odată am relevat referindu-mă la remarcabila lucrare: „La Justice en danger” a fostului decan al baroului parizian, d. Fernand Payen, actualul preşedinte al asociaţiei avocaţilor în Franţa, că însuşi regimul naţionral-socialist din Germania, procedând la radierea avocaţilor de origină neariană, a exceptat cu bună dreptate pe toţi acei cari şi-au exercitat profesiunea înainte de Iulie 1914, care au fost combatanţi pe front, ca şi pe acei, ai căror păriinţi sau copii au căzut în război. Recomandaţia mea de altfel a avut ecou, căci Baroul de Ilfov, în ultima lui formaţiune naţional-creştină, a admis depunerea jurământului în faţa Curţilor de Apel a avocaţilor evrei înscrişi înainte de 1914, combatanţilor, decoraţilor şi fiilor de veterani de la 1877. Iată un întreg complex care a determinat, presupun eu, edictarea decretului-lege, prin care s-a dispus dizolvarea organelor colective ale Uniunii avocaţilor şi ale barourilor şi înlocuirea lor prin comisiuni interimare. Am conştiinţa împăcată, că n'am contribuit cu nimic la luarea acestor măsuri şi că dimpotrivă, am făcut toate sforţările pentru a o evita, deşi după cum am arătat,era pentru mine previzibilă. Dacă anteproectul pe care-l concepusem ar fi devenit lege, am fi rezolvat de mult prin noi înşine, toate dificultăţile pe care incontestabil ridica atitudinea nervoasă şi pripită a unor anumite barouri în chestia naţionalistă. PROGRAMUL COMISIIJNELOR INTERIMARE — Care este programul de înfăptuiri al comisiunilor interimare ce s’au instituit ? Acest program nu poate fi altul decât acela pe care-l impun jurământul prestat în momentul în care am fost investiţi şi gândul care ne stăpâneşte pe toţi, de a colabora efectiv la marea operă a Renaşterii Naţionale. Pot afirma că politica naţionalistă a Barourilor, departe de a fi(Continuare în pag. IV-a) BOLNAVI DE PLĂMÂNII Nu aşteptaţi până ce boala înaintează astfel, încât orice medicament e de prisos. Contra tuberculozei pulmonare, catarului, astmei, emfisemei şi bronşitei, cereţi la farmacii şi drognerii noul medicament german „Silphoscalin”, autorizat de Ministerul Sănătăţii. Unde nu se găseşte adresaţi-vă Farmaciei Ion Mătăsaru, Bucureşti, Calea Victoriei 110. Tubul cu 80 tablete 280 lei. Mii de scrisori de mulţumire. Engros: Societatea „Silicium”*^ Deva, care trimite la cerere şi prospecte medicale gratuit«^ INTINEVRALGK Pr. Nami-Mus prinde numai în cutii oi conţinând două buline şi cusătura doctorului Depozit N. Popovici, București Calea Rahovei 265. jg este cel mai bun . 3 venerica DrLUPULOVER (§] SA MUTAT B-dulEUSABETATT INuFATA CIJMIGIU»„LICEUL fLAZAR SIF W / CONS. 102 51 5—STEL 3.22.44 „ sexuale Redeschiderea unei cantine şcolare, in al zeciiea an de funcţinare In toamna anului 1930, din iniţiativă particular, s’a înfiinţat o cantină pentru elevele şi elevii sărmani dela şcolile no. 23 băeţi şi fete. Frumoasa operă a găsit înţelegere şi mult ajutor la A. S. R. Principesa Elisabeta şi la d. ing. N. Malaxa. De atunci cantina a funcţionat în permanenţă, alinând foamea la 120— 150 copii, în fiecare an. Eri la amiază cantina a fost deschisă pentru a zecea oară, în cadrul unei solemnităţi. Erau de faţă: d. dr. Tănăsescu, d-na dr. Virginia Şeicaru, iniţiatoarea şi conducătoarea cantinei, d-nii: Teodor Iacobescu, preşedintele asociaţiei generale a învăţătorilor, N. Bârliba, subdirector al înv. primar (fost director al şcolii, care a pus mult suflet la organizarea cantinei), lt.-col. dr. Mustăcescu, C. Puşcaşiu, comandantul cohortei de băeţi din Negru, d-na Gabriela Fetrescu, comandanta cohortei de fete din Negru, păr. M. Zugrăvescu, păr. I. Marinescu, dr. Cresin, dr. Tomescu. Era deasemeni prezent întregul corp didactic al şcolii urma stăruinţelor depuse de d-na Marieta Stoian, preşedinta societăţii „Principele Mircea“, filială Sf. Spiridon şi colaboratoarelor sale s-a inaugurat ori la amiază cantina pentru copiii săraci de la şcoala primară „Enăchiţă Văcărescu“ din calea Şerban Vodă. La solemnitate au asistat: d. general Modreanu, primarul sectorului IV Verde, d-na Marieta Stoian, preşedintă, d-nele Maria Bălăşescu, Ema dr. Mateiescu, Irina Vasilescu, Gica Ionescu şi d-rele Gealep, Lana Mătrescu şi Tatiana Ionescu, membre în comitet. După serviciul divin, oficiat de Po lilor no. 23 băeţi şi fete, în frunte tr. d. director Sterie Şoiculescu şi d-na directoare Virginia Lupescu. In sala de mese, preoţii Zugrăvescu şi Marinescu, de la biserica „Izvorul Nou” au oficiat sfeştania. Apoi, păr. Zugrăvescu, d. director Şoiculescu şi d. lt. col. dr. Mustăcescu, dela Straja Ţării, au mulţumit celor cari ajută şi celor cari se ostenesc, ţinând această cantină. S’a servit apoi masa la 120 copii Unii dintre ei erau aşa de mici, că deabia eşeau cu capul deasupra mesei. Dar toţi sărmani, cu urme de îmbrăcăminte pe ei, cu chipurile supte şi palide. Când au văzut pilaful cu carne figurile li s’au luminat şi ochii le-au lăsat apă. Nu puteai rămâne insensibil la acest omenesc şi creştinesc ospăţ, văzând copiii săraci, fericiţi că pot mânca o mâncare, — acasă la ei necunoscută sau servită numai la sărbtori împărăteşti. — şi nu puteai să nu binecuvintezi pe oamenii de suflet cari îşi folosesc timpul îngrijind de micuţii mahalaleori* In S. preoţi: Grigoriu şi Dimostache, părintele Grigoriu şi directorul şcoalei Nichita, au vorbit despre folosul ce-i aduce cantina pentru copii săraci din acest sector al Capitalei, mulţumind d-nelor din comitet pentru munca generoasă şi plină de abnegaţie în sprijinirea copiilor săraci. D. general Modreanu răspunzând a subliniat influenţa binefăcătoare a iniţiativei comitetului societăţii Principele Mircea. După Imnul Regal, cântat cu o mare însufleţire, de copiii şcoalei primare, s’a servit o masă abundentă copiilor săraci din această şcoală în prezenţa întregei asistenţe. Inaugurarea cantinei de la şcoala „Eoăchiţă Văcâresci“ Copiii cântând „Tatăl Nostru“ ÜkÁI&k, ULUITOR...AfariTAsne.. CUM N'A FOST ALTUL AI PROGRAMÚ Ly u vnToi /^K