Curentul, noiembrie 1939 (Anul 12, nr. 4212-4241)

1939-11-01 / nr. 4212

1 Armand Călinescu decorat ,post mortem* cu Ordinul Carol I „Monitorul Oficial" de emi publică Următorul decret regal: CAROL al II-lea, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României, La toţi de faţă şi viitori, sănătate. Asupra raportului ministrului Nos­tru secretar de Stat la Departamen­tul Afacerilor Străine, Cancelar al Ordinelor, sub Nr. 65.413. Am decretat și decretăm: ART. I. Numim „Post Mortem" membru al Ordinului „Carol I“ In gradul de Cavaler-Mare Cruce 14. Pe Armand Călinescu, fost pre­şedinte al Consiliului de Miniştri. ART. II. Ministru Nostru secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Străine, Cancelar al Ordinelor, este însărcinat cu executarea acestui dif­eret. Dat în București la 25 Octombrie 1939. CAROL Ministru al afacerilor străine, Cancelar al Ordinelor, Grigore Gafencu Nr. 3.866. ------xoxoxoxo^oxoxoxox—— I Absolvenţi ai şcoalei superioare de război „Monitorul Oficial“ de ari publică decizia prin care se declară absol­venţi ai şcoalei superioare de răz­­boiu (secţia combatantă), următorii ofiţeri elevi: INFANTERIA Maior: Călinescu M. Vasile. Căpi­tani: Andrei I. Virgil, Apostolide A. Ioan, Arsenescu I. Nicolae, Butză I. Traian, Frunzetti N. Nicolae, Geor­­gescu D. Ştefan, Ionescu A. loan, Lăzărescu F. Nicolae, Lupaşcu A. Nerone, Miloşoiu Gh. loan, Nicolescu A. Eugen, Oprea Gh. Petre, Popa S. Petre, Predescu I. Dumitru, Presură M. Mihail, Stănculescu O. Nicolae, Șerban C. Gheorghe, Toneanu V. Va­sile, Vlădescu C. loan. CAVALERIA Căpitani: Calpeanu Alexandru, For­­tunescu I. Teodor, loan C. Eugen, Io­nescu D. loan, Ionescu N. Leon, Măi­­nescu I. loan.___Păcuraru A. Victor, Panaitescu B. Ștefan, Simulescu St. S­tarlat. ARTILERIA Căpitani: Angelescu V. Vasile, A­­postolescu N. Vasile, Bobocea D. Gri­gore, Carp C. Aurel, Constantinescu N. Aurelian, Datcu C. Teodor, Duri­­can D. Constantin, Mircea G. Nico­lae, Orezeanu St. Ioan, Păunescu G. Barbu, Pavelescu A. Marin, Platon I. Pavel, Popescu Gh. Const., Popescu I. Dumitru, Sârbu I. Eremia, Savel A. Dumitru, Teodorescu C. Ionel, Voinea F. Gheorghe. GENIU Căpitani: Boian C. Romulus, Con­­deescu V. Nicolae, Gheorghiu V. Constantin, Popescu I. Alexandru, Simionescu C. Ilie, Simulescu I. Vir­gil. AERONAUTICA Lt.-comandor av. Zăgănescu M. A­­lexandru. ABSOLVENŢI AI ŞCOALEI SUPE­RIOARE DE INTENDENŢA Sunt declaraţi absolvenţi ai şcoalei superioare de intendenţă: Adm_răpiani’__Prigtantinpgpn__I N., Popârlan C. loan, Munteanu loan, Ungheanu S. Dumitru, Câţu M. loan, Mănescu C. Florian, Săndulescu C. Bănică, Herța Constantin, Vătășescu D. Ioan. ANUL XII, No. 4212, Miercuri 1 Noembrie 1939 Curentul Opera de înzestrare a armatei Monitorul Oficial de ori publică a­­cest decret lege: ART. unic. — Ministerul finanţelor este autorizat să verse şi să înregis­treze la art. 13 din bugetul venituri­lor Fondului apărării naţionale pe exerciţiul 1939/940, orice alte venituri de care va putea dispune pentru de­săvârșirea operei de înzestrare a ar­matei. Programul celui de al X-lea congres national de chirurgie In ziua de 5—6—7 Noembrie a. c­­va avea loc cel de al zecelea congres anual de chirurgie, sub preşedinţia d-lui prof. dr. Amza Jianu, secretar general fiind d. d. Petre Topa, în am­fiteatrul cel mare al Facultăţii de medicină, având următorul program: ZIAU I (DUMINICA 5 NOEMBRIE) Ora 14 : Şedinţa inaugurală a con­gresului a) discursul d-lui prof. dr. Amza Jianu, preşedintele congresul­­lui; b) darea de seamă a d-lui dr. Petre T. Popa, secretar general al Asociaţiei române de chirurgie. Şedinţa de lucrări. — Ora 15 : I­a chestiune la ordinea de zi: Maladia lui Nicolas Favre, faza inguino-iliacă. Raportori : d. prof. Ştefan Nicolau şi dr. Z. Borza (Cluj). Vor face comunicări d-nii dr. I. Ma­rian . Rezultatele obţinute cu iodauTM rol în tratamentul Limfogranuloma­­tozei inguinale benigne Nicolas Fa­vre. Petre Topa şi D. Caramzulescu : Tratamentul maladiei Nicolas Favre „inguinal“. Victor Dimitriu şi M. Ro­­bitu (Brăila) : Eficacitatea tratamen­tului chirurgical în „Nicolas Favre inguinal“. I. Făgărăşanu: Tratamen­tul chirurgical al maladiei în faza in­­guinală. Dan Berceanu : Contribuţi­­uni la tratamentul limfogranuloma­­tozei inghino-iliacă (Nicolas Favre). I. Gilorteanu, Turai şi Coliţă : Valoa­rea tratamentului chirurgical în lim­­fogranulomatoză benignă inguinală. Comunicări diverse : Prof. N. Hor­tolomei, Burghele şi Podeanu: In­jecţiile intraarteriale în infecţiunile membrelor; prof. N. Hortolomei, Burghele şi Olănescu: Rezultatele ganglicetomii cortico-renale în hiper­tensiunea arterială permanentă; prof. Traian Nasta : Consideraţiuni asupra tratamentului chirurgical al ulcerulu­lui gastro-duodenal.; prof. loan Jia­nu : Uretero colestomie pentru fis­tulă vezico-vaginală ; loan Jianu : Procedeul meu pentru cura herniei inguinale ;C. Adameşteanu (Huşi) : Studiu clinic şi experimental asupra dilataţiei acute de stomac; Al. Tzai­­cu: O nouă concepţie în chirurgia gastroduodenală . Stomacul bilocular terapeutic. I. Petroşeanu: Carcino­­matoze multiple. PROGRAMUL ZILEI A 2-a (LUNI 6 NOEMBRIE 1939) Orele 9,12: Şedinţe operatorii şi vizitarea spitalelor. ŞEDINŢA DE LUCRĂRI Orele 14,30: Chirurgia compresiu­nilor medulare , raportori : D. Bag­­dasar şi Th. Firică. Discuţiuni: Prof. A. Jianu şi Con­­deescu : Tumori medulare ; Petre T. Topa : Compresiunile medulare în fracturile coloanei vertebrale ; Dan Berceanu: Fractura coloanei dorso­­lombare compresiune medulară, vin­decare ; I. Gilorteanu, Atanasiu şi Io­nescu : Consideraţiuni asupra răniri­lor de război ale măduvei. Comunicări diverse : Prof Traian Nasta şi N. Frâncu: Osteomielitele centrale; prof. loan Jianu : Noi ca­zuri de esofagoplastie; prof. loan Jianu : Noi cazuri de rinoplastie (cu proecţie) ;prof. N. Hortolomei şi P­­Georgescu: Constitue tratamentul funcţional al fracturilor un progres ? prof Dan Teodorescu şi Slama : Câ­teva cazuri de actionomicoză periTM maxilară. A. Trosc (Iaşi) : Incizia circulară periferică a­n.­sciatic în tratamentul diformaţiilor spasmastice a membrului inferior (metodă perso­nală) ; E. Christide şi Săbăilă: In­filtraţii anestezice periarteriale în a­­fecţiunile chirurgicale ale membre­lor ; Petre Severin (Vaslui): Un caz de luxaţie recidivantă scapuloumera­­lă tratat prin osteoplastie a coracoi­­dei (Oudart); A. Lambescu (Manga­lia) : Reflexiuni asupra rezecţiei ca tratament chirurgical în tuberculoza genunchiului; Şt. Jianu : Radiologia in războiu ; D. Zeana­­ (Arad): Con­­tribuţiuni la tratamentul morbului Pott şi al paraplegiei potice. PROGRAMUL ZILEI a 3-a (MARŢI 7 NOEMBRIE 1939) Orele 9—12 dimineaţa. Şedinţe o­­peratorii şi vizitarea spitalelor. Orele 14.30: a M-a chestiune la ordinea de zi: Hormonii în chirurgie. Raportori: Gh. Plăcinţeanu (Iaşi) şi I- Porum­­baru (Bucureşti). Comunicări: E. Cristide şi Groză­­vescu. Flebita pelviană; I. Făgără­şanu ; Diagnosticul hormonal al tu­morilor ovariene ; V. Pătrăşcanu (Ba­cău) : Consideraţiuni asupra rezulta­telor vaccinoterapiei Delbeta în afec­ţiunile chirurgicale ; V. Pătrăşcanu (Bacău) : Ocluzie intestinală prin brida Lane; M. Constantinescu şi V. Ţuchel : Maladia lui Basedow şi fi­bromul uterin; C. Andreoiu şi Gh. Panaitescu: Consideraţiuni asupra tratamentului chirurgical al guşei (Abrud Alba); R. Popescu-Tătaru: încercări de conduită therapeutică profilactică a maladiei post operato­rii ; I. Petroşanu: Echinococoză pe­ritoneală gigantică; A. Vasiliu şi Să­băilă : Perforaţie intestinală de ori­gină gripală . Dr. G. Teodorescu-Ga­­laţi şi dr. Riter : Contribuţiuni la studiul peritonitelor încapsulate. Orele 16,30 . Adunarea generală. Darea de seamă a casierului ; dr. Şt. N. Popescu. Alegerea vice-preşedintelui pentru congresul din 1940. Fixarea chestiunilor pentru con­gresul din 1940. ——xoxoxoxo^oxoxoxox— Audienţe la d. ministru de externe D. Grigore Gafencu, ministrul Afacerilor Străine, a primit în cursul zilei de Luni 30 Octombrie 1939, în audienţă la minister, pe EE. I­.: Yovan Doutchitch, Am­basadorul Iugoslaviei, Constantin Collas, ambasadorul Greciei, A­­drien Thierry, ambasadorul Fran­ței, L. de Bardossy, ministrul Un­gariei, Sava Kiroff, ministrul Bul­gariei şi Fernando de Bastos, mi­nistrul Portugaliei. •TM-ioMi«id­rotoxexet» M. S.Regele mulţumeşte Asociaţiei solidare a pensionarilor publici La telegrama adresată Majestăţii Sale Regelui, cu prilejul aniversării de 18 ani a Măriei Sale Marelui Voe­­vod Mihai de Alba Iulia, Majestatea Sa a bine­voit să răspundă următoa­rele : „Pentru aşa de caldele urări ale Asociaţiei Pensionarilor, trimise cu prilejul aniversării de 18 ani a scum­pului meu fiu, vă mulţumesc din toa­tă inima. ____ ----------CAROL REGE“ Noua situaţie în barouri Declaraţiile d-lui I. Gr. Perieţeanu cu privire la dizolvarea Consiliului Uniunii generale a avocaţilor şi a Consiliilor Barourilor din ţară şi la constituirea comisiunilor interimare Pentru lămurirea opiniei publice cu privire la disolvarea Consiliului Uniunii Generale a Avocaţilor şi a Consiliilor Barourilor din Ţară, pre­cum şi la constituirea Comisiunilor Interimare, d. I. Gr. Perieţeanu, pre­şedintele comisiunii interimare a U­­niunii Generale a Avocaţilor, a bi­nevoit să răspundă la următoarele întrebări: — Ce consideraţi dvs. că a deter­minat disolvarea Consiliului uniunii şi a Consiliilor barourilor din ţară ? — Pentru a putea răspunde la a­­ceastă întrebare este aboslut nece­sar un scurt istoric de fapte. CUM S’A AJUNS LA SITUAŢIA DE AZI In congresul general extraordinar al avocaţilor din 9 Mai 1937 se hotă­­rise ca barourile si aibi o compo­nenţi totalitari româneasci autoh­toni, dindu-se în acelat timp Comi­siunii permanente a Uniunii împuter­nicirea de a fixa normele de reali­zare a acelei rezoluţiuni. Cum Inşi comisiunea permanentă, căreia Intre timp ti expirase manda­tul, n'a putut ajunge la reconstitui­rea ei decât tocmai la 20 Februarie 1958, n'a avut posibilitatea si aduci de îndată la îndeplinire însărcinarea dată ei de congres ; iar ulterior da­tei de 20 Februarie 1958 a intervenit o serie întreagă de fapte și împre­jurări, care impuneau si se exami­neze cum şi In ce măsuri mai poate fi adus la îndeplinire mandatul pri­mit dela congres, şi ce amendări tre­­buesc aduse inseşi rezoluţiei con­gresului. Mai e necesar si relevez ci unele barouri, grăbindu-se si aduci la în­deplinire rezoluţiunea congresului, firi si mai aştepte hotirirea com­i­­siunii pftrmanuntft a Uniunii,__da_vna dată ce a fost edictat Decretul-Lege din 22 Ianuarie 1938, referitor la revi­zuirea cetăţeniei au procedat la şter­gerea In bloc din tablou a tuturor­ avocaţilor evrei, socotind că aceştia având dubioasa calitate de cetăţeni români, cerută de legea noastră or­ganică pentru exerciţiul profesiunii de avocat, nu mai puteau fi menţi­nuţi în tablou, iar pe de altă parte interpretând extensiv dispoziţiunile art. 59 din menţionatul decret-lege, după care persoanele intrând în pre­vederile legii urmau să fie şterse din listele electorale, au acordat execu­ţie provizorie deriziunii luate în ge­neral. Aceste măsuri au avut drept ur­mare : pe de o parte creiarea unor conflicte între consiliile de disciplină de primă instanţă care hotărîseră ştergerea din tablou şi consiliile de disciplină ale barourilor de la sediile Curţilor de Apel, consilii chemate să statueze ca instanţă de apel în aceste cazuri şi care au dispus suspendarea execuţiei provizorii încuviinţată de primii judecători disciplinari, iar pe altă parte au determinat faţă de re­­clamaţiile ce s’au produs o circulară a Ministerului de Justiţie, prin care s’au pus barourilor din ţară întreba­rea dacă măsurile de ştergere din ta­blou sau de suspendare din exerciţiul profesiunii a acelora ce au fost soco­tiţi că nu întrunesc condiţiunile de admisibilitate în Corp, s-au luat cu respectarea formelor procedurale pre­văzute de art. 22, combinat cu 199 și urm. din legea pentru organizarea corpului de avocaţi, lăsând totodată să se înțeleagă că autonomia pe care legiuitorul a voit să o asigure acestei de a doua magistraturi a ţării, depinde de chipul în care sunt păzite normele stabilite de lege pentru funcţionarea diferitelor organe ce alcătuiesc insti­tuţia­ individuală a tuturor înscrierilor, pronunţând ştergerea din tablou nu­mai acelora a căror încriere urma să fie considerată inexistentă din lipsa vre­uneia din condiţiile prevăzute de legea pentru admisibilitatea în Corp”. Şi a mai adăugat deriziunea com­i­siunii permanente cu Nr. 33 din 19­­ Martie 1938, că : „Revizuirile trebuesc făcute conf. art. 22 din legea pentru organizarea Corpului de avocaţi, urmând proce­dura stabilită pentru acţiunea disci­plinară (art. 196 şi urm.), Consiliul constituindu-se conf. art. 206 şi urm. din lege, statornicind totdeodată că excluderea din barouri cu execuţie provizorie se va pronunţa numai îm­potriva avocaţilor cari în urma revi­zuirii cetăţeniei lor de către organe­le îndreptăţite, s’ar constata că n’au calitatea de cetăţeni români”. Această decizie a Comisiunii per­manente avea un caracter obligato­riu pentru toate barourile din ţară, potrivit art. 45 litera n şi art. 183 al. 2 din legea pentru organizarea Cor­pului de avocaţi şi trebuia să se a­­plice de îndată, după cum am avut grija să menţionez prin circulara Nr. 1195 din 14 Aprilie 1938, prin care am adus atât la cunoştinţa barourilor, cât şi a instanţelor judecătoreşti din întreaga ţară, deriziunea Comisiunii permanente. Ce s’a petrecut ulterior se ştie. U­­nele dintre barouri nu s’au confor­mat deriziunii obligatorii ale Uniu­nii, angrenate in mişcarea naţiona­listă, au păstrat o explicabilă pasivi­tate de circumstanţă, faţă de unele barouri, cu atât mai mult, cu cât chiar unele dintre instanţele judecă­toreşti au înlăturat hotărârea Comi­siunilor permanente, consacrând prin­cipiul autonomiei barourilor. D. I. GR. PERIEȚEANU UN PRIM AVERTISMENT In afară de acestea, guvernul, pentru a anihila eficacitatea mă­surilor luate de unele barouri, în ce priveşte românizarea, prin art. 148 al regulamentului din 9 Mar­tie 1938, referitor la aplicarea de­­cretului-lege din 22 Ianuarie 1938, a proclamat în primul aliniat că faţă cu dispoziţiunile art. 99 din noua Constituţiune, încetează in­compatibilitatea stabilită de art. 39 din decretul-lege din 22 ianua­rie 1938 ce servise de bază barou­rilor spre a da execuţie provizorie excluderilor pronunţate, iar prin cel de-al doilea aliniat a dispus în mod categoric că nici o altă decă­dere de drepturi nu decurge din faptul că un cetăţean român este supus revizuirei. UN AL DOILEA AVERTISMENT In fine, autoritatea publică, prin măsurile de ordine ce s-au luat, a a­­sigurat depunerea jurământului pe noua Constituţie şi reluarea exerci­­ţiunii profesiunii tuturor avocaţilor evrei suspendaţi cu execuţie provi­zorie. Ţinând seamă de cele de mai sus expuse, Comisia permanentă a Uniu­­i­ii avocaţilor, conştientă de marea ei răspundere, s’a întrunit la 19 Martie 1938, spre a examina cu luare amin­­­­te ordinea juridică şi legală existen­tă pentru a deduce din situaţia de fapt şi de drept ce se­ creiase, nor­mativul ce trebuia să fie observat de barouri în viitor, în ceea ce priveşte problema românizării şi prin decizia cu Nr. 33 din acea zi, a hotărât: „Ca barourile să nu mai stăruias­­că în aplicarea hotărârilor ce even­tual ar fi fost date pentru suspen­darea în bloc a avocaţilor evrei din exerciţiul profesiunii şi să proceadă de indată, din oficiu, la revizuirea închise, toate căile recursului Intre timp nemulţumirile şi pro­testele au sporit, de­oarece unele barouri nesocotind procedura dis­ciplinară individuală indicată prin circulara mai sus enunţată a Uniu­­nii, au pronunţat excluderea avo­caţilor evrei în adunările lor ge­nerale deliberative, iar atunci când cele hotărîte în aceste adunări au fost supuse de către cei interesaţi recursurilor la Uniunea Avocaţi­lor, Comisiunea permanentă care urma să statueze asupra acestor recursuri, le-a respins ca inadmi­sibile, manifestându-şi şi de astă­­dată o atitudine binevoitoare faţă de mişcarea naţionalistă. In aceas­tă situaţiune, avocaţii şterşi din tablou văzându-şi închisă calea re­cursului la Uniune, au sesizat con­siliul superior de disciplină. A mai survenit apoi măsura ce s’a luat de Corpul Avocaţilor, de a se emite noui cărţi de identitate pentru avocaţi, cu care ocaziune unele barouri au găsit un nou pri­lej de a ajunge la românizarea to­tală a profesiunii. VICTOR IAMANDI, ministrul jus­tiţiei, care s’a arătat statornic bi­nevoitor faţă de Corpul avocaţilor şi în special faţă de mişcarea na­ţionalistă a barourilor, trecând, pe cât posibil, ce vadera­t nervos­ităţi­le şi excesele inerente unei aseme­nea mişcări, a căutat să amâne soluţionarea numeroaselor protes­te ce s’au ivit, iar eu personal, n’am încetat de a consfătui pe con­fraţii naţionalişti la prudenţă şi moderaţiune. Mă temeam în special de momen­tul critic când chestiunea va ajun­ge masiv înaintea Consiliului Su­perior de Disciplină, în compune­rea căruia intră patru consilieri ai înaltei Curţi de Casaţie şi Justi­ţie. Mi se adusese apoi la cunoş­tinţă în mod oficios — de aproape un an de atunci — dispoziţiile cu­prinse în art. 54, 55 şi 56 din le­gea poloneză pentru organizarea Corpului Avocaţilor, din 4 Mai 1938, prin care ministrul justiţiei era autorizat, în cazuri excepţio­nale, când Consiliul Superior al Avocaţilor, prin activitatea sau ne­glijenţa sa ar fi atins ordinea le­gală, să-l dizolve ca şi consiliile judeţene, încredinţând în mod pro­vizoriu, exercitarea funcţiunilor persoanelor delegate de el din sâ­nul magistraţilor şi avocaţilor. PRUDENŢA ŞI MODERAŢIUNE In tot acest interval de timp, după cum rezultă din documentele aflătoare în arhiva Uniunii, d-l Românizarea barourilor pe căile legiuite Primejdia batea la uşa noastră. Am dat alarma. Am împărtăşit temerile mele Comisiei parmanente a Uniunii şi fruntaşilor mişcării naţionaliste din Baroul de Ilfov, ca şi din cele­lalte barouri. Mai mult chiar, pen­tru a preîntâmpina pericolul, am e­­laborat un ante-proect pentru modi­ficarea legii noastre organice, atât în scopul de a asigura românizarea barourilor cu moderaţie şi pe căi le­giuite, cât şi pentru a feri autonomia noastră de orice atingere. Modificând art 145 din legea organică, am pre­văzut dreptul pentru comisia per­manentă a Uniunii, de a hotărî să se ceară dizolvarea şi demiterea consi­liilor barourilor şi decanilor cari nu ar respecta şi aplica dispoziţiile legii Corpului, cari le-ar aplica în mod intenţionat greşit, cari ar sabota lu­crările Uniunii avocaţilor sau pe ale altor organe ale Corpului, sau ar re­fuza să aplice dispoziţiile şi măsurile luate de Uniunea avocaţilor sau de alte organe ale Corpului îndrituite de lege şi să dispună instituirea de Co­­misiuni interimare. Dizolvarea şi demiterea decanului şi Consiliului Baroului, precum şi numirea membrilor Comisiunilor in­terimare, urmau să fie pronunţate de Consiliul superior de disciplină, la cererea preşedintelui Uniunii. In fine, ante-proectul prevedea în amănunt, procedura de urmat în a­­sememea cazuri. Acest proect a fost votat de Comisia permanentă şi co­municând d-lui ministru Iamandi in­­tenţiunile noastre, d-sa ne-a decla­rat formal că este gata să transfor­me în lege ante-proectul elaborat de comisia permanentă a Uniunii, după ce îi va fi adus la cunoștință. Naţionalismul Încadrat In ordinea juridică şi legală Prietenii din Baroul de Ilfov m’au rugat însă stăruitor să nu dau curs acestui ante-proect, şi le-am satisfă­cut dorinţa cu acelaş gând care m’a sfătuit întodeauna de a nu mi se a­­tribui intenţii şi gesturi potrivnice unei mişcări la care am aderat de la început, cu o singură rezervă : aceia de a vedea mişcarea naţionalistă des­­făşurându-se în ordine juridică şi le­gală, fără excese şi cu toate descri­­minările pe care Ie impuneau speci­ficul românesc al problemei şi con­­jonctura generală în faţa căreia nu puteam să rămânem indiferenţi. Nu odată am relevat referindu-mă la re­marcabila lucrare: „La Justice en danger” a fostului decan al baroului parizian, d. Fernand Payen, actualul preşedinte al asociaţiei avocaţilor în Franţa, că însuşi regimul naţion­r­al-socialist din Germa­nia, procedând la radie­rea avocaţilor de origină neariană, a exceptat cu bună dreptate pe toţi a­­cei cari şi-au exercitat profesiunea înainte de Iulie 1914, care au fost combatanţi pe front, ca şi pe acei, ai căror pă­­riinţi sau copii au căzut în război. Recomandaţia mea de altfel a avut ecou, căci Baroul de Ilfov, în ultima lui formaţiune naţional-creştină, a ad­mis depunerea jurământului în faţa Curţilor de Apel a avocaţilor evrei înscrişi înainte de 1914, combatanţi­lor, decoraţilor şi fiilor de veterani de la 1877. Iată un întreg complex care a de­terminat, presupun eu, edictarea de­­cretului-lege, prin care s-a dispus di­zolvarea organelor colective ale Uni­unii avocaţilor şi ale barourilor şi în­locuirea lor prin comisiuni interimare. Am conştiinţa împăcată, că n'am con­tribuit cu nimic la luarea acestor mă­suri şi că dimpotrivă, am făcut toate sforţările pentru a o evita, deşi după cum am arătat,­era pentru mine pre­vizibilă. Dacă anteproectul pe care-l concepusem ar fi devenit lege, am fi rezolvat de mult prin noi înşine, toate dificultăţile pe care incontestabil ridica atitudinea nervoasă şi pripită a unor anumite barouri în chestia na­ţionalistă. PROGRAMUL COMISIIJ­­NELOR INTERIMARE — Care este programul de în­făptuiri al comisiunilor interimare ce s’au instituit ? Acest program nu poate fi altul decât acela pe care-l impun jură­mântul prestat în momentul în care am fost investiţi şi gândul care ne stăpâneşte pe toţi, de a colabora efectiv la marea operă a Renaşterii Naţionale. Pot afirma că politica naţiona­listă a Barourilor, departe de a fi­­(Continuare în pag. IV-a) BOLNAVI DE PLĂMÂNII Nu aşteptaţi până ce boala înaintează astfel, încât ori­ce medicament e de prisos. Contra tuberculozei pulmo­nare, catarului, astmei, emfisemei şi bronşitei, cereţi la farmacii şi drognerii noul medicament german „Silpho­­scalin”, autorizat de Ministerul Sănătăţii. Unde nu se gă­seşte adresaţi-vă Farmaciei Ion Mătăsaru, Bucureşti, Ca­lea Victoriei 110. Tubul cu 80 tablete 280 lei. Mii de scrisori de mulţumire. Engros: Societatea „Siliciu­m”*^ Deva, care trimite la cerere şi prospecte medicale gratuit«^ INTINEVRALGK­ Pr. Nami-Mus prinde numai în cutii oi conţinând două buline şi cus­ătura doctorului Depozit N. Popovici, București­­ Calea Rahovei 265. j­g este cel mai bun . 3 venerica DrLUPULOVER (§] SA MUTAT B-dulEUSABETATT INuFATA CIJMIGIU­­»„LICEUL fLAZAR SIF W / CONS. 10­2 51 5—S­TEL 3.22.44 „ sexuale Redeschiderea unei cantine şcolare, in al zeciiea an de funcţinare In toamna anului 1930, din iniţia­tivă particular, s’a înfiinţat o cantină pentru elevele şi elevii sărmani dela şcolile no. 23 băeţi şi fete. Frumoasa operă a găsit înţelegere şi mult ajutor la A. S. R. Principesa Elisabeta şi la d. ing. N. Malaxa. De atunci cantina a funcţionat în permanenţă, alinând foamea la 120— 150 copii, în fiecare an. Eri la amiază cantina a fost des­chisă pentru a zecea oară, în cadrul unei solemnităţi. Erau de faţă: d. dr. Tănăsescu, d-na dr. Virginia Şeicaru, iniţiatoa­­rea şi conducătoarea cantinei, d-nii: Teo­dor Iacobescu, preşedintele aso­ciaţiei generale a învăţătorilor, N. Bârliba, subdirector al înv. primar (fost director al şcolii, care a pus mult suflet la organizarea cantinei), lt.-col. dr. Mustăcescu, C. Puşcaşiu, coman­dantul cohortei de băeţi din Negru, d-na Gabriela Fetrescu, co­mandanta cohortei de fete din Negru, păr. M. Zugrăvescu, păr. I. Marinescu, dr. Cresin, dr. Tomescu. Era deasemeni prezent întregul corp didactic al şco­lii urma stăruinţelor depuse de d-na Marieta Stoian, preşedinta so­cietăţii „Principele Mi­rcea“, filială Sf. Spiridon şi colaboratoarelor sale s-a inaugurat ori la amiază cantina pen­­tru copiii săraci de la şcoala primară „Enăchiţă Văcărescu“ din calea Şer­ban Vodă. La solemnitate au asistat: d. gene­ral Modreanu, primarul sectorului IV Verde, d-na Marieta Stoian, preşe­dintă, d-nele Maria Bălăşescu, Ema dr. Mateiescu, Irina Vasilescu, Gica Ionescu şi d-rele Gealep, Lana Mă­­trescu şi Tatiana Ionescu, membre în comitet. După serviciul divin, oficiat de Po lilor no. 23 băeţi şi fete, în frunte tr. d. director Sterie Şoiculescu şi d-na directoare Virginia Lupescu. In sala de mese, preoţii Zugrăves­cu şi Marinescu, de la biserica „Izvo­rul Nou” au oficiat sfeştania. Apoi, păr. Zugrăvescu, d. director Şoicules­cu şi d. lt. col. dr. Mustăcescu, dela Straja Ţării, au mulţumit celor cari ajută şi celor cari se ostenesc, ţinând această cantină. S’a servit apoi masa la 120 copii­ Unii dintre ei erau aşa de mici, că deabia eşeau cu capul deasupra me­sei. Dar toţi sărmani, cu urme de îmbrăcăminte pe ei, cu chipurile supte şi palide. Când au văzut pilaful cu carne figurile li s’au luminat şi ochii le-au lăsat apă. Nu puteai ră­mâne insensibil la acest omenesc şi creştinesc ospăţ, văzând copiii săraci, fericiţi că pot mânca o mâncare, —­ acasă la ei necunoscută sau servită numai la sărbt­ori împărăteşti. — şi nu puteai să nu binecuvintezi pe oa­menii de suflet cari îşi folosesc tim­pul îngrijind de micuţii mahalaleori*­ In­ S. preoţi: Grigoriu şi Dimostache, părintele Grigoriu şi directorul şcoa­lei Nichita, au vorbit despre folosul ce-i aduce cantina pentru copii să­raci din acest sector al Capitalei, mulţumind d-nelor din comitet pen­tru munca generoasă şi plină de ab­negaţie în sprijinirea copiilor săraci. D. general Modreanu răspunzând a subliniat influenţa binefăcătoare a iniţiativei comitetului societăţii Prin­cipele Mircea. După Imnul Regal, cântat cu o mare însufleţire, de copiii şcoalei pri­mare, s’a servit o masă abundentă copiilor săraci din această şcoală în prezenţa întregei asistenţe. Inaugurarea cantinei de la şcoala „Eoăchiţă Văcâresci“ Copiii cântând „Tatăl Nostru“ ÜkÁI&k, ULUITOR...A­­­fariTAsne.. CUM N'A FOST ALTUL AI PROGRAMÚ Ly u vnToi­ /^K

Next