Curentul, februarie 1940 (Anul 13, nr. 4299-4327)

1940-02-01 / nr. 4299

(| O $}•*?•*••••) Groaznic accident de munca la Gura Ocniţei MORENI, 30. — Un groaznic acci­dent de muncă s’a întâmplat azi du­pă amiază pe la orele 3 la schela Gura Ocniţei, sonda nr. 2 a soc. Cre­ditul Minier. Lucrătorul Postelnicu Constantin din com. Proviţa de sus, in timpul servciiului de sondor pe care îl înde­plinea, trebuia din timp in timp să cerceteze sârma care lasă lingura in puţ, astfel ca ea să se înfăşoare re­gulat pe tobă (mosor). Astăzi după amiazi, Postelnicu, în timp ce motorul mergea, voind să a­­ranjeze sârma cu ajutorul unei pâr­ghii, aceasta s’a rupt, și lucrătorul, care împingea, a căzut peste sârmă Cele peste 1200 metri de sârmă care erau lăsate în puţ, înfăşurându-se cu iuţeală pe tobă şi pe trupul sondo­rului Postelnicu, l-au tăiat in sute de bucăţi. Drama s-a petrecut în câteva mi­nute, fără să poată interveni cineva, fiindcă Postelnicu lucra singur. Când a venit schimbul, a găsit nu­mai capul şi un picior, restul fusese sfârtecat. La faţa locului au sosit d-nii: pro­curor Dragomirescu, de la Târgovişte şi dr. Şelcărescu, pentru a face an­chetă. Spectacolele Capitalei Miercuri 3­ Ianuarie 1340 Calendar: ORT.: Sfinții Doctori fără de plată Ciru­ți Ion (1 292). CAT.: Sf. Petre Nolasc (+ 1856) (Pierre Nolasque). FROT. : Valeriu. EBR. : 21 Serat 5700. MAH.: 20 Giul-Hege 1358. Rus. soar. 7.37—a.p. soar. 17.20 Teatre: OPERA ROMANA (F-ța V. Mărăci­­neanu) . Aida”. NAŢIONAL (On­. Victoriei) „Femeia Cezarului“. STUDIO NAŢIONAL (F-ţa Amzei) „Fata de la mansardă”. REGINA MARIA .Spl. Independenţei) „Nuca de cocos”. COMEDIA (Pasaj. Comedia): „Ma­rionete“. SAVOY (Cal. Victoriei): „Radio-Tă­­nase". SĂRINDAR (Sărindar): ..D-ra Bu­terfly“. ALHAMBRA (Str. Sf. Dumitru): „Pe frontul Alhambra numai noutăţi“. ALHAMBRA BABY (Pasaj, Come­dia): „Baby iubeşte". LIGA CULTURALA (B-dul Schitu Măgureanu): ..Prometeu înlănţuit“­MUNCA ŞI VOE BUNA (Str. Ura­nus) : „Vreau să muncesc“. Cinematografe: ARO (B-dul Take Ionescu). ..Robert Kech", cu Emil Janings şi Werner Krauss şi jurnal. SCALA (Bd. Tache Ionescu) : „Mie­zul nopţii", cu Claudette Colbert şi Don Ameche. Jurnal Paramount-CARLTON (B-dul Brătianu) : „Ca­valcada fantastică“ cu Claire Trevor şi George Bancrof. Jurnal nou-CAPITOL (B-dul Elisabeta) : „Maria Ilona“ cu Paula Wessely şi Willy Birgel. Jurnal şi complectare. TRIANON (Bd. Elisabeta) „Secretele Mării roţii“ cu Harry­ Baur“ Jurnal nou. SELECT (Calea Victoriei): „Când fe­linarele se sting“ cu Tyrone Power şi Alice Faye. REGAL (Bd. Elisabeta): „Antanta cordială“ cu Gaby Morlay şi Victor FranceH­FEMINA (B-dul Elisabeta) : „Vin pion­e“ cu Mirna Loy. PALAS Bd. (Bd. Elisabeta): „Jesse James“ şi „Tentaţie“. FORUM (Bd. Elisabeta): „Paradisul pierdut“ şi „Jertfa supremă“. BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „In, zori de zi" şi „Uliţa durerii". ELYSÉE (Doamnei): „Stan şi Bran aviatori“. NISSA (Intrarea Zalomir): „Pentru Patrie“ şi „Nevasta mea subretă". OMNIA (Bd. Schitu Măgureanu): „O­­raşul blestemaţilor" şi ,,Nanette are trei iubiţi“. ROXY (Str. Lipscani): „Dragostea mea te chiamă“ cu Jeanette Mac­Donald. Jurnal şi o complectare. ARPA (B-dul Elisabeta): „Aventuri­le celor trei muşchetari", operă completă. RIALTO (Ed. Carol): „Valsul nemu­ritor“ şi „Pentru patrie". FRANKLIN (Ateneul Român): „Prinţ şi cerşetor“ şi „Femei de noapte“. VOLTA (Buzeşti): „Cheia de aur" şi ,,Fecioare nebune". MARNA (Griviţe!): „O noapte de pomină“ şi trona de reviste. MARCONI (calea Griviţei): „Paradi­sul pierdut" şi „Doamna păcă­toşeşte“ Jurnal şi trupa de reviste D’Avol. MODEL (Piaţa dr. Boţescu): „Oameni cu aripi“, ,,Aripi româneşti“ şi „Fio­ta britanică“. LIA (Griviţei): „Noaptea destinului” şi „Cântecul erezilor“. DIANA (Griviţei): „Tarzan în exil” şi „Intre dragoste şi glorie". TRIUMF (Griviţei): „Bengali" şi „Toată lumea cântă1". TOMTS (Călăraşi): „Primul sărut“ cu Ileana Durbin şi jurnal şi cons­­plectare. IZBÂNDA (Văcăreşti): „Noaptea des­tinului“ şi „O noapte de pomină". GLORIA (Văcăreşti): „Oraşul bleste­maţilor“ şi „Ţiganii“. AMERICAN (Moşilor): „Dragostea mea te chiamă“ şi „Caterina cea mică". SPLENDID (Moşilor) : „Nopţi de groază in Hong Kong“ şi „Femeia albă a Maharadjahului". MIORIŢA (Moşilor): „Delir" şi „Mi­siunea doctorului Kildare”. NERO (Şerban Vodă): ..Tarzan în e­­xil“ şi „Complicaţii sentimentale". ODEON (Str. 11 Iunie) „Drum bun Mr. Lester” şi „Lorenzino de Me­dici”. PARIS (Rahovei): „O noapte de po­mină“ şi „Suferinţele unei mame". RAHOVA (Rahovei): „Dragostea mea te chiamă“ şi „Trebuie să mă iu­beşti“. AIDA (Rahovei): „Si aprind făcliile“ şi „Noaptea amintirilor“ EDISON (Dudeşti): „Zorro" şi trupa de reviste. LUCIFER (Dudeşti): Poltava“ şi „Oameni care înfruntă moartea". CARMEN (Dudeşti) : „Mascatul" se­ria I şi II şi complectare. MILANO (Călăraşi): „Oraşul bleste­maţilor“ şi „Nebuniile vacanţei“. DACIA (Şos. Ştefan cel Mare): „Jes­se James“ şi „Iluzii“. UNIC (Filantropia): „Noaptea desti­nului“ şi „Cântecul eroilor“. VOLGA (Dorobanţi): „Se aprind făc­liile“ şi „Cei trei muşchetari“. UNIREA: „Frou-Frou“ şi „Alaska“. LIZEANU (Lizeanu) : „Katia“ şi ,,S­an şi Bran alpinişti“. PACHE (Mătăsari): „Nu vreau să mor“ şi „Totul pentru dragoste“. BARCELONA (Măgurele): „Viaţă de artist“ şi „Josette“. FLORIDA (Ed. Ferdinand): „Union Pacific“ şi „Trustul veseliei". VENUS: „In zori de zi“ şi „Enigma morţii“. ILEANA (Avrig): „Lordul Jeff“ şi „Beţia aurului". OTCHIU (Romană): „Şobolanul“ şi „In vâltoarea valsului”. NONI: „Parada tinereţii" şi „Valsul nemuritor“. COTROCENI (Şos. Cotroceni): „Nu vreau să mor" şi „Ultima bari­cadă". GRAND (Crângaşi): „Ultimul gang­ster“ şi „Serenada primăverii“. PAX (Rahovei): „Familia .jud. Har­dy" şi „Cine a ucis pe Gail Pres­ton“. VERGU (Bariera Vergurii): „Peni­tenciarul" înscenare cu Walter Connoly şi Jean Parker şi „Broad­way strada norocului" cu Dick Powel şi Pat O'Brein. -----xoxoxoxo^-oxoxoxox-----­ Paza proprietăţilor inamicilor, aflate in Germania BERLIN, 30 tRador). — D-rul Ernst comisar al Reichului pentru credite, a fost numit comisar al Reichului în­sărcinat cu paza proprietăţilor ce a­­parţin inamicilor. A apărut Vol. II TITU­S MAIORESCU însemnări zilnice apărut sub îngrijirea D­iui Profesor I. RĂDULESCU-POGONEANU Notele substanţiale ale acestui jurnal cuprind ro­manul sintetic şi senzaţional a unui om, care a avut o covârşitoare influenţă politică şi culturală în viaţa noastră publică, în perioada scurtă dar bogata în evenimente, dintre 1881 — 1886. Cumulând rolurile de făcător de rege, mentor critica şi om politic de demnă ţi­nută, Titu Maiorescu a adus, în toate oficiile şi atribuţiile pe cari le-a deţinut, o atitudin­e de pilduitoare linie morală. E­DITURA SOCEC & Co..A . Cu un simţ sănătos şi exact al va­lorilor actualităţii literare, d­r. Mi­­hăescu s'a dedat în ultimii ani unei neobosite opere de înregistrare şi apreciere a operelor apărute. Din aceste participări la viaţa literară , Mihăescu a grupat o parte, în aşa fel ce modul său de a vedea să a­­pară cât mai complect, şi astfel a dat la iveală volumul „Fragmente de critică literară" editat de „Casa Şcoalelor". Ne vom grăbi să subliniem că de­parte de a fi renunţat, în aceste îm­prejurări ,­ faţă de celelalte obliga­ţiuni pe care le are, la editarea de cărţi, „Casa Şcoalelor” s'a străduit să fie prezentă la zi cu câteva vo­­l Ium­e de literatură şi cultură de un nivel intelectual remarcabil. Ne lua­­răm de acest lucru pentru că sunt lu­crări şi studii cărora nu numai că le şade bin­e să apară sub egida „Ca­sei Şcoalelor" dar capătă acolo şi un anumit caracter şi relief cultural D. Ştefan Şoimescu face bine gân­­dirt­du-se să ţină la ordinea zilei con­tribuţia editorială culturală a „Casei Şcoalelor". Foiletonul literar este un gen care într'un chip sau altul, trebue să se salveze. Este drept că el e legat uneori de afirmări şi străluciri lite­rare trecătoare şi pe de altă parte poate naşte din dispoziţii tempera­mentale efemere ale foiletonistului. El aduce însă o judecată imediată, înfiptă în actualitate, şi din această cauză sesizează perspective mai vii decât analiza critică rece a cerce­tării post-mergătoare. Contribuţia d-lui N. Mihăescu care nu este la primul volum şi tare, scriind fiecare lucru în parte se gân­deşte pare-se la necesităţile mai e­­xigente ale volumului, se remarcă mai întâi prin grija de a sublinia se­lectiv producţia noastră literară. In prefaţa just întitulată „Punct de vedere" îşi exprimă câteva idei a­­supra criticei literare care îl arată pătruns de o conştiinţă a actualităţii naţionale — care şade aşa de bine oricărui tânăr — în raport cu nece­sităţile căreia îa atitudine în artico­lele sale : „Criticul literar ar trebui să ştie un lucru : că are datoria înaltă, patriotică, de a veghea ca scrierile, goale de orice sens şi de orice duh artistic, să nu fie răspân­dite ele fiind de două ori dăună­toare : odată, prin aceia că sc­oteoară gustul pentru lectură al publicului la un nivel de preferinţe primare şi, a doua oară, prin aceia că întreţiie o mişcare lilterară streină de coor­donatele adevărate şi valabile ale spiritului creiator românesc." Ori­cât de mult ar fi repetat­ pro­blema, aceasta este şi ea mai pu­ţin gravă pentru faptul că unii şi alţii au banalizat-o referindu-se, în chip steril, aşa de des la ea. Cu un tact care contrastează cu spiritul său tânăr, d. N. Mihăescu ia parte la lupta literară dusă pe a­­ceste principii, fără violenţe inutile şi exagerări dăunătoare, căutând să înţeleagă cât mai mult din produc­ţia tinerească. Proza sa critică este, dacă putem Întrebuinţa acest cu­vânt, plină de abilitate. Faptul lite­rar­ este, fără îndoială, pe cât de complet pe atât de irascibil şi d. N. Mihăescu ştie, în acest punct, să se despartă de unii camarazi de tranşee şi să ducă o luptă care nu ofensea­ză ideia de libertate a scriitorului înlăturând însă, în mod precis, for­mulele abuzive şi combătând por­nografia crasă. S-a subliniat de mai multe ori că bătălia antipornografică, al cărei punct culminant a fost atins în des­­baterea provocată de Octavian Goga la Academia Română, a fost câştigată La victorie au contribuit şi condeele cotidiana ale rubricilor cul­turale ale gazetelor şi printre ele acela a! d-lui N. Mihăescu.­­Pentru a înţelege chipul tenden­­ţialmente complect în care autorul „Fraamentelsr d­ erH!eă Ulerari" se apropie de faptul literar este sufi­cient să semnalăm varietatea de fapte, figuri şi cărţi asupra cărora se opreşte : evenimente culturale cu ecou public şi social, înalte îndru­mări­­ domneşti, lucrări universi­tare de erudiţie şi metodă, opere etico-pedegogice cu abinenţă cultu­rală şi spirituală directă, opere de filosofie cărora stilul le dă o calitate literar* precisă, tipărituri de clasici, şi în sfârşit, opere proaspete şi alese de creaţie literar* propriu-zisă­­ale d-lui V. Voiculescu, Elena Farago, George Gregorian, N. I. Herescu, G. Tutoveanu, I. Mîssir, Al. O. Teodo­­reanu, Aurel Marin, Octav Suluţiu, Emil Botta, Ştefan Stănescu1. D­r. Mihăescu ştie să vadă care sunt fundamentele adevăratei poe­zii, clasice sau moderniste şi poate, deasemenea, ca în cale scrise des­pre remarcabila carte a d-lui Ion Missir „Fata înoartă", să­ înţeleagă, condiţiile unei proze eficace şi im­presionante. D-sa ajunge le distin­geri critice deosebit de subtile care arată o capacitate competentă, de analiză : „Cartea d-lui Ion Missir ne aduce, şi ea, un număr de persona­gii, dar viaţa acestora o cunoaştem nu din tehnica abilă a autorului, care are grija să coordoneze şi să organizeze stările lor sufleteşti, el din desfăşurarea unor întâmplări ex­terne, în vârtejul cărora este prinsă şi se sbate existenţa fiecăruia din­tre eroii cărţii" (pag 239). Am luat această judecată sintetică drept exemplu de pătrundere, pe care cei care au citit cartea d-lui Missir,­ o, pot aprecia nu toată. Juste­ţea ei. Noi nu facem decât să semnalăm în treacăt, ca pe o contribuţie de orientare literară sănătoasă, culege-, rea de încercări critice a d-lui N.­ Mi­hăescu. Şcoala, în deosebi şcoala secundară, în necesităţile fireşti de examinare a actualităţii literare, o poate utiliza cu reles. Dragoi Vrânceanu ore literare N. Mihăescu: Fragmente de critică literară Ed. „Casa Şcoalelor“, 1939 pag. 343 in ciclul de conferinţe asupra Re­­voluţiei Franceze, organizat de Insti­tutul francez de înalte studii, a vor­bit, aseară de profesor Charles Singe­­rin despre Revoluţia Franceză şi Lu­minile Luminile, sunt in concepţia confe­renţiarului, aşa cum lesne se poate deduce, spiritele filosofilor şi scriito­rilor cari alcătuesc bazele spirituale ale Revoluţiei de la 1789. Considerată ca un fenomen „fixat", aşa cum credea Bonaparte, Revoluţia a fost un eveniment care trebue, în bloc, acceptat sau refuzat. Azi, după ce pasiunile partizane şi urile, in ju­rul ideii revoluţiei franceze s’au stins, fenomenul se poate examina ca un bolid răcit. D. Singevin a portretizat apoi tipul de civilizaţie europeană, civilizaţie e­­senţialmente polemică şi contradic­torie, care a atins până şi substanţa Evangheliei, Savonarola. Luther, Cal­­vin sunt numai câteva exemple ale acestei profunde şi permanente des­bateri de conştiinţă. Revoluţia Franceză se situează ca un fenomen logic şi politic european, şi care nu avea nevoe să găsească numaidecât antica detestare biblică a bogatului, pentru a opera un atât de mare transfer de privilegii în favoa­rea poporului, a burgheziei. Caracte­rul revoluţiei este eminamente laic. ■Descarte^. Diderot,­ Voltaire, Pascal, şi mai ales Rousseau sunt spiritele care au fixat cadrul ideologic al Re­voluţiei Franc­eze, care avea să smulgă din mâinile aristocraţiei pri­vilegiile ei feudale, să răpească cle­rului primul rol în societate, şi să a­­şeze societatea humană, — nu nu­mai pe cea franceză — pe bazele burgheze şi laice pe care se află până azi. I. N. Eri la Dalles O prelegere despre Revoluţia Franceză Cit !»PO tut Ahm! X!n, No.­4299, Jun ! Fef­ruar!* *9*ft La zi „MEMIEURI FIXE" larg un cuvânt, menu, pe româneşte listă de bucate, căruia nu i s­ a găsit încă o ortografie convenabilă, şi nici nu i se va găsi. Este un barbarism ce niciodată nu va avea soarta fericită a lui musiu ori a lui bonjut pe care bunicii noştri au isbutit să le împământenească în graiu şi scris. Nu mai vorbim de tocul luchent care după gustul luxosului Louis XV, a înlocuit călcâiul jos al imineilor şi al pa­pucului. Titlul de mai sus, meniuri fixe, l-am aflat într-o gazetă de pro­vincie. Acolo, în oraşul acela, primăria a dat poruncă birtaşilor să aibă liste de bucate cu atâtea feluri pentru atâtea parale. Măsura, deşi nimic nu e fix în univers, nici chiar steaua polară, e bună , dar cu o condiţie : negustorii ospătari să aibă măcar cât un fir de mu­ştar, ceva din duhul Celui care a săturat mulţimea numai cu doi pe­şti şi cinci pâni. Altfel, între fixul din farfurie şi golul din pântece, se va naşte o discrepanţă cu ghiorăeli de maţe şi sughiţuri repe­tate. Supa ori ciorba, primul fel de mâncare, să nu fie stoarsă din spălătorul de vase; chioftelele să nu fia umflate cu bicarbonat ; varza să nu fie unsă ca osia care scârţâe ; friptura să nu fie întinsă cu macadamul ; felia de brânză să nu fie ca geamul ; prăjitura să nu fie ca paiele din iesle. Iar dacă se găteşte şi macaroane, să nu fie ca cele pe care ni le servea nouă o şcoală de menaj : nişte feştile de bumbac scoase din lumânări de seu rânced Slavă Domnului , nu s'a pomenit încă la noi atâta lipsă de-ale gurii, încât omul să mănânce rădăcini ca în China. Cel mult dacă unii rod cotoare de sparanghel muiate în unt proaspăt, ori fac maio­neza cu rădăcini de hrean... Nu s'a auzit la noi să moară cineva cu adevărat de foame, ca scriitorul englez Chatterton ori ca Malfilâtre poetul francez. Poate -de aceea nu avem în limbă zicala : C’est la laim qui a épensé la *^if. Noi zicem : s'a luat tuşea cu junghiul.. Ar fi deci cu cale ca birtaşii, nuulţumindu-se cu mai puţin câştig, să fie nişte adevăraţi... restauratori ai belşugului de altădată , căci nu e o negustorie mai haină decât aceea care fură din dumicatul omu­lui, iar din punga stomacului îl face hrana de lături de vase. Nu's atât de grele vremurile pe cât oamenii sunt lacomi de câștia. lată ce ne povestea un chelner’ — Hei, garson !... strigă un mușteriu furios. — Poftiţi ! — Ce e asta ?TM — 717 — la chiamă pe patron I — Ce s'a 'ntâmplat, mă rog ? — Ce'i asta, dom'le patron?... —• ce să fie ?... Ceapă prăjită ! Şi ce să vezi, domnule ?... (Urmează mai departe chelnerul cu povestea). Până să se desmeticească muşteriu, haţ !... Jupâni vâr* mâna’n farfuria clientului, apucă libarca și o înghite pe nemeste­cate... Era un coşcogeamite gândac d'ăia negri, p'atâta !... Și chelnerul ni-arătă cu unghia degetului gros primele două fa­lange ale degetului vecin. Joachim Botez Două spectacole extra­­ordinare cu Elena Nico­­laide la Opera Română Celebra cântăreaţă greacă de la Opera de Stat din Viena va da două reprezentaţii extraordinare cu „CAR­MEN“ şi „AIDA“ la 6 şi 9 Februarie. Spectacolul cu „CARMEN“ se va bucura şi de concursul d-nei CAR­MEN STUDER WEINGARTNER fosta elevă şi actuala soţie a marelui şef de orchestră Felix von Weingart­ner. Este pentru prima oară că o fe­meie va dirija la opera noastră. Viaţa culturală Joi, 1 Februarie ora S. d. profesor G. Lefteriu va ţine la universitatea Ateneului Român a treia prelegere din ciclul: „Monumente de artă din Bucovina" (cu proecţiuni). Intrarea liberă, prin str. Franklin D. comandor-aviator Andrei Popo­­vici, senator, va vorbi Joi 1 Februa­rie, la ora 6 d. a., in sala „Dalles“ despre „D'Annunzio zburător“, ★ .Joi 9 Februarie a. c., ora 6 d. a., d-n­a Calypso Botez va vorbi, în sala Dalles, despre: „Carmen Sylva, regina poetă“. Conferinţa face parte din ci­clul „Gândirea Europeană“, despre „Doamne şi Domniţe“. Al nouălea concert sim­fonic popular la soc. de radiodifuziune Duminică, 4 Februarie a. c., ora îl dim., se dă in sala Ateneului Ro­mân al nouălea concert simfonic popular al soc. de radiodifuziune sub conducerea d-lui Alfred Ales­­sandrescu, cu concursul d-lor Teo­fil Demetriescu-piano, Al. Teodorescu­­violină şi Aurel Alexandrescu. canto. Programul cuprinde: simfonia No. 35 in Re major de Mozart. Concer­tul pentru pian şi orchestră, un mi bemol major de Mozart preludiu la după amiaza unui faun de Debussy, Vrăjile Armidex (poem pentru vioa­ră­ şi orchestră) de Ion Nona Otescu și Rapsodia Română de Stan Goles­­tan. Biletele de vânzare la „Do-­na" Concert Sandu Albu Marţi 6 Februarie n. c. va avea loc la Ateneul Român al 3-lea concert din acest sezon al renumitului violo­nist Sandu Albu, profesor la Acade­mia Regală de muzică şi artă drama­tică din Bucureşti, cu concursul or­chestrei Simfonice Radio dirijat de maestrul Theodor Rogalski. D. Sandu Albu va interpreta cele 3 cape de opere ale literaturii violi­­nei: concertul de Beethoven şi de Brahms cu cadenţei de Kreisler. Programul va începe cu uvertura la prepa Don Juan de Mozart. Conferinţa d-lui ministru Petre Andrei A patra conferinţă din ciclul a­­supra vieţii spirituale şi religioase organizat de Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române va fi ţinută de d. profesor Petre An­drei, m­inistrul Educaţiei Naţionale care va vorbi la Fundaţia Carol I. Sâmbătă 3 Februarie a. c., ora 1 după amiază despre „Religie şi viaţă“. D. PETRE ANDREI „Demonopatia" conferinţa eMuî dr. D. Paulian Sâmbătă 27 Ianuarie, orele 6—7 p m. d. dr. Paulian şi-a desvoltat con­ferinţa sa despre „Demonopatie“. D-sa arată puterea misticismului politeic şi monoteic —­ în antichitate şi în epoca evului mediu. D-sa explică acestea după nume­­roasele fresce găsite în mănăstiri şi biserici, mai ales în Occident, unde se practicau exorcisme pentru alunga­rea diavolului din corp. Conferinţa a fost urmată de nume­roase proecţiuni artistice „Adolescenţi Tânărul poet orădean Ion Sereş de­butează cu un volumaş de versuri (Adolescenţă, Oradea 1940) plin de făgăduinţi. Cu tot jocul de-a imaginea — une­ori supărător, — cu toată neregulari­­tatea versului, care cu greu făgădu­­eşte năvala de simţăminte şi porniri a unei adolescente în plină fierbere, autorul reuşeşte pe alocurea să ro­tunjească imagini frumoase, care în­dreptăţesc speranţe de viitor. Des­prindem din poema Vindecare: Inchisu-mi-s’au rănile sufletului Făcute de tăişul păcatului Şi ’n inimă. Se întremează o nouă viaţă. Cresc în mine iubirile întărite între stânci Ca prăpăstiile negre şi adânci. Plâng singur tăria şi mila Ta, Doamne, Plâng cu sălciile sihastre. Cu chipul în râuri, albastre... Versurile acestea, încă nelămurite pe deplin de sgura stângăciilor­­ şi indrâsnelilor inerente oricărui înce­put, indică o potecă spre o culme de depășire. CIA! DANSANT Asociaţia „Gândirea Europeană“ de sub preşedinţia d-rei Elena Văcă­­resecu, organizează Sâmbătă 10 Fe­bruarie între oreie 4.30—7.30 d, în saloanele restaurantului „Cina“ str. C. A Rosetti 3, un ceai dansant prezi­dat­ de d-na Grigore Gafencu pentru soldaţii noştri. Ceaiul se va bucura de concursul d-nei Floria Capsali, maestră de balet a Operei Române. Intrarea liberă. Invitaţiile se pot ridica de la D-na Bărbăcioiu, Calea Victoriei 230 şi de la magazinul Fe­der. A O nouă sală de expoziţii în Capitală: Sala „Curentul" Una dintre marile lipsuri artistice ea îndeplineşte * In aceiaşi măsură condiţiuni de bun gust, de confort şi de eleganţă. De dimensiuni impu­nătoare, pardosită cu blocuri masive de marmoră albă, înaltă de aproape opt metri, e luminată egal din toata părţile. Ferestrele largi şi degajate nu pun pete de lumină care să supere ochiul şi să denoteze­­tonul pânzelor. O intrare monumentală, scări largi deasemeni din marmoră dau accesu­lui la această sală un aspect solemn. Cercurile noastre artistice vor avea peste câteva zile ocazia să aprecieze justeţea acestor aprecieri. Sala de ex­poziţii „Curentul“ va ocupa un loc care nu îi va putea fi in nici un caz disputat. Inaugurarea va avea loc în ziua de 4 Februarie, când se va face vernisajul expoziţiei tinerilor pic­tori : Ioana Giosan şi Lorin Iones­cu. Artişti plini de vigoare, pre­miaţi ai „Salonului Oficial", Ioana Giosan şi Lorin Ionescu sunt in măsură să cinstească din plin cu talentul lor această nouă sală de expoziţii, pe care „Curentul“ o dă­­rueşte cu generozitate plasticei ro­mâneşti, ale Capitalei noastre o constitue fără îndoială insuficienţa sălilor de e­rpo­­iţi­e. Cele câteva existente, nu ajung cât de puţin lotului de expozanţi care devin totuşi din ce in ce mai nume­­oşi. Actualele săli de expoziţii, nu fără de excepţiile recunoscute, sunt instalate sau in clădiri vechi şi, insa­­ubre, sau nu sunt bine luminate, sau sunt nespaţioase, dacă nu au alte lip­suri şi mai mari Această situaţie constitue un impe­diment­ serios în evoluţia plasticei noastre. Atâţia artişti cu talent recu­noscut, ar fi putut să se afirme o cli­pă mai de­vreme dacă ar fi avut po­sibilitatea să expună. .. un adevăr pentru care nu trebue să se pledeze­: istoria artei româneşti îl va înregistra oricât ar fi el de penibil. In faţa acestei realităţi, inaugura­rea nouei săli de expoziţie din pala­tul ziarului „Curentul", constitue un eveniment artistic în măsură să inte­reseze şi să bucure deopotrivă publi­cul iubitor de artă ca şi pe artişti. Aşezată in cel mai circulat centru al Capitalei noua sală ocupă o parte a primului etaj din palatul ziarului Curentul“. In afară de condiţiunile tehnice cerute de o sală de expoziţie, 4 Mierc­uri 31 Ianuarie 1875 m. RADIO ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.00 : Ora. Cota Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igie­nice. 12.10 : I. — Muzică variată (disc) : „Portsmouth Point” — uvertură de Walton (arch. simf. B. B C. dirij de Adrian Boult) ; Romanţă sentimentală de Stenhammer şi Romanţă No. 2 de Sibelius (vioară : Francesco Asti şi arch.) ; Inelul de argint de Chami­­nade şi Melodie de Coates (voce: John McCormack) ; Foaie de album de Wagner şi Visuri de dragoste de Liszt. ; Fantezie din „Manon” de Mas­senet. ; Fragment din baletul „Cei doi porumbei” de Messager. II. — Muzică vieneză (discuri) : Cântec vienez de Postal (voce : Lillie Claus) ; Cântece vieneze de Berco și Schmidseder (voce : Eric Helgar). In Prater înfloresc din nou pomii de Stolz . Potpuriu de cântece vieneze. 13.20 : Ora. Spectacole. Știri artis­tice şi culturale. Sport. 13.30: Muzică pariziană uşoară (discuri) : Şansonetă de Hayes (voce : Lys Gauty); Vals şi Cântec pentru Nina de Scotto (voce : Tino Rossi) ; Două şansonete marinăreşti de Mon­­tno (voce : Damia); Două şansonete de Dumas (voce : Georges Milton) ; Pentru a visa de Paul Maye (voce­: Jeanne Aubert); Vals de Nenoir (voce Lucien Baroux. 14.00 : Radio jurnal. 14.20 : Doina Suchici (acordeon) a­­comp. de taraf ; Muzică românească; Uite aşa ; Hai la flori de Doina Su­chici şi Troaca ; Spune, spune moş bătrân. Lelea dracului mai eşti ,şi Mă uitai printre uluci; Sârba cucoanelor; Pe deasupra casei mele şi Leliţă Ioană ; La casa cu trestioare, Ţărăn­cuţa de Vasilescu, O horă ca'n Si­­neasca şi Foae verde măr domnesc. 14.40 : N. Cucu (xilofon) : Clopotul meu, polca mazurca de Bode' Vais capriciu de Bode ; Mica maimuţă, pol­ca de concert de Bode. 15.00 : Radiofonice ; Publicaţii; Va­rietăţi. RADIO ROMANIA 19.00 : Ora. Mersul vremii. 19.02 : Cronica artistică. 19.17 : Cântece galante (discuri) Cântece franceze din sec. 16-lea ; A­­riette de Cloris de Lulli (voce : Yvon­ne Printemps) ; Ofrandă de Reynaldo Han (voce : Vanni- Marcoux) ; Violeta de Scarlatti (voce: Maria Cuglier­­metti) ; Cantatille de Lance (voce Vanni-Marcoux); Era în Aprilie de Pedrell (voce: Armand Crabbé); Vi­­lanelle de Gane (voce : Yvonne Guil­­let) ; Spune-mi dacă sunt frumoasă (voce Yvette Guilbert); Granadinas de Calleja (voce : Tito Schipa). 19.50 ; Radio jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.00 ; Icterul (gălbinarea) de Prof. Dr. C. Bacaloglu. 20.15 : D-ra Lisette Dima şi George Ştefanovici (voce) şi Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski : Arie din „Tra­­viata” act. II de Verdi (voce : George Ştefanovici); Duet din „Rigoletto” de Verdi (voce: D-ra Lisette Dima şi George Ştefanovici); Arie din „Rigo­letto’­de Verdi (voce: D-ra Lisette Dima); Arie din „Rigoletto” act. III de Verdi (voce : George Stefanovici) Arie din „Lakmé” de Delibes (voce D-ra Lisette Dima). 20.45; Radio jurnal (I). 21.00 : ISTORIA DANSULUI : (V)­­Balurile în sec. XIX-leaOrchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski : Cuvânt explicativ ; Exemplificări muzicale. 22.10 ; Radio, jurnal (II), Sport. 22.30 ; Sextetul vocal „Cotroceni” . Cântece româneşti : Rujiţa de pe ră­zor de Vidu ; Primul ordin de Vasils Popovici; Leana de G. Călinescu ;­ Sus opincă de Vidu ; Dor de crâng de Filip Lazăr ; Bată-mi-te bătrâneţe d® Sabin Dr­ăgoi ; Foaie verde de trifoi de Timotei Popovici ; Ilenuţa de Vidu. 33.00 : Cântece care au făcut ocolul pământului (discuri) ; Comoara-vais de Johann Strauss şi Barcarola din „Povestirile lui Hoffmann” de Offen­bach; Torna a Surriento de De Curtis şi Funiculi. Fuinicula de Denga (voce: Gino Ruggiero) ; Melodie din „Rose Mărie” de Frimi (voce : Jeanette Mas Donald şi­ Nelson Eddy); Porumbița de Vradier­,, , Ramona de Gilbert; Stephanie gavată de Czibulka ; Rio Rita de McCarthy; Două cântece din filmul „Sonny boy” de Al. Jolson (voce : Al. Jolson) ; Lady divine de Kountz ; Farmecul sirenelor, vals de Waldtenfeld. *23:45 : Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză şi italiană. 212.6 RADIO CHIŞINĂU 20 Kw. 14.00 : Ora. Concert de prânz. Mu- • zică, din fil­rje (discuri) ; Vals din „Irezistibilul” de Doste; Două me­lodii din filmul „Preţul unui sărut” din Kammer (voce: José Mojica); Două cântece din „Varietăţi” de Whi­ting (voce : Dick Powell); Vals şi Se­renadă din „Tarantella” de Frimi; Slowfox din „Casa Manana” de Brake şi Fox din „Manhattan” de Byron. 14.30 : Radio jurnal: închiderea e­­misiunii de prânz. 21.30 : Concert de seară. Violrişti şi Violoncelişti celebri (discuri) ; Te Deum de Haendel (vioară : Yehudi Menuhin) ; Allegro din „Sonata in la major” de Boccherini (violoncel : Pa­blo Casals); Frumosul Rosmarin de Kreisler (vioară: Fritz Kreisler) Gra­ve din „Concertul pentru violoncel in re major de Tartini (violoncel : Gas­­par Cassado); Dans slav No- 2 de Dvorak (vioară : Vasa Prihoda) 21.30 : Concert de pian Simeon Co­­gan : Sonata Op 53 de Beethoven de­dicată Contelui Waldstein. 21 40 : Muzică distractivă (discuri)­­ Scrisoare de adio tango de Lesso- Valerio ; Melodie populară tahitiană ; Melodie spaniolă de Alvarez (voce : Estrellită Castro) ; Veselie in munți de Fer­ras ; Cântec hawaian de Winkle; Ti-Pi-Tin, fox de Grever. 22.00 : Radio jurnal: închiderea e­­misiunii.

Next