Curentul, februarie 1940 (Anul 13, nr. 4299-4327)
1940-02-01 / nr. 4299
(| O $}•*?•*••••) Groaznic accident de munca la Gura Ocniţei MORENI, 30. — Un groaznic accident de muncă s’a întâmplat azi după amiază pe la orele 3 la schela Gura Ocniţei, sonda nr. 2 a soc. Creditul Minier. Lucrătorul Postelnicu Constantin din com. Proviţa de sus, in timpul servciiului de sondor pe care îl îndeplinea, trebuia din timp in timp să cerceteze sârma care lasă lingura in puţ, astfel ca ea să se înfăşoare regulat pe tobă (mosor). Astăzi după amiazi, Postelnicu, în timp ce motorul mergea, voind să aranjeze sârma cu ajutorul unei pârghii, aceasta s’a rupt, și lucrătorul, care împingea, a căzut peste sârmă Cele peste 1200 metri de sârmă care erau lăsate în puţ, înfăşurându-se cu iuţeală pe tobă şi pe trupul sondorului Postelnicu, l-au tăiat in sute de bucăţi. Drama s-a petrecut în câteva minute, fără să poată interveni cineva, fiindcă Postelnicu lucra singur. Când a venit schimbul, a găsit numai capul şi un picior, restul fusese sfârtecat. La faţa locului au sosit d-nii: procuror Dragomirescu, de la Târgovişte şi dr. Şelcărescu, pentru a face anchetă. Spectacolele Capitalei Miercuri 3 Ianuarie 1340 Calendar: ORT.: Sfinții Doctori fără de plată Ciruți Ion (1 292). CAT.: Sf. Petre Nolasc (+ 1856) (Pierre Nolasque). FROT. : Valeriu. EBR. : 21 Serat 5700. MAH.: 20 Giul-Hege 1358. Rus. soar. 7.37—a.p. soar. 17.20 Teatre: OPERA ROMANA (F-ța V. Mărăcineanu) . Aida”. NAŢIONAL (On. Victoriei) „Femeia Cezarului“. STUDIO NAŢIONAL (F-ţa Amzei) „Fata de la mansardă”. REGINA MARIA .Spl. Independenţei) „Nuca de cocos”. COMEDIA (Pasaj. Comedia): „Marionete“. SAVOY (Cal. Victoriei): „Radio-Tănase". SĂRINDAR (Sărindar): ..D-ra Buterfly“. ALHAMBRA (Str. Sf. Dumitru): „Pe frontul Alhambra numai noutăţi“. ALHAMBRA BABY (Pasaj, Comedia): „Baby iubeşte". LIGA CULTURALA (B-dul Schitu Măgureanu): ..Prometeu înlănţuit“MUNCA ŞI VOE BUNA (Str. Uranus) : „Vreau să muncesc“. Cinematografe: ARO (B-dul Take Ionescu). ..Robert Kech", cu Emil Janings şi Werner Krauss şi jurnal. SCALA (Bd. Tache Ionescu) : „Miezul nopţii", cu Claudette Colbert şi Don Ameche. Jurnal Paramount-CARLTON (B-dul Brătianu) : „Cavalcada fantastică“ cu Claire Trevor şi George Bancrof. Jurnal nou-CAPITOL (B-dul Elisabeta) : „Maria Ilona“ cu Paula Wessely şi Willy Birgel. Jurnal şi complectare. TRIANON (Bd. Elisabeta) „Secretele Mării roţii“ cu Harry Baur“ Jurnal nou. SELECT (Calea Victoriei): „Când felinarele se sting“ cu Tyrone Power şi Alice Faye. REGAL (Bd. Elisabeta): „Antanta cordială“ cu Gaby Morlay şi Victor FranceHFEMINA (B-dul Elisabeta) : „Vin pione“ cu Mirna Loy. PALAS Bd. (Bd. Elisabeta): „Jesse James“ şi „Tentaţie“. FORUM (Bd. Elisabeta): „Paradisul pierdut“ şi „Jertfa supremă“. BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „In, zori de zi" şi „Uliţa durerii". ELYSÉE (Doamnei): „Stan şi Bran aviatori“. NISSA (Intrarea Zalomir): „Pentru Patrie“ şi „Nevasta mea subretă". OMNIA (Bd. Schitu Măgureanu): „Oraşul blestemaţilor" şi ,,Nanette are trei iubiţi“. ROXY (Str. Lipscani): „Dragostea mea te chiamă“ cu Jeanette MacDonald. Jurnal şi o complectare. ARPA (B-dul Elisabeta): „Aventurile celor trei muşchetari", operă completă. RIALTO (Ed. Carol): „Valsul nemuritor“ şi „Pentru patrie". FRANKLIN (Ateneul Român): „Prinţ şi cerşetor“ şi „Femei de noapte“. VOLTA (Buzeşti): „Cheia de aur" şi ,,Fecioare nebune". MARNA (Griviţe!): „O noapte de pomină“ şi trona de reviste. MARCONI (calea Griviţei): „Paradisul pierdut" şi „Doamna păcătoşeşte“ Jurnal şi trupa de reviste D’Avol. MODEL (Piaţa dr. Boţescu): „Oameni cu aripi“, ,,Aripi româneşti“ şi „Fiota britanică“. LIA (Griviţei): „Noaptea destinului” şi „Cântecul erezilor“. DIANA (Griviţei): „Tarzan în exil” şi „Intre dragoste şi glorie". TRIUMF (Griviţei): „Bengali" şi „Toată lumea cântă1". TOMTS (Călăraşi): „Primul sărut“ cu Ileana Durbin şi jurnal şi consplectare. IZBÂNDA (Văcăreşti): „Noaptea destinului“ şi „O noapte de pomină". GLORIA (Văcăreşti): „Oraşul blestemaţilor“ şi „Ţiganii“. AMERICAN (Moşilor): „Dragostea mea te chiamă“ şi „Caterina cea mică". SPLENDID (Moşilor) : „Nopţi de groază in Hong Kong“ şi „Femeia albă a Maharadjahului". MIORIŢA (Moşilor): „Delir" şi „Misiunea doctorului Kildare”. NERO (Şerban Vodă): ..Tarzan în exil“ şi „Complicaţii sentimentale". ODEON (Str. 11 Iunie) „Drum bun Mr. Lester” şi „Lorenzino de Medici”. PARIS (Rahovei): „O noapte de pomină“ şi „Suferinţele unei mame". RAHOVA (Rahovei): „Dragostea mea te chiamă“ şi „Trebuie să mă iubeşti“. AIDA (Rahovei): „Si aprind făcliile“ şi „Noaptea amintirilor“ EDISON (Dudeşti): „Zorro" şi trupa de reviste. LUCIFER (Dudeşti): Poltava“ şi „Oameni care înfruntă moartea". CARMEN (Dudeşti) : „Mascatul" seria I şi II şi complectare. MILANO (Călăraşi): „Oraşul blestemaţilor“ şi „Nebuniile vacanţei“. DACIA (Şos. Ştefan cel Mare): „Jesse James“ şi „Iluzii“. UNIC (Filantropia): „Noaptea destinului“ şi „Cântecul eroilor“. VOLGA (Dorobanţi): „Se aprind făcliile“ şi „Cei trei muşchetari“. UNIREA: „Frou-Frou“ şi „Alaska“. LIZEANU (Lizeanu) : „Katia“ şi ,,San şi Bran alpinişti“. PACHE (Mătăsari): „Nu vreau să mor“ şi „Totul pentru dragoste“. BARCELONA (Măgurele): „Viaţă de artist“ şi „Josette“. FLORIDA (Ed. Ferdinand): „Union Pacific“ şi „Trustul veseliei". VENUS: „In zori de zi“ şi „Enigma morţii“. ILEANA (Avrig): „Lordul Jeff“ şi „Beţia aurului". OTCHIU (Romană): „Şobolanul“ şi „In vâltoarea valsului”. NONI: „Parada tinereţii" şi „Valsul nemuritor“. COTROCENI (Şos. Cotroceni): „Nu vreau să mor" şi „Ultima baricadă". GRAND (Crângaşi): „Ultimul gangster“ şi „Serenada primăverii“. PAX (Rahovei): „Familia .jud. Hardy" şi „Cine a ucis pe Gail Preston“. VERGU (Bariera Vergurii): „Penitenciarul" înscenare cu Walter Connoly şi Jean Parker şi „Broadway strada norocului" cu Dick Powel şi Pat O'Brein. -----xoxoxoxo^-oxoxoxox----- Paza proprietăţilor inamicilor, aflate in Germania BERLIN, 30 tRador). — D-rul Ernst comisar al Reichului pentru credite, a fost numit comisar al Reichului însărcinat cu paza proprietăţilor ce aparţin inamicilor. A apărut Vol. II TITUS MAIORESCU însemnări zilnice apărut sub îngrijirea Diui Profesor I. RĂDULESCU-POGONEANU Notele substanţiale ale acestui jurnal cuprind romanul sintetic şi senzaţional a unui om, care a avut o covârşitoare influenţă politică şi culturală în viaţa noastră publică, în perioada scurtă dar bogata în evenimente, dintre 1881 — 1886. Cumulând rolurile de făcător de rege, mentor critica şi om politic de demnă ţinută, Titu Maiorescu a adus, în toate oficiile şi atribuţiile pe cari le-a deţinut, o atitudine de pilduitoare linie morală. EDITURA SOCEC & Co..A . Cu un simţ sănătos şi exact al valorilor actualităţii literare, dr. Mihăescu s'a dedat în ultimii ani unei neobosite opere de înregistrare şi apreciere a operelor apărute. Din aceste participări la viaţa literară , Mihăescu a grupat o parte, în aşa fel ce modul său de a vedea să apară cât mai complect, şi astfel a dat la iveală volumul „Fragmente de critică literară" editat de „Casa Şcoalelor". Ne vom grăbi să subliniem că departe de a fi renunţat, în aceste împrejurări , faţă de celelalte obligaţiuni pe care le are, la editarea de cărţi, „Casa Şcoalelor” s'a străduit să fie prezentă la zi cu câteva vol Iume de literatură şi cultură de un nivel intelectual remarcabil. Ne luarăm de acest lucru pentru că sunt lucrări şi studii cărora nu numai că le şade bine să apară sub egida „Casei Şcoalelor" dar capătă acolo şi un anumit caracter şi relief cultural D. Ştefan Şoimescu face bine gândirtdu-se să ţină la ordinea zilei contribuţia editorială culturală a „Casei Şcoalelor". Foiletonul literar este un gen care într'un chip sau altul, trebue să se salveze. Este drept că el e legat uneori de afirmări şi străluciri literare trecătoare şi pe de altă parte poate naşte din dispoziţii temperamentale efemere ale foiletonistului. El aduce însă o judecată imediată, înfiptă în actualitate, şi din această cauză sesizează perspective mai vii decât analiza critică rece a cercetării post-mergătoare. Contribuţia d-lui N. Mihăescu care nu este la primul volum şi tare, scriind fiecare lucru în parte se gândeşte pare-se la necesităţile mai exigente ale volumului, se remarcă mai întâi prin grija de a sublinia selectiv producţia noastră literară. In prefaţa just întitulată „Punct de vedere" îşi exprimă câteva idei asupra criticei literare care îl arată pătruns de o conştiinţă a actualităţii naţionale — care şade aşa de bine oricărui tânăr — în raport cu necesităţile căreia îa atitudine în articolele sale : „Criticul literar ar trebui să ştie un lucru : că are datoria înaltă, patriotică, de a veghea ca scrierile, goale de orice sens şi de orice duh artistic, să nu fie răspândite ele fiind de două ori dăunătoare : odată, prin aceia că scoteoară gustul pentru lectură al publicului la un nivel de preferinţe primare şi, a doua oară, prin aceia că întreţiie o mişcare lilterară streină de coordonatele adevărate şi valabile ale spiritului creiator românesc." Oricât de mult ar fi repetat problema, aceasta este şi ea mai puţin gravă pentru faptul că unii şi alţii au banalizat-o referindu-se, în chip steril, aşa de des la ea. Cu un tact care contrastează cu spiritul său tânăr, d. N. Mihăescu ia parte la lupta literară dusă pe aceste principii, fără violenţe inutile şi exagerări dăunătoare, căutând să înţeleagă cât mai mult din producţia tinerească. Proza sa critică este, dacă putem Întrebuinţa acest cuvânt, plină de abilitate. Faptul literar este, fără îndoială, pe cât de complet pe atât de irascibil şi d. N. Mihăescu ştie, în acest punct, să se despartă de unii camarazi de tranşee şi să ducă o luptă care nu ofensează ideia de libertate a scriitorului înlăturând însă, în mod precis, formulele abuzive şi combătând pornografia crasă. S-a subliniat de mai multe ori că bătălia antipornografică, al cărei punct culminant a fost atins în desbaterea provocată de Octavian Goga la Academia Română, a fost câştigată La victorie au contribuit şi condeele cotidiana ale rubricilor culturale ale gazetelor şi printre ele acela a! d-lui N. Mihăescu.Pentru a înţelege chipul tendenţialmente complect în care autorul „Fraamentelsr d erH!eă Ulerari" se apropie de faptul literar este suficient să semnalăm varietatea de fapte, figuri şi cărţi asupra cărora se opreşte : evenimente culturale cu ecou public şi social, înalte îndrumări domneşti, lucrări universitare de erudiţie şi metodă, opere etico-pedegogice cu abinenţă culturală şi spirituală directă, opere de filosofie cărora stilul le dă o calitate literar* precisă, tipărituri de clasici, şi în sfârşit, opere proaspete şi alese de creaţie literar* propriu-zisăale d-lui V. Voiculescu, Elena Farago, George Gregorian, N. I. Herescu, G. Tutoveanu, I. Mîssir, Al. O. Teodoreanu, Aurel Marin, Octav Suluţiu, Emil Botta, Ştefan Stănescu1. Dr. Mihăescu ştie să vadă care sunt fundamentele adevăratei poezii, clasice sau moderniste şi poate, deasemenea, ca în cale scrise despre remarcabila carte a d-lui Ion Missir „Fata înoartă", să înţeleagă, condiţiile unei proze eficace şi impresionante. D-sa ajunge le distingeri critice deosebit de subtile care arată o capacitate competentă, de analiză : „Cartea d-lui Ion Missir ne aduce, şi ea, un număr de personagii, dar viaţa acestora o cunoaştem nu din tehnica abilă a autorului, care are grija să coordoneze şi să organizeze stările lor sufleteşti, el din desfăşurarea unor întâmplări externe, în vârtejul cărora este prinsă şi se sbate existenţa fiecăruia dintre eroii cărţii" (pag 239). Am luat această judecată sintetică drept exemplu de pătrundere, pe care cei care au citit cartea d-lui Missir, o, pot aprecia nu toată. Justeţea ei. Noi nu facem decât să semnalăm în treacăt, ca pe o contribuţie de orientare literară sănătoasă, culege-, rea de încercări critice a d-lui N. Mihăescu. Şcoala, în deosebi şcoala secundară, în necesităţile fireşti de examinare a actualităţii literare, o poate utiliza cu reles. Dragoi Vrânceanu ore literare N. Mihăescu: Fragmente de critică literară Ed. „Casa Şcoalelor“, 1939 pag. 343 in ciclul de conferinţe asupra Revoluţiei Franceze, organizat de Institutul francez de înalte studii, a vorbit, aseară de profesor Charles Singerin despre Revoluţia Franceză şi Luminile Luminile, sunt in concepţia conferenţiarului, aşa cum lesne se poate deduce, spiritele filosofilor şi scriitorilor cari alcătuesc bazele spirituale ale Revoluţiei de la 1789. Considerată ca un fenomen „fixat", aşa cum credea Bonaparte, Revoluţia a fost un eveniment care trebue, în bloc, acceptat sau refuzat. Azi, după ce pasiunile partizane şi urile, in jurul ideii revoluţiei franceze s’au stins, fenomenul se poate examina ca un bolid răcit. D. Singevin a portretizat apoi tipul de civilizaţie europeană, civilizaţie esenţialmente polemică şi contradictorie, care a atins până şi substanţa Evangheliei, Savonarola. Luther, Calvin sunt numai câteva exemple ale acestei profunde şi permanente desbateri de conştiinţă. Revoluţia Franceză se situează ca un fenomen logic şi politic european, şi care nu avea nevoe să găsească numaidecât antica detestare biblică a bogatului, pentru a opera un atât de mare transfer de privilegii în favoarea poporului, a burgheziei. Caracterul revoluţiei este eminamente laic. ■Descarte^. Diderot, Voltaire, Pascal, şi mai ales Rousseau sunt spiritele care au fixat cadrul ideologic al Revoluţiei Franceze, care avea să smulgă din mâinile aristocraţiei privilegiile ei feudale, să răpească clerului primul rol în societate, şi să aşeze societatea humană, — nu numai pe cea franceză — pe bazele burgheze şi laice pe care se află până azi. I. N. Eri la Dalles O prelegere despre Revoluţia Franceză Cit !»PO tut Ahm! X!n, No.4299, Jun ! Fefruar!* *9*ft La zi „MEMIEURI FIXE" larg un cuvânt, menu, pe româneşte listă de bucate, căruia nu i s a găsit încă o ortografie convenabilă, şi nici nu i se va găsi. Este un barbarism ce niciodată nu va avea soarta fericită a lui musiu ori a lui bonjut pe care bunicii noştri au isbutit să le împământenească în graiu şi scris. Nu mai vorbim de tocul luchent care după gustul luxosului Louis XV, a înlocuit călcâiul jos al imineilor şi al papucului. Titlul de mai sus, meniuri fixe, l-am aflat într-o gazetă de provincie. Acolo, în oraşul acela, primăria a dat poruncă birtaşilor să aibă liste de bucate cu atâtea feluri pentru atâtea parale. Măsura, deşi nimic nu e fix în univers, nici chiar steaua polară, e bună , dar cu o condiţie : negustorii ospătari să aibă măcar cât un fir de muştar, ceva din duhul Celui care a săturat mulţimea numai cu doi peşti şi cinci pâni. Altfel, între fixul din farfurie şi golul din pântece, se va naşte o discrepanţă cu ghiorăeli de maţe şi sughiţuri repetate. Supa ori ciorba, primul fel de mâncare, să nu fie stoarsă din spălătorul de vase; chioftelele să nu fia umflate cu bicarbonat ; varza să nu fie unsă ca osia care scârţâe ; friptura să nu fie întinsă cu macadamul ; felia de brânză să nu fie ca geamul ; prăjitura să nu fie ca paiele din iesle. Iar dacă se găteşte şi macaroane, să nu fie ca cele pe care ni le servea nouă o şcoală de menaj : nişte feştile de bumbac scoase din lumânări de seu rânced Slavă Domnului , nu s'a pomenit încă la noi atâta lipsă de-ale gurii, încât omul să mănânce rădăcini ca în China. Cel mult dacă unii rod cotoare de sparanghel muiate în unt proaspăt, ori fac maioneza cu rădăcini de hrean... Nu s'a auzit la noi să moară cineva cu adevărat de foame, ca scriitorul englez Chatterton ori ca Malfilâtre poetul francez. Poate -de aceea nu avem în limbă zicala : C’est la laim qui a épensé la *^if. Noi zicem : s'a luat tuşea cu junghiul.. Ar fi deci cu cale ca birtaşii, nuulţumindu-se cu mai puţin câştig, să fie nişte adevăraţi... restauratori ai belşugului de altădată , căci nu e o negustorie mai haină decât aceea care fură din dumicatul omului, iar din punga stomacului îl face hrana de lături de vase. Nu's atât de grele vremurile pe cât oamenii sunt lacomi de câștia. lată ce ne povestea un chelner’ — Hei, garson !... strigă un mușteriu furios. — Poftiţi ! — Ce e asta ?TM — 717 — la chiamă pe patron I — Ce s'a 'ntâmplat, mă rog ? — Ce'i asta, dom'le patron?... —• ce să fie ?... Ceapă prăjită ! Şi ce să vezi, domnule ?... (Urmează mai departe chelnerul cu povestea). Până să se desmeticească muşteriu, haţ !... Jupâni vâr* mâna’n farfuria clientului, apucă libarca și o înghite pe nemestecate... Era un coşcogeamite gândac d'ăia negri, p'atâta !... Și chelnerul ni-arătă cu unghia degetului gros primele două falange ale degetului vecin. Joachim Botez Două spectacole extraordinare cu Elena Nicolaide la Opera Română Celebra cântăreaţă greacă de la Opera de Stat din Viena va da două reprezentaţii extraordinare cu „CARMEN“ şi „AIDA“ la 6 şi 9 Februarie. Spectacolul cu „CARMEN“ se va bucura şi de concursul d-nei CARMEN STUDER WEINGARTNER fosta elevă şi actuala soţie a marelui şef de orchestră Felix von Weingartner. Este pentru prima oară că o femeie va dirija la opera noastră. Viaţa culturală Joi, 1 Februarie ora S. d. profesor G. Lefteriu va ţine la universitatea Ateneului Român a treia prelegere din ciclul: „Monumente de artă din Bucovina" (cu proecţiuni). Intrarea liberă, prin str. Franklin D. comandor-aviator Andrei Popovici, senator, va vorbi Joi 1 Februarie, la ora 6 d. a., in sala „Dalles“ despre „D'Annunzio zburător“, ★ .Joi 9 Februarie a. c., ora 6 d. a., d-na Calypso Botez va vorbi, în sala Dalles, despre: „Carmen Sylva, regina poetă“. Conferinţa face parte din ciclul „Gândirea Europeană“, despre „Doamne şi Domniţe“. Al nouălea concert simfonic popular la soc. de radiodifuziune Duminică, 4 Februarie a. c., ora îl dim., se dă in sala Ateneului Român al nouălea concert simfonic popular al soc. de radiodifuziune sub conducerea d-lui Alfred Alessandrescu, cu concursul d-lor Teofil Demetriescu-piano, Al. Teodorescuviolină şi Aurel Alexandrescu. canto. Programul cuprinde: simfonia No. 35 in Re major de Mozart. Concertul pentru pian şi orchestră, un mi bemol major de Mozart preludiu la după amiaza unui faun de Debussy, Vrăjile Armidex (poem pentru vioară şi orchestră) de Ion Nona Otescu și Rapsodia Română de Stan Golestan. Biletele de vânzare la „Do-na" Concert Sandu Albu Marţi 6 Februarie n. c. va avea loc la Ateneul Român al 3-lea concert din acest sezon al renumitului violonist Sandu Albu, profesor la Academia Regală de muzică şi artă dramatică din Bucureşti, cu concursul orchestrei Simfonice Radio dirijat de maestrul Theodor Rogalski. D. Sandu Albu va interpreta cele 3 cape de opere ale literaturii violinei: concertul de Beethoven şi de Brahms cu cadenţei de Kreisler. Programul va începe cu uvertura la prepa Don Juan de Mozart. Conferinţa d-lui ministru Petre Andrei A patra conferinţă din ciclul asupra vieţii spirituale şi religioase organizat de Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române va fi ţinută de d. profesor Petre Andrei, ministrul Educaţiei Naţionale care va vorbi la Fundaţia Carol I. Sâmbătă 3 Februarie a. c., ora 1 după amiază despre „Religie şi viaţă“. D. PETRE ANDREI „Demonopatia" conferinţa eMuî dr. D. Paulian Sâmbătă 27 Ianuarie, orele 6—7 p m. d. dr. Paulian şi-a desvoltat conferinţa sa despre „Demonopatie“. D-sa arată puterea misticismului politeic şi monoteic — în antichitate şi în epoca evului mediu. D-sa explică acestea după numeroasele fresce găsite în mănăstiri şi biserici, mai ales în Occident, unde se practicau exorcisme pentru alungarea diavolului din corp. Conferinţa a fost urmată de numeroase proecţiuni artistice „Adolescenţi Tânărul poet orădean Ion Sereş debutează cu un volumaş de versuri (Adolescenţă, Oradea 1940) plin de făgăduinţi. Cu tot jocul de-a imaginea — uneori supărător, — cu toată neregularitatea versului, care cu greu făgădueşte năvala de simţăminte şi porniri a unei adolescente în plină fierbere, autorul reuşeşte pe alocurea să rotunjească imagini frumoase, care îndreptăţesc speranţe de viitor. Desprindem din poema Vindecare: Inchisu-mi-s’au rănile sufletului Făcute de tăişul păcatului Şi ’n inimă. Se întremează o nouă viaţă. Cresc în mine iubirile întărite între stânci Ca prăpăstiile negre şi adânci. Plâng singur tăria şi mila Ta, Doamne, Plâng cu sălciile sihastre. Cu chipul în râuri, albastre... Versurile acestea, încă nelămurite pe deplin de sgura stângăciilor şi indrâsnelilor inerente oricărui început, indică o potecă spre o culme de depășire. CIA! DANSANT Asociaţia „Gândirea Europeană“ de sub preşedinţia d-rei Elena Văcăresecu, organizează Sâmbătă 10 Februarie între oreie 4.30—7.30 d, în saloanele restaurantului „Cina“ str. C. A Rosetti 3, un ceai dansant prezidat de d-na Grigore Gafencu pentru soldaţii noştri. Ceaiul se va bucura de concursul d-nei Floria Capsali, maestră de balet a Operei Române. Intrarea liberă. Invitaţiile se pot ridica de la D-na Bărbăcioiu, Calea Victoriei 230 şi de la magazinul Feder. A O nouă sală de expoziţii în Capitală: Sala „Curentul" Una dintre marile lipsuri artistice ea îndeplineşte * In aceiaşi măsură condiţiuni de bun gust, de confort şi de eleganţă. De dimensiuni impunătoare, pardosită cu blocuri masive de marmoră albă, înaltă de aproape opt metri, e luminată egal din toata părţile. Ferestrele largi şi degajate nu pun pete de lumină care să supere ochiul şi să denotezetonul pânzelor. O intrare monumentală, scări largi deasemeni din marmoră dau accesului la această sală un aspect solemn. Cercurile noastre artistice vor avea peste câteva zile ocazia să aprecieze justeţea acestor aprecieri. Sala de expoziţii „Curentul“ va ocupa un loc care nu îi va putea fi in nici un caz disputat. Inaugurarea va avea loc în ziua de 4 Februarie, când se va face vernisajul expoziţiei tinerilor pictori : Ioana Giosan şi Lorin Ionescu. Artişti plini de vigoare, premiaţi ai „Salonului Oficial", Ioana Giosan şi Lorin Ionescu sunt in măsură să cinstească din plin cu talentul lor această nouă sală de expoziţii, pe care „Curentul“ o dărueşte cu generozitate plasticei româneşti, ale Capitalei noastre o constitue fără îndoială insuficienţa sălilor de erpoiţie. Cele câteva existente, nu ajung cât de puţin lotului de expozanţi care devin totuşi din ce in ce mai numeoşi. Actualele săli de expoziţii, nu fără de excepţiile recunoscute, sunt instalate sau in clădiri vechi şi, insaubre, sau nu sunt bine luminate, sau sunt nespaţioase, dacă nu au alte lipsuri şi mai mari Această situaţie constitue un impediment serios în evoluţia plasticei noastre. Atâţia artişti cu talent recunoscut, ar fi putut să se afirme o clipă mai devreme dacă ar fi avut posibilitatea să expună. .. un adevăr pentru care nu trebue să se pledeze: istoria artei româneşti îl va înregistra oricât ar fi el de penibil. In faţa acestei realităţi, inaugurarea nouei săli de expoziţie din palatul ziarului „Curentul", constitue un eveniment artistic în măsură să intereseze şi să bucure deopotrivă publicul iubitor de artă ca şi pe artişti. Aşezată in cel mai circulat centru al Capitalei noua sală ocupă o parte a primului etaj din palatul ziarului Curentul“. In afară de condiţiunile tehnice cerute de o sală de expoziţie, 4 Miercuri 31 Ianuarie 1875 m. RADIO ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364.5 BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 12.00 : Ora. Cota Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10 : I. — Muzică variată (disc) : „Portsmouth Point” — uvertură de Walton (arch. simf. B. B C. dirij de Adrian Boult) ; Romanţă sentimentală de Stenhammer şi Romanţă No. 2 de Sibelius (vioară : Francesco Asti şi arch.) ; Inelul de argint de Chaminade şi Melodie de Coates (voce: John McCormack) ; Foaie de album de Wagner şi Visuri de dragoste de Liszt. ; Fantezie din „Manon” de Massenet. ; Fragment din baletul „Cei doi porumbei” de Messager. II. — Muzică vieneză (discuri) : Cântec vienez de Postal (voce : Lillie Claus) ; Cântece vieneze de Berco și Schmidseder (voce : Eric Helgar). In Prater înfloresc din nou pomii de Stolz . Potpuriu de cântece vieneze. 13.20 : Ora. Spectacole. Știri artistice şi culturale. Sport. 13.30: Muzică pariziană uşoară (discuri) : Şansonetă de Hayes (voce : Lys Gauty); Vals şi Cântec pentru Nina de Scotto (voce : Tino Rossi) ; Două şansonete marinăreşti de Montno (voce : Damia); Două şansonete de Dumas (voce : Georges Milton) ; Pentru a visa de Paul Maye (voce: Jeanne Aubert); Vals de Nenoir (voce Lucien Baroux. 14.00 : Radio jurnal. 14.20 : Doina Suchici (acordeon) acomp. de taraf ; Muzică românească; Uite aşa ; Hai la flori de Doina Suchici şi Troaca ; Spune, spune moş bătrân. Lelea dracului mai eşti ,şi Mă uitai printre uluci; Sârba cucoanelor; Pe deasupra casei mele şi Leliţă Ioană ; La casa cu trestioare, Ţărăncuţa de Vasilescu, O horă ca'n Sineasca şi Foae verde măr domnesc. 14.40 : N. Cucu (xilofon) : Clopotul meu, polca mazurca de Bode' Vais capriciu de Bode ; Mica maimuţă, polca de concert de Bode. 15.00 : Radiofonice ; Publicaţii; Varietăţi. RADIO ROMANIA 19.00 : Ora. Mersul vremii. 19.02 : Cronica artistică. 19.17 : Cântece galante (discuri) Cântece franceze din sec. 16-lea ; Ariette de Cloris de Lulli (voce : Yvonne Printemps) ; Ofrandă de Reynaldo Han (voce : Vanni- Marcoux) ; Violeta de Scarlatti (voce: Maria Cugliermetti) ; Cantatille de Lance (voce Vanni-Marcoux); Era în Aprilie de Pedrell (voce: Armand Crabbé); Vilanelle de Gane (voce : Yvonne Guillet) ; Spune-mi dacă sunt frumoasă (voce Yvette Guilbert); Granadinas de Calleja (voce : Tito Schipa). 19.50 ; Radio jurnal în limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 20.00 ; Icterul (gălbinarea) de Prof. Dr. C. Bacaloglu. 20.15 : D-ra Lisette Dima şi George Ştefanovici (voce) şi Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski : Arie din „Traviata” act. II de Verdi (voce : George Ştefanovici); Duet din „Rigoletto” de Verdi (voce: D-ra Lisette Dima şi George Ştefanovici); Arie din „Rigoletto’de Verdi (voce: D-ra Lisette Dima); Arie din „Rigoletto” act. III de Verdi (voce : George Stefanovici) Arie din „Lakmé” de Delibes (voce D-ra Lisette Dima). 20.45; Radio jurnal (I). 21.00 : ISTORIA DANSULUI : (V)Balurile în sec. XIX-leaOrchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski : Cuvânt explicativ ; Exemplificări muzicale. 22.10 ; Radio, jurnal (II), Sport. 22.30 ; Sextetul vocal „Cotroceni” . Cântece româneşti : Rujiţa de pe răzor de Vidu ; Primul ordin de Vasils Popovici; Leana de G. Călinescu ; Sus opincă de Vidu ; Dor de crâng de Filip Lazăr ; Bată-mi-te bătrâneţe d® Sabin Drăgoi ; Foaie verde de trifoi de Timotei Popovici ; Ilenuţa de Vidu. 33.00 : Cântece care au făcut ocolul pământului (discuri) ; Comoara-vais de Johann Strauss şi Barcarola din „Povestirile lui Hoffmann” de Offenbach; Torna a Surriento de De Curtis şi Funiculi. Fuinicula de Denga (voce: Gino Ruggiero) ; Melodie din „Rose Mărie” de Frimi (voce : Jeanette Mas Donald şi Nelson Eddy); Porumbița de Vradier,, , Ramona de Gilbert; Stephanie gavată de Czibulka ; Rio Rita de McCarthy; Două cântece din filmul „Sonny boy” de Al. Jolson (voce : Al. Jolson) ; Lady divine de Kountz ; Farmecul sirenelor, vals de Waldtenfeld. *23:45 : Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză şi italiană. 212.6 RADIO CHIŞINĂU 20 Kw. 14.00 : Ora. Concert de prânz. Mu- • zică, din filrje (discuri) ; Vals din „Irezistibilul” de Doste; Două melodii din filmul „Preţul unui sărut” din Kammer (voce: José Mojica); Două cântece din „Varietăţi” de Whiting (voce : Dick Powell); Vals şi Serenadă din „Tarantella” de Frimi; Slowfox din „Casa Manana” de Brake şi Fox din „Manhattan” de Byron. 14.30 : Radio jurnal: închiderea emisiunii de prânz. 21.30 : Concert de seară. Violrişti şi Violoncelişti celebri (discuri) ; Te Deum de Haendel (vioară : Yehudi Menuhin) ; Allegro din „Sonata in la major” de Boccherini (violoncel : Pablo Casals); Frumosul Rosmarin de Kreisler (vioară: Fritz Kreisler) Grave din „Concertul pentru violoncel in re major de Tartini (violoncel : Gaspar Cassado); Dans slav No- 2 de Dvorak (vioară : Vasa Prihoda) 21.30 : Concert de pian Simeon Cogan : Sonata Op 53 de Beethoven dedicată Contelui Waldstein. 21 40 : Muzică distractivă (discuri) Scrisoare de adio tango de Lesso- Valerio ; Melodie populară tahitiană ; Melodie spaniolă de Alvarez (voce : Estrellită Castro) ; Veselie in munți de Ferras ; Cântec hawaian de Winkle; Ti-Pi-Tin, fox de Grever. 22.00 : Radio jurnal: închiderea emisiunii.