Curentul, mai 1940 (Anul 13, nr. 4387-4417)

1940-05-01 / nr. 4387

! Preţurile lemnului la export Mercuriale pentru micii fabricanţi de lemnărie Din cauza scumpirii manei de lu­cru, a materialelor de uzină, sarci­­nelor fiscale şi a majorării tarifului pe C. F. R, preţurile lemnului de construcţie au suferit in ultimile pa­tru luni majorări destul de mari. Aceste majorări reprezintă cea. 30 la sută din preţurile cotate in De­cembrie 1939. Preţurile diferitelor sortimente de lemnărie destinate pentru export, sunt fixate de către Asociaţia Indus­triilor Forestiere din România, secţia Forestieră U. G. I. R. Aceste preţuri au fost revizuite ori de câte ori condiţiunile conjunctura­­le s’au schimbat. Ultima revizuire s'a făcut la înce­putul lunei Martie a. c„ când s’au majorat preţurile fixate la 11 Ia­nuarie a. c. Dăm mai jos preţurile fixate, prin listele de preţuri minimale din 11 Martie a. c„ pentru principalele sor­timente de lemnărie, exportate în ţă­rile din Bazinul Mediteranean : CHERESTEA DE BRAD Egipt, specificaţie de 4 m. 3.100—3.200 lei m. * c. In situaţia actuală, când preţurile sunt supuse la majorări continue, provocate de nouile taxe şi majorări de transporturi, a mânei de lucru, etc., Asociaţia Industriilor Forestiere din România a luat câteva măsuri cu totu­l salutare pentru a pune 1® adă­post pe exportatorii ce nu sunt o­­rientaţi asupra mersului pieţii lem­nului şi a împiedeca pe importatori şi intermediari de a specula conjunc­tura lemnului. Faţă de majorările continue ale preţurilor, contractele de vânzare ce se închee astăzi se vizează de Asocia­ţia Industriilor Forestiere, după ur­­m­ătoarele norme : 1. Plata in dolari liberi. - 2. Preţurile sunt valabile pentru vânzări până la 15 Mai a. c. şi pen­tru livrări până cel mai târziu la 31 Iulie a. c. S. Preţurile sunt fixate pe baza : ~2V1 m. 2.400—2.450 Mozelli de 4 m. 3.000—3.100 lei m. c. scurtătură le/1 lei m. c. Siria şi Palestina specificaţie de lei m. c. Grecia cl. IV-a lată cl. V-a lată cl. IV/V-a lei m. c. Turcia specificaţie lei m. c. dulaipi de, 38 m­c. CIOPLITURA DE BRAD Copii­tură pt. Egiipt 2.650—2700 lei cioplitură pt. Grecia 2.300—2.350 lei m. c - - LEMN ROTUND PENTRU FABRICA tpi­u şi arin 3.450—3.500 lei m. c. plop 3.250—3.300 lei m­. c. Cherestea de fag 4.000—4.350 lei m. c. . Preţurile se înţeleg sob porturi dunărene, din cari am scăzut scontu­rile şi comisioanele uzuale, de­­sig. 1­852 lei taxa de export, de 5 la sută cifra de afaceri de 1 la sută tarif de transport în vigoare la 1 Aprilie a. c. Dacă aceste elemente de preţuri se vor modifica în plus sau minus, sau dacă se vor înfiinţa ta­xe nou, până la epuizarea contractului, exportato­rul e obligat să adauge în factură în plus sau în minus diferența­­ respec­tivă. Această clauză face parte inte­grantă din contract. 4. Pentru contractele existente vi­zate de U. G. I. R. până la 9 Martie a c. și executate după 15 Aprilie a. c. s-a luat dispoziţia ‘ de a fi facturate la preţurile listei din 11 Ianuarie a. c., majorate, cu 15 la­ sută. In aceste preţuri sunt­ cuprinse toate sarcinile survenite, după 1 Ianuarie a. c. până astăzi, plus majorarea de fracht ce se va aplica dela 1 Aprilie a. c. 5. Contractele se închee sub rezer­va aprobării organelor în drept din România. Obligaţiunile contractuale de mai sus, impuse de Asociaţia Industriilor Forestiere din România, , sunt mai mult decât necesare, deoarece , dau posibilitatea fabricanţilor, care nu au putut prevedea conjunctura favorabilă a lemnului, să beneficieze în parte de nouile preţuri urcate; împiedecă pe importatori şi in­termediari de a achiziţiona ro­rfuri la preţuri reduse pentru a le expor­ta mai târziu când preţurile se vor urca din nou. UN REZUMAT: Preţurile sunt ferme şi prezintă tendinţa de a fi majorate ca o consecinţă a cererilor mari ce vin din afară. Fabricanţii de lemnărie, în intere­sul lor propriu, nu trebuie să accepte a vinde decât cantităţi mici de lem­nărie, cu termene scurte de livrare şi numai la preţurile zilei şi cu pre­vederea în contracte a clauzelor de mai sus. VASILE C. FILIP m. c. 1­­4 m. 3.050--3.100 3.400—3.450 leim. c. 3.200—3.250 leim. c. Înguste 2.950--3.000 de 4 m. 3.000--3.050 cm. 3.700—3.750 lei Clauze nouî pentru executarea contractelor ANUL XIII, No. 1387, Miercuri 1 Mai 1848 Ghrexitul RUINILE CAPITALEI O adevărată catacombă în pivniţele căreia, şi-au stabilit împărăţia şobolanii Aţi cetit, sau aţi auzit vreodată des­pre subteranele Parisului sau ale Londrei ? Descrise cu măestrie de Victor Hu­go în romanul său ,,Mizerabilii“ şi cu destul pitoresc de Pontlan du.Terrail­an „Misterele Parisului“, aceste sub­terane, adevărate catacombe, sluţeau drept loc de refugiu pentru răufăcă­tori şi vagabonzi. Intrând pe brânci, prin gura canalului de scurgere a tot cea ce oraşul aruncă, acei cari fugeau de lege şi de rigorile ei, se aflau în siguranţă aci, având drept singuri tovarăşi şobolanii. Atât la Paris cât şi la Londra, a­­ceste subterane, au rămas încă, dar intrările şi ieşirile lor au fost încon­jurate de grilajuri cari fac imposibilă pătrunderea cuiva înăuntru. Spre deosebire de capitalele Fran­ţei şi Angliei, Bucureştii au astăzi un soi asemănător de catacombe, aşezate în chiar centrul oraşului. Vă propunem o vizită prin partea locului, cetitori, îşi înalţă faţada sumbră şi mân­cată de carii, în plin centrul Bucu­reştilor şi deşi nu-i decât o ruină, continuă să existe, necunoscând alt târnăcop decât pe acel al pompieri­lor. . . . Târnăcopul primăriei a menajat-o mereu, a lovit fără milă în dreapta şi nu­ stâ­nga ei, insă niciodată n'a n­­tins-o, deşi ea constituie o „bătrâ­nă“ ciudăţenie pentru Capitală, un contrast isbitor pentru cel mai ne­exersat sau îngăduitor ochi. Aşezată la una dintre cele mai frecventate artere ale­ oraşului — Bulevardul E­­lisabeta — este ocolită în timpul, zi­lei până şi de razele soarelui care caută parcă să se ferească, să fugă de atingerea ei. Noaptea, când reclamele luminoase dibaci orânduite şi meşteşugit colo­rate, scânteie pretutindeni in jurul ei, ea rămâne cufundată în besnă, neagră şi severă profilându-şi silueta de închisoare, crenelată de incendiu. Ai zice că nu-i locuită de nimeni, că nimeni nu se mai încumetă să-i calce pragul, nimeni decât cireada de şobolani cari şi-au stabilit aci împără­ţia. De-ţi vine pofta să faci­ câţiva paşi in ceea ce a fost odată intrarea prin­cipală, haliul unui teatru, dacă te adânceşti în interiorul ei, este impo­sibil ca să­ nu dai fuga, înapoi, cu­prins de spaimă şi ameţit de mirosul igrasiei şi putregaiului. Cititorii vor fi ghicit desigur că-i vorba despre clădirea, despre „pala­tul“ Eforiei spitalelor civile, care ca o măsea găunoasă stă încă înfiptă în „gingia“ străzii, alături de cele­lalte clădiri. Incendiul care a distrus o parte din ea, acum vreo trei ani, prilej cu care şi-au găsit sfârşitul două oa­meni, a lăsat urme adânci, urme pe care timpul şi intemperiile le-au a­­dăncit şi mai mult. UN ALT ASPECT MAI HÂD Dacă faţada principală este aşa cum am descris-o, cea dosnică este cu ne­putinţă de descris, încercăm totuşi: Privită din prelungirea străzii Doamnei, clădirea Eforiei Spitalelor civile face impresia localului unei pulberării distrusă de explozie. Acoperişuri smulse, lăsând să se vadă muşchiul verde-roşcat al cără­mizilor roase de ploi, pereţi şi boite, dărâmate în parte, strâmbe şi hâde zac înconjurate de o „garnitură“ al­cătuită din moloz, gunoi şi resturi de acoperiş şi sticlă. E VIAŢA TOTUŞI.. Un coş scund şi murdar, fumegă doar scoţând un fum negru şi rău mirositor. El singur mai trădează viaţa acestei ruine. Este vorba de „bageacul" băilor Eforiei, instalate in pântecele acestei paragini. Două curţi adânci şi înguste flan­chează de o parte şi de alta, acest imens amalgam de cărămizi, tablă, gunoi, moloz şi ţăndări de sticlă. Două curţi pline de noroi şi întu­necoase in cari ţi-e teamă să pă­trunzi. % 4. *'*&' âMr'TWl Unde hoţii şi prăpădul, domnesc Deunăzi, un îndrăzneţ spărgător, datorită faptului că totul este părăsit şi clădirea nu mai are nicio uşă sau fereastră care să se mai ţie în ţâţâne, a pătruns in biurourile Eforiei, fu­rând aproape două milioane lei.­­ Acum câteva zile caloriferul defect al „imobilului" (nici nu bănuiam că mai există calorifer­ici) a provocat un inceput de incendiu care a atras intervenţia pompierilor. Conştiincioşi aceşti oameni sunt da­tori să apere de prăpădul flăcărilor nu numai imobilele sănătoase ci şi şandramalele. Pentru a-şi face dato­ria, ei au pătruns într'una din curţi şi apoi în subsolul Incendiat, adevă­rată catacombă. Moto-pompa care a pătruns în curtea desfundată a fost scoasă cu mare băgare de seamă in stradă şi cu multă greutate. Imagini aevea la lumina reflectoarelor La lumina reflectoarelor ei, solda­ţii purtând furtunul şi târnăcoapele in spinare, păreau adevăraţi monştri adâncindu-se în caverne. Suliţa lu­minai acestor reflectoare ne-a îngă­duit să vedem fugind nebună de spaimă şi „chiţăind“ cireada de şo­­bolani „durdulii“, singurii locatari ai acestor subsoluri, cu coridoare îngu­ste, umede şi întortochiate, mai abi­tir decât subteranele Parisului. ■ Focul a fost stins. Primejdia fiind înlăturată, pompierii­­ au plecat. Li­­niştindu-se „atmosfera“, rozătoarele cenuşii şi hâde s’au întors în împără­ţia lor, de unde cine ştie când şi cine — poate din nou focul — le va tul­bura liniştea... P. Polychroniade Dela Asoc. Făuritorii României Mari La catedrala foştilor luptători Biserica Răzvan s’au oficiat proho­dul şi Sf. înviere. Au participat membrii şi membrele asociaţiunei cu drapelul. Părintele Vasile Fussu a predi­cat, arătând că Mântuitorul Isus Cristos suferind pentru creştinism a propovăduit­ pacea ! D. locot. invalid Vasile Costescu prin ruga sa a cerut Mântuitorului ca ţara românească să fie ferită de foc, iar poporul să fie unit în jurul Tronului şi M. S. Regelui In ziua de Paşte o delegaţie for­mată din doamnele voluntare F. R. M. dimpreună cu d-na Anetta Ma­­teescu preşedintă şi d. dr. N. Ha­­mat preşedintele Federaţiei Naţio­nale a foştilor luptători, s’au dus la spitalul militar Regina Elisabe­­ta, unde au împărţit soldaţilor bol­navi, cozonaci, ouă roşii, alimente şi ţigări. D. dr. col. comandantul spitalu­lui asistat de d-nii ofiţeri medici, au mulţumit delegaţiei pentru fru­mosul gest. D. George P. Trifan preşedintele central al asociaţiei Făuritorii Ro­mâniei Mari, a redactat o frumoasă urare de însănătoşire care a fost împărtăşită tuturor ostaşilor sufe­rinzi. — ioioioio­oloioxoi— A murit industriaşul german Karl Bosch BERLIN, 28 (Rador). — A­­genţia DNR transmite : Cunoscutul industriaş german Karl Bosch a încetat din viaţă la Heidelberg, în vârstă de 65 ani. In cursul marelui războiu el a organizat în foarte bune condiţiuni fabricarea nitrogenului, iar ulterior fabricarea carburanţilor sintetici. Karl Bosch a fost timp de mulţi ani preşedintele consiliului de ad­ministraţie al concernului I. G. Farben Industrie. In anul 1937 a fost numit preşe­dinte al societăţii Kaiser Wilhelm pentru încurajarea ştiinţelor. Fuehrerul l-a numit șef al eco­nomiei de războiu. -----oxoxoxox^xoxoxoxo-----­ Vas ciocnit de o mină lângă coastele Suediei STOCKHOLM, 28 (Rador). — Un vapor a cărui naţionalitate nu este precizată încă s’a ciocnit Sâmbătă după amiază de o mină, în apropie­re de vasul-far dela Drogden, si­tuat la vest de Oeresund. Vaporul s’a scufundat imediat. Din vina unui barcagiu nepriceput, patru femei s’au înecat în apele Someşului ILEANDA 29: — Zilele trecute s’au înecat în râu! Someş, femeile Irina Rus, Veronica Rad, Ana Rad şi Tere­zia Rus, originare din comuna Cliţ- Someş, care voiau să treacă Some­şul cu o barcă în apropierea comunei Cuciulat, pentru a se înapoia la Cliţ. In barcă se mai găseau, în afară de aceste patru femei, şi tânărul Augus­tin Neagota, conducătorul bărcii pre­cum şi femeia Iu­iana Vase. Nenorocirea s’a­ întâmplat din vina tânărului Augustin Neagota, care nu ştia să vâslească destul de bine, iar apa fiind mare barca a putut fi răs­turnată cu multă uşurinţă de va­luri. La faţa locului a sosit imediat d. jand. plut, Traian Dinuţ, şeful pos­tului de jandarmi Lozna, care a dat primele ajutoare victimelor. A mai sosit apoi şi d. Ion Boroş, şeful secţiei de jandarmi Ileanda, pentru a putea slabi­­ împrejurările în care s-a în­tâmplat nenorocirea. Până în prezent au fost pescuite cadavrele femeilor Terezia Rus de 15 ani și Ana Rad de 12 ani. Barcagiul și femeia lui Oana Vase au scăpat cu viață înotând vreo 800 m, reușind astfel să ajungă la mal. is . In comuna Ungureni-Someş au căzut pradă sinism­Uni 19 gospodării DEJ, 29.­­ Comuna Ungureni (Someş) este situată în partea de nord a judeţului nostru, la poalele munţilor „Ţibleş“ pe Valea Ungu­renilor şi este una dintre cele­ mai sărace comune din judeţ. Locuitorii acestei comune, în mare parte îşi câştigă existenţa muncind pe la diferite întreprin­deri din Ardeal, astfel că o însem­nată parte dintre locuitorii ei, se reîntorc la căminele lor de două ori pe an, la Crăciun şi Paşti. Fiind aşezată la o depărtare de 25 km. de centrul plăşii Lăpuş, pe o văgăună uitată şi părăsită de lu­me, comuna Ungureni, în tot cursul existenţei ei a suferit mult din această pricină. Soarta vitregă — parcă a voit să se răzbune şi de astă dată — în ajun de sărbătoare împotriva aces­tor locuitori paşnici, însă de o să­răcie ce iese din comun. In seara zilei de 25 Aprilie 1940, locuitorul Ungur Teodor, după cum se bănueşte, şi-a adunat crengile şi alte rămăşiţe din grădină, într’un loc, şi ca de obiceiu, le-a dat foc. Intre timp s’a abătut asupra co­munei un vânt puternic, însăşi co­muna fiind aşezată într'un loc expus curenţilor, care a dus scântei, aprin­­zându-se astfel locuinţa sa şi de a­­colo flăcările au trecut la o şură şi grajd şi casele învecinate, în majo­ritate acoperite cu stuf. Incendiul s’a întins asupra unei însemnate părţi din comună, mistuind un nu­măr insemnat de case, până la te­melii. In timpul incendiului, proprietarul fabricei, d. Petru Elingher, se afla la clinica din Cluj, unde este internat şi azi, fiind grav bolnav. LA LIPCANI LIPCANI, 29. — Eri la ora 7 dim., la locuitorul Psinişca Trofim, din comuna Romăncuţi, a isbucnit un mare incendiu, în următoarele împre­jurări : Pe când s’au adunat mai mulţi locuitori pentru a toca paie pentru nutreţul vitelor, acesta având o ma­şină cu motor, de tăiat paie, la un moment dat, din neglijenţa mecani­cului, paiele dela motor au luat foc şi în câteva clipe a fost cuprins­ în­tregul acoperiş al şopronului, care era acoperit cu paie. Nu s’a putut lua nici o măsură ţie localizarea incendiului, deoarece fo­cul a fost foarte puternic şi n’a du­rat decât o jumătate de oră, în care timp a ars maşina şi întreg acoperi­şul, distrugând şi motorul în cea mai mare parte. Pagubele se ridică la o sumă foar­te considerabilă. 19 gospodării distruse şi 20 familii fără adăpost Din cauză că locuitorii din comu­nă se găseau la munca câmpului, fo­cul nu a putut fi localizat. S’a dat imediat alarma şi s’au anunţat au­torităţile din comuna Tg. Lăpuşului, pentru a veni în ajutorul sinistraţi­lor. Este de menţionat că autorităţile administrative din centrul de plasă nu prea s’au sinchisit de acest dezas­tru, astfel că la faţa locului a ajuns mai întâi şeful secţiei de jandarmi din Tg. Lăpuş, plut. major Răileanu Eftimie, însoţit de şeful postului de reşedinţă, Corpodeanu Ioan, care, văzând pericolul ce ameninţa întrea­ga comună, a adunat pe toţi locuito­rii ce se mai aflau, şi după o mun­că supra­omenească, la ora 12 din noapte a putut localiza incendiul. Bilanţul acestei neno­rociri este­ 19 case dis­truse de incendiu, 20 de şuri şi grajduri, 3 vite arse de vii precum şi mai mulţi porci. Nu s’au pu­tut salva decât vieţile o­­meneşti. Pagubele se ridică la un milion lei. Cercetările continuă. a. c. Violent incendiu la Anieş-Nâsăud A ars fabrica de cherestea. Pagube de peste un milion lei BISTRIŢA, 29. — Un violent in­cendiu s’a declarat deunăzi în cătu­nul Anieş, ce depinde de fruntaşa comună grănicerească Maieru, din judeţul nostru. A ars complect fabrica de cheres­tea, proprietatea d-lui Petru Elin­­gher din Rodna. Fabrica nu era asigurată. Pagubele sunt evaluate la suma de peste un milion lei. CUM A IZBUCNIT INCENDIUL Focul a izbucnit la ora 5 dim. El a luat naștere de la cuptorul locomoti­vei, din rumeguşul de ferestrău, cu care se alimenta locomotiva. La ora 1 noaptea, după încetarea lucrului la fabrică, fochistul care condusese locomotiva n’a luat nici o măsură de prceauţiune. Rumeguşul de ferestrău din faţa cuptorului nefiind curăţit, iar în cuptor focul fiind la mare presiune, rumeguşul a luat foc. Paznicul de noapte, Damian So­­meşan, care avea însărcinarea de a arunca apă peste rumeguşul dinain­tea cuptorului şi a-l mătura, precum şi a supraveghea stingerea focului din cuptor, a neglijat să o facă, lă­sând totul la voia întâmplării. Flăcările au cuprins cu repeziciu­ne întreaga clădire. Fiind alimentat de un vânt puter­nic, s-a întins şi la celelalte între­prinderi forestiere din apropriere, precum şi la materialele de cheres­tea. Alarmată, întreaga comună, şeful postului de jandarmi din Maieru, plutonierul Ioan Călin, care a venit la faţa locului, împreună cu o echipă de oameni şi o pompă de incendiu, neputând localiza focul, cu toate sforţările făcute, şi ameninţând să cuprindă gara şi întreg satul, a ce­rut imediat, telefonic, ajutorul pom­pierilor din târguşorul Rodna şi co­muna Sângeorz-Băi, cari, veniţi şi ei, cu ajutorul premilitarilor din aceste localități, după o muncă istovitoare, au isbutit a localiza, cu mare greu­tate, incendiul. «. Dezastrul inundaţiilor din colonia colonel Paulian judeţul Satu-Mare SATU MARE, 29. — După gerul năprasnic al iernii, am­ urmat ză­pezi mari, acoperind câmpurile cu straturi groase de zăpadă de peste 70—75 cm., iar prin unele părţi, straturile au devenit adevărate troiene. In urma acestor zăpezi era şi fi­resc ca apele râurilor şi văilor să se umfle, inundând în câteva zile terenuri arabile, case şi în sfârşit tot ce le stă în cale. însăşi oraşul Satu Mare era pe cale să fie ameninţat, pentru că a­­pele râului Someş s’au revărsat din albia sa, făcând ravagii mari în câteva cartiere dela periferie. N’a existat aoriană sau colonie din acest judeţ să nu fi suferit de pe urma inundaţiilor, dar cea mai tristă soartă a avut-o colonia co­lonel Paulian. AICI A FOST CÂNDVA O CO­LONIE ! întreaga colonie este astăzi o mlaştină. Zăpezile au umflat apa canalului Homorod împreună cu şanţurile ce duceau apa comunei Doba, Sătmărel şi a. Apa toată s’a scurs pe vatra şi terenurile de cultură ale comunei şi odată cu revărsarea canalului Homorod întregul câmp a luat as­pectul unui imens lac iar popu­laţia a stat mai mult de trei săp­tămâni sub apă. D. prefect col. Simion Coman împreună cu d. ing. agr. Seb. Dă­­rămiuş şeful serv. agricol de la pre­fectura judeţului, s-ău deplasat la faţa locului luând urgente măsuri de salvare. Convoiul trist al coloniştilor cu puterile pierdute cari se profilau ca nişte umbre cu copiii în braţe alături de oameni bătrâni şi bol­navi ,a impresionat profund pe d. prefect col. Somion Coman. Casele se dărâmau una după alta, iar coloniştii au rămas fără produse agricole şi nutreţuri pen­tru vite, găsindu-se deci în cea mai mizeră situaţie. Pagubele provocate de inundaţii în afară de valoarea economiilor distruse, se ridică la peste un mi­lion lei. POSIBILITĂŢI DE REFACERE Dar ceea ce este mai dureros e tocmai faptul că nu sunt numai pagube mari la construcţii, ci şi la semănături ridicându-se şi aici la suma de­ un milion lei. In faţa acestei deplorabile situa­ţii cum­ se va clădi din nou colo­nia Paulian ? . Coloniştii în general sunt săraci lipiţi pământului şi n’au nici un mijloc de refacere. D. colonel Simion Coman pre­­fetcul judeţului a format un comi­tet sub auspiciile d-sale pentru strângerea fondurilor care vor fi destinate construirii caselor. Totdeodată se cere o insinuantă intervenţie la ministerul agricul­turii şi domeniilor serv colonizări­lor pentru a contribui cu un aju­tor de 500.000 lei din care se va aproviziona judeţul Satu Mare cu piatră, cărămidă sau material lem­nos necesar începerii construcţiei. Tot comitetul ar trebui să ia mă­surile necesare pentru a pune la punct­­urile canalului Homorod, iar în caz de pericol, întreaga co­lonie să fie înconjurată cu diguri corespunzătoare, asigurându-se în felul acesta scurgerea regulată a a­­pelor, sau în canalul Homorod, sau în apele Crasnei. Facem un apel călduros şi guver­nului care a dat 10 milioane pen­tru ajutorarea sinistraţilor, să aibă în vedere şi această ,oropsită colo­nie de la frontiera de nord-vest . -----zoxoxoxo^oxoxoxox---­ Informaţiuni Ministrul aerului şi marinei a dat o decizie prin care stabileşte maxi­mum şi minimum de echipaj la bord, pe vasele fluviale sub pavilion ro­mân sau străin, care circulă în portu­rile şi apele teritoriale. • Pierdut un portmoneu cu acte. Găsitorul este rugat să le aducă în şoseaua Mihai Bravu 95, pe numele Voiculescu Constantin. sau bună re­compensă. • Bresla patronilor meseriaşi din construcţii a ţinutului Bucegi cu sediul în b-dul Maria No. 28 in­vită pe această cale pe toţi mem­brii săi spre a lua parte în ziua de 1 Mai 1940, la sărbătorirea acesteia ce va avea loc la sediul breslei la ora 9 dimineaţa. • Curtea administrativă Bucu­reşti va avea sediul de la 2 Mai a. c. în calea Victoriei Nr. 31 etajul III. • Pictorul Constant Nicolaevici şi sculptorul Basarab Spartak­ a­­nunţă deschiderea expoziţiei în sala „Dalles“. Vernisajul la 1 Mm ora 11 dimineaţa. •­­ Miercuri 8 Mai a. c., ora 18, la Fundaţia Carol I, în cadrul ci­clului „Dobrogea Ţara Soarelor Răsare“, d. profesor Const. Moisil, membru al Acade­miei Române, va vorbi despre : „începuturile româ­nismului în Dobrogea“. • A doua conferinţă a d-lui prof. E. Gamillscheg, directorul institutu­lui german pentru ştiinţă, din Bucu­reşti, din ciclul celor patru confe­rinţe despre primele contacte ling­vistice între german şi roman, se va ţine în ziua de 11 Mai crt. la ora 18, în localul institutului, din str. Vasile Lascăr 43. • Eforia Generală I. O. V. F. L. a distribuit ca ajutoare de Paște, suma de lei 632.300 la­ 1145 invalizi, 3808 văduve și 225 orfani din război. 3­1 Trei accidente de circulaţie şi două nenorociri în jud. Prahova PLOEŞTI, 29. — D. G. Dumitres­­cu, funcţionar la depozitul de che­restea Rosnoveanu, din str. G-ral Dragalina 96, a plecat călare spre Brezoi. In dreptul rafineriei Vega, el a dat peste lucrătorul Constantin Nicolae, din corn. Cocoleşti, rănindu-l grav. După câteva ore, victima a în­cetat din viaţă. Funcţionarul Dumitrescu a fost a­­restat. Unde duce beţia Locuitorul Gheorghe Drăgănes­­cu, din corn. Buştenari, fiind în stare de ebrietate, s-a urcat pe casă pentru a mătura coşul. La un mo­ment dat, el şi-a pierdut echilibrul şi s-a prăbuşit la pământ, rănin­­du-se grav. Nebunia vitezei Maşina 3370 Pt., condusă de d. Teodor G. Petre, din Piaţa Obor 4, venind cu viteză, a tamponat au­tocisterna pompierilor din locali­tate. Maşina 3370 a fost complect distrusă, iar şoferul rănit uşor.­­ Pe şoseaua naţională Ploeşti- Bucureşti, în dreptul corn. Puche­­nii-Moşneni, s-a întâmplat un grav accident de circulaţie. O maşină neidentificată încă, mergând cu mare viteză, a lovit pe săteanul Tudor Avram, din sus­­numita comună, omorăndu-l pe loc. Se fac cercetări pentru identifi­carea maşinii. Făcând un pas greşit, un ţăran cade în apă şi se îneacă în corn. Mâneci-Ungureni, din ju­deţul nostru, s’a întâmplat o imprer­sionantă nenorocire. Locuitorul Nicolae Coman, zis So­lomon, venind de la biserică spre casă, la un moment dat, în timp ce trecea pe puntea de pe canalul pe care vin lemnele din munți, și-a pierdut echi­librul și a căzut în apă, unde a fost luat de curent și târit vre-o 500 me­tri, înecându-se. Cadavrul a fost pescuit,. Nu se mai primesc cereri de mobiliare pentru lucru Comunicatul No. 22 al Marelui Stat Major Marele Stat Major primeşte zilnic numeroase cereri de noi mobilizări pentru lucru de la diferite autorităţi ţării, care după urma inundaţiilor­­ civile, Instituţii, întreprinderi indlus­­a dispărut,­­ triale, agricultor,­, etc. Lucrările de mobilizare a teritoriu­lui fiind încheiate, nicio asemenea cerere nu va mai fi luată în consi­deraţie, sub nici un motiv

Next