Curentul, noiembrie 1940 (Anul 13, nr. 4571-4600)
1940-11-01 / nr. 4571
ANUL XIII No. 45?1, Vineri 1 Noembrie 1940 Cuvantul Arena politica inmmmmmmmmmmmmmmmmmmm SPIRITUL LIVRESC Sub acest titlu, d. I. Protopopescu, ministrul comunicaţiilor, scrie următoarele în oficiosul mişcării legionare: „Folosesc dinadins acest barbarism: livresc. Vreau să evidenţiez acea formaţie, deformată, a spiritului nostru înclinat să accepte mai curând slova tipărită decât însăşi realitatea. E drept că este cu mult mai simplu să reţii o noţiune enunţată decât să observi direct o realitate. Pentru această din urmă operaţie se cere putere de observaţie şi o sforţare care de multe ori este depăşită de comoditatea noastră. Astfel neglijăm să învăţăm a citi realităţile şi prin asta nu reuşim niciodată să le cunoaştem. Cu titlul de curiozitate citez un exemplu dintr-o mie. Cine vrea să ştie cum este o ceapă nu-şi dă osteneală să o taie şi să constate că e alcătuită din foi alternate, una groasă şi una subţire, învelite în o foae degenerată şi având nişte radicele. Nu face astfel fiindcă are la îndemână un dicţionar al limbii române la care dă fuga şi găseşte la cuvântul „ceapă“ — „legumă comestiblă“. Cât este de „legumă“ acest zarzavat nu insist. Dar ca un caracter distinctiv se adaugă elementul caracteristic „comestibilă“ care o deosebeşte de usturoi, de salată, de spanac, etc. Iată deci ce poate afla cineva din singurul nostru dicţionar al limbii române. Astfel stând lucrurile, trebue să ne gândim dacă nu e timpul să curmăm un rău care poate fi fatal. Fatal în toate încheeturile organismului nostru naţional aşa cum depozitele făcute de substanţe vătămătoare sunt dăunătoare organismului nostru. S’au depus, sedimentând uneori foarte adânc, o serie întreagă de false concepţiuni de care ne împiedecăm în orientarea noastră statală-în domeniul economic, în domeniul social, în cel cultural, în general în toate compartimentele vieţii noastre organizate. Refuzăm cu încăpăţinare să acceptăm realităţile de dragul unor teorii, care oricât ar fi de ademenitoare nu se pot substitui lor. Ştim că a refuza un loc comun, îndeobşte acceptat echivalează cu a fi revoluţionar. Da, acceptăm această caracterizare oricât de pejorativă i-ar fi nuanţa decât să sacrificăm o realitate care neglijată se va răzbuna. Aşa am făcut în trecut şi această neglijare s’a răzbunat cumplit. In această ordine de idei trebueşte reţinută tendinţa, aproape bolnăvicioasă, de a da năvală nebună la carte. Să precizăm. Nu la cartea în care se suimează experienţa de generaţii a vieţei. E vorba de acea carte care trebue să definească personalitatea, îndeobşte „originală“ a autorului. Să nu surprindă pe nimeni că Eminescu este cunoscut şi apreciat din multe studii critice dar cu atât mai puţine versuri frumoase sunt ştiute din el. Tot aşa cum foarte multă lume cunoaşte din lectură bisericile Moldovei de sus Este dureros de constatat cât de puţin este cercetată această secă a românismului mănăstirile bucovinene. Socotim ca o neapărată nevoe această redresare a formaţiunei noastre spirituale. Este o datorie a şcoalei româneşti şi o datorie a societăţii româneşti, a acelei societăţi care la orice informaţie întreabă cu o naivă nevinovăţie „Da’ unde ai citit asta?“. Să ne învăţăm a citi direct realităţile“. ION PROTOPOPESCU Au fost asigurate toate drepturile Statului asupra bunurilor Blank D. Vasile Beza a fost numit pe data de 28 octombrie a. c. administrator girant, în care calitate va face şi inventarul patrimoniilor blocate şi lovite de indisponibilitate şi va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea drepturilor statului asupra tuturor bunurilor declarate blocate şi indisponibile aparţinând S. A. Banca Marmorosch Blank & C., şi S. A. Banca Industrială, precum şi celor aparţinând d-lui Aristide Blank, conducătorul principal al numitelor instituţiuni. Statutul organic provzori de funcţionare al Casei M. S. Regelui Mihai I „Monitorul Oficial“ de ieri publică au să capete forma definitivă. Toate Statutul organic provizoriu de funcţionare al Casei Majestăţii Sale Regelui Românilor. Acest statut intră în vigoare la data de 35 octombrie 1940, cu titlu provizoriu, urmând ca până într’un regulamentele de detaliu ce urmează a fi întocmite de Mareşalul Curţii, pentru bunul mers al serviciului la Curte, se vor incadra In principiile cuprinse în noul statut. Comisiunea mixtă a schimbului de populaţie In ultima sa şedinţă Comisiunea mixtă romănă-bulgară pentru schimbul de populaţie a stabilit definitiv bazele programului de evacuare. Locuitorii de origină etnică bulgară supuşi schimbului şi domiciliaţi In Sud de calea ferată Cernavodă—Constanţa vor fi transferaţi cu căruţele, puţind face în acest scop mai multe drumuri dus şi întors; cei de la Nord de zisa cale ferată vor fi transportaţi respectiv pe Dunăre, cu calea ferată sau pe Marea Neagră, după cum se găsesc aşezaţi faţă de aceste trei artere de comunicaţie. Toate aceste transporturi (pe jos, pe apă sau pe calea ferată) vor începe cel mai târziu în jurul datei de 5 Noembrie 1940. Vitele (oi, boi, căci, bivoli, etc. cum şi caii nefolosiţi la transporturile cu căruţa) vor fi evacuaţi pe jos cu începere de la 1 Noembrie 1940. Autorităţile administrative au instrucțiuni formale să facă locuitorilor transferabili toate înlesnirile. Azi expiră termenul pentru declararea avocaţilor şi funcţionarilor evrei, din serviciul diverselor societăţi Se ştie că prin decretul lege No. 3487 din 1940, societăţile de orice natură au fost obligate de a declara până în seara zilei de 31 octombrie a. c. orele 18.30 pe avocaţii şi funcţionarii evrei licenţiaţi sau doctori în drept pe care îi au în serviciu, precum şi pe avocaţii de origină etnică română sau străină aflaţi în contencioase sau în consiliile de administraţie. Aşadar termenul de facere a declaraţiilor expiră astă seară neîndeplinirea obligaţiei de a face declaraţia, atrage ca sancţiune închisoarea dela 1—3 luni şi amenda până la 500.000 lei. Activitatea Comisiunilor Comisiunile de anchetă, de pe lângă Preşedenţia Consiliului de miniştri şi ministerul de justiţie comunică: Comisiunea pentru verificarea gestiunii şi administrarea soc. Române de Radiodifuziune a audiat în ziua de 29 Octombrie 1940, ca martor pe d. inginer Nicolae Caramfil, iar în ziua de 30 octombrie 1940 pe d. Gheorghe Dimitriu, subdirectorul general al „Creditului Industrial“ fost membru în consiliul de administraţie al soc. de Radiodifuziune. ★ Comisiunea pentru revizuirea proceselor politice şi sancţionarea magistraţilor vinovaţi a audiat pe d. colonel magistrat Romulus Hotineanu şi pe d. avocat Dimitrie Popa. ★ Comisiunea pentru controlul acordării şi întrebuinţării devizelor de Banca Naţională a României a audiat în ziua de 30 octombrie pe d. Victor Borcea şi Marin Cristea funcţionari la Banca Naţională a României. ★ Comisiunea de anchetă pentru portofoliul trecut la Stat a audiat până în prezent pe d-nii: Mihail Manoilescu, fost guvernator al Băncii Naţionale, Florin Zaharia, fost deputat de Iaşi, N. Bălănescu, fost administrator delegat, la Banca Naţională, C Stoicescu, administrator delegat la Banca Naţională, Const. Cantuniari, şeful serv. scont al Băncii Naţionale, Nic. Mihăilescu, fost şef al serv. scontului la Banca Naţională, Dumitru I. Dumitrescu, şeful serv. ordonanţării la Banca Naţională, Ilie Mocu, inspector general la Banca Naţională, C. Oprişan, şeful serv trezorerii la Banca Naţională, Ion Stănculescu, administrator delegat la Banca Românească. Noul regim vrea să purifice viaţa economică de evrei -----Hmnoista—„fuldowt.-Ficho“ publică un articol întitulat „Val de epuraţie evreiască“ din care extragem următoarele : „Lupta în curs începută cu un an înainte în Europa, va fi dusă în cele din urmă de două ideologii politice, dintre care una e pe cale de a se prăbuşi. Luptele din Polonia, Flandra şi Franţa, au schimbat faţa continentului, având efecte până şi în cele mai îndepărtate colţuri ale Europei. ,„Această transformare, determinată pe lângă victoria armelor intr’o mare măsură de dinamica revoluţionară a unei noui ideologii, a dat naştere, în afară de graniţa Puterilor Axei, la conflicte şi la mişcări de reînoire. De această nouă ideologie, ţine seamă şi epuraţia evreiască începută în Statele Sudestice. „Deşi trebue făcută o diferenţiere între Statele sudestice, nu e mai puţin adevărat că evreii trebuesc priviţi aici ca singurul factor economic, care domină industria, băncile şi creditul precum şi întreg comerţul. In România şi Ungaria au devenit chiar proprietari agricoli. „In România, evreii erau atotputernici chiar şi numai datorită legăturilor lor cu cercurile cele mai înalte, aşa fel, că după scurtul intermezzo al guvernului Goga, nici o primejdie părea că nu-i mai ameninţă. Restricţiile luate faţă de influenţa evreiască — în afară de exproprierea agricolă — erau măsuri de formă ce trebuiau să înşele marea massă a populaţiei. „Cu atât mai mari sunt acum problemele de care trebue să se ocupe guvernul Antonescu, cu cât preluarea puterii de către Garda de Fier s’a făcut întriun moment in care statul e pus în faţa unor probleme foarte greu de soluţionat în urma revizuirilor de frontieră. „Cu toate astea nu trebue să se pună la indoială elanul spiritual al gardiştilor, care sunt decişi să cureţe terenul. Numirea de comisari în întreprinderile cele mai importante dovedeşte că noul regim vrea să purifice viaţa economică de evrei. »Altă problemă care trebue luată urgent în considerare e dependenţa întreprinderilor de capitalul puterilor apusene deci al evreilor. Efectele politice ale acestei dependenţe, s-au făcut vizibile în ultimul an, dar niciodată în favoarea României. Cu toate că noua ordine radicală se referă tocmai la acest domeniu, ni se pare totuşi că cei ce cred că a sosit timpul unei românizări depline, depăşesc oarecum ţinta. Există o prea mare lipsă de specialişti experimentaţi precum şi o lipsă de mijloace financiare, ca să se poată renunţa, în cadrul epurării evreeşti, la ajutorul prietenilor pricepuți, ori ca să se poată trece peste interese streine, indiferent de ce natură ar fi ele“. Furnizorii statului cari nu şi-au Îndeplinit obligaţiile trebue să resuitue sumele de bani primate Furnizorii Statului cari primesc avansuri în contul furniturilor contractate, precum şi aceia cari primesc avansuri pentru a face instalaţiuni necesare şi cari n’au făcut la timp instalaţiile la cari s’au obligat, au datoria ca în fără de restituirea sumelor ce s’au acordat de către autorităţi furnizorilor, să plătească Statului o dobândă legală comercială la sumele primite. Pregătirea tehnică a şcolarilor Dispoziţiile ministerului educaţiei Ministerul educaţiei a trimis inspectoratelor şcolare judeţene următorul ordin: Urmând sugestiilor d-lui General Antonescu de „a se pune în studiu problema învăţământului cât mai practic la şcoalele primare şi chiar secundare, creindu-se, pe lângă acestea, expoziţii de aparate şi motoare scoase din uz (ceea ce nu implică cheltueli speciale) care vor fi explicate elevilor“, veţi da o circulară către toate şcoalele din judeţ ca să-şi procure, acolo unde se poate, orice fel de aparate vechi inutilizabile pe care le vor pune la dispoziţia elevilor pentru montare şi demontare, sub directa conducere şi supraveghere a învăţătorilor. Şcoalele vor fi obligate a face excursii, măcar trimestrial, la fabricile, uzinele şi atelierele de pe raza judeţului lor. La sate, li se vor explica elevilor motoarele dela batoze (mori de foc, maşini de treerat, maşini de scărmănat lâna şi cânepa etc.) dela maşinile de extras ulei, sau chiar cele dela lăptarii. Teatrul „REGINA MARIA“ Telefon 3.98.48 AZI LA OTI1 Duna nari sottest pop ! AZI la 8.30 Tlr0 SE LUSTRUESTE ! ----xoxoxoxo^oxoxoxox— Decoraţi cu ordinul „Virtutea Aeronautică" M. S. Regele Mihai I a conferit ordinul „Virtutea aeronautică“ de războini cu spade, în clasa Crucea de aur, următoarelor persoane din Aeronautica Regală: Sublocotenent observ. Ionescu Ioan. Sergent T. R., pilot, Maori Constantin. Aceiași distincție se conferă post mortem şi caporalului mitralier Zugrăvoiu Cristofor din Aeronautica Regală. «teioigx^s«aioia--- Directori de muzee pensionaţi Ministerul educaţiei naţionale, cultelor şi artelor a pus în retragere din oficiu, pentru limită de vârstă, pe data de 1 Februarie 1941, următorul personal administrativ de la muzeele din Bucureşti: d. Jean Al. Steriadi, directorul muzeului „Kalinderu“, d. Mişu Teişanu, directorul muzeului „Th. Aman“, d. Marius Bunescu directorul muzeului „Simu“, d. Al. Tzigara-Samurcaş, directorul muzeului de artă naţională „Carol I“, d. Octav Boguschi, conservator la muzeul de artă naţională „Carol I“ şi d-ra Zoe Tzigara-Samurcaş, preparatoare la muzeul de artă naţională „Carol I". -------XOXOXOXO^OXOXOXOX------- Profesor universitar nus in concediu din oficiu • D. Iorgu Iordan, profesor la facultatea de litere din Iaşi, a fost pus în concediu din oficiu, pe data de 1 Noembrie a. c., până la clarificarea situaţiei d-sale în învăţământ. ——xoxoxoxo-^oxoxoxox—— Rechemarea d-lui Victor Cădere D. Victor Cădere, ambasadorul României la Belgrad a fost rechemat în administrația centrală a ministerului afacerilor străine, pe ziua de 25 Noembrie 1940. —xoxoxoxo^oxoxoxox— Noul consul al României la Muenchen D. ing. Aurelian Bârsan, a fost numit consul onorific al României la Muenchen. ——oxoxoxox-^xoxoxoxo--- Un comunicat al direcţiei generale a teatrelor Direcţiunea generală a teatrelor, operelor şi spectacolelor aduce la cunoştiinţa d-lor întreprinzători de spectacole şi patroni de localuri, unde este program artistic, sau măcar cântă orchestre, că sunt obligaţi a avea în permanenţă la localurile, sau teatrele d-lor, autorizaţia de funcţionare a programului artistic sau a orchestrei, eliberată de această direcţiune generală a teatrelor şi spectacolelor. Neprezentarea autorizaţiei la controlul făcut de d-nii inspectori ai teatrelor expune pe d-nii întreprinzători de spectacole sau patroni de localuri la amenda prevăzută de legea teatrelor şi la retragerea dreptului de a mai avea program artistic în localul d-lor Autorizaţia direcţiunii generale a teatrelor trebue să se afle la biroul localului, spre a putea fi cercetată oricând de inspectorii teatrelor. Asasinii tinerilor legionari, îşi mărturisesc nelegiuirile (un „brelan“ de aşi: Niki Ştefănescu, Popescu-Jandarmul şi agentul Rămân. Audierea fostului colaborator al lui Vasile Parizianu Cercetările întreprinse de către Comisia specială de anchetă criminală de pe lângă înalta Curte de Casaţie, descoperă în fiecare zi noui nelegiuiri săvârşite de banda de asasini, care nu se dădea în lături dela nici o mârşăvie şi care avea ca prim scop distrugerea întregului tineret românesc, care alături de Căpitanul Corneliu Zelea Codreanu lupta pentru a scăpa ţara dela pierzanie. Fără nici o vină, fără nici o judeIn şedinţa de Marţi dimineaţă, comisia specială a audiat — in continuare — pe : maiorul Iosif Dinulescu, Niku Ştefănescu şi agentul Nicolae Găman, fost agent la siguranţa statului După aceştia au fost audiaţi: C. Popescu zis Jandarmul, fost agent de poliţie, delegat pe lângă generalul Gabriel Marinescu şi Nae Georgescu, fost comisar la siguranţa generală a Statului. Ultimul era omul de încredere al lui Niky Ştefănescu. El era însărcinat cu supravegherea şi arestarea legionarilor pe care stăpânul său îi socotea „periculoşi Statului“. Fără nici un ordin, fără nici un mandat de arestare, comisarul Georgescu era învestit cu „puteri discreţionare" de către Moruzoff şi Niky Ştefănescu, pentru a te ridica şi a te svârli în beciurile siguranţei. După audieri au avut loc o serie de confruntări între asasini Astfel au fost confruntaţi — pe rând, — maiorul Dinulescu, Niky Ştefănescu şi agentul Găman ,cu Popescu-Jandarmul şi comisarul Georgescu După arestarea lui Niki Ştefănescu Popescu-Jandarmul şi agentul Gîiman In numărul nostru de eri, am arătat că, comisia, stabilind completa vinovăţie, în asasinatele săvârşite împotriva legionarilor, a dispus arestarea lui Niky Ştefănescu, C. Popescu-Jandarmul şi agentul N. Găman. Dăm mai jos textele de lege în care au fost încadraţi cei trei asasini, cum şi o parte din faptele lor mârşave. ‘ Ştefănescu, pentru faptele prevăzute şi pedepsite de art. 137 al. 2 c. p. comb. cu art. 463, 464 pt. 1 şi 8 c. p., toate comb. cu art. 101 c. p.; C. Popescu zis Jandarmul, pentru faptele prevăzute şi pedepsite de art. 463, 466 pt. 1 c. p., comb. cu art. 121 comb. cu art. 463, 464, pt. 1 c. p. şi Nicolae Găman, pentru faptele prevăzute şi pedepsite de art. 463 şi 464 c. p. comb. cu art. 101 c. p. Niky Ştefănescu omul de încredecată, legionarii, erau ridicaţi în puterea nopţii de la căminuri, de lângă părinţi, soţii sau fraţi, de oamenii lui Moruzoff. Câţi dintre legionarii trecuţi prin beciurile siguranţei generale a statului şi cercetaţi de Moruzoff, Niky Ştefănescu şi Comp., mai sunt încă în viaţă? Şi câţi dintre puţinii cari au supravieţuit groaznicelor torturi, mai sunt oameni valizi pe, restul vieţii ? re al lui Moruzoff, s’a făcut vinovat de faptul de a fi executat ordine care constituiau o infracţiune, ordine prin care se cerea asasinarea legionarilor. Crimele erau săvârşite de aceştia cu premeditare, asupra mai multor persoane — fapt pedepsit de legile penale cu munca silnică pe viaţă. Al doilea casap al tineretului legionar, C. Popescu zis Jandarmul, este învinuit de crimă de omor, săvârşită cu premeditare şi pentru complicitate la omor. Cine nu-şi aminteşte de acest cretin care ajunsese umbra fostului prefect de poliţie. In graba de a fi pe placul şefilor, Popescu-Jandarmul şi-a scăldat mâinile în sângele nevinovat al martirilor legionari. Tot acest sinistru personaj a dat o mână de ajutor la asasinarea locotenentului N. Dumitrescu. Şi câţi alţi legionari nu şi-au dat sufletul în mâinile pângărite ale lui Popescu-Jandarmul, Agentul Găman a împuşcat 16 legionari Ultimul din acest „bretan“ de asasini ordinari, este fostul agent la siguranţa generală, Nicolae Găman. El a împuşcat odată 1 legionar iar altă dată 3 legionari scoşi din închisoarea Cluj, sub pretextul de a fi aduşi la Bucureşti. Tot din Închisoarea Cluj, Găman a mai împuşcat alţi 10 legionari. Şi în fine, ultima ispravă — descoperită deocamdată, — este asasinarea a doi aflaţi închişi în beciul siguranţei generale. Deocamdată astea sunt faptele puse în sarcina bestiilor asasine. Cercetările ulterioare, cari vor urma, cu siguranţă că vor duce la descoperirea a nouă fapte ale acestor nelegiuiţi. Audierea fostului comisar Dumitrescu, omul de încredere al lui Parizianu Comisia, a continuat ori cercetările începând de la ora 9 dim. întreaga şedinţă a fost ocupată cu audierea fostului comisar de la poliţia socială, I. Dumitrescu, principalul colaborator al lui Vasile Parizianu conducătorul — de eri — al poliţiei sociale. Audierea a durat timp de cinci ore. Fostul comisar Dumitrescu, a dat o declaraţie care pune în adevărata lumină pe fostul său şef Parizianu. Fără nici o pregătire intelectuală, lipsit de cel mai elementar simţ profesional, Parizianu, ajunsese — te miri cum ? — să conducă poliţia socială. Pentru a-şi menţine postul unde fusese cocoţat, nu se da în lături de la nici o nelegiuire. Şi el — ca şi ceilalţi netrebnici,— ordona arestarea şi schingiuirea legionarilor. Cules din pleava societăţii, Vasile Parizianu era de un sadism şi de o ferocitate cutremurătoare. Sandu D. Alte audieri şi confruntări ——- xoxexoxoâ^oxoxoxox— Noul conducător al atelierelor c. f. r.din Timișoara TIMIȘOARA 30. La marile ateliere CFR. din localitate a fost numit ca inginer inspector, conducător, d. ing. Zaharia, unul dintre cele mai valoroase elemente CFR.iste, care a activat până în ultimul timp, la atelierele din T. Severin. Noul director, a luat zilele acestea postul în primire. Arestarea şi cunoscut avocat din TIMIŞOARA, 30. Autorităţile poliţieneşti şi vamale din Curtici au arestat pe cunoscutul avocat timişorean dr. Francisk Haidu, care este totodată şi mare proprietar de imobile în localitate. Motivul arestării este că a comis spionaj industrial şi trafic de devize. La primele cercetări a recunoscut aceste fapte ce i se aduc. Adus sub stare de arest la parchet a fost îndelung audiat asupra repetatelor drumuri ce le făcea în străinătate. După cercetările de rigoare a fost pus în libertate. Totuşi arestarea lui a produs senzaţie în localitate. ZIUA ECONOMIEI Economisirea este o condiţie esenţială a activităţilor economice, de când există pe pământ asemenea activităţi. De la cei ce realizează venituri (economisirea presupune existenţa unui venit) nu se cere deci nimic nou, când se institue — azi ca în fiecare an — o Zi a Economiei, în care se stimulează constituirea economiilor. Dacă totuşi această Zi a Economiei se institue, este pentru că acum, mai mult decât oricând, constituirea economiilor are o importanţă decisivă pentru bunul mers al vieţii economice. Astăzi nu se mai poate lăsa îacă aprecierea şi bunul plac al particularului, câte economii strânge pentru a le pune la dispoziţia economiei naţionale. Aceasta este o latură nouă a chestiunii. Cetăţeanul care până acuma se gândea numai la sine, la familia lui, sau la alte scopuri personale, trebue, ba e chiar obligat, să se preocupe de economia naţională, adică de interesele generale ale colectivităţii. Trebue să o facă nu numai pentru că suntem în vreme de război — când nevoia de a ne limita consumul în favoarea trebuinţelor războiului este mai lesne de priceput, dar şi pentru că concepţiile economice au suferit modificări radicale; economia dirijată şi planificată presupune din capul locului o atitudine cu totul schimbată faţă de consumarea, respectiv economisirea veniturilor realizate de cetăţeni. înainte vreme, sub regimul individualist, statul nu formula faţă de cetăţeni asemenea revendicări. Viaţa economică se mulţumea cu cota economisită, adică cu partea din venit pe care cetăţeanul (împreună cu întreprinderile, şi în special împreună cu acestea) o păstra de bună voe necheltuită, neconsumată. Banca de emisiune exercita asupra acestor economii o oarecare influenţă pe calea politicii dobânzii, dar o făcea păstrând distanţa cuvenită faţă de alte obiective. Măsurile coercitive prin care statul obliga cetăţeanul să facă economie, se luau pentru raţiuni de politică socială, şi nu în cadrul unui plan general de activitate economică. Când dispoziţia de economisire a particularilor slăbea, stocul economiilor se micşora sau se epuiza. Atunci producţia bunurilor de investiţie descreştea, sau băncile extindeau creditele. Aceasta avea iarăşi anumite consecinţe; între altele, se ajungea — pe calea urcării preţurilor — la o economisire „forţată“. In alte epoci, se făceau prea multe economii, după cum se mai întâmplă încă şi azi în unele ţări cu industrie foarte desvoltată şi regim economic liberal, şi încă în mod constant, nu ca un fenomen trecător. Pentru statele Unite ale Americii — şi până acum câţiva ani pentru Anglia — se aduceau din sursele cele mai autorizate argumente ştiinţifice, cari arătau că acolo se economisea prea mult, cu alte cuvinte se cheltuia prea puţin, mai ales de cetăţenii cu venituri mari. După aceşti autori, trebuiau neapărat mărite veniturile din salarii, deci consumul, ca astfel să se poată face iarăşi mai multe investiţiuni — pentru care ar fi fost de ajuns în acest caz economii mai mici. In Statele Unite, problema devenise atât de acută, încât se poate spune că cunoscutul New-Dea, al lui Roosevelt şi-a tras — mai ales la început — o bună parte din ţeluri şi din mijloace din aceste stări de fapt. Fluctuaţiunile înregistrate in viaţa ecoAmintindu-ne aceste epoci şi aceste teorii, înţelegem mai bine întreaga deosebire dintre ele şi concepţiile şi trebuinţele vremii de azi şi ale ţării noastre. Constatăm în primul rând modificarea radicală care s’a produs in ţările totalitare, în funcţiunea statului faţă de procesul de producţie şi deci faţă de viaţa economică în genere. E drept că în era „intervenţionistă" concepţia ei liberalo-individualistă că statul e un „rău necesar“ îşi pierduse mult din prestigiu. îndemnurile la economisire porneau atunci din convingerea că păstrarea unei părţi din venit avea o mare însemnătate pentru bunul mers al vieţii economice. Dar rolul de conducător pe care şi l-a asumat statul tota- dar faţă de viaţa economică, n’ar fi fost irrimaginabil până acum. „Poziţia aceasta de conducător — constată „Frankfurter Zeitung“ — a sporit în mod considerabil atât misiunile statului însuşi, cât şi misiunile pe care acesta şi le atribue factorilor econocadru general de întindere considerabilă ; înlăuntrul acestui cadru s’au întocmit planificări şi obiective — politice,militare, sociale şi culturale, industriale şi comerciale — care au înlesnit în ultimii ani investiţiuni din ce în ce mai mari, — şi pe care ţările cu regim liberal nu le-ar putea realiza, nici cu sistemul lor financiar, nici cu cotele lor de păstrare lăsate la voia hazardului. Intr’un articol publicat cu ocazia Zilei Economiei, consilierul de stat Friedrich Reinhart (șeful grupei economice a Institutelor Bancare Private din Germania) spune cu multă dreptate : „Odată pacea asigurată, regiunile dobândite de Reich vor trebui contopite în marea lui comunitate economică, iar economia indigenă va trebui organizată în aşa fel, încât să poată face faţă poziţiei ce vom fi câştigate de centru al producţiei europene. Construcţia de locuinţe, noua sistematizare a oraşelor mari germane, construirea din nou sau extinderea reţelei drumurilor, etc., vor impune investiţiuni de proporţii colosale. Numai o laborioasă constituire de capitaluri va putea face faţă acestor misiuni“. La economisirea particularului pentru scopurile proprii se alătură deci — într’o măsură nebănuită până acum — economisirea pentru scopurile colectivităţii naţionale, întruchipate în organismul de stat. Tocmai de aceea, noţiunea „economisirii“ capătă azi o semnificaţie nouă şi o importanţă mult mai mare decât în trecut. nomică, în conjunctură, au fost de mici. Aceste misiuni alcătuesc azi un altfel totdeauna în parte reflexul, în parte cauza modificărilor survenite în dispoziţia de economisire a factorilor economiei. Observatorii conjuncturii urmăreau feromenele acestea — capacitatea şi dorinţa de economisire, consumarea şi epuizarea economiilor — cu luarea aminte a meteorologilor ce urmăresc vremea, — de care depinde toate, dar contra căreia omul nu poate face nimic, mulţumindu-se să se pună cât mai bine la adăpost, prin diverse măsuri preventive. STOP - TELEGRAMA - STOP A SOSIT IN BUCURESTI DIN ORIENT M-me ELLY GINZBERTG care a uimit o lume întreagă cu minunile ce le face, înzestrată de natura Cerească să descopere orice taină sufletească!! Spune exact totul.— Câţi ani trăiţi. — Cu cine vă căsătoriţi, şi dacă veţi fi fericiţi în căsătorie. — Descoper orice furt. Spun precis totul. SOARTA - DESTINUL şi NOROCUL ORICUI Nu PIERDEŢI OCAZIA, enntruliţi-vâ destinul PROVINCIA : Trimiteţi exact data naşterii şi timbre poştale lei 51 pentru ca cu prima poştă să primiţi descrierea viitorului şi tot ce vă interesează — de la naştere până la moarte STRADA CAMELIEI No. 28 - BUCUREŞTI CONSULTAŢII : ORELE 8 dimineaţa—E sears? Piaţa Matache Măcelaru (Doctor Botescu) Maşina 38 — 40 — 48 Tramvai: 3—6—12—24 Staţia Cameliei şi Piaţa Matache Măcelaru