Curentul, noiembrie 1940 (Anul 13, nr. 4571-4600)

1940-11-01 / nr. 4571

ANUL XIII No. 45?1, Vineri 1 Noembrie 1940 Cuvantul Arena politica in­­mmmmmmmmmmmmmmmmmmm SPIRITUL LIVRESC Sub acest titlu, d. I. Protopop­escu, ministrul comunicaţiilor, scrie urmă­toarele în oficiosul mişcării legionare: „Folosesc dinadins acest barbarism: livresc. Vreau să evidenţiez acea for­maţie, deformată, a spiritului nostru înclinat să accepte mai curând slova tipărită decât însăşi realitatea. E drept că este cu mult mai­ simplu să reţii o noţiune enunţată decât să observi direct o realitate. Pentru a­­ceastă din urmă operaţie se cere pu­tere de observaţie şi o sforţare care de multe ori este depăşită de comodi­tatea noastră. Astfel neglijăm să învăţăm a citi realităţile şi prin asta nu reuşim nici­odată să le cunoaştem. Cu titlul de curiozitate citez un exemplu dintr-o mie. Cine vrea să ştie cum este o ceapă nu-şi dă osteneală să o taie şi să constate că e alcătuită din foi al­ternate, una groasă şi una subţire, învelite în o foae degenerată şi având nişte radicele. Nu face astfel fiindcă are la înde­mână un dicţionar al limbii române la care dă fuga şi găseşte la cuvântul „ceapă“ — „legumă comestiblă“. Cât este de „legumă“ acest zarza­vat nu insist. Dar ca un caracter dis­tinctiv se adaugă elementul caracte­ristic „comestibilă“ care o deosebeşte de usturoi, de salată, de spanac, etc. Iată deci ce poate afla cineva din sin­gurul nostru dicţionar al limbii ro­mâne. Astfel stând lucrurile, trebue să ne gândim dacă nu e timpul să curmăm un rău care poate fi fatal. Fatal în toate încheeturile organismului nos­tru naţional aşa cum depozitele fă­cute de substanţe vătămătoare sunt dăunătoare organismului nostru. S’au depus, sedimentând uneori foarte adânc, o serie întreagă de fal­se concepţiuni de care ne împiede­căm în orientarea noastră statală-în domeniul economic, în domeniul social, în cel cultural, în general în toate compartimentele vieţii noastre organizate. Refuzăm cu încăpăţinare să acceptăm realităţile de dragul unor teorii, care oricât ar fi de ademeni­toare nu se pot substitui lor. Ştim că a refuza un loc comun, în­deobşte acceptat echivalează cu a fi revoluţionar. Da, acceptăm această caracterizare oricât de pejorativă i-ar fi nuanţa decât să sacrificăm o reali­tate care neglijată se va răzbuna. Aşa am făcut în trecut şi această neglijare s’a răzbunat cumplit. In această ordine de idei trebueşte reţinută tendinţa, aproape bolnăvi­cioasă, de a da năvală nebună la carte. Să precizăm. Nu la cartea în care se suimează experienţa de generaţii a vieţei. E vorba de acea carte care trebue să definească personalitatea, în­deobşte „originală“ a autorului. Să nu surprindă pe nimeni că Emi­­nescu este cunoscut şi apreciat din multe studii critice dar cu atât mai puţine versuri frumoase sunt ştiute din el. Tot aşa cum foarte multă lume cunoaşte din lectură bisericile Mol­dovei de sus Este dureros de con­statat cât de puţin este cercetată a­­ceastă secă a românismului mănăs­tirile bucovinene. Socotim ca o neapărată nevoe a­­ceastă redresare a formaţiunei noas­tre spirituale. Este o datorie a şcoalei româneşti şi o datorie a societăţii româneşti, a acelei societăţi care la orice informa­ţie întreabă cu o naivă nevinovăţie „Da’ unde ai citit asta?“. Să ne învăţăm a citi direct reali­tăţile“. ION PROTOPOPESCU Au fost asigurate toate drepturile Statului asupra bunurilor Blank D. Vasile Beza a fost numit pe data de 28 octombrie a. c. admi­nistrator girant, în care calitate va face şi inventarul patrimoniilor blocate şi lovite de indisponibilitate şi va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea drepturilor sta­tului asupra tuturor bunurilor de­clarate blocate şi indisponibile a­­parţinând S. A. Banca Marmorosch Blank & C., şi S. A. Banca Indus­trială, precum şi celor aparţinând d-lui Aristide Blank, conducătorul principal al numitelor instituţiuni. Statutul organic provzori de funcţionare al Casei M. S. Regelui Mihai I „Monitorul Oficial“ de ieri publică au să capete forma definitivă. Toate Statutul organic provizoriu de func­ţionare al Casei Majestăţii Sale Re­gelui Românilor. Acest statut intră în vigoare la data de 35 octombrie 1940, cu titlu provizoriu, urmând ca până într’un regulamentele de detaliu ce urmea­ză a fi întocmite de Mareşalul Curţii, pentru bunul mers al serviciului la Curte, se vor incadra In principiile cuprinse în noul statut. Comisiunea mixtă a schimbului de populaţie In ultima sa şedinţă Comisiunea mixtă romănă-bulgară pentru schim­bul de populaţie a stabilit definitiv bazele programului de evacuare. Locuitorii de origină etnică bulgară supuşi schimbului şi domiciliaţi In Sud de calea ferată Cernavodă—Constanţa vor fi transferaţi cu căruţele, puţind face în acest scop mai multe dru­muri dus şi întors; cei de la Nord de zisa cale ferată vor fi transportaţi res­pectiv pe Dunăre, cu calea ferată sau pe Marea Neagră, după cum se găsesc aşezaţi faţă de aceste trei artere de comunicaţie. Toate aceste transporturi (pe jos, pe apă sau pe calea ferată) vor începe cel mai târziu în jurul datei de 5 Noem­­brie 1940. Vitele (oi, boi, căci, bivoli, etc. cum şi caii nefolosiţi la transporturile cu căruţa) vor fi evacuaţi pe jos cu în­cepere de la 1 Noembrie 1940. Autorităţile administrative au in­strucțiuni formale să facă locuitorilor transferabili toate înlesnirile. Azi expiră termenul pentru declararea avocaţilor şi funcţiona­rilor evrei, din serviciul diverselor societăţi Se ştie că prin decretul lege No. 3487 din 1940, societăţile de orice natură au fost obligate de a declara până în seara zilei de 31 octom­brie a. c. orele 18.30 pe avocaţii şi funcţionarii evrei licenţiaţi sau doctori în drept pe care îi au în serviciu, precum şi pe avocaţii de origină etnică română sau străină aflaţi în contencioase sau în con­siliile de administraţie. Aşa­dar termenul de facere a de­claraţiilor expiră astă seară neîndeplinirea obligaţiei de a face declaraţia, atrage ca sanc­ţiune închisoarea dela 1—3 luni şi amenda până la 500.000 lei. Activitatea Com­isi­unilor Comisiunile de anchetă, de pe lângă Preşedenţia Consiliului de miniştri şi ministerul de justiţie comunică: Comisiunea pentru verificarea gestiunii şi administrarea soc. Ro­mâne de Radiodifuziune a audiat în ziua de 29 Octombrie 1940, ca martor pe d. inginer Nicolae Ca­­ramfil, iar în ziua de 30 octom­brie 1940 pe d. Gheorghe Dimitriu, subdirectorul general al „Creditu­lui Industrial“ fost membru în consiliul de administraţie al soc. de Radiodifuziune. ★ Comisiunea pentru revizuirea proceselor politice şi sancţionarea magistraţilor vinovaţi a audiat pe d. colonel magistrat Romulus Ho­­tineanu şi pe d. avocat Dimitrie Popa. ★ Comisiunea pentru controlul a­­cordării şi întrebuinţării devizelor de Banca Naţională a României a audiat în ziua de 30 octombrie pe d. Victor Borcea şi Marin Cristea funcţionari la Banca Naţională a României. ★ Comisiunea de anchetă pentru portofoliul trecut la Stat a audiat până în prezent pe d-nii: Mihail Manoilescu, fost guverna­tor al Băncii Naţionale, Florin Za­­haria, fost deputat de Iaşi, N. Bă­­lănescu, fost administrator delegat, la Banca Naţională, C Stoicescu, administrator delegat la Banca Naţională, Const. Cantuniari, şeful serv. scont al Băncii Naţionale, Nic. Mihăilescu, fost şef al serv. scontului la Banca Naţională, Dumitru I. Dumitrescu, şeful serv. ordonanţării la Banca Na­ţională, Ilie Mocu, inspector gene­ral la Banca Naţională, C. Opri­­şan, şeful serv trezorerii la Ban­ca Naţională, Ion Stănculescu, ad­ministrator delegat la Banca Ro­mânească. Noul regim vrea să purifice viaţa economică de evrei -----Hmnoista—„fu­ldowt.-Ficho“ publică un articol întitulat „Val de epuraţie e­­vreiască“ din care extragem urmă­toarele : „Lupta în curs începută cu un an înainte în Europa, va fi dusă în ce­le din urmă de două ideologii poli­tice, dintre care una e pe cale de a se prăbuşi. Luptele din Polonia, Flandra şi Franţa, au schimbat faţa continentului, având efecte până şi în cele mai îndepărtate colţuri ale Europei. ,„Această transformare, determina­tă pe lângă victoria armelor intr’o mare măsură de dinamica revoluţio­nară a unei noui ideologii, a dat naştere, în afară de graniţa Puteri­lor Axei, la conflicte şi la mişcări de reînoire. De această nouă ideolo­gie, ţine seamă şi epuraţia evreiască începută în Statele Sudestice. „Deşi trebue făcută o diferenţiere între Statele sudestice, nu e mai puţin adevărat că evreii trebuesc pri­viţi aici ca singurul factor economic, care domină industria, băncile şi cre­ditul precum şi întreg comerţul. In România şi Ungaria au devenit chiar proprietari agricoli. „In România, evreii erau atotpu­ternici chiar şi numai datorită legă­turilor lor cu cercurile cele mai înalte, aşa fel, că după scurtul in­termezzo al guvernului Goga, nici o primejdie părea că nu-i mai ame­ninţă. Restricţiile luate faţă de in­fluenţa evreiască — în afară de ex­proprierea agricolă — erau măsuri de formă ce trebuiau să înşele marea massă a populaţiei. „Cu atât mai mari sunt acum pro­blemele de care treb­ue să se ocupe guvernul Antonescu, cu cât prelua­rea puterii de către Garda de Fier s’a făcut întriun moment in care statul e pus în faţa unor probleme foarte greu de soluţionat în urma revizuirilor de frontieră. „Cu toate astea nu trebue să se pună la indoială elanul spiritual al gardiştilor, care sunt decişi să cureţe terenul. Numirea de comisari în întrepr­inderile cele mai importante dovedeşte că noul regim vrea să pu­rifice viaţa economică de evrei. »Altă­ problemă care trebue luată urgent în considerare e de­pendenţa întreprinderilor de ca­pitalul puterilor apusene deci al evreilor. Efectele politice ale a­­cestei dependenţe, s-au făcut vi­zibile în ultimul an, dar nicioda­tă în favoarea României. Cu toa­te că noua ordine radicală se re­feră tocmai la acest domeniu, ni se pare totuşi că cei ce cred că a sosit timpul unei românizări depline, depăşesc oarecum ţinta. Există o prea mare lipsă de spe­cialişti experimentaţi precum şi o lipsă de mijloace financiare, ca să se poată renunţa, în cadrul epurării evreeşti, la ajutorul prietenilor pricepuți, ori ca să se poată trece peste interese strei­ne, indiferent de ce natură ar fi ele“. Furnizorii statului cari nu şi-au Îndeplinit obligaţiile trebue să resuitue sumele de bani primate Furnizorii Statului cari primesc avansuri în contul furniturilor contractate, precum şi aceia cari primesc avansuri pentru a face instalaţiuni necesare şi cari n’au făcut la timp instalaţiile la cari s’au obligat, au datoria ca în fără de restituirea sumelor ce s’au acor­dat de către autorităţi furnizorilor, să plătească Statului o dobândă legală comercială la sumele pri­mite. Pregătirea tehnică a şcolarilor Dispoziţiile ministerului educaţiei Ministerul educaţiei a trimis ins­pectoratelor şcolare judeţene urmă­torul ordin: Urmând sugestiilor d-lui General Antonescu de „a se pune în studiu problema învăţământului cât mai practic la şcoalele primare şi chiar secundare, creindu-se, pe lângă a­­cestea, expoziţii de aparate şi motoa­re scoase din uz (ceea ce nu implică cheltueli speciale) care vor fi expli­cate elevilor“, veţi da o circulară că­tre toate şcoalele din judeţ ca să-şi procure, acolo unde se poate, orice fel de aparate vechi inutilizabile pe care le vor pune la dispoziţia elevi­lor pentru montare şi demontare, sub directa conducere şi supraveghere a învăţătorilor. Şcoalele vor fi obligate a face excursii, măcar trimestrial, la fabricile, uzinele şi atelierele de pe raza judeţului lor. La sate, li se vor explica elevilor motoarele dela batoze (mori de foc, maşini de treerat, maşini de scărmă­nat lâna şi cânepa etc.) dela maşinile de extras ulei, sau chiar cele dela lăptarii. Teatrul „REGINA MARIA“ Telefon 3.98.48 AZI LA OTI1 Duna nari sottest pop ! AZI la 8.30 Tl­r0 SE LUSTRU­­ESTE ! ----xoxoxoxo^oxoxoxox— Decoraţi cu ordinul „Virtutea Aeronautică" M. S. Regele Mihai I a conferit or­dinul „Virtutea aeronautică“ de răz­boini cu spade, în clasa Crucea de aur, următoarelor persoane din Ae­ronautica Regală: Sublocotenent observ. Ionescu Ioan. Sergent T. R., pilot, Maori Con­stantin. Aceiași distincție se conferă post mortem şi caporalului mitralie­r Zu­­grăvoiu Cristofor din Aeronautica Regală. «teioigx^­s«aioia---­ Directori de muzee pensionaţi Ministerul educaţiei naţionale, cultelor şi artelor a pus în retra­gere din oficiu, pentru limită de vârstă, pe data de 1 Februarie 1941, următorul personal adminis­trativ de la muzeele din Bucureşti: d. Jean Al. Steriadi, directorul mu­zeului „Kalinderu“, d. Mişu Tei­­şanu, directorul muzeului „Th. A­­man“, d. Marius Bunescu directo­rul muzeului „Simu“, d. Al. Tzi­­g­ara-Sa­mur­caş, directorul muzeu­lui de artă naţională „Carol I“, d. Octav Boguschi, conservator la muzeul de artă naţională „Carol I“ şi d-ra Zoe Tzig­ara-Samur­caş, preparatoare la muzeul de artă naţională „Carol I". -------XOXOXOXO^OXOXOXOX-------­ Profesor universi­tar nus in concediu din oficiu • D. Iorgu Iordan, profesor la facultatea de litere din Iaşi, a fost pus în concediu din oficiu, pe data de 1 Noembrie a. c., până la clarificarea situaţiei d-sale în învăţământ. ——xoxoxoxo-^oxoxoxox—— Rechemarea d-lui Victor Cădere D. Victor Cădere, ambasado­rul României la Belgrad a fost rechemat în administrația cen­trală a ministerului afacerilor străine, pe ziua de 25 Noem­brie 1940. —xoxoxoxo^oxoxoxox— Noul consul al României la Muenchen D. ing. Aurelian Bârsan, a fost numit consul onorific al Româ­niei la Muenchen. ——oxoxoxox-^xoxoxoxo---­ Un comunicat al direc­ţiei generale a teatrelor Direcţiunea generală a teatrelor, o­­perelor şi spectacolelor aduce la cu­­noştiinţa d-lor întreprinzători de spectacole şi patroni de localuri, unde este program artistic, sau măcar cân­tă orchestre, că sunt obligaţi a avea în permanenţă la localurile, sau tea­trele d-lor, autorizaţia de funcţionare a programului artistic sau a orches­trei, eliberată de această direcţiune generală a teatrelor şi spectacolelor. Neprezentarea autorizaţiei la contro­lul făcut de d-nii inspectori ai teatre­lor expune pe d-nii întreprinzători de spectacole sau patroni de localuri la amenda prevăzută de legea teatrelor şi la retragerea dreptului de a mai avea program artistic în localul d-lor Autorizaţia direcţiunii generale a tea­trelor trebue să se afle la biroul lo­calului, spre a putea fi cercetată ori­când de inspectorii teatrelor. Asasinii tinerilor legionari, îşi mărturisesc nelegiuirile (un „brelan“ de aşi: Niki Ştefănescu, Popescu-Jandarmul şi agentul Rămân. Audierea fostului colaborator al lui Vasile Parizianu Cercetările întreprinse de către Co­misia specială de anchetă criminală de pe lângă înalta Curte de Casaţie, descoperă în fiecare zi noui nelegiui­ri săvârşite de banda de asasini, care nu se dădea în lături dela nici o mârşăvie şi care avea ca prim scop distrugerea întregului tineret româ­nesc, care alături de Căpitanul Cor­­neliu Zelea Codreanu lupta pentru a scăpa ţara dela pierzanie. Fără nici o vină, fără nici o jude­In şedinţa de Marţi dimineaţă, co­misia specială a audiat — in conti­nuare — pe : maiorul Iosif Dinulescu, Niku Ştefănescu şi agentul Nicolae Găman, fost agent la siguranţa statu­lui După aceştia au fost audiaţi: C. Po­­pescu zis Jandarmul, fost agent de poliţie, delegat pe lângă generalul Gabriel Marinescu şi Nae Georgescu, fost comisar la siguranţa generală a Statului. Ultimul era omul de încredere al lui Niky Ştefănescu. El era însărcinat cu supravegherea şi arestarea legionarilor pe care stă­pânul său îi socotea „periculoşi Sta­tului“. Fără nici un ordin, fără nici un mandat de arestare, comisarul Geor­gescu era învestit cu „puteri discre­ţionare" de către Moruzoff şi Niky Ştefănescu, pentru a te ridica şi a te svârli în beciurile siguranţei. După audieri au avut loc o serie de confruntări între asasini Astfel au fost confruntaţi — pe rând, — maiorul Dinulescu, Niky Şte­fănescu şi agentul Găman ,cu Popes­­cu-Jandarmul şi comisaru­l Georgescu După arestarea lui Niki Ştefănescu Popescu-Jandarmul şi agentul Gîiman In numărul nostru de eri, am ară­tat că, comisia, stabilind completa vinovăţie, în asasinatele săvârşite împotriva legionarilor, a dispus ares­tarea lui Niky Ştefănescu, C. Pope­­scu-Jandarmul şi agentul N. Găman. Dăm mai jos textele de lege în care au fost încadraţi cei trei asa­sini, cum şi o parte din faptele lor mârşave. ‘ Ştefănescu, pentru faptele prevăzute şi pedepsite de art. 137 al. 2 c. p. comb. cu art. 463, 464 pt. 1 şi 8 c. p., toate comb. cu art. 101 c. p.; C. Popescu zis Jandarmul, pentru faptele prevăzute şi pedepsite de art. 463, 466 pt. 1 c. p., comb. cu art. 121 comb. cu art. 463, 464, pt. 1 c. p. şi Nicolae Găman, pentru faptele prevăzute şi pedepsite de art. 463 şi 464 c. p. comb. cu art. 101 c. p. Niky Ştefănescu omul de încrede­cată, legionarii, erau ridicaţi în pute­rea nopţii de la căminuri, de lângă pă­rinţi, soţii sau fraţi, de oamenii lui Moruzoff. Câţi dintre legionarii trecuţi prin beciurile siguranţei generale a statu­lui şi cercetaţi de Moruzoff, Niky Ştefănescu şi Comp., mai sunt încă în viaţă? Şi câţi dintre puţinii cari au su­pravieţuit groaznicelor torturi, mai sunt oameni valizi pe, restul vieţii ? re al lui Moruzoff, s’a făcut vinovat de faptul de a fi executat ordine care constituiau o infracţiune, ordine prin care se cerea asasinarea legionarilor. Crimele erau săvârşite de aceştia cu premeditare, asupra mai multor persoane — fapt pedepsit de legile penale cu munca silnică pe viaţă. Al doilea casap al tineretului legio­nar, C. Popescu zis Jandarmul, este învinuit de crimă de omor, săvârşită cu premeditare şi pentru complicitate la omor. Cine nu-şi aminteşte de acest cre­tin care ajunsese umbra fostului pre­fect de poliţie. In graba de a fi pe placul şefilor, Popescu-Jandarmul şi-a scăldat mâi­nile în sângele nevinovat al martiri­lor legionari. Tot acest sinistru personaj a dat o mână de ajutor la asasinarea locote­nentului N. Dumitrescu. Şi câţi alţi legionari nu şi-au dat sufletul în mâi­nile pângărite ale lui Popescu-Jan­­darmul, Agentul Găman a împuşcat 16 legionari Ultimul din acest „bretan“ de asa­sini ordinari, este fostul agent la sigu­ranţa generală, Nicolae Găman. El a împuşcat odată 1 legionar iar altă dată 3 legionari scoşi din închi­soarea Cluj, sub pretextul de a fi aduşi la Bucureşti. Tot din Închisoarea Cluj, Găman a mai împuşcat alţi 10 legionari. Şi în fine, ultima ispravă — des­coperită deocamdată, — este asasina­rea a doi aflaţi închişi în beciul si­guranţei generale. Deocamdată astea sunt faptele puse în sarcina bestiilor asasine. Cercetările ulterioare, cari vor ur­ma, cu siguranţă că vor duce la des­coperirea a nouă fapte ale acestor ne­legiuiţi. Audierea fostului comisar Dumitrescu, omul de în­credere al lui Parizianu Comisia, a continuat ori cercetările începând de la ora 9 dim. întreaga şedinţă a fost ocupată cu audierea fostului comisar de la poliţia socială, I. Dumitrescu, principalul colabora­tor al lui Vasile Parizianu conducă­torul — de eri — al poliţiei sociale. Audierea a durat timp de cinci ore. Fostul comisar Dumitrescu, a dat o declaraţie care pune în adevărata lumină pe fostul său şef Parizianu. Fără nici o pregătire intelectuală, lipsit de cel mai elementar simţ pro­fesional, Parizianu, ajunsese — te miri cum ? — să conducă poliţia socială. Pentru a-şi menţine postul unde fusese cocoţat, nu se da în lături de la nici o nelegiuire. Şi el — ca şi ceilalţi netrebnici,— ordona arestarea şi schingiuirea le­gionarilor. Cules din pleava societăţii, Vasile Parizianu era de un sadism şi de o ferocitate cutremurătoare. Sandu D. Alte audieri şi confruntări ——- xoxexoxoâ^oxoxoxox— Noul conducător al atelierelor c. f. r.din Timișoara TIMIȘOARA 30.­­ La marile a­­teliere CFR. din localitate a fost n­umit ca inginer inspector, condu­cător, d. ing. Zaharia, unul dintre cele mai valoroase elemente CFR.­­iste, care a activat până în ultimul timp, la atelierele din T. Severin. Noul director, a luat zilele acestea postul în primire. Arestarea şi cunoscut avocat din TIMIŞOARA, 30.­­ Autorităţile poliţieneşti şi vamale din Curtici au arestat pe cunoscutul avocat timi­şorean dr. Francisk Haidu, care este tot­odată şi mare proprietar de imo­bile în localitate. Motivul arestării este că a comis spionaj industrial şi trafic de devi­ze. La primele cercetări a recunos­cut aceste fapte ce i se aduc. Adus sub stare de arest la parchet a fost îndelung audiat asupra repeta­telor drumuri ce le făcea în străină­tate. După cercetările de rigoare a fost pus în libertate. Totuşi arestarea lui a produs sen­zaţie în localitate. ZIUA ECONOMIEI Economisirea este o condiţie esen­ţială a activităţilor economice, de când există pe pământ asemenea ac­tivităţi. De la cei ce realizează venituri (eco­nomisirea presupune existenţa unui venit) nu se cere deci nimic nou, când se institue — azi ca în fiecare an — o Zi a Economiei, în care se stimu­lează constituirea economiilor. Dacă totuşi această Zi a Economiei se ins­­titue, este pentru că acum, mai mult decât oricând, constituirea econo­miilor are o importanţă decisivă pen­tru bunul mers al vieţii economice. Astăzi nu se mai poate lăsa îacă aprecierea şi bunul plac al particula­rului, câte economii strânge pentru a le pune la dispoziţia economiei naţio­nale. Aceasta este o latură nouă a chestiunii. Cetăţeanul care până acuma se gândea numai la sine, la familia lui, sau la alte scopuri perso­nale, trebue, ba e chiar obligat, să se preocupe de economia naţională, adică de interesele generale ale co­lectivităţii. Trebue să o facă nu numai pentru că suntem în vreme de război — când nevoia de a ne limita consu­mul în favoarea trebuinţelor războiu­lui este mai lesne de priceput, dar şi pentru că concepţiile economice au suferit modificări radicale; economia dirijată şi planificată presupune din capul locului o atitudine cu totul schimbată faţă de consumarea, res­pectiv economisirea veniturilor rea­lizate de cetăţeni.­­ înainte vreme, sub regimul indi­vidualist, statul nu formula faţă de cetăţeni asemenea revendicări. Viaţa economică se mulţumea cu cota eco­nomisită, adică cu partea din venit pe care cetăţeanul (împreună cu în­treprinderile, şi în special împreună cu acestea) o păstra de bună voe necheltuită, neconsumată. Banca de emisiune exercita asupra acestor eco­nomii o oarecare influenţă pe calea politicii dobânzii, dar o făcea păs­trând distanţa cuvenită faţă de alte obiective. Măsurile coercitive prin care statul obliga cetăţeanul să facă economie, se luau pentru raţiuni de politică socială, şi nu în cadrul unui plan general de activitate econo­mică. Când dispoziţia de economi­sire a particularilor slăbea, stocul economiilor se micşora sau se epuiza­. Atunci producţia bunurilor de inves­tiţie descreştea, sau băncile extin­deau creditele. Aceasta avea iarăşi anumite consecinţe; între altele, se ajungea — pe calea urcării preţurilor — la o economisire „forţată“. In alte epoci, se făceau prea multe economii, după cum se mai întâmplă încă şi azi în unele ţări cu industrie foarte desvoltată şi regim economic liberal, şi încă în mod constant, nu ca un fenomen trecător. Pentru sta­tele Unite ale Americii — şi până acum câţiva ani pentru Anglia — se aduceau din sursele cele mai autori­zate argumente ştiinţifice, cari ară­tau că acolo se economisea prea mult, cu alte cuvinte se cheltuia prea pu­ţin, mai ales de cetăţenii cu venituri mari. După aceşti autori, trebuiau neapărat mărite veniturile din sala­rii, deci consumul, ca astfel să se poată face iarăşi mai multe investi­­ţiuni — pentru care ar fi fost de ajuns în acest caz economii mai mici. In Statele Unite, problema devenise atât de acută, încât se poate spune că cunoscutul New-Dea,­ al lui Roose­velt şi-a tras — mai ales la început — o bună parte din ţeluri şi din mij­loace din aceste stări de fapt. Fluc­­tuaţiunile înregistrate in viaţa eco­Amintindu-ne aceste epoci şi aceste teorii, înţelegem mai bine întreaga deosebire dintre­ ele şi concepţiile şi trebuinţele vremii de azi şi ale ţă­rii noastre. Constatăm în primul rând modificarea radicală care s’a produs in ţările totalitare, în funcţiunea sta­tului faţă de procesul de producţie şi deci faţă de viaţa economică în ge­nere. E drept că în era „intervenţio­­nistă" concepţia ei liberalo-indivi­dualistă că statul e un „rău necesar“ îşi pierduse mult din prestigiu. în­demnurile la economisire porneau atunci din convingerea că păstrarea unei părţi din venit avea o mare în­semnătate pentru bunul mers al vie­ţii economice. Dar rolul de conducă­tor pe care şi l-a asumat statul tota- dar faţă de viaţa economică, n’ar fi fost irrimaginabil până acum. „Poziţia aceasta de conducător — constată „Frankfurter Zeitung“ — a sporit în mod considerabil atât misiunile sta­tului însuşi, cât şi misiunile pe care acesta şi le atribue factorilor econo­cadru general de întindere conside­rabilă ; înlăuntrul acestui cadru s’a­u întocmit planificări şi obiective — politice,­­militare, sociale şi culturale, industriale şi comerciale — care au înlesnit în ultimii a­ni investiţiuni din ce în ce mai mari, — şi pe care ţă­rile cu regim liberal nu le-ar putea realiza, nici cu sistemul lor financiar, nici cu cotele lor de păstrare lăsate la voia hazardului. Intr’un articol publicat cu ocazia Zilei Economiei, consilierul de stat Friedrich Reinhart (șeful grupei eco­nomice a­ Institutelor Bancare Pri­­vate din Germania) spune cu multă dreptate : „Odată pacea asigurată, regiunile dobândite de Reich vor trebui conto­pite în marea lui comunitate econo­mică, iar economia indigenă va tre­bui organizată în aşa fel, încât să poată face faţă poziţiei ce vom fi câş­tigat­e de centru al producţiei euro­pene. Construcţia de locuinţe, noua sistematizare a oraşelor mari ger­mane, construirea din nou sau extin­derea reţelei drumurilor, etc., vor impune investiţiuni de proporţii co­losale. Numai o laborioasă constituire de capitaluri va putea face faţă acestor misiuni“. La economisirea particularului pen­tru scopurile proprii se alătură deci — într’o măsură nebănuită până acum — economisirea pentru scopu­rile colectivităţii naţionale, întruchi­pate în organismul de stat. Tocmai de aceea, noţiunea „economisirii“ ca­pătă azi o semnificaţie nouă şi o im­portanţă mult mai mare decât în tre­cut. nomică, în conjunctură, au fost de mici. Aceste misiuni alcătuesc azi un altfel totdeauna în parte reflexul, în parte cauza modificărilor survenite în dispoziţia de economisire a facto­rilor economiei. Observatorii conjunc­turii urmăreau feromenele acestea — capacitatea şi dorinţa de economi­sire, consumarea şi epuizarea econo­miilor — cu luarea aminte a meteo­rologilor ce urmăresc vremea, — de care depinde toate, dar contra că­reia omul nu poate face nimic, mul­­ţumindu-se să se pună cât mai bine la adăpost, prin diverse măsuri pre­ventive. STOP - TELEGRAMA - STOP A SOSIT IN BUCURESTI DIN ORIENT M-me ELL­Y GINZBERTG care a uimit o lume întreagă cu minunile ce le face, înzestrată de natura Cerească să descopere orice taină sufletească!! Spune exact totul.— Câţi ani trăiţi. — Cu cine vă căsătoriţi, şi dacă veţi fi fericiţi în căsă­torie. — Descoper orice furt. Spun precis totul. SOARTA - DESTINUL şi NOROCUL ORICUI Nu PIERDEŢI OCAZIA, enntruliţi-vâ destinul PROVINCIA : Trimiteţi exact data naşterii şi timbre poştale lei 5­1 pentru ca cu prima poştă să primiţi descrierea viitorului şi tot ce vă interesează — de la naştere până la moarte STRADA CAMELIEI No. 28 - BUCUREŞTI CONSULTAŢII : OR­ELE 8 dimineaţa—E sears? Piaţa Matache Măcelaru (Doctor Botescu) Maşina 38 — 40 — 48 Tramvai: 3—6—12—24 Staţia Cameliei şi Piaţa Matache Măcelaru

Next