Curentul, decembrie 1940 (Anul 13, nr. 4601-4629)
1940-12-21 / nr. 4621
mmm 3tm, W. 4821, 3« mnfeătă 21 Dee«ml»rffi 1948 ARENA POLITICA SOLEMNITATEA DE ERI cfte la Palatul Regal (Continuare din pagina l-a) ' Cut ocazia remiterii scrisorilor de ministru al Spaniei, la București a ^Creditare in mâna Suveranului noul rostit eri următoarea cuvântare : Cuvântarea ministrului Spaniei , SIRE, Nu este vorba pentru mine in momentul acesta, sâ îndeplinesc un simplu act de etichetă rect și obişnuită■Respectul meu pentru protocol nu mar putea împiedeca să evoc, in această ocazie solemnă ca reprezentant al Capului Statului meu, pe Generalîstinul Franco, •'interpret fidel al Afiş. citii Naţionale spaniole al Falangei condusă de,ET precum şi a sentimentelur ţării mele, legături cu totul elengebile care de mai multe secole icnesc în rmod [atât de teribil cele două naţiuni ale noastre ■ Roma, la apogeul măriţii sale, a fost trăsătura de unire intrePeninsibiul Iberică „finis ' terrae“ 'şi Dacia fertilă şi promiţătoare, fiică iubită a acestui popor fecund şi constructor. ■„ Traian, născut, în Spania, Vă aduce, cu strălucinţa Imperiului său, rădăcinile limbii noastre, principiile Înţelepte ale Dreptului său, şi daţi-mi voe, Sire,, sâ ve exprim ,liber gândul meu, precum şi mările trăsături ale caracterului spaniol,, cavaaleresc şi mândru, real şi nepăsător seniorial şi ospitalier, deschis şi generos. " De-atunci, asemănarea psihologilor noastre, analogia, limbilor noastre, Comunitatea credinţelor noastre, identitatea săngelui nostru, ne asiguri o prieteniefrăţească neîntreruptă, întărită , acum de voinţa ■ Celui Atotputernic, rare pentru a ne face şi mai asemănători, ne-a îndreptat pe o cale identică în dezvoltarea noastră politică. Suntem doni ţări având rădăcini •»,rulare, care, după o iarnă plină de jale, cresc din nou intr'o primăvară plină de speranţe. Spania, apare din nou ii lume după ce a suferit cea mai dureroasa încercare, după ce a depus o sforţare uriaşă in care s’au jertfit aproape un milion dintre fraţii noştri care, mândri de inimea lor salvatoare, au oferit, plini de generozitate, vieţile lor pentru o patrie mai bună... „Sic vos non vobis“... Doresc din toată inima, Sire, pentru România, tot atât de încercată de nenorocire in ultimil timp o renaştere glorioasă, demna de trecutul ei şi de virtuţile poporului Vostru. Să-mi permită Maiestatea Voastră să consacru încă câteva cuvinte pentru a exprima admiraţia şi respectul meu acestor două persoane de elită ale naţiunei Voastre şi a mele, victima gloanţelor sacrilege, căzuţi, ambii, în luna Noembrie, luna morţilor, care de atunci, a devenit luna remivierei şi a vieţei. Nimic nu le-a fost cruţat. Amândoi au suit calvarul închisoarei. Amândoi au căzu iluminaţi de idealul bir. Amândoi au ştiut să înfrunte cu demnitate sfârşitul lor, aşa precum ,vor eroii: tineri, în picioare, subt cerul liber, cu , seninătatea celor drepţi, cu curajul martirilor. Ei erau profeţi . Ei au devenit Crezul nostru, Nordul vieţii noastre. Eseuri«]«1. Casa Voastră Verde, sunt, acum locuri de pelerinaj. Orientul unor zile strălucitoare de lumină. Mai târziu, simpatiile ţărei Voastre față de a noastră s’au transformat in entuziastă Consacrare în momentul când se cunosc adevăraţii «miei. in momente de grea cumpănă. f - • •• -r Pentru noi, spaniolii, răscularea noastră națională presupunea o tentativa 5* care totul era riscat : a trăi sau a nu trăi. 1O pagină da «pope« Tânăra Voastră Gardă, făcând onoare titlului său de „Fier” ne-a dat pe oamenii săi şi preţioasa sa asistenţă morală încurajatoare şi devotată. Căpitanul său, cu o clarviziune ce-i face onoare a înţeles imediat că în acest caz nu era vorba de o luptă internă dintre două partide rivale, ci de o luptă decisivă şi înverşunată între două ideologii contradictorii cari puneau in primejdie civilizaţia europeană, principiile sfinte ale religiei, ale culturei, ale familiei şi ale ordinei sociale. Codreanu şi-a ales bine emisarii cari, ca simpli soldaţi au intrat în rândurile noastre. Nu era aci un act de formă — Moţa şi Marin, eroi de legendă, prin sacrificiul vieţei lor, au dovedit himei cât era de sinceră ofranda pe care ne-au făcut-o sosind în Spania. Cavaleri ai Idealului, ei au scris, cu sângele lor, o pagină de epopee. Pe pământul Spaniei, patria lui Don Quichotte, ei ne-au dat o lecţie cavalerească. Acolo, în Castilia mea austeră şi grandioasă, ei au căzut pentru a deveni nemuritori în recunoştinţa şi în gloria ei. " ... SIRE. După aceste evocări, pe cari le socoteam, indispensabile în momentul când prin umilul meu intermediar, Spania şi Şeful ei se adresează Maiestăţii Voastre, am onoarea să înalţ până la Augustele Voastre mâini, scrisorile de acreditare prin care Generalisimul Franco, Şeful Statului Spaniol, mă acreditează ca reprezentant al Său pe lângă Maiestatea Voastră. Pentru a îndeplini sarcina mea cu ze. Şi cu folos,, nu mă bizui din nefericire, pe capacitatea mea atât de limitată ci pe binevoitoarea Voastră primire și pe sprijinul pe care Guvemnul Vostru va binevoi să mi-l acorde. In numele Generalisimului Franco aduc urările cele mai vii pentru fericirea Maiestăţii Voastre şi a Maiestăţii Sale Regina Mamă şi din toată inima, urez României prosperitate şi noroc, într’un viitor apropiat. După prezentarea scrisorilor de acreditare Majestăţii Sale Regelui, noul ministru al Spaniei la Bucureşti, Conte de Casa Rojas, însoţit de d. consilier de legaţie Alfonso Mery del Vall şi d. Louis Beneytto, precum şi de o delegaţie a falangei Spaniole, s’au dus la „Casa Verde“, unde au depus, intr’o pioasă reculegere, o coroană pe mormântul Căpitanului. Aici au fost întâmpinaţi de către d. Victor Medrea, secretar general al ministerului propagandei, şeful protocolului Legionar şi de un detaşament care a dat onorurile. D. ministru Conte de Casa Rojas, s’a coborit in criptă şi s’a înclinat in faţa sicriului Căpitanului, a Iui Moţa şi Marin, cei doi glorioşi căzuţi pentru biruinţa Spaniei creştine şi naţionaliste. Discursul ministrului Japoniei rostit cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare SIRE. Am onoarea de a remite în mâinile Majestăţi Voastre scrisorile, care mă acreditează, în calitate de Trimis Extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Majestăţii Sale împăratul Japoniei, Augustul meu Suveran pe lângă Maiestatea Voastră. Mă simt măgulit, în mod deosebit, de Misiunea pe care a binevoit Augustul meu . Suveran să-mi încredinţeze ,şi rog pe Maiestatea Voastră să creadă că nu voi economisi nici un efort, pentru a desvolta şi strânge şi mai mult relaţiunile amicale, care există într’un mod atât de fericit între România şi Japonia. Sunt fericit, Sire, de a constata că nouile legături care unesc şi mai intim ţările noastre, vor contribui, sunt ferm convins de aceasta, la stabilirea unei noui ordine în lume, care poate, numai ea, să asigure o pace durabilă, întemeiată pe dreptate. îndrăznesc să sper, Sire, că Maiestatea Voastră„ Domnul General Antonescu, Conducătorul Tăncât, şi Guvernul Regal, vor binevoi să ne dea binevoitorul şi rodnicul concurs, spre a duce la bun sfârşit sarcina noastră comună. Fac cele mai călduroase urări pentru sănătatea şi fericirea Majetăţii Voastre şi a tuturor a celor care îi sunt dragi, precum şi pentru prosperitatea glorioasei Naţiuni Române Vizita a doi economişti germani la bursa de valori din Bucureşti Zilele trecute Burse de valori a primit: vizita a doi economişti germani, d-ma’chi, în Drept Paul Krebs şi Rudolf Fischer, amândoi din ministerul economiei naţionale al Germaniei, aflaţi în Bucureşti, în vederea perfectării acordului economic româno-german Oaspeţii au luat contact cu organele conducătoare ale Bursei, cari le-au dat explicaţiile necesare. In vederea unor relaţiuni mai strânse între Bursa noastră de valori şi cele germane, in luna Ianuarie 1941 comisarul general al guvernului german pentru toate bursele din Germania va face o vizită Bursei noastre din Bucureşti, vizită ce va fi înapoiată de o delegaţie românească Slate Unite trebue să ferească TOKIO, 19. (Rador). — Corespondentul Agenţie- DNR anunţă la Matsuoka, miniştru Afacerilor Străine, a luat cuvântul la banchetul oferit de Societatea americano-japonezâ, cu prilejul plecării la Washington a dr-lui Nomura, noul ministru al Japoniei în Statele Unite. Cu acest prilej ministrul japonez de Externe a făcut declaraţii amănunţite asupra raporturilor dintre Japonia şi Statele Unite. D. Matsuoka a început prin a-şi exprima speranţa că d. Nomura va şi Japonlia James de o catastrofă reuşi sâ împiedece toate eventualităţile care ar putea duce la o ciocnire in Pacific Cauzele care au dus la actuala înrăutăţire a raporturilor dintre cele două ţări sunt numeroase. Cea mai de seamă este însă neînţelegerea manifestaţiilor în Statele Unite faţă de revendicările şi ţelurile Japoniei. Contrariu, impresiei din America, Japonia nu duce împotriva Chibei un războiu imperialist de agresiune. Japonia nu luptă pentru distrugerea, ci pentru asigurarea unei păci durabile și a unei Asii orientale întemeiate pe dreptate și egalitate. Japonia nu se va lăsa abătută din această cale oricât de puternică ar fi presiunea şi oricine ar exercita-o. D. Matsuoka a arătat apoi că o pace totală nu va fi cu putinţă în lume decât atunci când prin înţelegeri regionale se va fi ajuns la o pace regională. In privinţa pactului tripartit, o parte a poporului american a înţeles greşit ţelurile Japoniei învinuind-o de intenţii duşmănoase faţă de Statele Unite. Nimic nu-i mai absurd şi mai inexact. Japonia nu urmăreşte să provoace Statele Unite. Japonia nu cere decât să fie lăsată a-şi îndeplini nestânjenită opera de reconstrucţie. Pe de altă parte, Japonia doreşte ca războiul din China şi Europa să fie dus la sfârşit fără participarea altor state, mai ales a unor state atât de puternice ca Statele Unite. Ministrul de Externe al Japoniei a arătat apoi că intrarea Statelor Unite în războiul din Europa sau intrarea lor într’un războiu cu Japonia în Pacific ar duce la distrugerea completă a civilizaţiei. Japonia ţine ca americanii să ştie că japonezii sunt reali faţă de aliaţii lor şi că politica externă a Japoniei se va întemeia în primul rând pe pactul tripartit. Aceasta nu este o ameninţare, ci o simplă constatare spre a împiedeca orice neînţelegeri. Se cret lege privitor la modificarea art.301 din legea minelor din 24 Martie 1937 ART l’NIC -- Art. 901 din legea minelor dirn 24 Martie 1937 se modifică?? după cumurmează: '•■•..•Mașinii«, uneltele., și ■ orice aparate și material« necesare ■ la exploatărea zâcărhirteior mini'iere,-- de' orice fel și.. la transportul iși1 prelucrarea, prodUrselor- miniere #».: u industriile comexe mineritului, dare,,iptrâ. în prevederile legi;- minior, vof #.Și!utîtâS. de orice taxe vamale de import,. dacă vor fi ■ importate . pentru .trebmnțele proprii ale întreprinderii, îri curpii, to.aceiOi gazuri' 1, TV Y’;’ y' ■,['.[[ iv,:;,, ■o) Dacă aceste materiale,? tmaSiriji unelte/Tsj aparate, nu se fabrică în ţară; V y» V,; * ■ b) In cazul când capacitatea de productie si posibiitatile de livrarea industriilor:,din ţară, producătoare de maşini, aparate, unelte şi materiale, necesare industriei mineritului, nu acoperă necesităţile acesteia, sau dacă aceste maşini, aparate, unelte şi materiale nu pot fi furnizate în timpul util necesitat de exercitarea unor anumite, lucrări miniere cu caracter de urgenţă; e) Dacă maşinile uneltele, aparatele şi materialele pe care industriile din ţară le pot furniza nu sunt corespunzătoare condiţiunilor tehnice, normale sau nu prezintă garanţiile de siguranţă pentru condiţiunile în care vor funcţiona. De aceste avantaje beneficiază şi întreprinderile de foraj, precum şi orice, întreprindere de Stat al cărei scop este explorarea sau exploatarea substanţelorminiere. Scutirea se va acorda de către Direcţiunea petrolului, şi a celorlalte exploatări miniere, pe temeiul avizului unei comisiuni a cărei compunere va fi determinată prin regulament TEATRUL „REGINA MARIA“ Tel. 39848 Sâmbătă la ora 3 matineu Duminică ora 3 matineu PAPA SE LISTRIJESTE cu V. Maximilian UN SPECTACOL PUTERNIC O DISTRIBUȚIE STRĂLUCITĂ IN FIECARE SEARA LA ORA 8.39 ONOAREA Piesă in 4 acte de H. SUDERMANN cu Tony Bulandra, v. Maximilian, I. Talianu CHftt CURENTUL pentru 00PH si TflfERET Vm patie* aut ultiadatâ mu Vd tefiutÂsete icid! VA serv«?*« ta tufe» Tut zilnic. VA 10*0. taata '* câlAtord — Inioid fâuna gata panifu a VA aervî» Cata da a etitfiU auoarlearA al dauaeAla da o duratâ lunga. Aiagajf daci pan* f tru lucru» Q»vs pi*, cuiul toc ceeere** Osmia rmotvBon Otmsa N (Imk 4« viu&Ht I« hbrtrtí fi pap*Urii, Prtţ de téleíam Ui 590 — 1000. MARINATĂ« PESTE afjbniiV tutiart STIRBEY CoMtisatk. GRAIHJHS________ Dela Asociaţia amicii liceului militar „N. Filipescu“ dela M-rea Dealu Piaţa taxeior QMini «ifiţerii şi subofiţeri activi internaţi sanatoriul Moroeni in Trafic cu emigranţii turci din Cadrilater* Afacerile unui aventurier turc originar din Bazargic Tatăl refugiaţilor tarei - „Mohagir-Babasa“ Primim următorul apel: Cutremurul din noaptea de 9 Noembrie a lăsat urme de jale şi la ctitoria lui Nicolae Filipescu. „Cuibul Şoimilor“ a fost distrus. Puii de şoimi, astăzi sunt pribegi. Din acest cuib, pâlcuri peste pâlcuri şi-au luat sborul către idealul lor, după ce au fost căliţi in dragostea pentru ţară şi Rege şi în frica lui Dumnezeu şi în convingerea că prin muncă şi cinste vor învinge în viaţă. Foştii elevi de la Dealu îşi datoresc buna situaţie şi sănătate Cuibului Şoimilor. Astăzi, pentru prima dată dela întemeierea lui, în 1912, Cuibul are nevoie de sprijinul celor ce s’au bucurat de căldura lui Timpurile sunt extrem de grele. Totuşi este singura ocazie când recunoştinţa şi solidaritatea foştilor elevi de la Dealu se poate manifesta. Din obolul lor nu este posibil să se reconstituiască „Cuibul Şoimilor“. Va fi însă o manifestare de dragoste şi recunoştinţă, de care Asociaţia este sigură că fiii sufleteşti ai lui N. Filipescu vor fi fericiţi să facă dovada, de asemenea cei ce au iubit pe Nicolae Filipescu şi opera lui. Ofiţeri activi bolnavi de tuberculoză pulmonară, când sunt internaţi dn sanatoriul Moreni al Ligei pentru profilaxia tuberculozei, vor fi aşezaţi la clasa I a acestuia, plătind zilnic suma de lei 100. Diferenţa zilnică de lei 200, a taxe-lor acestui sanatoriu se va suporta de M. A. N., direcţia sanitară, de la Cei care doresc să contribue pentru refacerea „Cuibului Şoimilor sunt rugaţi să depună obolul lor la Contcek Nr. 11923, în Bucureşti, la Sediul central sau oficiile poştale, iar in provincie la toate oficiile poştale. Convocarea Asociaţiei se va anunţa in curând. Au subscris: d-na Maria Nicolae Filipescu 20.000 lei; maior Ilie Dumitrescu 5000 lei; Şoimul Velican, cl. VI-a 2000 lei; Comandor Vasile Maicu 5000 lei; cpt.Ion Zainea Lăzărescu 10000 lei; cpt. Teodorescu Al. 1000 lei; art. 43 buget ordinar, cheltueli pe exerciţiul 1940-1941. Subofiţerii activi bolnavi de aceeaşi boală, când vor fi internaţi în acelaşi sanatoriu, vor fi aşezaţi la clasa II, iar taxa sanatorială de lei 200 zilnic se va plăti total de M. A. N„ direcţia sanitară,, dela art. 48 bugetul ordinar de cheltueli pe exerciţiul 1940- 1941. CONSTANŢA 19. — In urma încheierii tratatului dela Craiova, odată cu românii, s’a refugiat din Cadrilater şi populaţia turcească din teritoriul transferat. Autorităţile noastre, ca şi în anii trecuţi, când a început emigrarea turcilor, au căutat să le înlesnească şi de data aceasta, reîntârziaţii aceştia au început să fie speculaţi de un oarecare Mustafa Riza de fel din Bazargic. Şi iată cum. Găsindu-şi câţiva tineri fără căpătâi, a deschis în Constanţa în str. Goviţei 38, un „birou” care să înlesnească formalităţile de repatriere■ a turcilor. Emigrarea in Turcia prevede însă numai pe turcii din Dobrogea românească. Mustafa Riza — supranumit de naivitatea turcilor, „Mohagir Babasa” (tatăl refugiaţilor) — şi-a oferit serviciile şi refugiaţilor turci din Cadrilater. In acest scop a şi început o propagandă pentru emigrare, promiţând tuturor că el „tatăl refugiaţilor" îi va repatria în condiţiuni extremde avantajoase. Evident, pentru aceasta, Mustafa Riza percepea o taxă de 300 lei pentru înscriere, 1000 lei pentru autorizaţie de transport a mobilierului şi vitelor şi 1100 lei costul biletului pe vapor clasa IV-a. Turcii, creduli cum sunt s-au grăbit să-şi achite taxele, îmbulzindu-se pentru înscriere. Faima lui „Mohagir Babasă” a ajuns astfel până şi la Ada-Kalek. Trei adolescenţi turci, au venit tocmai din această insulă, ca să apeleze la generozitatea acestui tătuc patriot Constatându-se insă că la mijloc e o afacere de speculă căci numai unul dintre ei a reuşit să emigreze clandestin, ceilalţi doi l-au ameninţat că-l denunţă parchetului pentru ca numai astfel să-şi primească banii avansaţi în scopul călătoriei visate. TURCII DIN NORDUL DOBROGEI DAŢI DREPT REFUGIAŢI DIN CADRILATER Intenţia necurată a acestui avenpatrierea lor. S’a întâmplat însă ca o parte dintre aceşti refugiaţi să mai întârzie încă pe teritoriul nostru opriţi fiind de diverse chestiuni personale, dar cu deosebire aranjarea situaţiilor gospodăriilor lăsate în plata Domnului, în Dobrogea de Sud. Jurier se vede însă atunci când dă drept refugiaţi din Cadrilater, la turcii din Dobrogea veche. Prin propaganda lui abilă, a reuşit să convingă pe bieţii turci că, dacă i »e adresează lui pot emigra imediat. O consecinţă, aceştia şi-au vândut gospodăriile, şi-au încărcat ce calabalâc le-a mai rămas şi au plecat spre Constanţa Emigrarea lor era insă amânată din zi în zi, sub diferite pretexte. S’a aflat insă că guvernul turc a interzis, pentru iarna aceasta intrarea oricărui emigrant din România. Dealtfel nici consulatul turc din localitate şi nici autorităţiie noastre n’au aprobat listele întocmite de Mustafa Riza. In modul acesta, turcii care s’au lăsat ademeniţi de acest escroc, sunt nevoiţi să vagabondeze până ce se va hotărî odată asupra soartei lor. O altă ...şmecherie” a faimosului „Mohagi Bahasa” este şi aceasta : vitele turcilor din nordul Dobrogei sunt trecute ca aparţinând celor refugiaţi din Cadrilater. Autorităţile au să-şi spună cuvântul în această încercare de trafic clandestin cu vite. Dealtfel, în prezent, parchetul fiind sesizat printr'un denunţ, a repartizat spre cercetare această afacere, cabinetului III de instrucţie, unde au fost audiaţi numeroşi turci din localitate. Citiţi zilnic M'f'A PURI miTATE PRERIIERA are loc astă seară la OPERETEI IIMZIIMIl IE PISIM i iei. 5.75.86 . - ora 8.30 opecis Sâmbătă şi Duminică primele matineuri cu preţuri populare La teatrul ALHAMBRA s au pus in vânzara biletele pentru Sărbător* UI —xoxoxoxo-^-oxoxoxox—— Serbarea de Crăciun a refugiaţilor din Transilvania Serbarea de Crăciun a refugiaţilor şi expulzaţilor din Transilvania, are loc Sâmbătă 21 Decembrie la orele 9,30 dim, tot la teatrul Naţional Studio, din Piaţa Amzei, iar nu Vineri aşa cum se anunţase.