Curentul, decembrie 1940 (Anul 13, nr. 4601-4629)

1940-12-21 / nr. 4621

mmm 3tm, W­. 4821, 3« mnfeătă 21 Dee«ml»rffi 1948 ARENA POLITICA SOLEMNITATEA DE ERI cfte la Palatul Regal (Continuare din pagina l-a) ' Cut ocazia remiterii scrisorilor de­­ ministru al Spaniei, la București a ^Creditare in mâna Suveranului noul rostit eri următoarea cuvântare : Cuvântarea ministrului Spaniei , SIRE, Nu este vorba pentru mine in mo­mentul acesta, sâ îndeplinesc un sim­plu act de etichetă rect și obişnuită■­­Respectul­­ meu pentru protocol nu mar putea împiedeca să evoc, in a­­ceastă ocazie solemnă ca reprezentant al Capului Statului meu, pe Genera­lîstinul Franco, •'interpret fidel al Afiş. citii Naţionale spaniole al Falangei condusă de,­ET precum şi a sentimen­­telur ţării mele, legături cu totul el­e­­ngebile care de mai multe secole ic­nesc în rmod [atât de teribil cele­­ două naţiuni ale noastre ■ Roma, la apogeul­­ măriţii sale, a fost trăsătura de unire intre­­Penin­­sibiul Iberică „finis ' terrae“ 'şi­ Dacia fertilă şi­ pr­omiţătoare, fiică iubită a acestui popor fecund şi constructor. ■„ Traian, născut, în Spania, Vă adu­ce, cu strălucinţa Imperiului său, ră­dăcinile limbii noastre, principiile Înţelepte ale Dreptului­ său, şi da­ţi-mi voe, Sire,, sâ­ ve exprim ,liber gândul meu, precum­ şi mările trăsături ale caracterului spaniol,, cavaaleresc şi mând­ru, real şi nepăsător seniorial şi ospitalier, deschis şi generos. " De-atunci, asemănarea psihologilor noastre, analogia, limbilor noastre, Co­­m­unitatea credinţelor noastre, identi­­tate­a săngelui­­ nostru,­ ne asiguri o prietenie­­frăţească neîntreruptă, în­tărită ,­ acum de voinţa ■ Celui Atotpu­ternic, rare pentru a ne face­ şi mai asemănători, ne-a îndreptat pe o cale identică în dezvoltarea noastră poli­tică. Suntem doni ţări având rădăcini •»,rulare, care, după o iarnă plină de jale, cresc din nou intr'o primăvară plină de­ speranţe. Spania, apare din nou ii lume după ce a suferit cea mai dureroasa încercare, după ce a depus o sfor­ţare uriaşă in care s’au jertfit a­­proape un milion dintre fraţii noş­tri care, mândri de inimea lor sal­vatoare, au oferit, plini de generozi­­tate, vieţile lor pentru o patrie mai bună... „Sic vos non vobis“... Doresc din toată inima, Sire, pen­tru România, tot atât de încercată de nenorocire in ultimil timp o re­naştere glorioasă, demna de trecutul ei şi de virtuţile poporului Vostru. Să-mi permită Maiestatea Voastră să consacru încă câteva cuvinte pen­­tr­u a exprima admiraţia şi respectul meu­ acestor două persoane de eli­tă ale na­ţi­unei Voastre şi a mele, victima gloanţelor sacrilege, căzuţi, ambii, în luna Noembrie, luna mor­ţilor, care de atunci, a devenit luna remivierei şi a vieţei. Nimic nu le-a fost cruţat. Amân­doi au suit calvarul închisoarei. A­­mândoi au căzu iluminaţi de idealul bir. Amândoi au ştiut să înfrunte cu demnitate sfârşitul lor, aşa precum ,vor eroii: tineri, în picioare, subt cerul liber, cu , seninătatea celor drepţi, cu curajul martirilor. Ei erau profeţi . Ei au devenit Crezul nostru, Nordu­l vieţii noastre. Eseuri«]«1. Casa Voastră Verde, sunt, acum locuri de pelerinaj. O­­rientul unor zile strălucitoare de lu­mină. Mai târziu, simpatiile ţărei Voastre față de a noastră s’au tran­sformat in entuziastă Consacrare în momentul când se cunosc adevăraţii «miei. in momente de grea cum­pănă. f - • •• -r Pentru noi, spaniolii, răscularea noastră națională presupunea o ten­tativa 5* care totul era riscat : a trăi sau a nu trăi. 1O pagină da «pope« Tânăra Voastră Gardă, făcând onoare titlului său de „Fier” ne-a dat pe oamenii săi şi preţioasa sa asistenţă morală încurajatoare şi devotată. Căpitanul său, cu o clar­viziu­ne ce-i face onoare a înţeles ime­diat că în acest caz nu era vorba de o luptă internă dintre două partide rivale, ci de o luptă de­cisivă şi înverşunată între două ideologii contradictorii cari pu­neau in primejdie civilizaţia eu­ropeană, principiile sfinte ale re­ligiei, ale cultu­rei, ale familiei şi ale ordinei sociale. Codreanu şi-a ales bine emi­sarii cari, ca simpli soldaţi au in­trat în rândurile noastre. Nu era aci un act de formă — Moţa şi Marin, eroi de legendă, prin sa­crificiul vieţei lor, au dovedit hi­mei cât era de sinceră ofranda pe care ne-au făcut-o sosind în Spania. Cavaleri ai Idealului, ei au scris, cu sângele lor, o pagină de epopee. Pe pământul Spaniei, patria lui Don Quichotte, ei ne-au dat o lecţie cavalerească. Acolo, în Castilia mea austeră şi grandioa­să, ei au căzut pentru a deveni nemuritori în recunoştinţa şi în gloria ei. " ... SIRE. După aceste evocări, pe cari le so­coteam, indispensabile în momentul când prin umilul meu intermediar, Spania şi Şeful ei se adresează Ma­iestăţii Voastre, am­ onoarea să înalţ până la Augustele Voastre mâini, scri­sorile de acreditare prin care Genera­lisimul Franco, Şeful Statului Spa­niol, mă acreditează ca reprezentant al Său pe lângă Maiestatea Voastră. Pentru a îndeplini sarcina mea cu ze. Şi cu folos,, nu mă bizui din nefe­ricire, pe capacitatea mea atât de li­mitată ci pe binevoitoarea Voastră primire și pe sprijinul pe­ care Gu­­vemnul Vostru va binevoi să mi-l acorde. In numele Generalisimului Franco aduc urările cele mai vii pentru fe­ricirea Maiestăţii Voastre şi a Ma­iestăţii Sale Regina Mamă şi din toată inima, urez României prosperi­tate şi noroc, într’un viitor apropiat.­­ După prezentarea scrisorilor de a­­creditare Majestăţii Sale Regelui, noul ministru al Spaniei la Bucu­reşti, Conte de Casa Rojas, însoţit de d. consilier de legaţie Alfonso Mery del­ Vall şi d. Louis Beneytto, precum şi de o delegaţie a falangei Spaniole, s’au dus la „Casa Verde“, unde au depus, intr’o pioasă recule­gere, o coroană pe mormântul Căpi­tanului. Aici au fost întâmpinaţi de către d. Victor Medrea, secretar general al ministerului propagandei, şeful pro­tocolului Legionar şi de un detaşa­ment care a dat onorurile. D. ministru Conte de Casa Rojas, s’a coborit in criptă şi s’a înclinat in faţa sicriului Căpitanului, a Iui Moţa şi Marin, cei doi glorioşi căzuţi pentru biruinţa Spaniei creştine şi naţionaliste. Discursul ministrului Japoniei rostit cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare SIRE. Am onoarea de a remite în mâinile Majestăţi Voastre scrisorile, care mă acreditează, în calitate de Trimis Ex­traordinar şi ministru plenipotenţiar al Majestăţii Sale împăratul Japoniei, Augustul meu Suveran pe lângă Ma­iestatea Voastră. Mă simt măgulit, în mod deosebit, de Misiunea pe­ care a binevoit Au­gustul meu . Suveran să-mi încredin­ţeze ,şi rog pe Maiestatea Voastră să creadă că nu voi economisi nici un efort, pentru a desvolta şi strânge şi mai mult relaţiunile amicale, care există într’un mod atât de fericit în­tre România şi Japonia. Sunt fericit, Sire, de a constata că nouile legături care unesc şi mai in­tim ţările noastre, vor contribui, sunt ferm convins de aceasta, la stabilirea unei noui ordine în lume, care poate, numai ea, să asigure o pace durabilă, întemeiată pe dreptate. îndrăznesc să sper, Sire, că Maies­tatea Voastră„ Domnul General An­tonescu, Conducătorul Tăn­cât, şi Gu­vernul Regal, vor binevoi să ne dea binevoitorul şi rodnicul concurs, spre a duce la bun­ sfârşit sarcina noastră comună. Fac cele mai călduroase u­rări pen­tru sănătatea şi fericirea Majetăţii Voastre şi a tuturor a celor care îi sunt dragi, precum şi pentru prosperi­tatea glorioasei Naţiuni Române Vizita a doi economişti germani la bursa de valori din Bucureşti Zilele trecute Burse de valori a primit: vizita a doi economişti ger­­mani, d-m­a’­chi, în Drept Paul Krebs şi Rudolf Fischer, amândoi din­­ ministerul economiei­­ naţionale al Germaniei, aflaţi în Bucureşti, în vederea perfectării acordului eco­nomic româno-german Oaspeţii au luat contact cu orga­nele conducătoare al­e Bursei, cari le-au dat explicaţiile necesare. In vederea unor relaţiuni mai strânse între Bursa noastră de va­lori şi cele germane, in luna Ianua­rie 1941 comisarul general al gu­vernului german pentru toate­ burse­le din Germania va face o vizită Bur­sei noastre din Bucureşti, vizită ce va fi înapoiată de o delegaţie ro­mânească Sla­te Unite trebue să ferească TOKIO, 19. (Rador). — Corespon­dentul Agenţie- DNR anunţă l­a Matsuoka, miniştru­­­ Afacerilor Străine, a luat cuvântul la banchetul oferit de Societatea americano-japo­­nezâ, cu prilejul plecării la Washing­ton a dr-lui Nomura, noul ministru al Japoniei în Statele Unite. Cu acest prilej ministrul japonez de Externe a făcut declaraţii amă­nunţite­ asupra raporturilor dintre Japonia­­ şi Statele Unite. D. Matsuoka a început prin­ a-şi exprima speranţa că d. Nomura va şi Japon­lia James de o catastrofă reuşi sâ î­mpiedece toate eventuali­tăţile care ar putea duce la o cioc­nire in Pacific Cauzele care au dus la actuala în­răutăţire a raporturilor dintre cele două ţări sunt numeroase. Cea mai de seamă este însă neînţelegerea ma­nifestaţiilor în Statele Unite faţă de revendicările şi ţelurile Japoniei. Contrariu, impresiei din America, Ja­ponia nu duce împotriva Chib­ei un războiu imperialist de agresiune. Ja­ponia nu luptă pentru distrugerea, ci pentru asigurarea unei păci durabile și a unei Asii orientale întemeiate pe dreptate și egalitate. Japonia nu se va lăsa abătută din această cale oricât de puternică ar fi presiunea şi oricine ar exercita-o. D. Matsuoka a arătat apoi că o pace totală nu va fi cu putinţă în lume decât atunci când prin înţe­legeri regionale se va fi ajuns la o pace regională. In privinţa pactului tripartit, o parte a poporului american a în­ţeles greşit ţelurile Japoniei învi­­nuind-o de intenţii duşmănoase faţă de Statele Unite. Nimic nu-i mai absurd şi mai inexact. Japo­nia nu urmăreşte să provoace Sta­tele Unite. Japonia nu cere decât să fie lăsată a-şi îndeplini nestân­jenită opera de reconstrucţie. Pe de altă parte, Japonia doreşte ca răz­boiul din China şi Europa să fie dus la sfârşit fără participarea al­tor state, mai ales a unor state a­­tât de puternice ca Statele Unite. Ministrul de Externe al Japoniei a arătat apoi că intrarea Statelor Unite în războiul din Europa sau intrarea lor într’un războiu cu Ja­ponia în Pacific ar duce la distru­gerea completă a civilizaţiei. Japo­nia ţine ca americanii să ştie că japonezii sunt reali faţă de aliaţii lor şi că politica externă a Japo­niei se va întemeia în primul rând pe pactul tripartit. Aceasta nu este o ameninţare, ci o simplă consta­tare spre a împiedeca orice neîn­ţelegeri. Se cret lege privitor la modificarea art.301 din legea minelor din 24 Martie 1937 ART l’NIC -- Art. 901 din legea minelor dirn 24 Martie 1937 se modi­fică?? după cu­m­­urm­ează: '•■•..•Mașinii«, uneltele., și ■ orice aparate și material« necesare ■ la exploatărea zâcărhirteior mini'ier­e,-- de' orice fel și.. la transportul iși1 prelucrarea, prodUr­selor- miniere #».: u industriile comexe mineritului, dare,,iptrâ. în pre­vederile legi;- minior, vof #.Și!utîtâS. de orice taxe vamale de import,. dacă vor fi ■ importate . pentru .trebmnțele proprii­­ ale întreprinderii, îri c­urpii­, to.aceiOi gazuri' 1, TV Y’;’ y' ■,['.[[ iv,:;,, ■o) Dacă aceste materiale,? tmaSiriji unelte/Tsj aparate, nu se fabrică în ţară; V­­ y» V,; * ■ b) In cazul când capacitatea de productie si posibiitatile de livrarea industriilor:,­­din ţară,­ producătoare de maşini, aparate, unelte şi materi­ale, necesare industriei mineritului, nu acoperă necesităţile acesteia, sau dacă aceste maşini, aparate, unelte şi materiale nu pot fi furnizate în timpul util necesitat de exercitarea uno­r anumite, lucrări miniere cu ca­racter de urgenţă; e) Dacă maşinile uneltele, apara­tele şi materialele pe care industriile din ţară le­ pot furniza nu­ sunt co­respunzătoare condiţiunilor tehnice, normale sau nu prezintă garanţiile de siguranţă pentru condiţiunile în care vor funcţiona. De aceste avantaje beneficiază­­ şi întreprinderile de foraj, precum şi orice, întreprindere­ de­ Stat al cărei scop este explorarea sau exploata­rea substanţelor­­miniere. Scutirea se va acorda de către Di­recţiunea petrolului, şi a celorlalte exploatări miniere, pe temeiul avi­zului unei comisiuni a cărei compu­nere va fi determinată prin regula­ment TEATRUL „REGINA MARIA“ Tel. 39848 Sâmbătă la ora 3 matineu Duminică ora 3 matineu PAPA SE LISTRIJESTE cu V. Maximilian UN SPECTACOL PUTERNIC O DISTRIBUȚIE STRĂLUCITĂ IN FIECARE SEARA LA ORA 8.39 O­NO­A­REA Piesă in 4 acte de H. SUDERMANN cu Tony Bulandra, v. Maximilian, I. Talianu CHftt CURENTUL pentru 00PH si TflfERET Vm patie* aut ultiadatâ mu Vd tefiutÂsete icid! VA serv«?*« ta tufe» Tut zilnic. VA 10*0. taata '* câlAtord­ — Inioid fâuna gata panifu a VA aervî» Cata da a etitfiU auoarlearA al dau­aeAla da o duratâ lunga. Aiagajf daci pan* f tru lucru» Q»vs pi*, cuiul toc ceeere** Osmia rmotvBon Otmsa N (Imk 4« viu&Ht I« hbrtrtí fi pap*Urii, Prtţ de téleíam Ui 590 — 1000. MARINATĂ« PESTE afjbniiV­ tutiart STIRBEY CoMtisatk. GRAIHJHS________ Dela Asociaţia amicii liceului militar „N. Filipescu“ dela M-rea Dealu Piaţa taxeior QMini «ifiţerii şi subofiţeri activi internaţi sanatoriul Moroeni in Trafic cu emigranţii turci din Cadrilater* Afacerile unui aventurier turc originar din Bazargic Tatăl refugiaţilor tarei - „Mohagir-Babasa“ Primim următorul apel: Cutremurul din noaptea de 9 No­embrie a lăsat urme de jale şi la ctitoria lui Nicolae Filipescu. „Cuibul Şoimilor“ a fost distrus. Puii de şoimi, astăzi sunt pribegi. Din acest cuib, pâlcuri peste pâl­curi şi-au luat sborul către idealul lor, după ce au fost căliţi in dragos­tea pentru ţară şi Rege şi în frica lui Dumnezeu şi în convingerea că prin muncă şi cinste vor învinge în viaţă. Foştii elevi de la Dealu îşi datoresc buna situaţie şi sănătate Cuibului Şoimilor. Astăzi, pentru prima dată dela în­temeierea lui, în 1912, Cuibul are ne­voie de sprijinul celor ce s’au bucu­rat de căldura lui Timpurile sunt extrem de grele. Totuşi este singura ocazie când recunoştinţa şi solidari­tatea foştilor elevi de la Dealu se poa­te manifesta. Din obolul lor nu este posibil să se reconstituiască „Cuibul Şoimilor“. Va fi însă o manifestare de dra­goste şi recunoştinţă, de care Aso­ciaţia este sigură că fiii sufleteşti ai lui N. Filipescu vor fi fericiţi să facă dovada, de asemenea cei ce au iubit pe Nicolae Filipescu şi opera lui. Ofiţeri activi bolnavi de tubercu­loză pulmonară, când sunt­ internaţi d­­n sanatoriul Moreni al Ligei pen­tru profilaxia tuberculozei, vor­ fi a­­şezaţi l­a clasa I a acestuia, plătind­­ zilnic suma de lei 100. Diferenţa zilnică de lei 200, a taxe-­­­lor acestui sanatoriu se va suporta de M. A. N., direcţia sanitară, de la­­ Cei care doresc să contribue pen­tru refacerea „Cuibului Şoimilor sunt rugaţi să depună obolul lor la Contcek Nr. 11923, în Bucureşti, la Sediul central sau oficiile poştale, iar in provincie la toate oficiile poştale. Convocarea Asociaţiei se va anunţa in curând. Au subscris: d-na Maria Nicolae Filipescu 20.000 lei; maior Ilie Du­­mitrescu 5000 lei; Şoimul Velican, cl. VI-a 2000 lei; Comandor Vasile Mai­cu 5000 lei; cpt.Ion Zainea Lăzărescu 10000 l­ei; cpt. Teodorescu Al. 1000 lei; art. 43 buget ordinar, cheltueli pe e­­xerciţiul 1940-1941. Subofiţerii activi bolnavi de aceeaşi boală, când vor fi internaţi în acelaşi sanatoriu, vor fi aşezaţi la clasa II, iar taxa sanatorial­ă de lei 200 zilnic se va plăti total de M. A. N„ direc­ţia sanitară,, dela art. 48 bugetul or­dinar de cheltueli pe exerciţiul 1940- 1941. CONSTANŢA 19. — In urma în­cheierii tratatului dela Craiova, oda­tă cu românii, s’a refugiat din Ca­drilat­er şi populaţia turcească din te­ritoriul transferat. Autorităţile noas­tre, ca şi în anii trecuţi, când a înce­put emigrarea turcilor, au căutat să le înlesnească şi de data aceasta, re­întârziaţii aceştia au început să fie speculaţi de un oarecare Mustafa Ri­za de fel din Bazargic. Şi iată cum. Găsindu-şi câţiva tineri fără căpătâi, a deschis în Constanţa în str. Goviţei 38, un „birou” care să înlesnească formalităţile de repatriere■ a turcilor. Emigrarea in Turcia prevede însă nu­mai pe turcii din Dobrogea româ­nească. Mustafa Riza — supranumit de naivitatea turcilor, „Mohagir Ba­­basa” (tatăl refugiaţilor) — şi-a ofe­rit serviciile şi refugiaţilor turci din Cadrilater. In acest scop a şi început o propagandă pentru emigrare, pro­miţând tuturor că el „tatăl refugiaţi­lor" îi va repatria în condiţiuni ex­trem­­de avantajoase. Evident, pentru aceasta, Mustafa Riza percepea o taxă de 300 lei pen­tru înscriere, 1000 lei pentru autori­zaţie de transport a mobilierului şi vitelor şi 1100 lei costul biletului pe vapor clasa IV-a. Turcii, creduli cum sunt s-au grăbit să-şi achite taxele, îmbulzindu-se pentru înscriere. Faima lui „Mohagir Babasă” a ajuns astfel până şi la Ada-Kalek. Trei adolescenţi turci, au venit toc­mai din această insulă, ca să apeleze la generozitatea acestui tătuc patriot Constatându-se insă că la mijloc e o afacere de speculă căci numai unul dintre ei a reuşit să emigreze clan­destin, ceilalţi doi l-au ameninţat că-l denunţă parchetului pentru ca numai astfel să-şi primească banii avansaţi în scopul călătoriei visate. TURCII DIN NORDUL DOBROGEI DAŢI DREPT REFUGIAŢI DIN CADRILATER Intenţia necurată a acestui aven­patrierea lor. S’a întâmplat însă ca o parte dintre aceşti refugiaţi să mai întârzie încă pe teritoriul nostru opriţi fiind de di­verse chestiuni personale, dar cu deo­sebire aranjarea situaţiilor gospodă­riilor lăsate în plata Domnului, în Dobrogea de Sud. Jurier se vede însă atunci când dă drept refugiaţi din Cadrilater, la turcii din Dobrogea veche. Prin pro­paganda lui abilă, a reuşit să con­vingă pe bieţii turci că, dacă i »e adresează lui pot emigra imediat. O consecinţă, aceştia şi-au vândut gos­podăriile, şi-au încărcat ce calabalâc le-a mai rămas şi au plecat spre Constanţa Emigrarea lor era insă amânată din zi în zi, sub diferite pretexte. S’a aflat insă că guvernul turc a interzis, pentru iarna aceasta intrarea oricărui emigrant din Ro­mânia. Dealtfel nici consulatul turc din localitate şi nici autorităţiie noastre n’au aprobat listele întocmite de Mustafa Riza. In modul acesta, turcii care s’au lăsat adem­eniţi de acest escroc, sunt nevoiţi să vagabon­deze până ce se va hotărî odată asu­pra soartei lor. O altă ...şmecherie” a faimosului „Mohagi Bahasa” este şi aceasta : vitele turcilor din nordul Dobrogei sunt trecute ca aparţinând celor refu­giaţi din Cadrilater. Autorităţile au să-şi spună cuvân­tul în această încercare de trafic clandestin cu vite. Dealtfel, în prezent, parchetul fiind sesizat printr'un denunţ, a repartizat spre cercetare această afacere, cabi­netului III de instrucţie, unde au fost audiaţi numeroşi turci din localitate. Citiţi zilnic M'f'A PURI miTATE PRERIIERA are loc astă seară la OPERETEI IIMZIIMIl IE PISIM i iei. 5.75.86 . - ora 8.30 opecis Sâmbătă şi Duminică primele matineuri cu preţuri populare La teatrul ALHAMBRA s au pus in vânzara biletele pentru Sărbător* UI —xoxoxoxo-^-oxoxoxox—— Serbarea de Crăciun a refu­giaţilor din Transil­vania Serbarea de Crăciun a refugiaţilor şi expulzaţilor din Transilvania, are loc Sâmbătă 21 Decembrie la orele 9,30 dim, tot la teatrul Naţional Stu­dio, din Piaţa Amzei, iar nu Vineri aşa cum se anunţase.

Next