Curentul, martie 1941 (Anul 14, nr. 4685-4715)

1941-03-06 / nr. 4690

u INTERNE In atenţia conducătorilor de vehicule De ce au fost trimise trupele germane în Bulgaria Telegrama Ducelui adresată Regelui Boris al Bulgariei COMUNICAT Marele Stat Major atrage din nou atenţia proprietarilor şi conducători­lor de vechicule asupra camuflării luminilor. Instrucţiunile Marelui Stat Major Nr. 25.000 F. din 5.III.1941 au fost publicate în ziare, comunicate la ra­dio de mai multe ori şi distribuite sub formă de broşură la toate auto­rităţile şi instituţiile de stat, precum şi la un număr mare de şofeuri. Cu toate acestea, se mai găsesc încă vechicule care circulă cu luminile necamuflate, saui camuflate în mod neregulamentar. Astfel: — Faruri camuflate cu hârtie colo­rată ceea ce este complect oprit, deoa­rece singura­­floare permisă în ca­muflaj este acea neagră. — Faruri rare au fost camuflate prin vopsire, și care prin căderea vopselei au rămas aproape necamu­flate. — Ferestre practicate în husele de far mai mari decât 1/6 cm., ceea ce permite difuzarea unei lumini orbi­toare. — Mașini care mai păstrează câte un far sau proector necamuflat, pe care îl folosesc din când în când, ceea ce este de asemenea strict inter­zis. — Maşini care nu au montat încă oblonul de metal prevăzut de instruc­ţiuni a se aşeza deasupra becului care luminează numărul de ordine al ma­şinii, oferind prin aceasta o foarte bună vizibilitate pentru avion. — Maşini care mai păstrează becul dedesuptul numărului de ordine, deşi instrucţiunile prevăd că trebue să fie aşezat deasupra acestuia. — Lumini de poziţie exagerat de mari şi necamuflate. — Maşini cu numărul de ordine neluminat. — Maşini care nu au stopul în le­gătură cu frâna de picior. — In fine, maşini cu toate luminile de la spate stinse, inclusiv stopul la frânare şi care constitue un perma­nent pericol atât pentru ele cât şi pentru vechiculele care vin din spate. — De asemenea, o parte din că­ruţele care circulă pe drumuri, nu au felinarul prins sub osia dinapoi a vehiculului, sau nu au felinar de­loc. Marele Stat Major atrage aten­ţiunea proprietarilor de vechicule, că s-au dat dispoziţiuni agenţilor de control ai poliţiei şi jandarme­riei, să urmărească şi să identifice vehiculele găsite în neregulă, tri­­meţănd în judecată pe vinovaţi. Proprietarii şi conducătorii de vehicule trebue să înţeleagă că este în interesul general, dar în primul rând în interesul lor propriu ca să se conformeze regulilor de camu­flaj prescrise de instrucţiunile Marelui Stat Major, pentru a evita accidentele şi sancţiunile care îi lovesc direct. BERLIN 4 (Rador). — Din sur­să autorizată se comunică: Trecerea trupelor germane în Bulgaria a luat caracterul de ac­tualitate pe baza ştirilor şi docu­mentelor pe care le posedă Germa­nia cu privire la planurile şi mă­surile britanice faţă de sud-estul Europei. Acest răspuns a fost dat Marţi la Wilhelmstrasse, la mai multe în­trebări puse de un ziarist străin. In cercurile politice din Berlin se declară că trupele germane au fost trimise în Bulgaria pentru si-ROMA 4 (Rador). — Ducele a a­­dresat M. S. Regelui Boris al Bul­gariei următoarea telegramă cu prilejul intrării Bulgariei în pac­tul tripartit: ,,Ingăduiţi-mi, Majestate, să Vă spun că socotesc ziua de astăzi ca o zi extraordinar de importantă guranţa ţării şi pentru a evita mă­suri din partea Angliei. Atunci când formaţiile unei armate trebue să asume o asemenea misiune,­­ se adaugă în cercurile germane —, ele trebue să fie echipate în con­secinţă. Prin această constatare sunt des­­minţite afirmaţiile unei anumite prese străine, după care trupele germane intrate în Bulgaria ar fi mult mai numeroase şi mai bine echipate decât ar fi necesar pen­tru simple măsuri de securitate, pentru istoria şi viitorul Bulgariei. Această hotărîre logică şi curajoa­să aliniază Bulgaria alături de for­ţele care mâine, victorioase, vor creia noua ordine europeană. In amintirea anilor trecuţi, doresc să Vă exprim urările mele şi Vă tri­mit salutul meu“. ANUL XIV, No. 4690, Joi 6 Martie 1941 guvernul Comitetul Asociației generale a medicilor veterinari a fost dizolvat .­ — Numirea unei comisii interimare — Având în vedere hotărîrea con­ d­­iliului de miniștri prin care se­­ disolvă comitetul Asociației gene- * rale a medicilor veterinari din­­ România și pe baza prevederilor * art. 46 din decretul-lege Nr. 3781 * din 20 Octombrie 1939 pentru per­soanele juridice, d. ministru al a­­c­­riculturei şi domeniilor, general I. Sichitiu, a dat următoarea de­­n­cizie: In locul comitetului disolvat al­­ Asociaţiei generale a medicilor ve- *­terinari din România, se numeşte­­ o comisie interimară, alcătuită din a . prof. Fălcoianu Mihail, ca pre­­edinte şi d-nii d-ni-­ colonel Geor­­escu Vasile, Lungu Petre, Bră­­sscu Grigore şi Ştefănescu Cons­­antin, ca membri. Această comisie interimară va onduce Asociaţia generală până la pui alegeri. Convocarea adunării generale entru alegerea noului comitet nu o va putea face decât de comisia iterimară şi numai în baza unei atorizaţii speciale dată de noi. Contribuim: pentru ajutorul ostaşilor căzut Repari lei 27.810.459, la Fabrica „Zamfirescu“ loco, lei IM 80.000; fabr. „Regina Maria“, loco, b lei 30.000 ; fabr. „Hess“, Braşov, lei­­ 30.000; fabr. „Stollwerck”, Braşov,­­ lei 30.000 ; fabr. „Volna" (Popovici),­­ loco, lei 20.000; fabr. „Kandia“, Ti- 1. Ipişoara, lei 20.000; locuitorii com. R Păuneşti şi primarul, lei 7.600; pri­­n­măria corn. Simeria, lei 6.500 ; pro- si­fesorii şi elevii liceului „Traian“ din I. Turnu-Severin, id 6.460 ; locuitorii­­ oraşului Strehaia, lei 5.475; funcţio­narii vămii T. Severin, lei 3.000; a, primăria com. Boteni-Muscel, lei 0* 1.800 ; funcţionarii primăriei Strehaia,­­ lei 1.820; liceul industrial băeţi Ga­­ ni băneşti­rea familiilor ,­ la datorie ţi, lei 1.369 ; primăria com. Pucheni Muscel, lei 1.300 ; Colecta Ghiţă Tut­­ure-Dobrosloveni, lei 1.200 ; colecta Bigeanu-Islaz,­ Iei 1.125 ; colecta Ion Popescu-Dobroteşti, lei 1.000 ; b­e­sle cl. H-a­şc. primară Cetăţuia, lei 000; colecta Nae Celarianu-Celar, amanaţi, lei 1.000 ; colecta Gh. Stri­­u-Vişina Veche, lei 700 ; colecta Va­le Petrescu-F&Icoi, lei 600 ; iocot. dz. Moraru Nicolae, lei 500 ; compa­­s jandarmi Breaza, lei 307 ; ocolul tricol Țăndărei, lei 300 ; clasa V-a VI-a sc. primară din com. Ion Aira, lei 100; Total lei 28.013.415. Plăţile în C Comunicatul m­inisterul. Avându-se in vedere că, prin acor­­p dul încheiat cu Germania la 4 Decem­- dl­brie 1940, cursul Reichamărcii a fost cc stabilit, începând dela data de 1 A­­la­prilie 1941, la 60 lei, ministerul eco- so­nomiei naţionale aduce la cunoştinţa di celor interesaţi, că numai acele trans- m feruri se vor bucura de cursul de azi şi de 50 lei = 1 RM., care vor fi efec- c- tuate pe baza cererilor prezentate la te acest departament până în seara zi­lei de 31 Martie 1941. In Pentru plăţile anticipate se vor a- în nexa documente justificând necesi- di tatea lor. In conformitate cu acordul fi susamintit nu se vor lua în conside­rare decât acele cereri de plăţi an­­ti­­icipate care sunt uzuale în comerţ. ta Se face cunoscut deasemenea că la­tip cererile de transfer la care nu tre­­ci bue să se defalce comision pentru re- 50 germania­ i economiei naţionale rezentanţi, fiind vorba de o comandă rectă, urmează să se precizeze a­­casta in cerere şi să se anexeze pe­ngă documentele cunoscute, o sen­are din partea firmei beneficiare , care să se constate că este co­­andă directă, şi alta din partea re­­pezentantului, prin care să se ateste acea comandă s’a încheiat fără im­­­mediul său. Cererile de plăţi vor fi prezentate soţite de toate actele justificative şi deplinind formele cerute, astfel ca recţiunea reglementării plăţilor să­u în măsură a le aproba. Se atrage atenţiunea că cererile de ansfer, odată respinse și neprezen­te din nou până la data de 31 Mai­ 1941 nu vor mai da dreptul soli­­atorului să se bucure de cursul de Iei = 1 RM. Organizarea pi Ministerul finanţelor a dat un or­din circular, prin care anunţă, că s’a ţie luat măsura înfiinţării unui corp de ce poliţie fiscală, compusă din agenţi a­­des­coperiţi, cari vor supraveghea in tet toată ţara, activitatea tuturor func­ţionarilor fiscali. In acelaş timp, un birou central special va primi orice fel de denun­­ra­turi, organizând cercetări­ co­ ­liţiei fiscale In afară de aceste măsuri de poli­­fiscală, echipe de inspectori vor­rceta după itinerarii secrete şi in­­­aţiuni speciale, activitatea diferi­­or organe de impunere. Se vor aplica sancţiuni discipli­­ne şi penale, celor dovediţi vinovaţi spunzând şi materialmente de ori­­prejudicii aduse statului. FIMIM MISII pelftog* preşedinţii ee vnilor ne anchete insiliului de miniştri siunii. Opiniuni separate nu sunt mise In contra acestor ordonanţe nu istă nici o cale de atac”. Alin. ultim al art. 15 va avea ur­ătorul cuprins : .Deriziunile comisiunii de judeca­­sunt definitive, ele nu se pot ata­­nici pe calea recursului, contesta­te pentru lipsa de chemare se vor resa comisiei de judecată, iar dacă easta f­ încetat de a mai avea fiin­­legală, secţiunii a II-a a înaltei irţi de Casaţie şi Justiţie. Contes­­iile pentru viciile de procedură vârşite în cursul executării, se vor resa instanţelor de executare com­­tente, după dreptul comun”. I­­n Monitorul Oficial a apărut de­­m cretul lege pentru complectarea unor 11oi articole din legea pentru funcţiona­rea comisiunilor de anchetă institui­­en­te pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi a Comisiunii de jude-­m cată. Art unic. — Art. 4 și alin. ultim­­ă al art. 15 se completează după cum ca urmează:' tii Pentru lucrările curente, comisiu- ad nile vor putea funcţiona constituite ac cu majoritatea membrilor lor că Ordonanţa prin care se sesizează Ci comisia de­ judecată se va da cu ma­­ta­joritate absolută a membrilor comi­­să­riunii respective, in prezenţa a cel a­ puţin 2/3 dirn numărul membrilor co­­pe Mişcările trupelor germane in Bulgaria subliniate de presa italiană ROMA, 4 (Rador). — Toate ziarele italiene continuă să publice, în pri­ma lor pagină, articole privitoare la mişcările trupelor germane în Bul­garia, relevând buna primire pe care le-o face populaţia bulgară. Presa subliniază deasemeni impor­tanţa evenimentului adeziunei Bul­gariei la pactul tripartit, relevând totdeodată ultimele încercări dispe­rate făcute de d. Eden la Ankara şi Atena Ziarele arată că avionul pe bordul căruia d. Eden face călătoriile sale este escortat de mari forţe aeriene engleze, deşi până acum câtva timp englezii susţineau că sunt stăpâni in Mediterana, atât pe apă, cât şi în aer. „Popolo di Roma“, într’un articol de fond, scrie că prin aderarea Bul­gariei la pactul tripartit, Anglia izo­lată a primit o lovitură decisivă. Guvernul din Sofia era cel mai pu­ţin indicat să se lase influenţat de încercările Angliei, chiar dacă ele erau susţinute de un trimis extraor­dinar al preşedintelui Roosevelt. După ce subliniază importanţa a­­deziunei Bulgariei, din punct de ve­dere diplomatic, ziarul scoate in e­­videnţă caracterul său strategic, cu atât mai mult cu cât Anglia ştie prea bine că Europa, controlată de armatele Axei, devine un domeniu ce nu mai este accesibil niciunei for­ţe străine. Intrarea trupelor germane în Bul­garia şi desfăşurarea lor Închide pentru totdeauna porţile Balcanilor pentru orice invazie inamică. Naţiu­nea elenă, protejata Angliei, nu mai prezintă pentru Anglia niciun inte­res. Viitorul va confirma acest lucru. „Corriere della Sera" declară de asemeni că este inutil ca d. Eden să se deplaseze cu avionul de la Londra la Cairo, la Ankara şi Atena, fiind­că diplomaţia sa şi în general orice acţiune politică sau militară a Ma­rii Britanii, vor fi întotdeauna în­vinse rapid de puterile Axei. Ca şi România, Bulgaria este şi ea acum la adăpost de orice posibilitate de a­­tac din partea Angliei, însă situaţia actuală nu este decât tranzitorie. A­­lături de necesitatea protecţiei exis­tă o complexă problemă strategică, pe care puterile Axei înţeleg să o rezolve rapid. In concluzie, ziarul exprimă pă­rerea că mai înainte ca d. Eden să se înapoieze la Londra, pentru a face o dare de seamă asupra ultimei sale înfrângeri, această înfrângere va lua proporţii vaste şi fără posibilitate de remediu. O notă oficioasă germană despre: Motivele intrării trupelor germane în Bulgaria BERLIN, 4 (Rador). — O notă cu caracter oficios declară: Marţi au fost din nou şi pe larg expuse, în cercurile politice din Ber­lin, motivele intrării trupelor ger­mane în Bulgaria. Se declară că măsurile luate de inspiră din două principii. Primul Germania în sud-estul Europei se principiu se caracterizează prin voinţa de a stabili şi de a asigura pentru totdeauna în acest spaţiu o pace per­manentă şi o ordine statornică. Al doilea principiu ţine seamă de răz­boiul in curs contra Angliei, război în care — cum a spus Fuehrerul — Germania va bate Anglia pretutin­deni unde o va întâlni. Se mai declară în cercurile pome­nite mai sus că Germania va împie­deca orice încercare engleză de a ex­tinde războiul în regiuni ce fac parte din spaţiul său economic. Aceste două principii fundamentale ale politicei germane — se adaugă în cercurile politice din capitala Rei­chului — determină amiciţiile Rei­chului şi organizarea acestor amici­ţii, ca şi măsurile luate de Reich sub întreitul aspect al importanţei lor, al formei lor şi al momentului ales. ——xoxoxoxo^oxoxoxox— Lucrători italieni în Germania ROMA, 4 (Radiopress).­­ Conform unei convenţiuni italo-germane, un prim transport de 2000 de persoane au plecat în Germania, in majoritate bucătari, chelneri şi personal de ser­viciu cari vor servi în restaurantele germane. Acţiunea diplomatica a Angliei a eşuat şi în Iugoslavia BUDAPESTA, 4 (Radiopress). In cercurile politice de aci, se ur­măresc evenimentele din Iugo­slavia, în urma adeziunei Bulga­riei la pactul tripartit. Guvernul englez depune mari sforţări pen­tru ca regatul vecin să nu imite gestul Bulgariei. Se pare că toate aceste sforţări nu vor avea nici un rezultat. Aceasta o dovedeşte faptul că numeroşi conducători de origină engleză, au şi început să părăsească Iugoslavia, luând drumul Turciei. Un fapt foarte semnificativ, este audienţa pe care d. von Hee­re, ministrul Germaniei la Bel­grad, a avut-o la Principele Re­gent Paul. După o lungă întrevedere cu d. Tzvitzar Marcovici, s’au dus împreună la Palatul Regal, unde d. von Heeren a făcut Principe­lui Regent o importantă comuni­care în numele guvernului Rei­chului. Cercurile politice deobi­­cei bine informate, cred a şti că până la sfârşitul săptămânii si­tuaţia politică din Iugoslavia se va clarifica, în sensul că şi acea­stă ţară va adera la politica Axei. —XOXOXOXO-jfVXOXOCOX—— Nu se primesc în armata italiană voluntari spanioli MADRID 4 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei C. N. R. transmite: De la intrarea în război a Italiei, ambasada Italiei şi consulatele italie­ne din Spania au primit numeroase cereri din partea cetăţenilor spanioli care doresc să se înroleze în armata italiană. Ambasada Italiei la Madrid a dat un comunicat în care se precizează că până acum nu au fost admişi străini în armata italiană şi că, în consecinţă, nu pot fi luate în sea­mă cererile cetăţenilor spanioli de a fi primiţi ca voluntari în armata ita­liană. Regele Ibn Saud convoacă un con­gres pan-arab ROMA 4 (Rador). — Ziarul MONDO ARABO anunţă din Beyruth că un delegat al Re­gelui Ibn Saud a sosit acolo spre a invita câteva personali­tăţi siriene şi libaneze la un congres pan-arab, ce se va ţine in curând, în Arabia saudită. —— xoxoxoxo-^oxoxoxox—— Avioanele Axei au aruncat bombe pe deasupra Cana­lul Suez BEYRUTH, 4 (Rador). — Co­respondentul agenţiei DNR trans­mite: Ministerul de interne al Egip­tului anunţă că avioane inamice au aruncat bombe pe deasupra canalului Suez. ——xoxoxoxo-^-oxoxoxox—— Un deal a alunecat la vale CLERMONT FERRAND, 4 (Rador). — In cătunul Bournac (departamen­tul Aveyron) vreo 40 de familii trăiau în case clădite pe un deal de şist. Acum vreo câteva zile, au fost au­zite de locuitori bubuituri subterane. Autorităţile au dispus imediat eva­cuarea tuturor locuinţelor. După 48 ore, pământul a început să crape şi mai multe case s’au pră­buşit. Se crede că infiltraţiuni de apă au provocat aceste fenomene. Dealul a alunecat apoi la vale. XOXOXOXO-^OXOXOXOX—— — înhumarea solemnă a vice-amiralului Lothar Arnauld de la Periere BERLIN, 4 (Rador). — La Cimiti­rul Invalizilor a avut loc Marţi la amiază înhumarea solemnă a vice­amiralului Lothar Arnauld de la Pe­riere, fost in războiul mondial co­mandant al submarinelor care au realizat cele mai strălucite succese şi reintegrat în serviciul activ al mari­nei la începutul actualului război. Marele amiral Raeder a depus în cavoul defunctului o coroană din par­tea Fuehrerului şi una din partea marinei. Alte coroane au fost trimise de comandantul şef al armatei, de şeful înaltului comandament al for­ţelor armate, de marina italiană şi de marina japoneză. •—XOXOXOXO^OXOXOXOX—— Incidentul avut de ministrul american intr’un restaurant bulgar socotit lichidat WASHINGTON 4 (Radiopress). — Ministrul american Hull a anunţat Luni că incidentul avut de ministrul american la Sofia George Earle care s’a sfârșit cu o bătae într’un restau­rant este socotit un „Incident închis”. -----soxoxoxoxtoxoxoxox----­ Ministrul de externe al Iugoslaviei nu se duce la Berlin BERLIN 4 (Rador). — La minis­terul de externe german a fost desminţit Marţi svonul răspândit în străinătate, despre intenţia mi­nistrului de externe al Iugoslaviei de a face o călătorie în Germania. —- xoxoxoxox­oxoxoxox----­ Daunele coloniştilor slovaci înapoiaţi din teritoriile cedate Ungariei PRESBURG 4 (Rador). — Cu prilejul conversaţiilor economice slovaco-ungare de la Presburg, au avut loc şi conversaţii cu caracter informativ asupra daunelor cuve­nite coloniştilor slovaci înapoiaţi din teritoriile cedate Ungariei. Aceste convorbiri vor fi conti­nuate în zilele ce vin, la Buda­pesta. Indicii asupra aderării Iugoslaviei la pactul tripartit BELGRAD, 4 (Radiopress). — Premierul şi ministrul de externe Iugoslavia au avut ieri o lungă con­ferinţă cu prinţul regent Paul. In cercurile autorizate se soco­teşte că în general convorbirile şi conferinţele de stat ce au loc în Iugoslavia, privesc posibilitatea a­­derării Iugoslaviei la pactul tri­partit. 1 BERLIN, 4 (Rador). — S’a declarat Marţi în cercurile politice din Berlin că în capitala Reichului nu se ştie nimic despre vreo întrevedere înde­lungată pe care ministrul Germaniei la Atena ar fi avut-o cu preşedin­tele de consiliu al Greciei, cum pre-­ tind unele ziare străine. Ministrul Germaniei la Atena n’a avu­t o întrevedere cu primul ministru grec Submarinul englez Seal care s’a predat germanilor operează actualmente împotriva Anettei BERLIN, 4 (Rador). — Submarinul britanic SEAL, care în primăvara anului 1940 a fost silit de hidro­­avioane germane să ridice drapelul alb, operează actualmente împotriva Angliei, în Serviciul marinei germane. Această unitate deplasează 1475 tone, posedă opt tuburi aruncătoare de torpile şi este înarmată cu un tun şi cu baterii antiaeriene uşoare. SEAL era una din cele mai mari şi mai moderne unităţi ale flotei sub­marine engleze şi fusese pus in ser­viciu acum trei ani. Educaţia estetică (Continuare din pag. I.a) aici isvorăşte şi tot caracterul meto­dologiei noastre de azi, care e croită de adulţi ce şi-au uitat copilăria. Trebue să ’ncercăm a înţelege copilă­ria ca o adevărată intuiţie copilă­rească, într’un fel oarecare să rede­venim copii, să ne jucăm cu copiii şi ca ei, şi atunci vom simţi, mai mult de­cât prin cele mai savante teorii, cât de serios şi de obositor e jocul, ce straşnică muncă cere el. Mergem mai departe şi susţinem, făcând din această părere un axiom, axa eugeniei. Cine nu s’a jucat des­tul şi intens, nu poate deveni un adult serios, un muncitor aprig. Jo­cul condiţionează creşterea normală, şi fizică, şi psihică. De aceea el e un factor de educaţie hotărâtor, dacă nu cel mai hotărâtor. El pregăteşte pentru viaţă tot atât cât şi cartea, dacă nu mai mult. Asta nu însem­nează că vrem să gonim cartea în folosul jocului, ci să stimulăm şi să prelungim prin joc energii care vor fi şi în folosul cărţii. Nu vrem să înlocuim atenţia şi Interesul pentru realităţi, în folosul imaginaţiei ce se plimbă în lumea ficţiunilor, ci vrem să folosim interesul viu pentru fic­ţiunii spre a-i abate încetul pe înce­­tul spre interes pentru realităţi. In­teresul copiilor pentru creaţiile ima­ginaţiei e pentru copil cea dintâi ştiinţă a lui, aşa cum religia antro­­pomorfică a fost cea dintâi ştiinţă a omenirii întregi. E lesne de dovedit că jocurile, sub toate­­formele lor, care constitue o artă pentru copii, pot sluji minunat şi operei instrucţiei. Jocul e, de ne­tăgăduit, o şcoală, o şcoală foarte rodnică, căci aţâţă în gradul cel mai mare toate funcţiile psihice : spiritul de observaţie, atenţia spontană, cu­riozitatea, puterea de reprezentare şi imaginaţia, judecata şi raţiona­mentul, sentimentele de curaj, soli­daritate şi admiraţie, răbdarea, voin­ţa... Dar desvoltă el şi caracterul moral? se va întreba. Nu cumva, cu toate foloasele lui, pe linia morală e vătămător, ducând la neseriozitate, frivolitate, la luarea în uşor a vieţii, deci la superficialitatea caracterului? Nu cumva copiii, care au cunoscut mai puţin fericirea jocului, fiind asaltaţi de timpuriu de trudă şi su­ferinţă şi-au oţetit mai bine carac­terul ? Nu credem asta, sau, in general, nu e aşa. De fericire se leagă mai de­grabă, bunătatea, altruismul, iubirea dezinteresată. Nefericiţii sunt mai totdeauna închişi la suflet, acri, răi, fără expansiune spre alte euri. Neno­rocirea, spune Ruskin,, vine din in­vidie, oricine admiră din toată inima, nu poate invidia. Nenorocirea mai vine din regrete; admirând, le uiţi; din ranchiune; admirând, ierţi; din îndoeli; admirând crezi. Şi nu nu­mai nenorocirea individuală, ci şi cea socială vine din aceste rele şi nu poate fi învinsă decât prin antidotul acestui sentiment superior, pe care-l nasc jocul şi arta: admiraţia. Cultul lucrurilor frumoase e, tot după Rus­kin, călăuza cea mai sigură pentru deslegarea problemelor sociale. Vom arăta, în alte articole, cum a evoluat educaţia estetică in cursul vremurilor, şi ca teorie, şi in prac­tică. —­xoxoxoxo^oxoxoxox— Acordul economic ungaro-suedez BUDAPESTA, 4 (Rador). — Acor­dul economic uungaro-suedez, încheiat zilele acestea, prevede un export un­gar de 18 milioane coroane suedeza şi un import de 12 milioane coroane, în cadrul Schiim­bului de mărfuri cu­­Suedia. Plăţile vor fi făcute în de­vize libere. --------XOIOIOIO^OIOXOIOI-------­Spre o reintrodu­cere a acţiunilor la bursa din Paris PARIS, 4 (Rador). — In cercurile bursiere se aşteaptă pe curând rein­troducerea acţiunilor pe piaţa valo­rilor. Sunt considerate ca măsuri pregătitoare în acest sens dispoziţiile guvernului francez privitoare la res­trângerea dividendelor și la trans­crierea acțiunilor in titluri nominale. înzestrarea ţărănimii germane (Continuare uşor de făcut:datoria de aproxima­tiv 12 miliarde RM cu care ieşea în­treaga economie agricolă din anii 1932—33, nu s’a schimbat până as­tăzi. Din 1933, agricultorii n’au mai pu­tut plăti datoriile vechi. Faceţi o comparaţie cu alte sectoare econo­mice, unde a fost cu putinţă ca din 1933 şi până la începutul răsboiului să se facă nu numai investiţii uriaşe dar şi plăţi uriaşe institutelor de cre­dit, şi în acelaş timp să se plătească dividende bune. Pe drept cuvânt se putea spune, înainte de începutul răsboiului, că singura grijă a băncilor germane era să găsească datornici. RANDAMENTUL SUB-PREŢUIT Pe măsură ce cheltuelile luptei de producţie au început să crească din 1934, şi cu cât planul de patru ani făcea să sporească prosperitatea in­dustriei şi comerţului, cu atât apă­rea mai clară deosebirea între ren­tabilitatea sectorului agrar şi aceea a celorlalte sectoare economice. Cal­culele „Institutului pentru studiul conjuncturei“ au arătat cu ani îna­inte de răsboiu aşa numita „sub­­preţuire a muncii ţărăneşti“, ci­­frând-o la aproximativ 4 miliarde RM anual. Este exact rata pe care o va acorda statul anual, ţărănimii, după răsboiu, în cadrul planului de zece ani pentru înarmarea satelor, plan căruia i se vor consacra 40 mi­liarde RM. Politica agrară oficială s-a mărgi­nit, înainte de răsboiu, să constate şi să măsoare ordinul de mărime al a­­cestei sub-preţuiri a muncii ţără­neşti. Având , în vedere înarmarea militară ea n’a putut lua iniţiativa îndreptării acestei stări. In acest timp însă, economia agrară a dat un ran­dament extraordinar. Se vedea lim­pede însă că din cauza sarcinilor­­ suplimentare pe care urma să le ia asupra sa, în timpul răsboiului, ran­damentul acesteia nu putea continua la infinit. După răsboiu, întreaga naţiune germană îşi va plăti datoria pe care o are faţă de sat, prin acest plan de înarmare a satului ÎNAPOI LA ŢARA Supravegherea pieţii prin sistemul preţurilor stabile şi bătălia­ produc­ţiei sunt temeliile de granit pe care se reazimă de la începutul războiului, sectorul alimentar al Reichului. Fap­tul că economia agricolă germană, lipsită de spaţiu poate alimenta po­porul german de un an şi jumătate — şi poate să-l îmbrace — este un din pag. I-a­ succes fără precedent. Nimeni n’ar fi crezut în 1933 în acest randament gigantic. El a fost posibil numai, mulţumită temeliilor sănătoase ce i s’au dat şi face ca datoria poporului german, după războiu să fie de a da toată atenţia satelor. Dacă ţinem sea­ma că ultimele evenimente istorice şi cele mai noui statistici ale natalită­ţii arată că isvorul biologic al Ger­maniei este­­ în­­ sate, atunci datoria poporului german e îndoită: el trebue nu numai să conserve şi să consolide­ze ţărănimea, dar s-o înmulţească, înarmarea satelor, din punct de ve­dere tehnic, economic şi­ppiritual, va realiza­­ condiţiile acestei înmulţiri. Se va accentua în special asupra păr­ţii spirituale a acestui plan. După cum soldatul german n’ar fi putut înfăptui uriaşele fapte de arme ale acestui război, fără să aibe spiritul fortificat de naţional-socialism, tot astfel ţărănimea germană nu-şi va putea da în viiitor tributul de sân­ge fără o ancorare sufletească sigură înarmarea satului este opera totală spre care tinde şi pe care trebue s’o înfăptuiască poporul german, după războiu. -----xoxoxoxo^-oxoxoxox— PREFECTURA JUD. PRAHOVA Serviciul financiar Biroul economic şi licitaţii PUBLICAŢIUNE No. 4153 din 3 Martie 1941. Se aduce la cunoştinţă generală că în zi­ua de 15 Martie a. c., ore­le 11, se va ţine licitaţie publică, cu oferte închise şi sigilate, pentru confecţionarea imprimatelor şi re­gistrelor necesare serviciilor Pre­fecturei judeţului Prahova, pe a­­nul 1941—1942 şi Decretul Lege No. 3603 din 1940. Persoanele care vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 5 la sută din valoarea lucrării consemnată în recipisa Casei de Depuneri, iar ofertele se vor face în conformita­te cu cadtul de sarcini. Modelele imprimatelor se pot vedea în fiecare zi de lucru, ore­le de birou, la biroul licitaţiilor de pe lângă această prefectură. Prefect, Col. Const. Greceanu Şeful serviciului Th. Constantinescu.

Next