Curentul, martie 1941 (Anul 14, nr. 4685-4715)
1941-03-06 / nr. 4690
u INTERNE In atenţia conducătorilor de vehicule De ce au fost trimise trupele germane în Bulgaria Telegrama Ducelui adresată Regelui Boris al Bulgariei COMUNICAT Marele Stat Major atrage din nou atenţia proprietarilor şi conducătorilor de vechicule asupra camuflării luminilor. Instrucţiunile Marelui Stat Major Nr. 25.000 F. din 5.III.1941 au fost publicate în ziare, comunicate la radio de mai multe ori şi distribuite sub formă de broşură la toate autorităţile şi instituţiile de stat, precum şi la un număr mare de şofeuri. Cu toate acestea, se mai găsesc încă vechicule care circulă cu luminile necamuflate, saui camuflate în mod neregulamentar. Astfel: — Faruri camuflate cu hârtie colorată ceea ce este complect oprit, deoarece singurafloare permisă în camuflaj este acea neagră. — Faruri rare au fost camuflate prin vopsire, și care prin căderea vopselei au rămas aproape necamuflate. — Ferestre practicate în husele de far mai mari decât 1/6 cm., ceea ce permite difuzarea unei lumini orbitoare. — Mașini care mai păstrează câte un far sau proector necamuflat, pe care îl folosesc din când în când, ceea ce este de asemenea strict interzis. — Maşini care nu au montat încă oblonul de metal prevăzut de instrucţiuni a se aşeza deasupra becului care luminează numărul de ordine al maşinii, oferind prin aceasta o foarte bună vizibilitate pentru avion. — Maşini care mai păstrează becul dedesuptul numărului de ordine, deşi instrucţiunile prevăd că trebue să fie aşezat deasupra acestuia. — Lumini de poziţie exagerat de mari şi necamuflate. — Maşini cu numărul de ordine neluminat. — Maşini care nu au stopul în legătură cu frâna de picior. — In fine, maşini cu toate luminile de la spate stinse, inclusiv stopul la frânare şi care constitue un permanent pericol atât pentru ele cât şi pentru vechiculele care vin din spate. — De asemenea, o parte din căruţele care circulă pe drumuri, nu au felinarul prins sub osia dinapoi a vehiculului, sau nu au felinar deloc. Marele Stat Major atrage atenţiunea proprietarilor de vechicule, că s-au dat dispoziţiuni agenţilor de control ai poliţiei şi jandarmeriei, să urmărească şi să identifice vehiculele găsite în neregulă, trimeţănd în judecată pe vinovaţi. Proprietarii şi conducătorii de vehicule trebue să înţeleagă că este în interesul general, dar în primul rând în interesul lor propriu ca să se conformeze regulilor de camuflaj prescrise de instrucţiunile Marelui Stat Major, pentru a evita accidentele şi sancţiunile care îi lovesc direct. BERLIN 4 (Rador). — Din sursă autorizată se comunică: Trecerea trupelor germane în Bulgaria a luat caracterul de actualitate pe baza ştirilor şi documentelor pe care le posedă Germania cu privire la planurile şi măsurile britanice faţă de sud-estul Europei. Acest răspuns a fost dat Marţi la Wilhelmstrasse, la mai multe întrebări puse de un ziarist străin. In cercurile politice din Berlin se declară că trupele germane au fost trimise în Bulgaria pentru si-ROMA 4 (Rador). — Ducele a adresat M. S. Regelui Boris al Bulgariei următoarea telegramă cu prilejul intrării Bulgariei în pactul tripartit: ,,Ingăduiţi-mi, Majestate, să Vă spun că socotesc ziua de astăzi ca o zi extraordinar de importantă guranţa ţării şi pentru a evita măsuri din partea Angliei. Atunci când formaţiile unei armate trebue să asume o asemenea misiune, se adaugă în cercurile germane —, ele trebue să fie echipate în consecinţă. Prin această constatare sunt desminţite afirmaţiile unei anumite prese străine, după care trupele germane intrate în Bulgaria ar fi mult mai numeroase şi mai bine echipate decât ar fi necesar pentru simple măsuri de securitate, pentru istoria şi viitorul Bulgariei. Această hotărîre logică şi curajoasă aliniază Bulgaria alături de forţele care mâine, victorioase, vor creia noua ordine europeană. In amintirea anilor trecuţi, doresc să Vă exprim urările mele şi Vă trimit salutul meu“. ANUL XIV, No. 4690, Joi 6 Martie 1941 guvernul Comitetul Asociației generale a medicilor veterinari a fost dizolvat . — Numirea unei comisii interimare — Având în vedere hotărîrea con diliului de miniștri prin care se disolvă comitetul Asociației gene- * rale a medicilor veterinari din România și pe baza prevederilor * art. 46 din decretul-lege Nr. 3781 * din 20 Octombrie 1939 pentru persoanele juridice, d. ministru al acriculturei şi domeniilor, general I. Sichitiu, a dat următoarea dencizie: In locul comitetului disolvat al Asociaţiei generale a medicilor ve- *terinari din România, se numeşte o comisie interimară, alcătuită din a . prof. Fălcoianu Mihail, ca preedinte şi d-nii d-ni- colonel Georescu Vasile, Lungu Petre, Brăsscu Grigore şi Ştefănescu Consantin, ca membri. Această comisie interimară va onduce Asociaţia generală până la pui alegeri. Convocarea adunării generale entru alegerea noului comitet nu o va putea face decât de comisia iterimară şi numai în baza unei atorizaţii speciale dată de noi. Contribuim: pentru ajutorul ostaşilor căzut Repari lei 27.810.459, la Fabrica „Zamfirescu“ loco, lei IM 80.000; fabr. „Regina Maria“, loco, b lei 30.000 ; fabr. „Hess“, Braşov, lei 30.000; fabr. „Stollwerck”, Braşov, lei 30.000 ; fabr. „Volna" (Popovici), loco, lei 20.000; fabr. „Kandia“, Ti- 1. Ipişoara, lei 20.000; locuitorii com. R Păuneşti şi primarul, lei 7.600; prinmăria corn. Simeria, lei 6.500 ; pro- sifesorii şi elevii liceului „Traian“ din I. Turnu-Severin, id 6.460 ; locuitorii oraşului Strehaia, lei 5.475; funcţionarii vămii T. Severin, lei 3.000; a, primăria com. Boteni-Muscel, lei 0* 1.800 ; funcţionarii primăriei Strehaia, lei 1.820; liceul industrial băeţi Ga ni băneştirea familiilor , la datorie ţi, lei 1.369 ; primăria com. Pucheni Muscel, lei 1.300 ; Colecta Ghiţă Tuture-Dobrosloveni, lei 1.200 ; colecta Bigeanu-Islaz, Iei 1.125 ; colecta Ion Popescu-Dobroteşti, lei 1.000 ; besle cl. H-aşc. primară Cetăţuia, lei 000; colecta Nae Celarianu-Celar, amanaţi, lei 1.000 ; colecta Gh. Striu-Vişina Veche, lei 700 ; colecta Vale Petrescu-F&Icoi, lei 600 ; iocot. dz. Moraru Nicolae, lei 500 ; compas jandarmi Breaza, lei 307 ; ocolul tricol Țăndărei, lei 300 ; clasa V-a VI-a sc. primară din com. Ion Aira, lei 100; Total lei 28.013.415. Plăţile în C Comunicatul ministerul. Avându-se in vedere că, prin acorp dul încheiat cu Germania la 4 Decem- dlbrie 1940, cursul Reichamărcii a fost cc stabilit, începând dela data de 1 Alaprilie 1941, la 60 lei, ministerul eco- sonomiei naţionale aduce la cunoştinţa di celor interesaţi, că numai acele trans- m feruri se vor bucura de cursul de azi şi de 50 lei = 1 RM., care vor fi efec- c- tuate pe baza cererilor prezentate la te acest departament până în seara zilei de 31 Martie 1941. In Pentru plăţile anticipate se vor a- în nexa documente justificând necesi- di tatea lor. In conformitate cu acordul fi susamintit nu se vor lua în considerare decât acele cereri de plăţi antiicipate care sunt uzuale în comerţ. ta Se face cunoscut deasemenea că latip cererile de transfer la care nu treci bue să se defalce comision pentru re- 50 germania i economiei naţionale rezentanţi, fiind vorba de o comandă rectă, urmează să se precizeze acasta in cerere şi să se anexeze pengă documentele cunoscute, o senare din partea firmei beneficiare , care să se constate că este coandă directă, şi alta din partea repezentantului, prin care să se ateste acea comandă s’a încheiat fără immediul său. Cererile de plăţi vor fi prezentate soţite de toate actele justificative şi deplinind formele cerute, astfel ca recţiunea reglementării plăţilor său în măsură a le aproba. Se atrage atenţiunea că cererile de ansfer, odată respinse și neprezente din nou până la data de 31 Mai 1941 nu vor mai da dreptul soliatorului să se bucure de cursul de Iei = 1 RM. Organizarea pi Ministerul finanţelor a dat un ordin circular, prin care anunţă, că s’a ţie luat măsura înfiinţării unui corp de ce poliţie fiscală, compusă din agenţi adescoperiţi, cari vor supraveghea in tet toată ţara, activitatea tuturor funcţionarilor fiscali. In acelaş timp, un birou central special va primi orice fel de denunraturi, organizând cercetări co liţiei fiscale In afară de aceste măsuri de polifiscală, echipe de inspectori vorrceta după itinerarii secrete şi inaţiuni speciale, activitatea diferior organe de impunere. Se vor aplica sancţiuni discipline şi penale, celor dovediţi vinovaţi spunzând şi materialmente de oriprejudicii aduse statului. FIMIM MISII pelftog* preşedinţii ee vnilor ne anchete insiliului de miniştri siunii. Opiniuni separate nu sunt mise In contra acestor ordonanţe nu istă nici o cale de atac”. Alin. ultim al art. 15 va avea urătorul cuprins : .Deriziunile comisiunii de judecasunt definitive, ele nu se pot atanici pe calea recursului, contestate pentru lipsa de chemare se vor resa comisiei de judecată, iar dacă easta f încetat de a mai avea fiinlegală, secţiunii a II-a a înaltei irţi de Casaţie şi Justiţie. Contesiile pentru viciile de procedură vârşite în cursul executării, se vor resa instanţelor de executare comtente, după dreptul comun”. In Monitorul Oficial a apărut dem cretul lege pentru complectarea unor 11oi articole din legea pentru funcţionarea comisiunilor de anchetă instituiente pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi a Comisiunii de jude-m cată. Art unic. — Art. 4 și alin. ultimă al art. 15 se completează după cum ca urmează:' tii Pentru lucrările curente, comisiu- ad nile vor putea funcţiona constituite ac cu majoritatea membrilor lor că Ordonanţa prin care se sesizează Ci comisia de judecată se va da cu matajoritate absolută a membrilor comisăriunii respective, in prezenţa a cel a puţin 2/3 dirn numărul membrilor cope Mişcările trupelor germane in Bulgaria subliniate de presa italiană ROMA, 4 (Rador). — Toate ziarele italiene continuă să publice, în prima lor pagină, articole privitoare la mişcările trupelor germane în Bulgaria, relevând buna primire pe care le-o face populaţia bulgară. Presa subliniază deasemeni importanţa evenimentului adeziunei Bulgariei la pactul tripartit, relevând totdeodată ultimele încercări disperate făcute de d. Eden la Ankara şi Atena Ziarele arată că avionul pe bordul căruia d. Eden face călătoriile sale este escortat de mari forţe aeriene engleze, deşi până acum câtva timp englezii susţineau că sunt stăpâni in Mediterana, atât pe apă, cât şi în aer. „Popolo di Roma“, într’un articol de fond, scrie că prin aderarea Bulgariei la pactul tripartit, Anglia izolată a primit o lovitură decisivă. Guvernul din Sofia era cel mai puţin indicat să se lase influenţat de încercările Angliei, chiar dacă ele erau susţinute de un trimis extraordinar al preşedintelui Roosevelt. După ce subliniază importanţa adeziunei Bulgariei, din punct de vedere diplomatic, ziarul scoate in evidenţă caracterul său strategic, cu atât mai mult cu cât Anglia ştie prea bine că Europa, controlată de armatele Axei, devine un domeniu ce nu mai este accesibil niciunei forţe străine. Intrarea trupelor germane în Bulgaria şi desfăşurarea lor Închide pentru totdeauna porţile Balcanilor pentru orice invazie inamică. Naţiunea elenă, protejata Angliei, nu mai prezintă pentru Anglia niciun interes. Viitorul va confirma acest lucru. „Corriere della Sera" declară de asemeni că este inutil ca d. Eden să se deplaseze cu avionul de la Londra la Cairo, la Ankara şi Atena, fiindcă diplomaţia sa şi în general orice acţiune politică sau militară a Marii Britanii, vor fi întotdeauna învinse rapid de puterile Axei. Ca şi România, Bulgaria este şi ea acum la adăpost de orice posibilitate de atac din partea Angliei, însă situaţia actuală nu este decât tranzitorie. Alături de necesitatea protecţiei există o complexă problemă strategică, pe care puterile Axei înţeleg să o rezolve rapid. In concluzie, ziarul exprimă părerea că mai înainte ca d. Eden să se înapoieze la Londra, pentru a face o dare de seamă asupra ultimei sale înfrângeri, această înfrângere va lua proporţii vaste şi fără posibilitate de remediu. O notă oficioasă germană despre: Motivele intrării trupelor germane în Bulgaria BERLIN, 4 (Rador). — O notă cu caracter oficios declară: Marţi au fost din nou şi pe larg expuse, în cercurile politice din Berlin, motivele intrării trupelor germane în Bulgaria. Se declară că măsurile luate de inspiră din două principii. Primul Germania în sud-estul Europei se principiu se caracterizează prin voinţa de a stabili şi de a asigura pentru totdeauna în acest spaţiu o pace permanentă şi o ordine statornică. Al doilea principiu ţine seamă de războiul in curs contra Angliei, război în care — cum a spus Fuehrerul — Germania va bate Anglia pretutindeni unde o va întâlni. Se mai declară în cercurile pomenite mai sus că Germania va împiedeca orice încercare engleză de a extinde războiul în regiuni ce fac parte din spaţiul său economic. Aceste două principii fundamentale ale politicei germane — se adaugă în cercurile politice din capitala Reichului — determină amiciţiile Reichului şi organizarea acestor amiciţii, ca şi măsurile luate de Reich sub întreitul aspect al importanţei lor, al formei lor şi al momentului ales. ——xoxoxoxo^oxoxoxox— Lucrători italieni în Germania ROMA, 4 (Radiopress). Conform unei convenţiuni italo-germane, un prim transport de 2000 de persoane au plecat în Germania, in majoritate bucătari, chelneri şi personal de serviciu cari vor servi în restaurantele germane. Acţiunea diplomatica a Angliei a eşuat şi în Iugoslavia BUDAPESTA, 4 (Radiopress). In cercurile politice de aci, se urmăresc evenimentele din Iugoslavia, în urma adeziunei Bulgariei la pactul tripartit. Guvernul englez depune mari sforţări pentru ca regatul vecin să nu imite gestul Bulgariei. Se pare că toate aceste sforţări nu vor avea nici un rezultat. Aceasta o dovedeşte faptul că numeroşi conducători de origină engleză, au şi început să părăsească Iugoslavia, luând drumul Turciei. Un fapt foarte semnificativ, este audienţa pe care d. von Heere, ministrul Germaniei la Belgrad, a avut-o la Principele Regent Paul. După o lungă întrevedere cu d. Tzvitzar Marcovici, s’au dus împreună la Palatul Regal, unde d. von Heeren a făcut Principelui Regent o importantă comunicare în numele guvernului Reichului. Cercurile politice deobicei bine informate, cred a şti că până la sfârşitul săptămânii situaţia politică din Iugoslavia se va clarifica, în sensul că şi această ţară va adera la politica Axei. —XOXOXOXO-jfVXOXOCOX—— Nu se primesc în armata italiană voluntari spanioli MADRID 4 (Rador). — Corespondentul Agenţiei C. N. R. transmite: De la intrarea în război a Italiei, ambasada Italiei şi consulatele italiene din Spania au primit numeroase cereri din partea cetăţenilor spanioli care doresc să se înroleze în armata italiană. Ambasada Italiei la Madrid a dat un comunicat în care se precizează că până acum nu au fost admişi străini în armata italiană şi că, în consecinţă, nu pot fi luate în seamă cererile cetăţenilor spanioli de a fi primiţi ca voluntari în armata italiană. Regele Ibn Saud convoacă un congres pan-arab ROMA 4 (Rador). — Ziarul MONDO ARABO anunţă din Beyruth că un delegat al Regelui Ibn Saud a sosit acolo spre a invita câteva personalităţi siriene şi libaneze la un congres pan-arab, ce se va ţine in curând, în Arabia saudită. —— xoxoxoxo-^oxoxoxox—— Avioanele Axei au aruncat bombe pe deasupra Canalul Suez BEYRUTH, 4 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite: Ministerul de interne al Egiptului anunţă că avioane inamice au aruncat bombe pe deasupra canalului Suez. ——xoxoxoxo-^-oxoxoxox—— Un deal a alunecat la vale CLERMONT FERRAND, 4 (Rador). — In cătunul Bournac (departamentul Aveyron) vreo 40 de familii trăiau în case clădite pe un deal de şist. Acum vreo câteva zile, au fost auzite de locuitori bubuituri subterane. Autorităţile au dispus imediat evacuarea tuturor locuinţelor. După 48 ore, pământul a început să crape şi mai multe case s’au prăbuşit. Se crede că infiltraţiuni de apă au provocat aceste fenomene. Dealul a alunecat apoi la vale. XOXOXOXO-^OXOXOXOX—— — înhumarea solemnă a vice-amiralului Lothar Arnauld de la Periere BERLIN, 4 (Rador). — La Cimitirul Invalizilor a avut loc Marţi la amiază înhumarea solemnă a viceamiralului Lothar Arnauld de la Periere, fost in războiul mondial comandant al submarinelor care au realizat cele mai strălucite succese şi reintegrat în serviciul activ al marinei la începutul actualului război. Marele amiral Raeder a depus în cavoul defunctului o coroană din partea Fuehrerului şi una din partea marinei. Alte coroane au fost trimise de comandantul şef al armatei, de şeful înaltului comandament al forţelor armate, de marina italiană şi de marina japoneză. •—XOXOXOXO^OXOXOXOX—— Incidentul avut de ministrul american intr’un restaurant bulgar socotit lichidat WASHINGTON 4 (Radiopress). — Ministrul american Hull a anunţat Luni că incidentul avut de ministrul american la Sofia George Earle care s’a sfârșit cu o bătae într’un restaurant este socotit un „Incident închis”. -----soxoxoxoxtoxoxoxox---- Ministrul de externe al Iugoslaviei nu se duce la Berlin BERLIN 4 (Rador). — La ministerul de externe german a fost desminţit Marţi svonul răspândit în străinătate, despre intenţia ministrului de externe al Iugoslaviei de a face o călătorie în Germania. —- xoxoxoxoxoxoxoxox---- Daunele coloniştilor slovaci înapoiaţi din teritoriile cedate Ungariei PRESBURG 4 (Rador). — Cu prilejul conversaţiilor economice slovaco-ungare de la Presburg, au avut loc şi conversaţii cu caracter informativ asupra daunelor cuvenite coloniştilor slovaci înapoiaţi din teritoriile cedate Ungariei. Aceste convorbiri vor fi continuate în zilele ce vin, la Budapesta. Indicii asupra aderării Iugoslaviei la pactul tripartit BELGRAD, 4 (Radiopress). — Premierul şi ministrul de externe Iugoslavia au avut ieri o lungă conferinţă cu prinţul regent Paul. In cercurile autorizate se socoteşte că în general convorbirile şi conferinţele de stat ce au loc în Iugoslavia, privesc posibilitatea aderării Iugoslaviei la pactul tripartit. 1 BERLIN, 4 (Rador). — S’a declarat Marţi în cercurile politice din Berlin că în capitala Reichului nu se ştie nimic despre vreo întrevedere îndelungată pe care ministrul Germaniei la Atena ar fi avut-o cu preşedintele de consiliu al Greciei, cum pre- tind unele ziare străine. Ministrul Germaniei la Atena n’a avut o întrevedere cu primul ministru grec Submarinul englez Seal care s’a predat germanilor operează actualmente împotriva Anettei BERLIN, 4 (Rador). — Submarinul britanic SEAL, care în primăvara anului 1940 a fost silit de hidroavioane germane să ridice drapelul alb, operează actualmente împotriva Angliei, în Serviciul marinei germane. Această unitate deplasează 1475 tone, posedă opt tuburi aruncătoare de torpile şi este înarmată cu un tun şi cu baterii antiaeriene uşoare. SEAL era una din cele mai mari şi mai moderne unităţi ale flotei submarine engleze şi fusese pus in serviciu acum trei ani. Educaţia estetică (Continuare din pag. I.a) aici isvorăşte şi tot caracterul metodologiei noastre de azi, care e croită de adulţi ce şi-au uitat copilăria. Trebue să ’ncercăm a înţelege copilăria ca o adevărată intuiţie copilărească, într’un fel oarecare să redevenim copii, să ne jucăm cu copiii şi ca ei, şi atunci vom simţi, mai mult decât prin cele mai savante teorii, cât de serios şi de obositor e jocul, ce straşnică muncă cere el. Mergem mai departe şi susţinem, făcând din această părere un axiom, axa eugeniei. Cine nu s’a jucat destul şi intens, nu poate deveni un adult serios, un muncitor aprig. Jocul condiţionează creşterea normală, şi fizică, şi psihică. De aceea el e un factor de educaţie hotărâtor, dacă nu cel mai hotărâtor. El pregăteşte pentru viaţă tot atât cât şi cartea, dacă nu mai mult. Asta nu însemnează că vrem să gonim cartea în folosul jocului, ci să stimulăm şi să prelungim prin joc energii care vor fi şi în folosul cărţii. Nu vrem să înlocuim atenţia şi Interesul pentru realităţi, în folosul imaginaţiei ce se plimbă în lumea ficţiunilor, ci vrem să folosim interesul viu pentru ficţiunii spre a-i abate încetul pe încetul spre interes pentru realităţi. Interesul copiilor pentru creaţiile imaginaţiei e pentru copil cea dintâi ştiinţă a lui, aşa cum religia antropomorfică a fost cea dintâi ştiinţă a omenirii întregi. E lesne de dovedit că jocurile, sub toateformele lor, care constitue o artă pentru copii, pot sluji minunat şi operei instrucţiei. Jocul e, de netăgăduit, o şcoală, o şcoală foarte rodnică, căci aţâţă în gradul cel mai mare toate funcţiile psihice : spiritul de observaţie, atenţia spontană, curiozitatea, puterea de reprezentare şi imaginaţia, judecata şi raţionamentul, sentimentele de curaj, solidaritate şi admiraţie, răbdarea, voinţa... Dar desvoltă el şi caracterul moral? se va întreba. Nu cumva, cu toate foloasele lui, pe linia morală e vătămător, ducând la neseriozitate, frivolitate, la luarea în uşor a vieţii, deci la superficialitatea caracterului? Nu cumva copiii, care au cunoscut mai puţin fericirea jocului, fiind asaltaţi de timpuriu de trudă şi suferinţă şi-au oţetit mai bine caracterul ? Nu credem asta, sau, in general, nu e aşa. De fericire se leagă mai degrabă, bunătatea, altruismul, iubirea dezinteresată. Nefericiţii sunt mai totdeauna închişi la suflet, acri, răi, fără expansiune spre alte euri. Nenorocirea, spune Ruskin,, vine din invidie, oricine admiră din toată inima, nu poate invidia. Nenorocirea mai vine din regrete; admirând, le uiţi; din ranchiune; admirând, ierţi; din îndoeli; admirând crezi. Şi nu numai nenorocirea individuală, ci şi cea socială vine din aceste rele şi nu poate fi învinsă decât prin antidotul acestui sentiment superior, pe care-l nasc jocul şi arta: admiraţia. Cultul lucrurilor frumoase e, tot după Ruskin, călăuza cea mai sigură pentru deslegarea problemelor sociale. Vom arăta, în alte articole, cum a evoluat educaţia estetică in cursul vremurilor, şi ca teorie, şi in practică. —xoxoxoxo^oxoxoxox— Acordul economic ungaro-suedez BUDAPESTA, 4 (Rador). — Acordul economic uungaro-suedez, încheiat zilele acestea, prevede un export ungar de 18 milioane coroane suedeza şi un import de 12 milioane coroane, în cadrul Schiimbului de mărfuri cuSuedia. Plăţile vor fi făcute în devize libere. --------XOIOIOIO^OIOXOIOI-------Spre o reintroducere a acţiunilor la bursa din Paris PARIS, 4 (Rador). — In cercurile bursiere se aşteaptă pe curând reintroducerea acţiunilor pe piaţa valorilor. Sunt considerate ca măsuri pregătitoare în acest sens dispoziţiile guvernului francez privitoare la restrângerea dividendelor și la transcrierea acțiunilor in titluri nominale. înzestrarea ţărănimii germane (Continuare uşor de făcut:datoria de aproximativ 12 miliarde RM cu care ieşea întreaga economie agricolă din anii 1932—33, nu s’a schimbat până astăzi. Din 1933, agricultorii n’au mai putut plăti datoriile vechi. Faceţi o comparaţie cu alte sectoare economice, unde a fost cu putinţă ca din 1933 şi până la începutul răsboiului să se facă nu numai investiţii uriaşe dar şi plăţi uriaşe institutelor de credit, şi în acelaş timp să se plătească dividende bune. Pe drept cuvânt se putea spune, înainte de începutul răsboiului, că singura grijă a băncilor germane era să găsească datornici. RANDAMENTUL SUB-PREŢUIT Pe măsură ce cheltuelile luptei de producţie au început să crească din 1934, şi cu cât planul de patru ani făcea să sporească prosperitatea industriei şi comerţului, cu atât apărea mai clară deosebirea între rentabilitatea sectorului agrar şi aceea a celorlalte sectoare economice. Calculele „Institutului pentru studiul conjuncturei“ au arătat cu ani înainte de răsboiu aşa numita „subpreţuire a muncii ţărăneşti“, cifrând-o la aproximativ 4 miliarde RM anual. Este exact rata pe care o va acorda statul anual, ţărănimii, după răsboiu, în cadrul planului de zece ani pentru înarmarea satelor, plan căruia i se vor consacra 40 miliarde RM. Politica agrară oficială s-a mărginit, înainte de răsboiu, să constate şi să măsoare ordinul de mărime al acestei sub-preţuiri a muncii ţărăneşti. Având , în vedere înarmarea militară ea n’a putut lua iniţiativa îndreptării acestei stări. In acest timp însă, economia agrară a dat un randament extraordinar. Se vedea limpede însă că din cauza sarcinilor suplimentare pe care urma să le ia asupra sa, în timpul răsboiului, randamentul acesteia nu putea continua la infinit. După răsboiu, întreaga naţiune germană îşi va plăti datoria pe care o are faţă de sat, prin acest plan de înarmare a satului ÎNAPOI LA ŢARA Supravegherea pieţii prin sistemul preţurilor stabile şi bătălia producţiei sunt temeliile de granit pe care se reazimă de la începutul războiului, sectorul alimentar al Reichului. Faptul că economia agricolă germană, lipsită de spaţiu poate alimenta poporul german de un an şi jumătate — şi poate să-l îmbrace — este un din pag. I-a succes fără precedent. Nimeni n’ar fi crezut în 1933 în acest randament gigantic. El a fost posibil numai, mulţumită temeliilor sănătoase ce i s’au dat şi face ca datoria poporului german, după războiu să fie de a da toată atenţia satelor. Dacă ţinem seama că ultimele evenimente istorice şi cele mai noui statistici ale natalităţii arată că isvorul biologic al Germaniei este în sate, atunci datoria poporului german e îndoită: el trebue nu numai să conserve şi să consolideze ţărănimea, dar s-o înmulţească, înarmarea satelor, din punct de vedere tehnic, economic şippiritual, va realiza condiţiile acestei înmulţiri. Se va accentua în special asupra părţii spirituale a acestui plan. După cum soldatul german n’ar fi putut înfăptui uriaşele fapte de arme ale acestui război, fără să aibe spiritul fortificat de naţional-socialism, tot astfel ţărănimea germană nu-şi va putea da în viiitor tributul de sânge fără o ancorare sufletească sigură înarmarea satului este opera totală spre care tinde şi pe care trebue s’o înfăptuiască poporul german, după războiu. -----xoxoxoxo^-oxoxoxox— PREFECTURA JUD. PRAHOVA Serviciul financiar Biroul economic şi licitaţii PUBLICAŢIUNE No. 4153 din 3 Martie 1941. Se aduce la cunoştinţă generală că în ziua de 15 Martie a. c., orele 11, se va ţine licitaţie publică, cu oferte închise şi sigilate, pentru confecţionarea imprimatelor şi registrelor necesare serviciilor Prefecturei judeţului Prahova, pe anul 1941—1942 şi Decretul Lege No. 3603 din 1940. Persoanele care vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 5 la sută din valoarea lucrării consemnată în recipisa Casei de Depuneri, iar ofertele se vor face în conformitate cu cadtul de sarcini. Modelele imprimatelor se pot vedea în fiecare zi de lucru, orele de birou, la biroul licitaţiilor de pe lângă această prefectură. Prefect, Col. Const. Greceanu Şeful serviciului Th. Constantinescu.