Curentul, iulie 1941 (Anul 14, nr. 4803-4833)

1941-07-01 / nr. 4803

t M. S. Regina Mamă Elena a asistat la inaugurarea localurilor Crucii Roşii din Sinaia iar detaşat pe lângă această institu­ţiune SINAIA. 29.­­ M. S. Regina Mamă Elena a sosit azi dimineaţă la Sinaia pentru a vizita localurile Crucii Ro­şe aici şi a asista la inaugura­­ea lor. In aşteptarea M. S. Reginei erau de faţă şefii autorităţilor civile şi ilitare, doamnele membre ale Cru­­ci Roşii, precum şi personalul mili­st a vizitat apoi localurile, interesan­­du-se de organizarea lor. K AN­C XIV, No. 4803, Marți I­­ulie 1941 Curentul Avena poltică r­upia RomânieiiTrădările Rusiei şi raportul npotriva primejdiei roşii1 • **-u------.... ur-A fost a­___ . _ românească împotriva comuniştilor pângăritori de altare. A fost cel dintâi semnal de alarmă, dat întregei Europe, de că­tre sentinela vigilentă şi temerară de la poarta civilizaţiei şi a creştină­tăţii. Drumul victorios al armatelor ro­mâne, spre Nistru, a fost înlesnit a­­tunci de sufletul basarabean, redeş­teptat la viaţa naţională, care, in toată libertatea, şi-a exprimat do­rinţa să fie reintegrat la matcă. Aceiaş luptă a fost continuată. Îm­potriva primejdiei comuniste şi prin Comunicatele date de Cartierul prima lor luptă împotriva valului cu­­l general al Fi­hrer-ului, au adus eri tropitor al bolşevismului, dezar­­­ la cunoştinţa opiniei publice remă­­mând pe „tovarăşii“ ruşi şi neşti, strălucitele victorii armate ori­­mărindu-i peste Prut, ţinute de marea noastră aliată, Ger­­ceasta, prima cruciadă mania, pe frontul de Est. - *------1— Entuziasmul deslănţuit de aceste comunicate, difuzate în cadrul unei emisiuni germano-română la Radio, ca şi prin ediţiile speciale ale zia­relor, au putut da întreaga măsură a îndătinării româneşti împotriva spiritului dizolvant al comunismului. Xinită astăzi, pe veci, prin ţelurile sfinte ale războiului anti-moscovit,­ cu Germania naţional-socialistă, noua Românie îşi afirmă, cu toată tenaci­tatea, vechiul ei rol de apărătoare a creştinătăţii, pe care l-a deţinut, cu atâta strălucire, şi sub Mircea cel Bătrân, împotriva armiei lui Baiazid şi sub Ştefan cel Mare, împotriva hoardelor tătare şi ale oştilor lui So­­liman Magnificul, ca şi sub Mihai Vi­teazul, distrugătorul lui Sinan­ Paşa. Pe linia acestei tradiţionale lupte, dusă de ţara noastră, ca bastion de neînvins împotriva valului de barbarie asiatică, i-a mai fost dat României să îndeplinească marea misiune de în­lăturare a primului puhoi bolşevic, încă din anul 1917, când ea, cea din­tâi, a ridicat armele împotriva ban­delor rătăcitoare ale Ruşilor comu­­nizaţi, în Moldova. Sănătosul Instinct al ţărănimei noastre, care nu s'a lăsat sedus, cu nici un preţ, de momeala ideologiei bolşevice, — a reacţionat, puternic, împotriva anarhiei roşii, în anul 1918. Armata română, trădată de Ruşii ce părăseau poziţiile, în de­bandadă, a trebuit să-şi întoarcă ar­i de împotriva foştilor, nerealilor a­laţ. Şi, când deslănţuiţii anarhiei şi ai alcoolului, pregăteau, la Iaşi, com­plotul impotriva Regelui Ferdinand — o mână de basarabeni, sub uni­forma rusească a cărora bătea o no­bilă inimă românească, a dat pe faţă toată maşinaţiunea. Trupele române au Început atunci, de Istorie : ea continuă, o luptă cepută, de mult, împotriva a tot ce este anarhie şi dezordine, împotriva a tot ce este germen de distrugere a civilizaţiei europene şi a credinţei creştine * c,îi întîndo nppinpinpa După cum se ştie, România intrase în războiu la 14 August 1916, fără ca Rusia să-i fi dat ajutorul pe care a­­proape de doi ani îl cerea şi anume 200.000 de oameni pe teatrul de ope­raţii din Dobrogea. In schimb, Rusia îi dăduse un ajutor numai de 30.000 de oameni sub comanda generalului Zaiamoikowsky, care cu nici un chip nu voia să execute ordinele coman­dantului armatei III-a române, de a merge spre Silistra-Turtucaia, el lu­crând din proprie iniţiativă, se în­dreaptă zadarnic către Bazargic. Ace­sta este şi motivul pentru care Tur­­tuboaia a căzut la 24 August 1916. .........- *•—------- ------- . - . România a luptat deci singură atât campania, salvatoare, pentru întreaga pe fronti din Transilvania cât şi pe Europa, făcută de armata romană,­­ cel al Dunării şi Dobrogei. Rezistenţa într’un singur marş victorios, im­potriva bandelor lui Bela Khun. Avantgarda, pe care Sovietele o aşezaseră în inima Continentului, postul avansat al anarhiei roşii a fost extirpat, printr’o energică lovi­tură, de acelaş soldat ţăran român, conservator al virtuţilor strămoşeşti şi refractar oricărei ideologii destră­­mătoare a credinţei şi a familiei. Tot soldatul român a stins mai târ­ziu, focarul de comunism, pe care Sovietele credeau că-l pot aprinde, prin lovitura, regisată de Komintern, la Tatar-Bunar, împotriva schelălăiturilor umani­făcută de armata română pe Garpaţi în cursul lunei Octombrie şi începu­tul lui Noembrie este demnă de toată lauda; în acest timp România cerea ajutorul eficace al Rusiei care cu greu şi numai după insistenţe se ho­­tărîse a-l da. Generalul Polivanov însărcinat de ţarul Rusiei face la 7 Noembrie 1916 ţarului un lung raport, pe care nu-l dau în întregime, fiind prea lung, ci voi analiza numai părţile lui esen­ţiale, care explică admirabil de ce România a fost nevoită să trateze cu ţariste, guvernul român a procedat, ac -------------■ în acel caz, cu toată vigoarea, alun­­gele Ferdinand I-iu, secondaţi de 1.1. când peste Nistru, «—• înai,i«urile C. Brătianu, au trebuit să fie atât jde româneşti, pe age,,* prin rebeliunea din sudul Basarabiei, I trecutul nu vroiau decât să întindă pecinginea comunistă, deasupra întregei Eu­rope. România, prin lupta ei de astăzi împotriva barbariei roșii, nu face de­cât să meargă pe drumurile indicate I toată lumea. î«*ari«­ • ra continuă, o luptă iu-1 Iată ce reflecţiuni se pot face a­supra lui 1) România din ordinul Regelui Carol I-iu încheiase la 18 Septem­brie 1914 cu Rusia un „Acord”, po­­trivit căruia România rămânea neutralitate. In schimb Rusia ii ga­ranta statu-quo teritorial. Acest „Acord”, făcut din iniţiativa Regelui Carol I-iu, la două luni după începerea războiului mondial, gura Rusia: a) Nu numai că România nu o va ataca, ci b) Că România va intra în războiu alături cu Rusia şi deci cu Înţelege­rea; şi c) Că până atunci, România va păstra neutralitatea. Dacă acest „Acord” satisfăcea Ru-M. Sa Regina Mamă, însoţită de Uchod­ acest „auviu ««***»,,— suită, a asistat la serviciul religios de sia, el nu satisfăcea insă complet Re­­inaugurare, oficiat de părintele eco­­mânia­­­nom Vasile Hăisan, parohul oraşului. a) Pentrucă România nu avea nici - *----—nu sin istoria trecutu­o încredere în Rusia. Istoria trecutu­lui o silea să fie foarte prevăzătoare faţă de Rusia. b) Pentrucă numai un „Acord” în­cheiat cu Rusia nu satisfăcea Româ­nia, care voia să închee o „Conven­ţie politică” şi o „Convenţie mili­tară” nu numai cu Rusia, ci şi cu celelalte puteri ale Inţelegerei. S’ar putea pune întrebarea urmă­toare : Dacă „Acordul” fusese încheiat la 18 Sept. 1914 dece nu s’a putut în­cheia „Convenţia politică” şi „Con­venţia militară” decât tocmai la 4 August 1916 ? Adică după un an, 10 luni şi 17 zile, mai trebuiau 43 zile ca să fie doi ani întregi. De ce a tre­buit atâta timp ? Pentru că Rusia, generalului Polivanov a) Să-i recunoască revendicările Romania a fost ucvwu» .... _____ _ __ Rusia un an, 10 luni şi 27 de zile şi teritoriale, de ce Regele Carol I-iu şi apoi Re- ] b) Fără­ „Convenţia politică“, c) Fără „Convenţia militară“, d) Fără să-i dea un ajutor militar istru, sau in închisorile I C. Israxianu, au u,—--------­agenţii Moscovei, cari, prudenţi, în tratativele cu Rusia, căci I deajuns de mare în Dobrogea unde " »•««ra.wj I trecutul istoriei le impunea aceasta. | se aştepta la un atac din partea Bul­ a) Intrarea României în războiu, b) La cererile teritoriale ale Româ­niei, c) La facerea „Convenţiilor”, tunci însă nu voia ca acestea să fie semnate şi de celelalte Puteri ale In­­ţelegerei; în fine a cedat şi la a­­ceasta, ţele negative ruseşti, din care Ro­mânia a putut constata: 1) Reaua voinţă a Rusiei, Franţa, ajunse In Rusia la Arhangelsk dar vagoanele ascunse de Ruşi prin diferite gări secondare, pe linii ce duc până în Siberia. România, fără satisfacerea acestor legitime cereri, nu putea intra în răz­boiu alături de perfida Rusie de tot­deauna. Dar România mai avea și chestiunea acordului operativ cu Sa­lătoare. In tot cazul la 4 Aug. 1916, Româ­nia primind în fine, cu chiu, cu vai, asigurările ce cerea de aproape doi ani, a semnat, împreună cu înţelege­rea „Convenţia militară“ şi „Conveni­­venţia politică“, intrând în războiu peste 10 zile, adică la 14 Aug. 1916.’ Cine avea interes ca România să fie bătută, să fie învinsă, să fie sdro­­bită? Rusia. De ce? Pentru că Rusia deşi­ semnase la 4 Aug. 1916 „Convenţia politică“ şi Convenţia militară“, făcea toate re­zervele mintale, ea nu dorea în rup­tul capului ca România să câştige războiul, pentru aceasta ea precupe­ Constantinopolele şi strâmtorile pe­­ care le revendica de la aliaţi, de aceea ar fi avut nevoe din punctul de ve­dere moral de oare­care succese militare chiar pe frontul român, pen­tru aceasta trimite acolo In mod tar­­div trupe, dar cu Indicaţia precisă: „Na Trotuşi, na Seriet" General G. Dabija ţise tot timpul ajutorul militar. I-a * «»«iar un non na­trimis in Dobrogea numai 30.000 oa­meni, lăsând România să lupte din­­două fronturi foarte lungi, să mănânci aşa de mult întot­deauna! Nu prea ţii tu dietă, după cum văd eu. Să nu vii pe urmă să te plângi iarăşi că ai dureri!”. .—Bine, mamă dragă, dar nu Husia a ce- i giu­a ~— ------—- -presidat de iar ajutorul dat mai târziu, după bă­cheerea unei I­talia dela Argeş, avea In gura Co-1 " -----' - -) mandanţiior ruşi un singur cuvânt de I ştii ca m am vindecat complect !­­— U/vwijwn.î­ rî 9 Unor de câteva I ordine : „Na Trotuşi, na Seriet“. Aci trebuia să se oprească retrage­rea românească, respectiv retragerea­­ rusească. Şi acolo s’a şi oprit Pe a- I ceastă linie, Falkenhayn s’a oprit 2) Rea­ua credinţă a Rusiei. Numai aşa se explică pentru ce tratativele au ţinut 2 ani fără 43 zile. Dar şi atunci când Rusia a ce- i gură pe dat, guvernul rusesc presidat de■ Stürmer tratase deja incheerea unei păci separate cu Austro-Ungaria, pe spatele României. Rusia lua toată Moldova de Est până la Siret (ea ce­rea şi Dobrogea), Austro-Ungaria lua Moldova de Vest până la Siret, Olte­nia şi Muntenia, iar Bulgaria primea toată Dobrogea. Astfel că România --------------, ar fi fost desfiinţată şi ştearsă de pe singur, fiindcă nu avea în acel mo­­harta Europei, ment interes să meargă mai departe, Polivanov acuză România că a aceasta potrivit păcii separate a lui „oscilat“ din cauza succeselor Gau­in- Stürmer, succeselor ruseşti de pe front. Aceasta Raportul lui Polivanov este lămu­­rinciună rusească. A oscila e neapă­­rit Pentrucă el confirmă foarte lim­­rat nevoe de două direcţii, căci pe o pede cele arătate de mine mai sus, îi singură direcţie nu se poate oscila. Ori, voiu analiza numai aliniatele 3 şi 4. România trata numai cu Rusia, deci Intr’adevăr, nu putea fi vorba de „oscilaţie“. Cine Aliniatul 3, spune: oscila“ era însăşi Rusia, căci ea în­ „Dacă lucrurile s’ar fi desvoltat în r'adevăr avea două situaţiuni pe care ava chip, încât înţelegerea politică şi oscila şi anume: militară din 1916 cu România să He -—------­a) învingătoare, sau cu totul îndeplinită“. tul 55, care ajunseseră la Borsec, au b) învinsă. Ce însemnează aceasta? primit poruncă să înainteze spre To-Când Rusia era învingătoare, nici Aceasta însemnează că dacă Romă, plita, voia să audă de România, când una iese victorioasă, fie singură, fie In zorii zilei, Căpitanul Furtună i-------_k „„ »„„la „tunel zice ra- de la compania a șaptea ceruse co­mandantului coloanei să i se încre­- --------.*4 nu voia sa auaa ne numaiua, vo..u .--- ---­era învinsă, o invita să intre în răz-1 împreună cu Rusia, atunci zice la boiu, dar fără: Pasă-mi-te, Furtună — uitase în focul luptei să mai scrie răvășele, pe care să le trimită în urmă. Pe’nserate, Căpitanul Furtună a­­junse cu cei douăzeci de oameni la capul strâmtorii. Praf și pulbere se alese de cele două batalioane îm­părătești. De la gura văii, se vedea platoul Topliţei, ameninţător, ca o cetate pă­gână. Un baraj de artilerie, des ca grindina, taie calea la ai noştri. La un semnal al Căpitanului, oş­tenii se trag după o dâlmă şi-i lasă CCUtUl 10KUJ.XV ---------_ Din raportul generalului Polivanov­gariei, M _______ constată o totală rea credinţă la e) Fără să înceapă a-i tranzita mu­ faţă de Rusia şi ar fi avut drept ____ _________, i di, tnf11 ^l n?ite ma­terialeIe expediate din bit*e să îndeplinească visurile naţio- pârâului Sec, coşcogea coloană dus- I d^a faţă dÎ RLâ^^şi faţă ile sale i Basarabia şi In Balcani“. I­mană, se scurgea fără grijă prin­­ - „Cine lipseşte băeţi ?”, întrebă Pentru ca nu care cumva să ajungă România să devină „un stat puternic în Balcani“, iată ce preconizează Po­­livanov: „Prin urmare, prăbuşirea planuri­lor de mare putere a României, in proporţiile arătate, nu se opune in Ionicul; acolo pe lângă reaua voinţă chip particular intereselor politice ale a Rusiei, mai avea de întâmpinat Rusiei“, greutăţi, din cauză că Anglia nu era cu alte cuvinte, prăbuşirea mili­­de idee de a ataca la Salonic, iar tra­­tară şi politică a României este dori­nele franceze singure erau neîndestu-­ tă, de Rusia, pentrucă ea nu are in­ la fugă, parte în josul pârâului, par­ ,_ex teres de o Românie puternică, ci de te în sus. O ceată de vr­o patruzeci pania, acei cari jucaseră în horă, o România mică și slabă, de oameni, prinşi drept în faţa alor povesteau în jurul focului isprăvile „Cu care s’ar lega Rusia , mod noştri, ridică mâinile în sus, zilei, cu capela pe ceafă ; ceilalţi, cam­ forţat, pentru un timp cât mai lung Furtună, cu revolverul în mâna, nu văzuseră de­cât feţele crispate ale cu putinţă“, sare singur în mijlocul lor. Un­ite- morţilor şi svârcolirea răniţilor din tară adevărul!­gar tinerel, luat din scurt, răspunde vale, clătinau din cap îngânduraţi, Rusiei, care refuzase In Iul. 1914 ca la spovedanie. „Un batalion de-al cu mâna la bărbie, alianţa propusă de Turcia, îi era to- nostru e fugit în josul apei iar altul căpitanul Furtună se trăsese mai tuși acum frică că ar putea pierde * ----^ U. R .8 " Îşi schimbă părul... Ribbentrop, ministrul de I li­ti­că de duplicitate bolşevică", făcut cunos- I in fapt însă şi pe numele ei ade­vărat, aceasta se numeşte trădare. Şi trădarea ticăloasă şi perfidă a I aliaţilor ei, nu este o atitudine spe­­cifică bolşevică, ci incurabil în firea Rusiei de totdeauna. Noi, Românii, o ştim de demult. Lupta de azi pentru Basarabia nu se duce decât pentru a recâştiga ce face de trei ori, prin trădare ni s’a răpit. La 1812 am fost aliaţi cu Ruşii şi D. von externe al Reichului, a­vut prin radio, în toată lumea, nota ministerului de externe al ■Reichului emisă guvernului sovietic. Această notă dă publicităţii succe­siunea istorică a tuturor fazelor pe care le-au avut raporturile germano­­ruse din cursul ultimilor doi ani. Din întreaga expunere plină de in­­teres şi de surprize, se desprinde mai iv­­.1 ^ c­are vina a--- -pornit şi I ipocrizie şi de duplicitate. —— XOXOXOXO^rOXOXOlOI­In legendă intrase de mult, încă din vremea când purta peste hotare faima unei cavalerii neînfricate, smulgând pretutin­deni râvnita glorie a întâietăţii. . ____________ Isbutea, fără greş, înfruntând 1) Cu nici un preţ nu voia ca să I elita călăreţilor lumii, să înalţe X~_ o---nmntnri del­.. 7.................................... VCA CO V* —---x--- . iresus de orice, sforţarea făcută de La 1812 am fost afiaţi cu xvuşu Cn nici „ „„ Umfiania pentru a menţine pacea în drept răsplată ni s’a frânt şi anexat in. România în războiu alături de f“1? c“l,u'■'“"“b ‘"'»'-l'» răsăritul Europei şi mai cu seamă, de Ruşi, de aliaţi şi tovarăşi de ea d mn lumina biruinţei culorile na­- ----- • _ __ __ ţionale. -răsăritul Europei şi spetalele acte de trădare şi de per­­icie din partea Rusiei. Nucleul pactelor consta în obliga­­ia reciprocă a ambelor State de a nu se ataca şi de a trăi în bună vecină­­tate. Dar, la scurtă vreme după în­cheierea tratatului germano-rus, Ko­­minternul, — celebrul Kominern, — şi-a reluat activitatea sa în toate do­meniile, şi a pornit grabnic la o pro­pagandă demoralizantă în Germania, organizând serviciul său de informa­ţii perfide pe căi lăturalnice şi prin mijlocirea unor centre situate în ţă­rile vecine Germanie) şi slujindu-se de foşti membri ai partidului comu­nist german. luptă, Basarabia. La 1877 am fost iarăşi aliaţi cu Ruşii şi iarăşi ne-au frânt şi ne-au anexat o parte din Basarabia. Şi-atunci era Rusia ţaristă. Trăda­rea aliatului e în firea, în apucătu­rile Rusiei de totdeauna. Bolşevismul n’a făcut decât să perfecţioneze aceste apucături tică­loase, adăogând şi mai multă lipsă de scrupule, şi mai perfidă şi cinică încălcare a tuturor regulelor care conduc raporturile dintre State. Trădarea bolşevică e o trădare mai primitivă şi mai barbară. Rusia şi-a schimbat regimul din ţarism în comunism, dar şi-a păa­t ,v­­ de­­rat păcatul ancestral al trădării. ^ Ursul a schimbat pârul, dar nu sabotaj au fost cale de către Komintern. Acte şi documente găsite cu ocazia ocupării Iugoslaviei, fac dovada ne­tăgăduită a acestei acţiuni de submi­şi năravul. De data aceasta însă trădarea va fi plătită cu vârf şi îndesat, pentru ca Rusia să ţină minte pentru întreaga mare a Reichului. ’­rei istorie, şi să fie pedepsită pentru Paralel cu această activitate de din­ toate trădările din tot trecutul ei de Paralel cu tragere şi sabotaj, Rusia a ia acte de spionaj, folosind pentru aceasta pe germanii cari se repatriau din Rusia Sovietică. Ceia ce apare şi mai extraordinar faţă de regulele obişnuite în raportu­rile dintre state, este faptul că chiar ambasada Rusiei Sovietice din Ber­lin, în frunte cu consilierul de am­basadă Kobulev, abuzând de drep­turile pe care le conferă exteritoria­­litatea, a făcut spionaj în plin. Iar d. Mosov, membru al consulatului rus din Praga, se pusese şi el în ca­pul unei întinse reţete de spionaj. A Rusia făcea o propagandă anti­­germană în toate ţările ocupate de germani ca şi în ţările prietene Ger­maniei. Rusia este iniţiatoarea revoltei de la Belgrad din 27 Martie 1941, promi­ţând ajutorul pentru tot ce i se va cere. La toate acestea se adaugă, ca culme, concentrări masive ale arma­tei roşii în sectorul nordic, ca o „mă­sură rusească împotriva Europei“. Şi atunci când armata germană era în toiul bătăliei cu Franţa şi cu Anglia, Rusia profita de ocazie, şi, cu călca­­rea tuturor obligaţiunilor pactului, punea mâna cu hapca pe ţările Bal­tice şi p® biata Basarabie. Iar pentru ceasul pe care-l pândea spre a sări în spatele Germaniei, îşi amenaja aviaţia, armele blindate şi artileria pe baza experienţelor făcute în războiul actual, ca să fie gata până în August 1941. . Iată atitudine de aliat cu pact, sem­nat şi ratificat în regulă: organi­zează propagandă defetistă în ţara amică, acte de sabotaj în ţara amică, acte de spionaj contra ţării amice. *” ------, concentrări de trupe masive contra dispus să reprezinte interesele­­ţării amice, pregătiri felurite nu vede­ Danemarcei şi ale Finlandei în rea unul atac în spate contra ţării URSS., paşi pe cele ale Uniunii­­ Sovietice în Finlanda, Italia şi amice. D. von Ribbentrop denumeşte deli­cat, toate acestea ursgi î*** Aomawa, Monseniorul Andrea Cassulo a vizitat colonia italiană din Sinaia SINAIA, 29. — Monseniorul A­n­­drea Cassulo, nunțiul apostolic, a vi­zitat colonia Italiană din Sinaia. La biserica romano-catolică din localitate ,unde se adunaseră mem­brii coloniei Italiene, monseniorul Andrea Cassulo a fost primit de preotul Iosif Gunciu, parohul bise­ricii catolice, şi de d. Gaspar Ba­­cillo. Monseniorul Andrea Cassulo a o­­ficiat serviciul religios cu prilejul sărbătoarei Sf. Fetru şi Pavel, după care a ţinut credincioşilor o fru­moasă şi interesantă predică. —-xoxoxoxe*exoxoxos—» Suedia reprezintă interesele Dane­marcei si Finlandei in U. R. S. S. STOCKHOLM, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N anunţă: Guvernul suedez s’a declarat Căpitanul Epure loan 2) Pentrucă nu voia să cedeze re- ^ „ ,. , , . vendicărilor teritoriale ale României. Care dintre noi n a vibrat ct-3) Pentrucă voia dimpotrivă să-i tind relatările presei străine ce răpească cea mai mare parte din vestea marile izbânzi ale căpita- Moldova fi anume până la Siret, vului Epure? m tLTrVTml rSA , Cine n’a întovărăşit la Ronta, trei judeţe din Sud Estul Moldovei Nissol, la A­achen, la Berlin, la la 1878, Varşovia şi în atâtea alte centre, 4) Pentrucă Rusia nu voia să facă cu un gând bun şi curat, cu o „Convenţia politică” fi „Convenţia sinceră urare de victorie, stră­fi re ar p­e totul dania acestui vajnic român? altfel decât un „Acord”. Şi mai cu­­­t _ seamă nu-i convenea ca acele Con- Care dintre asistenţii la con­­venţiuni să fie semnate şi de cele- cursul hipic internaţional, orga­­lalte mari Puteri ale Inţelegerei, nizat pe hipodromul Băneasa în S­crrst”­ »»«. ?■» - - - spre cinstea ţarii şi gloria cava­leriei noastre, căpitanul Epure a smuls concurenţilor supremul ti­tlu? Coborâtor dintr’o familie care a cinstit oştirea şi ţara, a intrat în viaţă şi în carieră cu o supleţă Din toate tratativele urmate de o spirituală deosebită, creindu-şi prsterior n­oilor atmosfera de basm hărăzită aleşilor f rului Coman, în inimă neostoitului Preda Buzescu şi în priviri agerimile vultureşti ale lui Baba Novac. ...Nelegiuirea de acum un an l-a găsit pe Nistru, la Praguri. Comanda un escadron. Ordinul de retragere, care-i fixa itinerarul şi etapele, era pe punctul de a fi executat. înain­tea sorocului însă, anticipând prevederile unei înţelegeri care şi aşa era peste măsură de gră­bită, râvna puhoiului roşu n’a pregetat să încerce o împingere. Aşa s’a pomenit căpitanul E­­pure, în vreme ce-şi odihnea es­­cadronul într’o vâlcea, cu primii cioloveci". Ce tresărire va fi fost în inima lui când căpcăunul cu ochi de leşie şi nas turtit i-a cerut să predea arma! Ce izbucnire de revoltă când, la refuzul său, mâna pângăritoa­re s’a întins s’o cuprindă! Hotărârea ostăşească, singura pe care o putea accepta demni­tatea căpitanului Epure, a fost algerătoare. — „Arma nu, ea este a ţării, vă dăruesc însă focul ei’’. Şi fără zăbavă trăsnetul lungi la pământ cutezătorii. Un escadron întreg a înălţat în clipa aceia frunţile. Ochii cari cercetau de o zi doar pământul căutară acum privirile coman­dantului aşteptând poruncă. O neîndeplecare sălbatecă stăruia în ele. Mâna, în care pistolul fumega încă, făcu un cerc, hotărându-le drum către Prut. După care, cuprinse gâtul ca­lului, îi sărută fruntea aşa cum un îndrăgostit îşi sărută iubita şi liniştit îşi dărui ultimul plumb. Era cea din urmă şi cea mai frumoasă izbândă. Căpitanul Epure rămânea a­colo, piatră de hotar, la Nistrul cetăţilor voevodale. Un singur braţ semeţit să stă­vilească un puhoi, o singură în­fruntare a unor capitulări ruşi­noase. Trecea astfel din legendă in is­toria veşnic grăitoare. M. Constanti­ne­scu Primăria comunei Boian-Cernăuţi Citiţi i­nk­ MICA PUBLICITATE iiCe Imprudent, dragă, alifie şi să pune le Posterîsad­, e doctorie minunată, care m’a scăpat de dureri şi de toate. Prietena mea, Mariana, între­buinţează acum şi ea Posterisan. E atât de mulţumită că i-am dat un sfat bun!”. De vânzare la toate farma­ciile, în sus. Noi primisem ordin ** de-oparte. Prin mintea lui, se depă­­strângem cu alte trupe pe platoul sou întâmplările zilei şi icoana celor Topliţei . ....... scumpi lăsaţi acasă. O umbră de Căpitanul trimite prizoniera St ? ~ mulţumire îi lumina trăsăturile fe rea aflată înapoi, apoi se aruncă cu o©i câţi­va oameni pe urmele celor din vale, lăsând în plata Domnului „Bine căpitane, dar dumneata HIn­anei habar nai de regulamente, se răste­ Pârâul Sec, de la crucea drumului ?De la el­ comandantul detaşamentu­­şi până la platoul Toplieţi, este strâns lui, care îl căuta de zor. M-ai ţinut ca într’un dleşte între doi munţi pră­ toată ziua fără nici o ştire şi mi-ai păstioşi, a căror chică de brădet nu e ţesălată de la tata Adam. Se vede că duşmanii mai prinse­ desorganizat detaşamentul” — „Se poate să aveţi dreptate, domnule maior; dar m’aşi fi aştep­tat ca imputarea asta să mi-o fi fă­cut cel de dincolo”.­seră o leacă de suflet, câtă vreme Furtună descusese pe cei prinşi. A­cum, se aşezaseră gospodăreşte după stânci şi au primit pe ai noştri cu o ploaie de gloanţe, de nu-ţi puteai trage sufletul. Ai noştri, necăjiţi încă în foc, tră­geau de după stânci, dar tot în sus. Unde era chip să scoţi capul ! Ai noştri vr’o douăzeci şi de partea cea­laltă stăteau ca muştele. Deodată Furtună strigă de răsună valea : „Baioneta la armă. După mi­ne marş !”. Şi cât te-ai şterge la gloanţe, cu chipiul în mâna stângă şi sabia goală în vânt. Ai noştri, fur­tună după el. Duşmanii, îngroziţi de atâta în­drăzneală nebună, au încremenit o clipă cu mâna pe puşcă , dar, fiindcă nu era vreme de pierdut, au asvârlit şi puşti şi tot şi... şterge-o duluţă. Nu ştiu de unde l-o fi scos Dumne­zeu pe sublocotenentul Bostan, care umflă în braţe o mitralieră lăsată în drum şi cu toţii buluc pe drumul strâmt, tăiat în stâncă, goana după ei. Când valea se mai lărgea, Capi­tanul se oprea şi deschidea focul din picioare, ca la iepure. Bostan secera bine valea cu mitraliera. Cădeau duşmanii ca spicele... Cum dădeau de un loc mai potri­vit, duşmanul organiza din unităţi proaspete o altă rezistenţă, care pri­mea pe ai noştri cu toată cinstea cu­venită. Căpitanul Furtună n’avea însă vre­me de pierdut; ţâşnea înainte, stri­gând: „Pe ei, băeţi”, iar duşmanul lua iarăşi la picior. Şi i-au dus aşa şapte kilometri; ai noştri o mână de oameni şi ei, coş­­cogea batalion împărătesc. Cele două batalioane ale noastre se înţepeniseră tocmai pe dealurile Borsecului şi aşteptau, măre, ştiri noi. Eşise vorbe că Furtună ar fi fost prins de duşman. Până una alta, mai de hemoroizi? Doar de săptămâni am început o cură cu­tre doi pereţi de stâncă, care abia îi lasă o portiţă de eşire. Căpitanul I Furtună era chinuit de o singură gri­jă : să nu-i scape prada din ghiare. îşi chiteşte bine între brazi pe cei douăzeci de oameni de la vârf, apoi deschide un foc năpraznic în coasta­­ duşmanului din vale. Duşmanii, luaţi fără de veste, o iau! Colonelul Vasile Nădejde ZILE TRĂITE Căpitanul Furtună trăgeau cu tunul peste crestele mun­ţilor, portul lui Polivanov că. ....._______ _ „S’ar fi creiat un stat foarte puter-­dinţeze lui comanda avangărzii, nie în Balcani, compus din Moldova. A vorbit oamenilor săi cu atâta pa­­­timă, încât toţi au înţeles că nu este Valachia, Dobrogea,­­România de a ___ din Transilvania, Banat,­­ altă cale de­cât biruinţa. Coloana se pune în mişcare. Căpi­tanul Furtună, împins de firea lui stat, cu I nepotolită, se trezeşte tocmai la vâr­fum­, apoi,__ Bucovina (câştiguri în virtutea trata- I tului din 1916) cu o populaţie de­ 13.000.000. In viitor acest ___ greu ar fi hrănit simțiminte amicale I fuî avangărzii. |;—- -- — - „ , „ - . 1 ’—— ' Când vârful dă să treacă în valea 1111 Domnului, să-și facă înainte * «Ki n»i 1 i l obiceiul coiuan­di uu­?­Basarabia şi In Balcani”. imuna, se scurgea fără grijă prin Iată motivele duşmăniei ruseşti, strâmtoare, dinspre Bilbor spre To- Furtuna. . . - -----* I piiţa — „Apoi, de la noi n’a luat dra­m­'acel loc, pârâul este strâns în­ drepţilor de cât Caporalul Te­rinte, Domnule Căpitan, de la ei însă au căzut puzderie... răspunde Ghiţă Stăncuţă, ştergându-şi sudoa­rea cu mâneca vestonului : „TUI, trecu ziua de azi şi voi n’aţi îmbucat nimic. Ia scoateţi ni­şte pesmeţi şi faceţi-le de petreca­nie, că bucătăriile or fi forfotind tot la Borsec”. Seara, când s’a adunat toată cam-I Direcţiunea generală a căilor fe­rate, duce la cunoştinţa predătorilor de bagaje şi mărfuri pe c. f. r. că sunt obligaţi să înscrie pe coletele predate pentru transport numele şi adresa destinatarului. In afară de aceasta predătorul poate înscrie mărci sau numere, care trebuesc scrise sau imprimate direct pe colet, cu culori sau vopsele care nu se pot şterge uşor şi în special care nu se dizolvă în apă. Dacă natura coletului nu permite acest sistem, atunci se va scri pe o tăbliţă de lemn, carton sau metal care se fixează pe colet. In cazul când nu se vor respecta aceste dispoziţiuni, direcţiunea gene­rală a căilor ferate nu răspunde de pierderea coletelor. Staţiunile şi magaziile c.­­ r. vor refuza primirea coletelor care nu în­deplinesc condiţiile de mai sus. Pentru identificarea coletelor sau vagoanelor fără etichete necitibile, di­recţiunea c. f. r. recomandă predăto­rilor să introducă sau să lipească în interiorul coletului sau vagoanelor e­­ticheta pe care să fie înscrise numele şi adresa predătorului şi a destinata­rului, numele staţiei de predare şi data predării. rt& GRAIN,,VALS Dela C.F.R. cinditiunu­t intru emitirea bagajelor și mărgurilor pe C. F. R. Informaţii • Regimentul 8 Transmisiuni adu­ce la cunoştinţa colonelului de rezer­ . • , , . . . ,, I vă Holly Gustav Adolf, subit. rez. ochi, ţâşneşte înainte prin ploa a ! găaiescu loan, subit. rez. Hamagea în1 mana stanffa 1 _­­Gheorghe, subit rez. Marinescu Ion şi subit. rez. Floresc­u Alexandru, serg. major T. R. Storojuc Vladimir şi ser­gent maj. T. R. Buga Vsevolod, să se prezinte pentru clarificarea situaţiei militare. In caz de neprezntare sau netri­­mitere de rapooarte în termen de 15 zile de la apariţia prezentei publicaţii vor suferi rigorile legei Casa de Depuneri şi Con­­semnaţiuni plăteşte 3­/1 dobân­dă pentru orice sumă de bani depusă. Retragerile se fac fă­ră pre­aviz şi p­lata se efectuează ime­diat. Deci, nu strângeţi banii în casă. Depuneţi-i la Cassa de Depuneri unde sunt în deplină siguranţă, sunt garantaţi de Stat şi vă aduc şi dobândă. • A apărut revista „România Aeria­nă”, anul XV, No. 4—5 din 1941, de sub înaltul Patronaj al M. S. Rege­lui, organul problemelor aeriene, (aviaţie, aerochimie şi radiofonie în legătură cu aviaţia), condusă de un grup de specialişti.

Next