Curentul, august 1941 (Anul 14, nr. 4834-4864)
1941-08-01 / nr. 4834
NUL XIV, No. 4834, Viitori I August 1941 Curentul. VIATA POLITICA Germania şi românia Comunicatul, datori de Cartierul General al Fihrer-ului, anunţă că trupele române au terminat operaţiunile in Basarabia, pe care au eliberat-o complect de sub călcâiul bolşevic. Această ştire temeinic eşte o întreagă şi grea acţiune militară, care, fără a fi încheiată, a atins pentru noi, o etapă dintre cele mai importante. Pământul vechi românesc al Basarabii, care stătuse mereu în calea hoardelor barbare, este redat astăzi Patriei de obârşie, prin vitejia soldaţilor români şi germani. Alianţa, sfinţită astăzi prin sângele vărsat în comun de soldaţii celor două ţări, alianţa care se adânceşte şi mai mult prin sensul istoric al luptei pe care o continuăm, — se cimentează acum în aceiaş bucurie a victoriei, prefaţă a marilor evenimente ce vor statornici mâine, noua hartă a Europei. Germania şi România s’au legat, anul trecut, politiceşte, cu toată loialitatea unor ţări cari, ştiind ce este suferinţa, au ştiut s’o respecte unul altuia, cu nădejdea vie că reparaţiile de dreptate, pentru fiecare din ele nu vor întârzia. Această alianţă, bazată pe înţelegerea a două mari Căpetenii de popoare, s’a adâncit, din ce in ce mai mult, prin cunoaşterea reciprocă a sufletului fiecărei dintre Naţiuni. Ospitalitatea românească a putut fi preţuită de Germani, încă din primele zile ale venirii misiune! militare a Reichului, în ţara noastră. Instinctul popular, care nu »« înşeală niciodată, a ghicit dintr’un Început, că această colaborare intre două popoare de luptători şi de muncitori, nu poate să nu dea roade binefăcătoare, cât mai neîntârziat. Poporul român a simţit braţul puternic şi ocrotitor, întins asupră-ne de către Germania. Un sentiment de securitate, pentru viitor s’a născut în pieptul fiecăruia dintre Români, din primul moment când puterile Axei au luat, sub garanţia lor, hotarele noastre. A fost această garanţie, care, se ştia că nu va avea valoarea pur formală a garanţiilor engleze — şi un drastic avertisment dat, celor cari ar mai fi poftit să cotropească, tâlhăreşte, pământul ţării noastre. In opinia publică românească şi-a făcut apoi, tot mai mult loc, mândria participării noastre la pactul tripartit, care îşi contura, de pe atunci, caracterul lui de creeator al unei noul istorii a Europei. Marea misiune a Führer-ului Hitler de nimicitor al bolşevismului, nu putea întârzia mult timp. România, filma cea mai direct vizată de ameninţările Komintern-ului, aştepta, ca înfrigurare, ziua isbăvirii, ziua în care va putea pune umărul ei la acţiunea de distrugere a pericolului roşu. Continuatori ai ordine! romane. In acest post înaintat al Europei civilizate şi, prin aceasta, refractari avatarului de haos comunist, ţăranii români vroiau, cu nerăbdare, să participre, alături de urarea armată a Germaniei la desrobirea fraţilor subjugaţi şi, totdeodată, la opera de liniştire a Europei. Felul cum au luptat aceşti ostaşiţărani n’a putut să nu smulgă admiraţia şi a ostaşilor germani. Dârzenia soldatului român, neînfricarea lui în faţa morţii, curajul lui, care nu cunoaşte obstacol, , — au putut fi. In toată măreţia lor, preţuite de ostaşul marelui Reich, care a avut In luptătorul român, un adevărat „camarad". Cronica războiului actual şi istoria de mai târziu, vor putea pune in lumină, jertfa, de o incomparabilă frumuseţe epică, a soldatului român, care in această aspră încleştare împotriva uriaşelor forţe ale bolşevismului, şi-a dovedit întreaga, nedesminţita lui vitejie, demnă de-a sta alături de a invincibilului ostaş german, în pilda căruia el a văzut un veşnic stimulent, o permanentă întrecere în eroism. Generalul Antonescu, Comandantul de căpetenie al armatei germano-române, a putut culege ieri, pe câmpul de luptă, toţi laurii victoriei, care vin să incunune astăzi o mare epocă din istoria României. Führerul-Cancelar, acordând încrederea lui totală Conducătorului României şi ostaşului român, nu se vede astăzi, întru nimic înşelat in aşteptările sale. Acesta este de altfel Înţelesul preţuirii adânci a poporului german pentru România, preţuire atât de elocvent subliniată prin scrisoarea adresată de d. Manfred von Kilinger, vice-preşedintelui nostru de Consiliu. Faptul că „întregul popor german a participat cu vie satisfacţie la bucuria României", — trebuie privit în primul rând, — ca pornind de la preţuirea loialităţii politice şi a valorii militare a aliaţilor de la Dunăre. Un erou aviator: Locot. Ion Lascu O pioasă şi sobră ceremonie religioasă ne-a strâns, Sâmbăta trecută, in jurul rămăşiţelor pământeşti ale eroului aviator locot, de rezervă Ion Lascu. Lovit de gloanţe ucigaşe s’a prăvălit în flăcări din cerul care îi era atât de drag, in timp ce-şi săvârşea misiunea aşa cum ştia el s'o săvârşească. Hotărît şi calm s’a urcat în avion pornind la luptă, în ziua de 12 Iulie, când toată aviaţia românească s’a încleştat în cerul Basarabiei, gonind spre Nistru hoardele păgâne bolşevice. ...Şi a căzut! Aşa precum cade falnicul stejar, cu sgomot ■ înfricoşător, făcându-şi loc printre copacii mai mărunţi ai codrului. ...A căzut după ce deslănţuise toată urgia armelor de foc peşte, duşmanii înfricoşaţi, puşi pe fugă. A fost ridicat apoi de camarazii lui de arme după gonirea bolşevicilor de pe locurile pe unde căzuse. Sburător cu mari calităţi, încă din timp de pace, inginerul Ion Lascu a ştiut să culeagă de multe ori trofee în întrecerile sportive. Technician desăvârşit, cunoştea toate tainicile ascunzişuri ale motoarelor, vorbindu-le în limba lor păsărească. Şi, din împletirea aceasta perfectă, el ştia mai mult decât mulţi alţii să scoată cel mai mare profit în slujba izbânzii în aer. Şi întotdeauna el a eşit biruitor, dând aripilor româneşti tot sbuciumul clocotitor care zăcea în fundul firei sale tăcute. In jurul celui dispărut, rudele, camarazii şi prietenii l-au petrecut până la porţile nevăzute ale vieţii. „Crucea de Aur“ cu spade a „Virtuţiei Aeronautice“, distincţie acordată ,,post mortem“ de Conducătorul Statului, a încununat ca un nimb de lumină memoria celui care şi-a pus total energia, priceperea şi viaţa în slujba Crucii şi a dreptăţii româneşti. D. subsecretar de stat al aerului, generalul aviator Jienescu, evocând în cuvinte calde amintirea celui dispărut a spus: „După 35 zile de epoce lupte — pentru cruce şi dreptate — laconicul comunicat nr. 6 anunţa naţiunei române: „Lupta pentru desrobirea brazdei româneşti de la Răsărit s a terminat. „Din Carpaţi şi până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune. . „Lupta pentru asigurarea desvoltarii noastre, pentru salvarea credinţei, pentru ordine şi pentru civilizaţie continuă. . „Trupele germano-romane au înaintat adânc dincolo de Nistru“. Iată „Victoria“ bravei noastre armate, victorie clădită pe jertfă curată de sânge românesc care a înrourat din nou străvechiul pământ Basarabean; sânge care înfrăţit cu brazda va plămădi viitor strălucit Patriei Române. , In toată epopeea acestui crâncen războiu, apare în fiecare zi pe primul plan al faptelor de arme legendare, înfăptuirile armei aeriene, care într’un sublim elan, purtat de o credinţă într’un ideal măreţ şi cu o putere de sacrificiu necunoscută, nebănuită, a înţeles să se jertfească pentru „Victoria românească“. De 35 zile, neînfricaţii şi nebiruiţii noştrii sburători, rup trup din trupul lor, suflet din sufletul lor dând noui jertfe pe altarul scump al Patriei punând temelie nouă destinului românesc. De 35 zile, în încleştare nepătrunsă şi cu o vitejie de legendă agăță sfâncer al României . In această titanică încordare, «*a jertfit și locot, rezervă Lascu I. Am avut sub ordine pe acest distins ofițer. .................. Am apreciat totdeauna la eî: — aleasă educație; — solidă pregătire intelectuală și mai ales profesională care , 11 clasa între cei mai buni ingineri In specialitatea „motoare de aviaţie". Technicitatea românească n’a cunoscut o mai autentică autoritate afără de inginerul Lascu loan Am apreciat conştiinciositatea şi puterea lui de muncă însoţită totdeauna de o modestie desăvârşită —• apanajul caracterelor alese. Dar mai presus de toate am descoperit — într’o evidentă timiditate — o mare putere de voinţă, o mare putere de dăruire. Aparţine locot. Lascu I. acelei pleiade de tineret care şi-a pus ca devisă „a servi“. „A servi instituţia", ,,a servi" progresul“, a „servi“ — până la sacrificiu Patria căci numai prin sacrificiu se poate zidi temeinic. Moartea lui — in ziua de 12 Iulie — zi de glorie pentru victoria Românească — când Conducătorul Statului a decretat „Aviaţia a binemeritat de la Patrie“ este moarte legendară. Lovit în plin de un obuz duşman, a căzut torţă de foc, purificând în ea pământescu-i trup, dar înălţând în veşnicie, în nimb de „victorie", sufletul lui de sburător. Nu plângeţi jertfa lui; el a murit moarte de erou. Aviaţia a fost de totdeauna armă de sacrificiu. Acest spirit al jertfei, acest spirit al veşnicei reînoiri este ce ţine treaz şi înalţă spre zenit — aviaţia română. Pentru a răsplăti fapta de erou — Conducătorul Statului — d. General I. Antonescu a acordat ,,Post mortem“ locot. av. Lascu Ion „Crucea de Aur cu Spade“ a „Virtuţii Aeronautice“. „ Camaradul lui de patrulă, sublocot. de rezervă Istrăţeanu a adus apoi salutul lui şi al tuturor camarazilor rămaşi la datorie în cuvinte duioase, amintind activitatea eroică pe front, a celui dispărut. Apoi in locul de veşnică odihnă, trupul neînsufleţit al locot. Lascu a fost coborât in timp ce avioanele sburau un clocot puternic de motoare, în clocotul motoarelor lui dragi. Un erou a căzut! Un erou al cărui chip şi amintire nu va putea să-l şteargă uitarea în sufletele tuturor acelora cari supraveţuiesc, cari l’au cunoscut, l’au preţuit şi l’au iubit. —oxoxoxox • xoxoxexe---- P. C. In atenţia ministerului culturii naţionale In urma aprobării de a candida şi absolvenţii liceelor teoretice, la examenul de intrare în şcolile militare, mulţi elevi aflători în clasa VIII-a şi corigenţi la câte o materie, sunt împiedicaţi de a se prezenta la aceste examene, întrucât înscrierile se închid la 15 August a c Ei roagă pe această cale pe d. ministru al culturii naţionale, a da dispoziţiune ca examenele pentru corrigenţă a clasei VIII-a, să se ţină cel mai târziu până la data de 10 August, . căpătând . astfel timpul cei . ce reuşesc, a -c. înscrie la. .examenul, pentru școlile militre,. .,..v _ •. Gestul pilduitor al unui profesor D. general R. Rosetti, ministrul culturii naţionale şi al cultelor a primit următoarea scrisoare: Excelenţă, In aceste momente de aspră Încercare, dar In acelaş timp şi de glorioasă afirmare a virtuţilor strămoşeşti, din respect şi admiraţie pentru cei ce luptă şi mor pentru scumpa noastră Ţară, respectuos vă rog a lua act că subscrisul ofer în mod gratuit, unui orfan de profesor sau învăţător, cari au murit pe frontul de la Nistru, întreţinerea completă pe anul şcolar 1941-42, în Institutul „Radu de la Afumaţi“ din R. Vâlcea, al cărui proprietar sunt. Mă oblig să-i dau şi cărţile şi rechizitele şcolare, de care are nevoe. Aş dori să fie un copil de curs primar, pentru ca să-i pot face, cu metodă şi din timp, toată pregătirea de care are nevoe. Mă oblig să-i supraveghez viaţa părintească şi să-i tratez ca şi pe copiii mei, căci din fericire am 5 copii şi incă 2 nepoţi, cari au rămas orfani de tată zilele trecute. Excelenţă, in acest sens am scris şi la onor preşedinţie a consiliului, unde este sediul „Darul pentru soldaţi". Dacă această ofrandă găseşte aprobare, respectuos vă rog a lua dispoziţiile ce veţi crede de cuviinţă, trimiţându-mi numele şi adresa copilului, căruia să-i pot anunţa ziua când se vor începe cursurile alei şi ziua când să-l aştept. Sunt al excelenţei voastre, supus şi devotat. Prof. Dr. NIC. CREŢU fost Inspector general al Învăţământului normal R. Vâlcaa D. ministru a mulţumit d-lui profesor dr. Nic. Creţu pentru obligaţia ce şi-a luat şi a dispus să se recomande un elev orfan. onul acesta nu se fac transferări şi numiri de titulari în învăţământ ... Ministerul culturii naţionale a dat o decizie, prin care, având in vedere împrejurările excepţionale în care ne găsim, din care cauză unii membri ai corpului didactic nu au posibilitatea de a-şi valorifica drepturile la transferare sau încadrare, s’a hotărît : „In cursul anului şcolar 1940— 1941 nu se fac transferări sau încadrări nici în învăţământul secundar de toate categoriile, nici în învăţământul primar normal. In consecinţă nu se vor face în acest an nici numiri de titulari“. Directivele date derulat de Sf. Arhiepiscopie a Bucureştilor In legătură cu evenimentele de redresare morală şi refacere a hotarelor naţionale, Sf. Arhiepiscopie a Bucureştilor a dispus: 1) In fiecare Vineri la ora 6 luni, în toate bisericile, preoţii vor face rugăciuni pentru desăvârşita victorie a armatelor aliate. 2) Tot personalul bisericesc, arhierei, preoţi, diaconi şi cântăreţi ai Arhiepiscopiei Bucureştilor, potrivit dorinţelor exprimate de majoritate, au dăruit salariul pe 5 zile în folosul ostaşilor răniţi şi a familiilor mobilizaţilor. 3) In fiecare biserică se înfiinţează o cutie în care creştinii îşi vor pune obolul lor pentru ajutorarea ostaşilor răniţi şi a familiilor mobilizaţilor ce nu dispun de mijloace suficiente pentru trai. 4) Clerul va îndemna poporul în fiecare Duminică şi sărbătoarea să-şi depună obolul său în aceste cutii. 5) Bisericile cu averi proprii sunt obligate a face danii după putere. 6) Toate sumele colectate, ca şi salariile reţinute se vor trimite Sfintei Arhiepiscopii pentru a fi înaintate preşedinţiei Consiliului de miniştri. 7) Preoţimea este invitată să comunice exact Sf. Arhiepiscopii sumele colectate pe diferite liste de subscripţie ce li s’au trimis de autorităţi, societăţi sau persoane particulare. 8) In biserici nu se vor mai face alte chete decât cele iniţiate de oficialitatea bisericească. 9) La sate preoţii vor ajuta ca familiile mobilizaţilor să fie ajutate, atât la facerea muncilor agricole, cât şi la împlinirea oricăror lipsuri materiale ar avea. 10) Preoţii Capitalei au fost repartizaţi la toate spitalele pentru a cerceta zilnic pe cei răniţi şi a-i mângâia, inmânându-le daruri, cărţi de rugăciuni, cruciuliţe, iconiţe, etc. Protoiereii celorlalte judeţe vor lua măsuri ca şi în oraşele de provincie, în care se vor înfiinţa spitale militare, preoţii să viziteze zilnic pe răniţi. Protoiereii Capitalei ca şi preoţii delegaţi vor supraveghea zilnic ca propaganda sectantă să fie complect eliminată. Direcţiunile spitalelor sunt rugate să semnaleze Sfintei Arhiepiscopii secţia administrativă eventualele lipsuri. La transferări se va ţine seama de activitatea pe care fiecare preot o va desfăşura pentru ducerea, la bun sfârşit a măsurilor luate. Contribuţii la opera întreprinsă de Consiliul de patronaj Publicăm în continuare tabloul celor care şi-au dat ofrandele pentru Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale prin Camera de comerţ şi industrie: Ion Torcătorul-Ticu, lei 10.000; S. Arabin, lei 5.000; Fabr. „Neva" S. A., lei 113.680; S. Georges S. A. R., 10.000; Pers. „Terasa Cercului Militar“, 5.045; Pers. fabricei „Bumbacul Colorat“, 15.300; Talcum, 2.000; Rudolf Novak, 10.000 ; S. A. „Kodak“, 20.000; Firma „Lebăda“, 5.000; „Fire D. M. C.‘‘, 25.000; Gr. Vasilescu, 3.000; Ilardan Georgescu, 15.000; Cristea A., 1.000; Al. Buzdugan, 2.000; „Industria Sârmei“ S. A., lei 1.000.000; Vartan Baraghian, 2.000; „Furnicom“, 3.000; „Erevan“, 1.000; U. C. Danielidis, 3.000; S. A. R. „Alemania“, 20.000; Salonul de lingerie „Laura“, 2.000; Soc. „Irti“, 216.000; „Filatura Românească de Bumbac“ S. A. R., 857.040; Diverși, 55.000. Total 2.401.065 Suma precedentă 39.667.401 Total 42.068.466 . OXOXOXOX • XOXOXOXO- — Autorităţile militare din Batavia au puteri depline TOKIO 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei D. N. R. anunţă: Agenţia Domei află din Batavia că guvernul Indiilor Olandeze a dat autorităţilor militare depline puteri Ele vor putea deci, la caz de nevoe, să proclame starea de asediu. In ziua de 19 iulie au avut loc mari manifestaţii pentru armatele germano-române la Chişinău, aşa precum se vede in clişeul nostru. fyctax bcrWMtd are duren, trebue s sădaţi întotdeauna Medicii din lumea întreaga recomanda Veramon pentru combaterea durerilor, deoarece calmantul acesta produce, fără a fi dăunător, grafie compoziţiei sale chimice speciale, un efect antidureros maxim. Veramonul nu produce somn, nu produce , arsuri.la stomac şi nici.nu .atacă, inima.. . Pentru acest motiv el este calmantul care în prezent s'a impus în lumea întreagă. VERAMON calmantul rapid şi inofensii. Tuburi de cite 10 şi 20 tab. Pilcuri cu 2 tabilul Pr. ţel una tablata alla da Lai S Băile GOVORA SI CALIMANESTI în format:luni : * 9 Informaţiuni Soc. GOVORA CALIMANESTI București Str. Stirbey Vol 129 Ape iodurate și sulfuroase - Fisioterapie, sunt deschise până la 30 Septembrie Prin decizie ministerială şcoalele de grad secundar menţionate mai jos, se transformă pe ziua de 1 Septemvrie 1941, după cum urmează : Devin licee teoretice tip E. (fără clase divizionare C.): Liceul teoretic de băieţi din Sibiu. Devin licee teoretice tip D.: Liceele teoretice de băieţi tip C. din : Tg. Jiu, Călăraşi, Turda şi Făgăraş. Liceele teoretice de fete tip C. din: Buzău, Turda, Bucureşti „Iulia Haşdeu” şi Focşani. Devin licee teoretice tip C.: Liceul teoretic de băieţi tip C. din Deva. Gimnaziul teoretic de băieţi din Pietroşani. Gimnaziile teoretice de fete din: Călăraşi, Caracal şi Sighişoara. Devin gimnazii teoretice tip A. ? Gimnaziul teoretic de băieţi tip D. „Vicenţiu Babeş” din Timişoara. Liceul teoretic extrabugetar de băieţi din Corabia. Liceul teoretic extrabugetar de băieţi din Olteniţa. Liceele teoretice de fete tip C. din: Rădăuţi şi Suceava. Liceul teoretic extrabugetar de fete din Huşi. Devin gimnazii teoretice de băieţi tip A.: Gimnaziile mixte teoretice din: Sinaia, Abrud, Mediaş, Sebeş, Sânnicolaul Mare şi Ceacova. Devine liceu agricol horticol. Liceul teoretic de băieţi din Buftea. Devine liceu industrial de băieţi (numai curs superior): Gimnaziul industrial de băieţi din Reşiţa. Devin gimnazii industriale de băieţi : Gimnaziul teoretic mixt din Orşova. Liceele industriale de băieţi din : Bacău, Constanţa, Ploieşti, Roman şi C. Lung-Moldovenesc. Devin gimnazii industriale de fete: Liceul teoretic extrabugetar de fete din Corabia. Liceele industriale de fete din: Câmpina, C. Lung, Caracal, Calafat, Giurgiu şi Roman. Gimnaziul mixt teoretic din Mangalia. Devin şcoli de gospodărie gradul 11. Şcolile de gospodărie gr. I din Timişoara, Chişinău şi Craiova. Şcoala normală de gospodărie rurală din T. Severin, se transformă în şcoală de gospodărie urbană şi în lichidare, ca şcoală de gospodărie rurală şi normală de gospodărie rurală. Devine şcoală de gospodărie rurală gr. II . Şcoala de gospodărie rurală gr. I din Cocioc-Ilfov. Devin şcoli de gospodărie rurală gradul I: Centrul permanent de gospodărie rurală Stâlpu-Buzău Centrul de gospodărie rurală Topoloveni-Muscel. Devin ateliere şcolare supra primare: Gimnaziile industriale de băieţi din : Amărăşti-Romanaţi, Caşota-Buzău, Călineşti-Muscel, Dobra-Hunedoara, Drăgăşani, Fierbinţi, Gura Motrului, Hudeşti-Dorohoi, Miercurea- Sibiu, Monteoru-Buzău, Nicoreşti- Novaci-Gorj, Niculeşti-R. Sărat, Pătârlagele, Pleniţa-Dolj, Pojogeni- Gorj, Porceşti-Roman, Suceava, Tecuci, Valea Boului, Vaslui, Zătreni- Vâlcea, Adjud, Pogoanele-Buzău şi Viştea de Jos. Atelierele şcolare practice din: Bilciureşti-Dâmboviţa, Boroaia-Baia, Gălăşeşti-Argeş, Isvorul de Sus-Argeş, Malul cu Flori-Muscel, Mozăceni-Argeş, Negreşti-Vaslui, Odobeşti-Dâmboviţa, Oteteliş-Vâlcea, Pietrari-Dâmboviţa, Peştişani-Gorj, Racoviţă-Muscel, Scorţeni-Bacău, Slănic-Prahova, Şomăneşti-Gorj, Tg. Fălciu, Truşeşti- Botoşani, Vaţa-Olt, Vânju Mare-Mehedinţi şi Zăvoaia-Brăila. CONTOPIRI DE ŞCOLI Se contopesc : Gimnaziul comercial de băieţi din Constanţa cu liceul comercial de băieţi din aceeaşi localitate. Gimnaziul comercial de fete din Ploieşti, cu liceul comercial de fete din aceeaşi localitate. Gimnaziul industrial casnic din Bârlad , cu liceul industrial de fete din aceeaşi localitate. Gimnaziul industrial casnic din Târgovişte cu liceul industrial de fete din aceeaşi localitate. Gimnaziul industrial casnic din Vaslui, cu gimnaziul de fete din aceeaşi localitate. ŞCOLI MUTATE Se mută : Gimnaziul industrial de băieţi din Vicovul de Sus se mută la Rădăuţi. Şcoala urbaă de gospodărie gr. 1 de la Caracal la Galaţi. Şcoala normală de gospodărie urbană din Sibiu, la Arad. Centrul permanent de gospodărie din Amărăşti-Romanaţi, se mută în jud. R. Vâlcea, la Horezul. Centrul permanent de gospodărie rurală din Baia de Aramă-Mehedinţi, se mută în comuna Vânjuleţ,Mehedinţi. Centrul permanent de gospodărie din Creţuleşti-Ilfov, se mută în jud. Dâmboviţa, comuna Bilciureşti. Centrul permanent de gospodărie din Lereşti-Muscel, se mută în jud. Ialomiţa, comuna Dor Mărunt. Centrul permanent de gospodărie din Vălenii de Munte se mută în jud. Olt, comuna Drăgăneşti. DESFIINŢĂRI DE ŞCOLI Următoarele şcoli teoretice şi practice se desfiinţează pe ziua de 1 Septemvrie 1941: • Gimnaziul teoretic de băieţi „I. N. Rădulescu” din Bucureşti. Liceul teoretic de fete „I. H. Rădulescu” din Bucureşti. Gimnaziul teoretic de băieţi din Hunedoara. Gimnaziile mixte teoretice din : Tg. Ocna, Cernavoda, Sălişte şi Baia de Arieş. Gimnaziul comercial de tăieţi din Roşiorii de Vede. V * Gimnaziile industriale de băieţi din: Broşteni-Neamţ şi Frasin. Gimnaziile industriale de fete din: Panciu ,Crucea de Jos, şi Vânjuleţ. Gimnaziile industriale casnice de fete din: Arad, şi I. Gh. Duca- Covurlui. Se suspendă pe anul şcolar 1941- 1942, funcţionarea şcoalei normale de învăţători din Focşani. In anul şcolar 1941-942, şcoala normală de învăţătoare din Brăila şi şcoala normală de învăţători din Caransebeş, vor funcţiona numai cu clasele V, VI, VII şi VIII-a. Transformarea şcoalelor teoretice se va face după următoarele norme : a) Din seria claselor care se desfiinţează, în niciun caz nu se mai primesc elevi în clasele I şi V, iar din celelalte, mai pot funcţiona anul acesta, numai acelea care au un număr de cel puţin 30 elevi. b) Din seria claselor care se adaugă, numai acele clase vor funcţiona care au un număr reglementat de elevi. Maeştrii titulari de la şcolile industriale transformate în ateliere şcolare supra-primare cari vor funcţiona mai departe la aceste ateliere, se spotesc ca detaşaţi şi vor fi plătiţi, până la 31 Martie 1942, din bugetul Direcţiunii învăţământului profesional, iar dela această dată, vor trece în bugetul Direcţiunii învăţământul uimar, respectându-li-se drepturile căştigate, în ceea ce priveşte salarizarea şi situaţia lor în învăţământ . Controlul activităţii didactice a acestor maeştri va fi alcătuit deontre inspectorii Învăţământului profesional. Maşinile, uneltele şi uneltele de mână, care nu vor fi necesare atelierelor şcolare supra-primare, vor fi repartizate de Direcţiunea învăţământului profesional, şcoalelor industriale. .. BSB Transferări, contopiri, mutări şi desfiinţări de şcoli de grad secundar —oxoxoxox • xoxoxoxo—— Rezolvarea cererilor la ministerul finanţelor COMUNICATUL MINISTERULUI Se aduce la cunoştința publicului, care are interese în ministerul de finanţe, sa adreseze Cererile numai la serviciul de informaţiuni, unde Se vor da toate relaţiunile necesare prin funcţionarii de serviciu ai direcţiunilor. Lămuriri . ■suplimentare vor fi date în orele de audienţă numai de d-nii directori şi subdirectori, delegaţi în mod special pentru a rezolva şi da relaţiunile necesare. Nu este îngăduit a se cere audienţe d-lui ministru, d-lui subsecretar de stat şi d-nilor secretari generali pentru lucrări care sunt date în conpetinţa directorilor pentru rezolvare. Rugăm publicul să ţină strict in seamă aceste recomandaţiuni, în interesul general al serviciului, pentru ca numai astfel serviciile individuale vor fi bine satisfăcute din partea ministerului. APROVIZIONAREA salariaţilor din întreprinderi — Comunicatul ministerului Muncii — In vederea organizării aprovizionării cu alimente de strictă necesitate, îmbrăcăminte şi încălţăminte, toate întreprinderile industriale sau comerciale, publice sau particulare, inclusiv atelierele meseriaşilor, sunt rugate a înainta oficiului de studii şi statistică al ministerului muncii, în termen de 48 de ore, o adresă cuprinzând: 1. Denumirea exactă a întreprinderii şi sediul atât al centralei cât şi al filialelor; 2. Numărul exact al tuturor salariaţilor: • a) funcţionari particulari; b) lucrători calificaţi; c) ucenici. 3. Se va arăta şi numărul membrilor familiei a căror întreţinere cade în sarcina fiecărui salariat. Propuneri practice pentru organizarea aprovizionării întreprinderii respective. •. Cursul de iniţiere sanitară pentru învăţătoare Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale, în înţelegere cu ministerul culturii naţionale şi al cultelor şi cu ministerul sănătăţii, a organizat un curs de iniţiere sanitară şi asistenţă socială pentru o parte din învăţătoarele care vor fi încadrate la şcoalele primare din comunele rurale din Bucovina de Nord. Cursurile se vor ţine la şcoala normală de menaj „Gheorghe şi Maria Filipescu” din Bucureşti (Calea Vic-toriei), între 1 August şi 30 Septembrie a. c. întreţinerea este gratuită, învăţătoarele care au primit ordine individuale de chemare la aceste cursuri sunt obligate să se prezinte — neapărat — în ziua de 1 August a. c., fără a mai aştepta altă invitaţie Vor aduce rufăria necesară pentu pat şi corp. Spre a li se putea "restitui' cristal biletului de călătorie pe c. f. r., învăţătoarele sunt obligate, la sosire, să prezinte, direcţiei cursurilor, biletele respective. Erupţiile Pielei Pomada Cadum potoleşte şi vin-Dtele T* sau inflamatie * piele, şi asigur*, nopţi de somn 11-P^SO®?elor «w su*«* de JVe afecţiuni cutanate Multe suferinţe sunt evitate dacă «^trebuinţe^ la timp Pomada -Jadum contra eczemei, coşurilor pewingMiei, emupţiilor, cojind hiane lei, cojilor de pe bube ’