Curentul, august 1941 (Anul 14, nr. 4834-4864)

1941-08-01 / nr. 4834

­NUL XIV, No. 4834, Viitori I August 1941 Curentul. VIATA POLITICA Germania şi r­omânia Comunicatul, dat­ori de Cartierul General a­l Fi­hrer-ului, anunţă că trupele române au terminat operaţiu­nile in Basarabia, pe care au elibe­rat-o complect de sub călcâiul bol­şevic. Această ştire temeinic eşte o întrea­gă şi grea acţiune militară, care, fără a fi încheiată, a atins pentru noi, o etapă dintre cele mai importante. Pământul vechi românesc al Basara­bii, care stătuse mereu în calea hoardelor barbare, este redat astăzi Patriei de obârşie, prin vitejia solda­ţilor români şi germani. Alianţa, sfin­ţită astăzi prin sângele vărsat în co­mun de soldaţii celor două ţări, a­­lianţa care se adânceşte şi mai mult prin sensul istoric al luptei pe care o continuăm, — se cimentează acum în aceiaş bucurie a victoriei, prefaţă a marilor evenimente ce vor statornici mâine, noua hartă a Europei. Germania şi România s’au legat, a­­nul trecut, politiceşte, cu toată loiali­tatea unor ţări cari, ştiind ce este su­­ferinţa, au ştiut s’o respecte unul al­tuia, cu nădejdea vie că reparaţiile de dreptate, pentru fiecare din ele nu vor întârzia. Această alianţă, bazată pe înţelegerea a două mari Căpetenii de popoare, s’a adâncit, din ce in ce mai mult, prin cunoaşterea reciprocă a sufletului fiecărei dintre Naţiuni. Ospitalitatea românească a putut fi preţuită de Germani, încă din primele zile ale venirii misiune! militare a Reichului, în ţara noastră. Instinctul popular, care nu »« în­şeală niciodată, a ghicit dintr’un În­ceput, că această colaborare intre două popoare de luptători şi de mun­citori, nu poate să nu dea roade bi­nefăcătoare, cât mai neîntârziat. Po­porul român a simţit braţul puternic şi ocrotitor, întins asupră-ne de către Germania. Un sentiment de securi­tate, pentru viitor s’a născut în piep­tul fiecăruia dintre Români, din pri­mul moment când puterile Axei au luat, sub garanţia lor, hotarele noas­tre. A fost această garanţie, care, se ştia că nu va avea valoarea pur for­mală a garanţiilor engleze — şi un drastic avertisment dat, celor cari ar mai fi poftit să cotropească, tâlhăreş­te, pământul ţării noastre. In opinia publică românească şi-a făcut apoi, tot mai mult loc, mândria participării noastre la pactul tripar­tit, care îşi contura, de pe atunci, ca­racterul lui de creeator al unei noul istorii a Europei. Marea misiune a Führer-ului Hitler de nimicitor al bolşevismului, nu pu­tea întârzia mult timp. România, filma cea mai direct vizată de ameninţă­rile Komintern-ului, aştepta, ca în­frigurare, ziua isbăvirii, ziua în care va putea pune umărul ei la acţiunea de distrugere a pericolului roşu. Continuatori ai ordine! romane. In acest post înaintat al Europei civi­lizate şi, prin aceasta, refractari ava­tarului de haos comunist,­­ ţăranii români vroiau, cu nerăbdare, să par­­tic­ipre, alături de urarea armată a Germaniei la desrobirea fraţilor sub­jugaţi şi, totdeodată, la opera de liniştire a Europei. Felul cum au luptat aceşti ostaşi­­ţărani n’a putut să nu smulgă admi­raţia şi a ostaşilor germani. Dârzenia soldatului român, neînfricarea lui în faţa morţii, curajul lui, care nu cu­noaşte obstacol, , — au putut fi. In toată măreţia lor, preţuite de ostaşul marelui Reich, care a avut In luptă­torul român, un adevărat „camarad". Cronica războiului actual şi istoria de mai târziu, vor putea pune in lu­­mină, jertfa, de o incomparabilă fru­museţe epică, a soldatului român, care in această aspră încleştare îm­potriva uriaşelor forţe ale bolşevis­mului, şi-a dovedit întreaga, nedes­­minţita lui vitejie, demnă de-a sta alături de a invincibilului ostaş ger­man, în pilda căruia el a văzut un veşnic stimulent, o permanentă între­cere în eroism. Generalul Antonescu, Comandantul de căpetenie al armatei germano-ro­­mâne, a putut culege ieri, pe câmpul de luptă, toţi laurii victoriei, care vin să incunune astăzi o mare epocă din istoria României. Fü­hrerul-Cancelar, acordând încre­derea lui totală Conducătorului Ro­mâniei şi ostaşului român, nu se ve­de astăzi, întru nimic înşelat in aş­teptările sale. Acesta este de­ altfel Înţelesul pre­ţuirii adânci a poporului german pen­tru România, preţuire atât de eloc­vent subliniată prin scrisoarea adre­sată de d. Manfred von Kilinger, vice-preşedinte­lui nostru de Consiliu. Faptul că „întregul popor german a participat cu vie satisfacţie la bu­curia României", — trebuie privit în primul rând, — ca pornind de la pre­ţuirea loialităţii politice şi a valorii militare a aliaţilor de la Dunăre. Un erou aviator: Locot. Ion Lascu O pioasă şi sobră ceremonie reli­gioasă ne-a strâns, Sâmbăta trecută, in jurul rămăşiţelor pământeşti ale eroului aviator locot, de rezervă Ion Lascu. Lovit de gloanţe ucigaşe s’a pră­vălit în flăcări din cerul care îi era atât de drag, in timp ce-şi săvârşea misiunea aşa cum ştia el s'o săvâr­şească. Hotărît şi calm s’a urcat în avion pornind la luptă, în ziua de 12 Iulie, când toată aviaţia românească s’a încleştat în cerul Basarabiei, go­nind spre Nistru hoardele păgâne bol­şevice. ...Şi a căzut! Aşa precum cade fal­nicul stejar, cu sgomot ■ înfricoşător, făcându-şi loc printre copacii mai mărunţi ai codrului. ...A căzut după ce deslănţuise toată urgia armelor de foc peşte, duşmanii înfricoşaţi, puşi pe fugă. A fost ridicat apoi de camarazii lui de arme după gonirea bolşevicilor de pe locurile pe unde căzuse. Sburător cu mari calităţi, încă din timp de pace, inginerul Ion Lascu a ştiut să culeagă de multe ori trofee în întrecerile sportive. Technician de­săvârşit, cunoştea toate tainicile as­cunzişuri ale motoarelor, vorbindu-le în limba lor păsărească. Şi, din îm­pletirea aceasta perfectă, el ştia mai mult decât mulţi alţii să scoată cel mai mare profit în slujba izbânzii în­ aer. Şi întotdeauna el a eşit biruitor, dând aripilor româneşti tot sbuciu­­mul clocotitor care zăcea în fundul firei sale tăcute. In jurul celui dispărut, rudele, ca­marazii şi prietenii l-au petrecut până la porţile nevăzute ale vieţii. „Crucea de Aur“ cu spade a „Vir­­tuţiei Aeronautice“, distincţie acorda­tă ,,post mortem“ de Conducătorul Statului, a încununat ca un nimb de lumină memoria celui care şi-a pus total energia, priceperea şi viaţa în slujba Crucii şi a dreptăţii române­şti. D. subsecretar de stat al aerului, generalul aviator Jienescu, evocând în cuvinte calde amintirea celui dis­părut a spus: „După 35 zile de epoce lupte — pentru cruce şi dreptate — laconicul comunicat nr. 6 anunţa naţiunei ro­mâne: „Lupta pentru desrobirea brazdei româneşti de la Răsărit s a terminat. „Din Carpaţi şi până la Mare sun­tem din nou stăpâni pe hotarele stră­bune. . „Lupta pentru asigurarea desvoltarii noastre, pentru salvarea credinţei, pentru ordine şi pentru civilizaţie continuă. . „Trupele germano-romane au înain­tat adânc dincolo de Nistru“. Iată „Victoria“ bravei noastre ar­mate, victorie clădită pe jertfă cu­rată de sânge românesc care a înrou­rat din nou străvechiul pământ Ba­sarabean; sânge care înfrăţit cu braz­da va plămădi viitor strălucit Patriei Române. , In toată epopeea acestui crâncen războiu, apare în fiecare zi pe primul plan al faptelor de arme legendare, înfăptuirile armei aeriene, care în­­tr’un sublim elan, purtat de o cre­dinţă într’un ideal măreţ şi cu o pu­tere de sacrificiu necunoscută, nebă­nuită, a înţeles să se jertfească pen­tru „Victoria românească“. De 35 zil­e, neînfricaţii şi nebiruiţii noştrii sburători, rup trup din trupul lor, suflet din sufletul lor dând noui jertfe pe altarul scump al Patriei pu­nând temelie nouă destinului româ­nesc. De 35 zile, în încleştare nepătrunsă şi cu o vitejie de legendă agăță sfân­­cer al României­ . In această titanică încordare, «*a jertfit și locot, rezervă Lascu I. Am avut sub ordine pe acest dis­tins ofițer. .................. Am apreciat totdeauna la eî: — aleasă educație; — solidă pregătire intelectuală și mai ales profesională care , 11 clasa între cei mai buni ingineri In spe­cialitatea „motoare de aviaţie". Technicitatea românească n’a cu­noscut o mai autentică autoritate a­­fără de inginerul Lascu loan Am apreciat conştiinciositatea şi puterea lui de muncă însoţită totdea­una de o modestie desăvârşită —• a­­panajul caracterelor alese. Dar mai presus de toate am desco­perit — într’o evidentă timiditate — o mare putere de voinţă, o mare pu­tere de dăruire. Aparţine locot. Lascu I. acelei pleiade de tineret care şi-a pus ca de­visă „a servi“. „A servi instituţia", ,,a servi" pro­gresul“, a „servi“ — până la sacrifi­ciu Patria căci numai prin sacrificiu se poate zidi temeinic. Moartea lui — in ziua de 12 Iulie — zi de glorie pentru victoria Româ­nească — când Conducătorul Statu­lui a decretat „Aviaţia a binemeritat de la Patrie“ este moarte legendară. Lovit în plin de un obuz duşman, a căzut torţă de foc, purificând în ea pământescu-i trup, dar înălţând în veşnicie, în nimb de „victorie", su­fletul lui de sburător. Nu plângeţi jertfa lui; el a murit moarte de erou. Aviaţia a fost de totdeauna armă de sacrificiu. Acest spirit al jertfei, acest spirit al veşnicei reînoiri este ce ţine treaz şi înalţă spre zenit — aviaţia română. Pentru a răsplăti fapta de erou — Conducătorul Statului — d. General I. Antonescu a acordat ,,Post mor­tem“ locot. av. Lascu Ion „Crucea de Aur cu Spade“ a „Virtuţii Aeronau­tice“. „ Camaradul lui de patrulă, sublocot. de rezervă Istrăţeanu a adus apoi sa­lutul lui şi al tuturor camarazilor ră­maşi la datorie în cuvinte duioase, a­­mintind activitatea eroică pe front, a celui dispărut. Apoi in locul de veş­nică odihnă, trupul neînsufleţit al locot. Lascu a fost coborât in timp ce avioanele sburau un clocot puternic de motoare, în clocotul motoarelor lui dragi. Un erou a căzut! Un erou al cărui chip şi amintire nu va putea să-l şteargă uitarea în sufletele tuturor acelora cari supra­­veţuiesc, cari l’au cunoscut, l’au pre­ţuit şi l’au iubit. —oxoxoxox • xoxoxexe----­ P. C. In atenţia ministerului culturii naţionale In urma aprobării de a candida şi absolvenţii liceelor teoretice, la exa­menul de intrare în şcolile militare, mulţi elevi aflători în clasa VIII-a şi corigenţi la câte o materie, sunt îm­piedicaţi de a se prezenta la aceste examene, întrucât înscrierile se în­chid la 15 August a c Ei roagă pe această cale pe d. mi­nistru al culturii naţionale, a da dis­­poziţiune ca examenele pentru corri­­genţă a clasei VIII-a, să se ţină cel mai târziu până la data de 10 Au­gust, . căpătând . astfel timpul cei . ce reuşesc, a -c. înscrie la. .examenul, pentru școlile mili­tre,. .,..v _ •. Gestul pilduitor al unui profesor D. general R. Rosetti, ministrul culturii naţionale şi al cultelor a primit următoarea scrisoare: Excelenţă, In aceste momente de aspră În­cercare, dar In acelaş timp şi de glo­rioasă afirmare a virtuţilor strămo­şeşti, din respect şi admiraţie pentru cei ce luptă şi mor pentru scumpa noastră Ţară, respectuos vă rog a lua act că subscrisul ofer în mod gra­tuit, unui orfan de profesor sau în­văţător, cari au murit pe frontul de la Nistru, întreţinerea completă pe anul şcolar 1941-42, în Institutul „Radu de la Afumaţi“ din R. Vâlcea, al cărui proprietar sunt. Mă oblig să-i dau şi cărţile şi re­chizitele şcolare, de care are nevoe. Aş dori să fie un copil de curs primar, pentru ca să-i pot face, cu metodă şi din timp, toată pregătirea de care are nevoe. Mă oblig să-i supraveghez viaţa părintească şi să-i tratez ca şi pe copiii mei, căci din fericire am 5 copii şi incă 2 nepoţi, cari au rămas orfani de tată zilele trecute. Excelenţă, in acest sens am scris şi la onor preşedinţie a consiliului, unde este sediul „Darul pentru sol­daţi". Dacă această ofrandă găseşte apro­bare, respectuos vă rog a lua dispo­ziţiile ce veţi crede de cuviinţă, tri­­miţându-mi numele şi adresa copi­lului, căruia să-i pot anunţa ziua când se vor începe cursurile alei şi ziua când să-l aştept. Sunt al excelenţei voastre, supus şi devotat. Prof. Dr. NIC. CREŢU fost Inspector general al Învăţă­mântului normal R. Vâlcaa D. ministru a mulţumit d-lui pro­fesor dr. Nic. Creţu pentru obligaţia ce şi-a luat şi a dispus să se reco­mande un elev orfan. onul acesta nu se fac transferări şi numiri de titulari în învăţământ ... Ministerul culturii naţionale a dat o decizie, prin care, având in vedere împrejurările excepţionale în care ne găsim, din care cauză unii membri ai corpului didactic nu au posibilitatea de a-şi valorifica drepturile la trans­ferare sau încadrare, s’a hotărît : „In cursul anului şcolar 1940— 1941 nu se fac transferări sau încadrări nici în învăţământul secundar de toate categoriile, nici în învăţământul primar normal. In consecinţă nu se vor face în acest an nici numiri de titu­lari“. Directivele date derulat de Sf. Arhiepiscopie a Bucureştilor In legătură cu evenimentele de redresare morală şi refacere a hota­relor naţionale, Sf. Arhiepiscopie a Bucureştilor a dispus: 1) In fiecare Vineri la ora 6 luni, în toate bisericile, preoţii vor face rugăciuni pentru desăvârşita victorie a armatelor aliate. 2) Tot personalul bisericesc, arhie­rei, preoţi, diaconi şi cântăreţi ai Ar­hiepiscopiei Bucureştilor, potrivit do­rinţelor exprimate de majoritate, au dăruit salariul pe 5 zile în folosul os­taşilor răniţi şi a familiilor mobili­zaţilor. 3) In fiecare biserică se înfiinţează o cutie în care creştinii îşi vor pune obolul lor pentru ajutorarea ostaşilor răniţi şi a familiilor mobilizaţilor ce nu dispun de mijloace suficiente pen­tru trai. 4) Clerul va îndemna poporul în fiecare Duminică şi sărbătoarea să-şi depună obolul său în aceste cutii. 5) Bisericile cu averi proprii sunt obligate a face danii după putere. 6) Toate sumele colectate, ca şi sa­lariile reţinute se vor trimite Sfintei Arhiepiscopii pentru a fi înaintate preşedinţiei Consiliului de miniştri. 7) Preoţimea este invitată să co­munice exact Sf. Arhiepiscopii sumele colectate pe diferite liste de sub­scripţie ce li s’au trimis de autori­tăţi, societăţi sau persoane parti­culare. 8) In biserici nu se vor mai face alte chete decât cele iniţiate de ofi­cialitatea bisericească. 9) La sate preoţii vor ajuta ca fa­miliile mobilizaţilor să fie ajutate, atât la facerea muncilor agricole, cât şi la împlinirea oricăror lipsuri ma­teriale ar avea. 10) Preoţii Capitalei au fost repar­tizaţi la toate spitalele pentru a cer­ceta zilnic pe cei răniţi şi a-i mân­gâia, inmânându-le daruri, cărţi de rugăciuni, cruciuliţe, iconiţe, etc. Protoiereii celorlalte judeţe vor lua măsuri ca şi în oraşele de provincie, în care se vor înfiinţa spitale mili­tare, preoţii să viziteze zilnic pe răniţi. Protoiereii Capitalei ca şi preoţii delegaţi vor supraveghea zilnic ca propaganda sectantă să fie complect eliminată. Direcţiunile spitalelor sunt rugate să semnaleze Sfintei Arhiepiscopii secţia administrativă eventualele lip­suri. La transferări se va ţine seama de activitatea pe care fiecare preot o va desfăşura pentru ducerea, la bun sfâr­­şit a măsurilor luate. Contribuţii la opera întreprinsă de Consiliul de patronaj Publicăm în continuare tabloul celor care şi-au dat ofrandele pen­tru Consiliul de Patronaj al Ope­relor Sociale prin Camera de co­merţ şi industrie: Ion Torcătorul-Ticu, lei 10.000; S. Arabin, lei 5.000; Fabr. „Neva" S. A., lei 113.680; S. Georges S. A. R., 10.000; Pers. „Terasa Cercu­lui Militar“, 5.045; Pers. fabricei „Bumbacul Colorat“, 15.300; Tal­cum, 2.000; Rudolf Novak, 10.000 ; S. A. „Kodak“, 20.000; Firma „Le­băda“, 5.000; „Fire D. M. C.‘‘, 25.000; Gr. Vasilescu, 3.000; Ilardan Georgescu, 15.000; Cristea A., 1.000; Al. Buzdugan, 2.000; „Indus­tria Sârmei“ S. A., lei 1.000.000; Vartan Baraghian, 2.000; „Furni­­com“, 3.000; „Erevan“, 1.000; U. C. Danielidis, 3.000; S. A. R. „Ale­­mania“, 20.000; Salonul de lingerie „Laura“, 2.000; Soc. „Irti“, 216.000; „Filatura Românească de Bumbac“ S. A. R., 857.040; Diverși, 55.000. Total 2.401.065 Suma precedentă 39.667.401 Total 42.068.466 . OXOXOXOX • XOXOXOXO- — Autorităţile militare din Batavia au puteri depline TOKIO 30 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei D. N. R. anunţă: Agenţia Domei află din Batavia că guvernul Indiilor Olandeze a dat autorităţilor militare depline puteri Ele vor putea deci, la caz de ne­­voe, să proclame starea de asediu. In ziua de 19 iulie au avut loc mari manifestaţii pentru armate­le germano-române la Chişinău,­ aşa precum se vede in clişeul nos­tru. fyctax bcrWMtd are duren, trebue s să­­­daţi întotdeauna Medicii din lumea întreaga recomanda Veramon pentru combaterea durerilor, deoarece calmantul acesta produce, fără a fi dăunător, grafie compoziţiei sale chi­mice speciale, un efect antidureros maxim. Veramonul nu produce somn, nu produce , arsuri.la stomac şi nici.nu .atacă, inima.. . Pentru acest motiv el este calmantul care în prezent s'a impus în lumea întreagă. VERAMON calmantul rapid şi inofensii. Tuburi de cite 10 şi 20 tab­. Pilcuri cu 2 tabilu­l Pr. ţel una­ tablata alla da Lai S Băile GOVORA SI CALIMANESTI în format:luni : * 9 Informaţiuni Soc. GOVORA CALIMANESTI București Str. Stirbey Vol 129 Ape iodurate și sulfuroase - Fisioterapie, sunt deschise până la 30 Septembrie Prin decizie ministerială şcoalele de grad secundar menţionate mai jos, se transformă pe ziua de 1 Septem­vrie 1941, după cum urmează : Devin licee teoretice tip E. (fără clase divizionare C.): Liceul teoretic de băieţi din Sibiu. Devin licee teoretice tip D.: Liceele teoretice de băieţi tip C. din : Tg. Jiu, Călăraşi, Turda şi Fă­găraş. Liceele teoretice de fete tip C. din: Buzău, Turda, Bucureşti „Iulia Haş­­deu” şi Focşani. Devin licee teoretice tip C.: Liceul teoretic de băieţi tip C. din Deva. Gimnaziul teoretic de băieţi din Pietroşani. Gimnaziile teoretice de fete din: Călăraşi, Caracal şi Sighişoara. Devin gimnazii teoretice tip A. ? Gimnaziul teoretic de băieţi tip D. „Vicenţiu Babeş” din Timişoara. Liceul teoretic extrabugetar de bă­ieţi din Corabia. Liceul teoretic extrabugetar de bă­ieţi din Olteniţa. Liceele teoretice de fete tip C. din: Rădăuţi şi Suceava. Liceul teoretic extrabugetar de fete din Huşi. Devin gimnazii teoretice de băieţi tip A.: Gimnaziile mixte teoretice din: Si­naia, Abrud, Mediaş, Sebeş, Sânni­­colaul Mare şi Ceacova. Devine liceu agricol horticol. Liceul teoretic de băieţi din Buftea. Devine liceu industrial de băieţi (numai curs superior): Gimnaziul industrial de băieţi din Reşiţa. Devin gimnazii industriale de bă­ieţi : Gimnaziul teoretic mixt din Or­şova. Liceele industriale de băieţi din : Bacău, Constanţa, Ploieşti, Roman şi C. Lung-Moldovenesc. Devin gimnazii industriale de fete: Liceul teoretic extrabugetar de fete din Corabia. Liceele industriale de fete din: Câmpina, C. Lung, Caracal, Calafat, Giurgiu şi Roman. Gimnaziul mixt teoretic din Man­galia. Devin şcoli de gospodărie gradul 11. Şcolile de gospodărie gr. I din­ Timişoara, Chişinău şi Craiova. Şcoala normală de gospodărie ru­rală din T. Severin, se transformă în şcoală de gospodărie urbană şi în li­chidare, ca şcoală de gospodărie ru­rală şi normală de gospodărie rurală. Devine şcoală de gospodărie rura­lă gr. II . Şcoala de gospodărie rurală gr. I din Cocioc-Ilfov. Devin şcoli de gospodărie rurală gradul I: Centrul permanent de gospodărie rurală Stâlpu-Buzău Centrul de gospodărie rurală To­­poloveni-Muscel. Devin ateliere şcolare supra­ pri­­mare: Gimnaziile industriale de băieţi din : Amărăşti-Romanaţi, Caşota-Bu­­zău, Călineşti-Muscel, Dobra-Hune­­doara, Drăgăşani, Fierbinţi, Gura Mo­­trului, Hudeşti-Dorohoi, Miercurea- Sibiu, Monteoru-Buzău, Nicoreşti- Novaci-Gorj, Niculeşti-R. Sărat, Pă­­târlagele, Pleniţa-Dolj, Pojogeni- Gorj, Porceşti-Roman, Suceava, Te­cuci, Valea Boului, Vaslui, Zătreni- Vâlcea, Adjud, Pogoanele-Buzău şi Viştea de Jos. Atelierele şcolare practice din: Bil­­ciureşti-Dâmboviţa, Boroaia-Baia, Gă­­lăşeşti-Argeş, Isvorul de Sus-Argeş, Malul cu Flori-Muscel, Mozăceni-Ar­­geş, Negreşti-Vaslui, Odobeşti-Dâm­­boviţa, Oteteliş-Vâlcea, Pietrari-Dâm­­boviţa, Peştişani-Gorj, Racoviţă-Mus­­cel, Scorţeni-Bacău, Slănic-Prahova, Şomăneşti-Gorj, Tg. Fălciu, Truşeşti- Botoşani, Vaţa-Olt, Vânju Mare-Me­­hedinţi şi Zăvoaia-Brăila. CONTOPIRI DE ŞCOLI Se contopesc : Gimnaziul comercial de băieţi din Constanţa cu liceul comercial de bă­ieţi din aceeaşi localitate. Gimnaziul comercial de fete din Ploieşti, cu liceul comercial de fete din aceeaşi localitate. Gimnaziul industrial casnic din Bârlad , cu­­ liceul industrial de fete din aceeaşi­ localitate. Gimnaziul industrial casnic din Târgovişte cu liceul industrial de fete din aceeaşi localitate. Gimnaziul industrial casnic din Vaslui, cu gimnaziul de fete din a­­ceeaşi localitate. ŞCOLI MUTATE Se mută : Gimnaziul industrial de băieţi din Vic­ovul de Sus se mută la Rădăuţi. Şcoala urba­­ă de gospodărie gr. 1 de la Caracal la Galaţi. Şcoala normală de gospodărie ur­bană din Sibiu, la Arad. Centrul permanent de gospodărie din Amărăşti-Romanaţi, se mută în jud. R. Vâlcea, la Horezul. Centrul permanent de gospodărie rurală din Baia de Aramă-Mehedinţi, se mută în comuna Vânjuleţ,Mehe­dinţi. Centrul permanent de gospodărie din Creţuleşti-Ilfov, se mută în jud. Dâmb­oviţa, comuna Bilciureşti. Centrul permanent de gospodărie din Lereşti-Muscel, se mută în jud. Ialomiţa, comuna Dor Mărunt. Centrul permanent de gospodărie din Vălenii de Munte se mută în jud. Olt, comuna Drăgăneşti. DESFIINŢĂRI DE ŞCOLI Următoarele şcoli teoretice şi practice se desfiinţează pe ziua de 1 Septemvrie 1941: • Gimnaziul teoretic de băieţi „I. N­. Rădulescu” din Bucureşti. Liceul teoretic de fete „I. H. Ră­dulescu” din Bucureşti. Gimnaziul teoretic de băieţi din Hunedoara. Gimnaziile mixte teoretice din : Tg. Ocna, Cernavoda, Sălişte şi Baia de Arieş. Gimnaziul comercial­­ de tăi­eţi din Roşiorii de Vede. V * Gimnaziile­ industriale de băieţi din: Broşteni-Neamţ şi Frasin. Gimnaziile industriale de fete din: Panciu ,Crucea de Jos, şi Vânjuleţ. Gimnaziile industriale casnice de fete din: Arad, şi I. Gh. Duca- Covurlui. Se suspendă pe anul şcolar 1941- 1942, funcţionarea şcoalei normale de învăţători din Focşani. In anul şcolar 1941-942, şcoala normală de învăţătoare din Brăila şi şcoala normală de învăţători din Caransebeş, vor funcţiona numai cu clasele V, VI, VII şi VIII-a. Transformarea şcoalelor teoretice se va face după următoarele norme : a) Din seria claselor care se desfiin­ţează, în niciun caz nu se mai primesc elevi în clasele I şi V, iar din cele­lalte, mai pot funcţiona anul acesta, numai acelea care au un număr de cel puţin 30 elevi. b) Din seria claselor care se a­­daugă, numai acele clase vor func­ţiona care au un număr reglementat de elevi. Maeştrii titulari de la şcolile indus­triale transformate în ateliere şcolare supra-primare cari vor funcţiona mai departe la aceste ateliere, se sp­o­­tesc ca detaşaţi şi vor fi­ plătiţi, până la 31 Martie 1942, din bugetul Direc­ţiunii învăţământului profesional, iar dela­ această dată, vor trece în bu­getul Direcţiunii învăţământul ui­mar, respectându-li-se drepturile căş­ti­gate, în ceea­ ce­­ priveşte­­ salarizarea­ şi situaţia lor în învăţământ­ . Controlul activităţii didactice a a­cestor maeştri va fi alcătuit de­ontre inspectorii Învăţământului profesio­nal. Maşinile, uneltele şi uneltele de mână, care nu vor fi necesare atelie­relor şcolare supra-primare, vor fi repartizate de Direcţiunea învăţă­mântului profesional, şcoalelor in­dustriale. .. BSB Transferări, contopiri, mutări şi desfiinţări de şcoli de grad secundar —oxoxoxox • xoxoxoxo—— Rezolvarea cererilor la ministerul finanţelor COMUNICATUL MINISTERULUI Se aduce la cunoştința publicu­lui, care are interese în ministerul de finanţe, sa adreseze Cererile numai la serviciul de informaţiuni, unde Se vor da toate relaţiunile necesare prin­ funcţionarii de ser­viciu ai direcţiunilor. Lămuriri . ■suplimentare vor fi date în orele de audienţă numai de d-nii directori şi subdirectori, de­legaţi în mod special pentru a re­zolva şi da relaţiunile necesare. Nu este îngăduit a se cere au­dienţe d-lui ministru, d-lui sub­secretar de stat şi d-nilor secretari generali pentru lucrări care sunt date în co­npetinţa directorilor pen­tru rezolvare. Rugăm publicul să ţină strict in seamă aceste recomandaţiuni, în interesul general al serviciului,­ pentru ca numai astfel serviciile­ individuale vor fi bine satisfăcute din partea ministerului. APROVIZIONAREA salariaţilor din întreprinderi — Comunicatul ministerului Muncii — In vederea organizării aprovizio­nării cu alimente de strictă necesi­tate, îmbrăcăminte şi încălţăminte, toate întreprinderile industriale sau comerciale, publice sau particulare, inclusiv atelierele meseriaşilor, sunt rugate a înainta oficiului de studii şi statistică al ministerului muncii, în termen de 48 de ore, o adresă cu­prinzând: 1. Denumirea exactă a întreprinde­rii şi sediul atât al centralei cât şi al filialelor; 2. Numărul exact al tuturor sala­riaţilor:­­­ • a) funcţionari particulari;­­ b) lucrători calificaţi; c) ucenici. 3. Se va arăta şi numărul membri­lor familiei a căror întreţinere cade în sarcina fiecărui salariat. Propuneri practice pentru organi­zarea aprovizionării întreprinderii respective.­­ •. Cursul de iniţiere sanitară pentru învăţătoare Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale, în înţelegere cu ministerul culturii naţionale şi al cultelor şi cu ministerul sănătăţii, a organizat un curs de iniţiere sanitară şi asistenţă socială pentru o parte din învăţătoa­rele care vor fi încadrate la şcoalele primare din comunele rurale din Bu­covina de Nord. Cursurile se vor ţine la şcoala nor­mală de menaj „Gheorghe şi Maria Filipescu” din Bucureşti (Calea Vic-­­toriei), între 1 August şi 30 Septem­brie a. c. întreţinerea este gratuită, învăţătoarele care au primit ordine individuale de chemare la aceste cursuri sunt obligate să se prezinte — neapărat — în ziua de 1 August a. c., fără a mai aştepta altă invitaţie Vor aduce rufăria necesară pentu pat şi corp. Spre a li se putea "restitui' cristal­ biletului de călătorie pe c. f. r., învă­ţătoarele sunt obligate, la sosire, să prezinte, direcţiei cursurilor, biletele respective. Erupţiile Pielei Pomada Cadum potoleşte şi vin-Dtele T* sau inflamatie * piele, şi asigur*, nopţi de somn 11-P^SO®?elor «w su*«* de JVe afecţiuni cutanate Multe suferinţe sunt evitate dacă «^trebuinţe^ la timp Pomada -Jadum contra eczemei, coşurilor pewingMiei, emupţiilor, cojind hia­ne lei, cojilor de pe bube ’

Next