Curentul, octombrie 1941 (Anul 14, nr. 4895-4925)

1941-10-01 / nr. 4895

f Anul XIV No. 4893, Miercuri 1 Octombrie 1941 Pomneata lui Moş Ion NeghinăFaptă românească C­assa de bani în care şi-a strâns economiile Moş Ion Neghină e o pomneatâ de tort, în patru colţuri. Cassă simplă, fără chei şi fără secrete, pe care a tăinuit-o intre scoarţe, pe fundul lacre. De aceea trăgea zăvorul la uşe, când intra in „odaia bună“. Moş Ion Tom­a le-a ţinut soco­teala o vreme, încrustând pe răboj fiecare sută intrată în cassă, dar în­tr’o zi le-a pierdut şirul. Banii s’au strâns şi pomneala transformată în cassă devenea mai rotundă. Nimeni n’a ştiut secretul cu­ Moş Ion Neghină (de-ar fi ştiut ei ne­poţii !...) până in ziua când Moş Ion şi-a luat comoara sub suman şi s’a dus s’o subscrie la împrumut. — Cât subscrii, moşule ? l-a între­bat funcţionarul însărcinat cu sub­scrierile. — Păi... vezi şi Dumneata... i-a răspuns, sibilic. Moş Ion Neghină. A avut mut de furcă funcţionarul cu numărătoarea, dar a scos-o la capăt. Aflând cât a subscris la Impru­­mnutul Reîntregirii, Moş Ion Secară, a fost şi el mirat: — Dar când s’au strâns atâţia, frăţioare ?... E drept că suma pe care a sub­scris-o Moş­­op Neghină a fost destul de mare, ca să afle tot satul, vestea, dar celebritatea i-a făcut-o ...pom­­neata transformată in casă de bani. Ne-am dus să-l descusăm și noi. L-am Întrebat cum a strâns banii și ce l-a făcut să-l subscrie. — Povestea lor e cam lungă. Da­­că-mi trăsnea ideea asta prin cap mai de mult, ași fi umplut eu mai multe pomneţi... Să-ți arăt unde dispăreau bănişorii mei... Şi Moş Ion Neghină trage tej­gheaua mesii, scotoceşte şi aduce, ţinând-o între două degete, ca pe-o gânganie spurcată, o lulea. — Dumneaei îi prefăcea în fum şi cenuşe... Fumez de mult, continuă Moş Ion Neghină. Am luat năravul ăsta vă­­zându-i pe alţii. Mai târziu am fumat mai mult, din supărare. De la o vre­me mă îneca tuşea. Atunci m’am hotărât să mă las de tutun. La în­ceput a fost greu. A trebuit s’o iau treptat-treptat, iar banii economisiţi in zilele când nu fumam, i-am pus deopare. S’au strâns din ce în ce mai mulţi. Intr’o bună zi am putut să pun luleaua în cui, fără părere de rău. Am urmat să pun mai departe, la economii, banii pe care i-aş fi dat pe tutun. Anii au trecut și banii s’au strâns... Tot să spun că i-ana scăpat dela foc. D’aia i-am dat la împrumut, fără să opresc o leţcae. Nu numai că i-am dat fără părere de rău, dar pot spune că i-am dat cu bucurie. Am doi copii. Luptă amândoi pe front. Mult aş fi dat să pot lupta şi eu alături de el... Să-mi mai fac odată datoria. Neputând să mai lupt, m’am gân­dit că pot să-mi ajut şi eu ţara, subscriind la împrumut. Am auzit că banii se dau indărăt, cu spor. Nu pentru asta i-am dat. Dar dacă o fi și spor, să fie copiilor. Că eu azi, mâine, o să pun grijile’n pui, lângă lulea“. Aurel Tito Revizuirea funcţionarilor rămaşi la Basarabia sub ocupaţia sovietică Din partea guvernământului Basa­rabiei, primim următorul comunicat: Se aduce la cunoştinţa foştilor funcţionari rămaşi in Basarabia sub ocupaţiune următoarele norme şi dispoziţiuni cu privire la revizuirea căreia urmează să fie supuşi potrivit deciziunii Nr. 897/941 a Guvernă­mântului Basarabiei. Pe lângă fiecare Prefectură de Ju­deţ, s’a instituit câte o Comisiune pentru verificarea situaţiei funcţio­narilor rămaşi sub ocupaţiune, pre­zidată de Preşedintele Tribunalului sau delegatul său. La sediul Administraţiei Provin­ciei, osebit de Omisiunea judeţeană, este instituită o Comisiune Centrală, prezidată de un Consilier de Curte de Apel. Omisiunile ju­deţene au competin­­ţa să revizuiască situaţia tuturor foştilor funcţionari de pe teritoriul judeţului respectiv, care, la data e­­vacuării, făceau parte dintr’un ser­viciu organizat pe judeţ. Comisiunea centrală va avea de revizuit situaţia acelora dintre foştii funcţionari, cari au făcut servic­iu la fostele Direcţiuni, Inspectorate, Ţinutul Nistru şi Primăria Munici­piului Chişinău. La aceeaşi Comisiune vor fi de­duse, spre revizuire cazurile profe­sorilor secundari, a protopopilor şi a consilierilor eparhiali. Foştii conducători ai serviciilor ru­­tene rămaşi sub ocupaţiune, sunt su­puşi deasemeni revizuirii Comisiunii Centrale. Revizuirea învăţătorilor, preoţilor şi funcţionarilor judecătoreşti de la Judecătorii şi Tribunale se va face de către Comisiunile judeţene, iar funcţionarii Curţilor de Apel rămân în competinţa Comisiunii Centrale. Potrivit competinţei precizată mai sus, cei interesaţi vor depune, până la data de 10 Octombrie 1941, cel mai târziu, la sediul Comisiunii res­pective, declaraţiile explicative, po­trivit modelului, trimis, la timp, tu­turor serviciilor, indicând dovezile de care înţelege să se servească, acte scrise sau martori. Declaraţiile, depuse anterior aces­tui comunicat, nu se vor mai repeta, întrucât sunt socotite ca bine depuse. Se menţionează că revizuirea se va face de către Comisiune, având sediul la reşedinţa judeţului, în cu­prinsul căruia au funcţionat cei su­puşi revizuirii, iar nu la Comisiunea domiciliului actual. Supmi la auri la profesori suplinitori cu examenul de capacitate Jifculescu Emilia, geografie-istorie, 8 ore la Băileşti-Dolj gimm. ind. cas­nic ; Boruzi Astriţa, fizico-chimice, numită la Craiova, lie. fete „Elena Cuza” şi lie. „Reg. Elisabeta” 6 ore; Dumitrescu Clemanţa, franceza, Tg. Jiu lie. teor. fete cat. Pinciuc; Pau­­lescu Elena, şt. naturale, T. Severin, gimn. ind. b. cat. ştiinţifică; Iii® Ştefania, şt naturale Vânjuleţ gimn. Ind. b. cat. partea ştiinţif.; Botez Maria, şt. naturale Alexandria gimn. Ind. f. cat. p. ştiinţifică ; Totoi Ceci­lia, educaţie fizică Ploeşti sc. norm. f.; Mirescu Vlasieiuc Suzana, fiz. chimice-matem. Călăraşi lie. ind. f. cat. Contescu; Crudu Savin Elena, Satulung gimn. ind. f. 10 ore, g. c. b.; Minculescu Viorica, 1. franceză Bu­zău sc. norm. f. cat.; Nicolaescu Pa­vel Lucia, 1. română şi franceză Ol­teniţa sc. gosp. urb.; Negoescu Nicu­­lina Jeana, 1. română şi franceză, Târgovişte lie. ind. f. 5 ore 1. franc. lie. teor. f. 5 ore 1. franc., compl. lie. teor. băieţi; Demetrescu Georgeta Lucreţia, caligrafie - desen Lugoj gimn. ind. fete 10 ore, gimn. teor. f. 8 ore; Marcoci Zinca, şt. naturale Roman lie. ind. f. 6 ore, lie. com. b. 9 ore ; Teodorescu Marioara, şt. na­turale Vaslui gim. com­. b. cat.; Răş­­careu Angelescu Eliza, 1. română Chi­şinău şc. gosp. urb. partea literară; Zghibart Alexandrina, lucru de mână Chişinău lie. teor. f. „Regina Maria”­ Popa Marcela Silvia, educ. fizică Chişinău lie. ind. fete ; Ionaşcu Geor­­gescu Elena, cu examen spec. princi­pală şt. naturale se numeşte la Târ­govişte lie. com. b. cat. mărfuri ; Su­­provici Tăvălug Ianina, Chişinău lie. f. cat. mărfuri; Cosminschi Emilia, istorie Chişinău lie. com. f. cat. cu compl.; Bleotu Pop Irina, geografie Cetatea Albă lie. t. f.; Anghelescu Vasile, Bucureşti lie. „Sp. Haret” 8 ore, 5 ore lie. A. Vlaicu, 2 ore liceul ind. băeţi Nr. 1. Decoraţii de război cu spade acordate personalului din Aeronautică M. S. Regele Mihai a conferit: de­coraţiile de războiu cu spade, arăta­te mai jos, aranătoriu ca personali din­­Aeronautica Regală : Virtutea Aeronautică de răizb­oiu cu spade clasa Crucea de Aur: Ti­­fescu Gheorghe, căpitan av.; Stătes­­cu Tiberiu, locot. av.; Mirţoi Gheor­ghe, locot. av.; Zaharia Ioan, sublo­cotenent av.; Munteanu Gheorghe, adjutant şef av.; Dinu Gheorghe, ad­jutant şef av.; Pucas Ştefan, adju­tant av.; Dim­ache Constantin, adju­tant av.; Hahaianu Gheorghe, adju­tant av.; Tcaci Nicolae, adjutant av.; Bolea Constantin, sergent T. R.; Di­­rtescu I. Alexandru, sergent Radio T. P. F.; Popisteanu Alexandru, locot. comandor av.; Nagaevschi Gheorghe, locot. comandor av.; Fer­­derber Boris, locotenent av.; Gioroiu Mircea, locotenent ; Ionescu Cicero­ne, locotenent av.; Seghete Aurel, adjutant stag, av.; Vladan Gheorghe, eegeist mitral.; Gheorghe I. Gheor­ghe, locotenent av.; Serban Traian, căpitan observator; But Vasile, ser­gent mitralior; Nistoriu Nicolae, ad­jutant stg. av.; Dumitrescu Vasile, căpitan observator; Hates Ioan, sol­dat mitralior; Mazilu Constantin, adjutant stag, av.; Negulescu Gheor­­ghe, sublocotenent observator; Ta­­maioaga Gavril, sergent mitralior; Galaţchi Eugen, adjutant stag, av.; Petrescu Horaţiu, locotenent obser­vator ; Moceanu Mihail, sergent mi­tralior ; Pretorian Vasiile, locotenent aviator; Govna Marin, sublocotenent observator; Făgărăşanu Victor, sol­dat mitralior; Cârciumărescu lacob, sublocot observator; Creţu Marin, adjutant stag, av.; Isbiceanu Tran­dafir, sergent mitralior; Socea Mi­hail, adjutant stag, av.; Staviciu Ște­fan, locotenent observator; Ciocâr­­lea Vasile, sergent mitralior. Medalia Aeronautică de răsboiu cu spade clasa IlI-a: Păun Ioan, sergent mitralior; Rădulescu Dumitru, capo­ral mitralior. Ordinul „Virtutea Aeronautică“ de războiu cu s­pade, clasa „Crucea de Aur“, următorului personal din Ae­ronautica Regală pentru motivele a­­rătate mai jos: Locotenentului av. Bocsan Gh. loan; su­blocotenentului av. rez. Dicezare loan; adjutantului stag. av. Fim Gheorghe; sergentului T. R. av. Că­lin Gheorghe; locotenentului av. Scurtu Dan; locotenentului av. Micu loan; ofițerul echip. d. III Maga I. loan; adjutantului sef av. Milu I. loan; adjutantului stag. av. Cocebas Gheorghe; adjutantului stag. av. Ma­tei Gheorghe; adjutantului stag av. Savu Alexandra Decoraţii de război cu spade ofiţerilor din Aer­onautica germană Decoraţii de războiu cu spade, ur- Gerhardt mărborilor ofiţeri din aeronautica ger- Medalia Aeronautică de războiu cu mană: Ordinul „Virtutea Aeronautică“ de războiu cu spade Clasa Comandor, generalului de divizie Speidel Helm S2« Ofiteri gfdltffiffilalm Bassg&ge spade clazii HI: locotenentului Voigt Helmut; Sublocotenentului Koeppen Erich ; su locotenetului IViAtexsper­­ger Rund •» Curentul Pentru cunoaşterea realităţilor regionale, guvernul a luat metoda cercetării, la faţa locului, a nevoi­lor locale. In urmărirea unei ac­ţiuni metodice de adâncire a aces­tor nevoi, s’a ţinut zilele trecute o primă conferinţă guvernamentală, la Piteşti. In râvna, pe care a mărturisiit-o de vi­ce­preşedinte al consiliului, ca judeţul Argeş să devină un judeţ model al ţării, descifrăm însăş tendinţa de afir­mare a unui nou spirit în admi­nistraţia ţării, care va şti să facă a stimula toate energiile locale, în vederea reconstrucţiei statului. S-au pus, în această conferinţă, în discuţie, o serie întreagă de probleme, menite a fundamenta însăş reînoirea ţării. Rolul ţărănimii în noul stat ro­mân, a fost definit, cu acest prilej, de d. prof. M. Antonescu, ca unul de vrednică participare la viaţa spirituală a neamului şi de îm­părtăşire din toate atributele func­­ţiunei ei productive. Iar contribu­ţia preoţimnii şi învăţătorimii, la a­­ceastă operă de reînoire, este, în concepţia naţională expusă acolo, de răscolire a tuturor străfunduri­lor de credinţă, cari stau neatinse, în sufletul poporului român, de propulsiiune a tuturor temeiurilor de viaţă naţională. In conferinţa dela Piteşti n’au fost examinate numai problemele de interes local, ca înfrumuseţarea şi sistematizarea acestui oraş, ca transformarea Curţii de Argeş în­­tr’un important centru de misio­narism naţional sau ca realizarea liniei ferate Curtea de Argeş—R.­­Valcea, care va deschide noui pers­pectivie de propăşire economică a­­cestei regiuni, — ci s’au pus pro­bleme generatoare de interes pen­tru întreaga viaţă de stat, ce se cimentează astăzi sub conducerea Mareşalului Antonescu. A fost anunţată, la Piteşti, pro­blema de adâncă preocupare a creşterii tineretului. D. vice-pre­­şedinte al Consiliului a fixat da­tele întregei acţiuni de ridicare morală şi naţională a copiilor sa­tului, pentru a face din ei agenţi educatori ai mediului din care vin şi în care trebuie să se întoarcă. Crescuţi în disciplină de muncă şi în duh românesc, fiii de ţărani vor fi purtătorii nouilor crezuri de vrednicie românească, ce se afir­mă tot mai vârtos în vicuţa statu­lui. După pilda măreaţă de jertfă, pe care ţăranii români o dau astăzi lumii întregi, în lupta de desrobi­­re şi de înălţare, va veni veacul de creaţie, pecetluit cu munca şi ela­nul fiecăruia dintre români. Prin organizare serioasă, prin a­­firmarea tuturor virtualităţilor, dar mai ales prin FAPTA ziditoa­re de ţară, vom putea să temeini­­cim o nouă civilizaţie românească. Acesta va trebui să fie crezul de muncă şi de construcţie al noueii Românii. ——oxoxoxox • xoxoxoxo— EXAMEN pentru ocuparea locurilor vacante de învăţători la şcolile de aplicaţie Ministerul culturii naţionale şi al cultelor aduce la cunoştinţă urmă­toarele : In vederea ocupării locurilor ră­mase libere la şcoalele de aplicaţie de pe lângă şcoalele normale de băieţi şi de fete, ministerul a dispus să se ţină un nou examen, în ziua da 10 Octombrie 1941. Candidaţii şi candidatele care În­trunesc condiţiunile art. 236, vor face cereri de înscriere, prin minister. Numărul de studenţi fixat pentru anul I la toate facultăţile Prin decizia ministerială Nr. 221.991 ministerul culturii naţionale, primeş­te pe anul şcolar 1941 1 942, în anul I al facultăţilor, academiilor comercia­le, politechnicelor şi şcolilor speciale de învăţământ superior, numărul de studenţi până la limita arătată în ta­belul de mai jos: La Facultatea de teologie din Bu­cureşti, 60. La Facultatea de teologie din Cer­năuţi, 60. La Facultatea de drept din Bucu­reşti 700. La Facultatea de drept din Iaşi 400. La Facultatea de drept din Sibiu 300 La Facultatea de litere din Bucu­rești: a) Filiala e clasică, 50; b) filiala mo­dernă, 200; c) Istoria, 100; d) filoso­­fia, 50. La facultatea de litere din Iaşi: a) Filosofia clasică, 30; b) Filosofia modernă 100; c) Istoria, 60; d) Filo­sofia 60. La Facultatea de litere din Sibiu: a) Filiala clasică 40; b) filiala mo­dernă 100; c) Istoria 50; d) Filoso­fia 50. La Facultatea de ştiinţe din Bucu­reşti: a) Matematici 120; b) Eurpo-chimice 80; c) Ştiinţe naturale 50; d) Geogra­fie 60. La Facultatea de ştiinţe din Iaşi: a) Matematici 120; b) Fizico-chimice 60; c) Ştiinţe naturale 50; d) Geogra­fie 60. La Facultatea de ştiinţe din Timi­şoara: a) Matematici 60; b) Fizico-chimice 50; c) Ştiinţe naturale 50; d) Geogra­fie 60. La Facultatea de Medicină din Bu­cureşti, 360. La Facultatea de mediană veteri­nară, 110. La Facultatea de Farmacie, 400. La Facultatea de medicină Iaşi, 160. Ia Facultatea de medicină din Si­biu, 280. La Politechnica din Bucureşti ; Constr. şi cadastru, 180; Mecanică şi electr. 160; Mine şi metalurgie 50; Chimie industrială 60; Arhitectură 70; Silvicultură 70; Agronomie 80. La Politechnica din Timişoara; Mecanică şi electr. 100; Mine şi me­talurgie 50; Agronomie 60. La Politechnica din Cernăuţi: Construcţii şi cadastru 100; Chimie industrială 100; Electro­tehnică 100. La Academia comercială din Bucu­reşti, 600. La Academia comercială din Bra­şov, 150. La Academia de muzică din Bu­cureşti: a) Declamaţie, 40; b) Secţia didactică, 100; c) Muzică vocală, 25; d) Muzică instrumentală, 100 ; e) Compoziţie, 25. La Academia de muzică din Timi­şoara: (la dispoziţie). La Academia de arte frumoase din Bucureşti 150. La Academia de arte frumoase din Iaşi, 70. Proporţia între bărbaţi şi fete este cea stabilită mai jos pentru ramura de învăţământ: La Facultăţile de drept, 75 la sută băieţi, 25 la sută fete. La Facultăţile de ştiinţe, 50 la sută băieţi, 50 la sută fete. La Facultăţile sec. chimie, 70 la sută băieţi, 30 la sută fete. La Facultăţile de medicină, 70 la sută băieţi, 30 la sută fete. La Facultăţile de medicină vete­rinară, 95 la sută băieţi, 5 la sută fete. La f­acultăţile de farmacie, 25 la sută băieţi, 75 la sută fete. La politechnica, secţia chimie, 70 la sută băieţi, 30 la sută fete. La Facultatea de arhitectură, 80 la sută băieţi, 20 la sută fete. La Facultatea de agricultură, 95 la sută băieţi, 5 la sută fete. Această proporţie se aplică numai pentru studenţii anului I. —exoxoxox • xoxoxoxo— De la şcoala de sbor fără motor C. F. R. Bucureşti Se aduce la cunoştinţa tinerilor ce vor să urmeze şcoala de sbor fără motor, că pe ziua de 1 Oc­tombrie 1941, începe seria a II-a a acestei şcoli. Se primesc tineri de origină et­nică români, germani sau italieni, cu etatea între 17-21 ani, şi având cel puţin 4 clase secundare sau o şcoală echivalentă. Cum, la şcoala de pilotaj de zbor cu motor se preferă tinerii pla­­norişti, cei ce au intenţia să ur­meze şcoala de sbor cu motor, se pot înscrie în această serie pentru a face mai întâi zborul fără motor. Cursurile durează circa 2 luni. Pentru tinerii din provincie se acordă întreţinere gratuită. înscrierile se fac în fiecare zi, între orele 10 şi 13 şi 17—19,30 la sediul Asociaţiei, Str. Mănăsti­rea Curtea de Argeş No. 25. Ultimii prizonieri bolșevici­ sunt copii de 15—16 ani. (P. P.)) ■n Cu un surâs ai câștigat un om«» «,era surâsul DISYOl On ^wrbat trebuie să faci­ o Impresîe Bunâ, iar prima fcondifiune, când vorbește, sâ aibe o dantura îngrijită S^întreagă. /Pasta de dinH*DISYOL datorita calităților*eft 5AVO­­NOASA, ANTISEPTICĂ, BACTERICIDA, ECONOMICĂ, constituie­­ pasta de dinţi ideală, pentru îngrijirea per­fectă a­ gurei. D­ ISYOL anihilează complet mirosul tutunului. PASTA DE DINŢI DISYOL Someiul emeotului meu! ­ Inspecţiile d-lui ministru al Culturii Naţionale D. general R. Rosetti, ministrul Cul­turii Naţionale şi al Cultelor, a ins­pectat în ziua de 25 Septembrie 1941, următoarele şcoli şi instituţii din T.­­Severin: — Liceul teoretic de băeţi „Traian“ care s’a prezentat în cele mai bune condiţiuni. — Şcoalele primare de băeţi şi fete Nr. 1, 2 (are o latrină defectuoasă) şi 3, unde deasemenea a făcut constatări foarte mulţumitoare. — Şcoala de gospodărie rurală, în care este instalat spitalul de zonă interioară 384. Local foarte bun, bine îngrijit. Răniţii bine îngrijiţi, bine hrăniţi şi cu moralul ridicat. — Liceul industrial de fete, local bun şi bine îngrijit. Cursurile şi lu­crările practice deasemenea bine. — Cimitirul oraşului cu biserica a­­ferentă. Cimitirul se prezintă mai bine ca în alte localităţi, mulţumită muncei de folos obştesc făcută de e­­levi în cursul verei sub priceputa con­ducere a primăriei. Ca şi în alte localităţi inspectate, d. ministru a constatat cu mulţumire bu­nele rezultate ale munci obşteşti exe­cutate în cumul verei de elevi şi stu­denţi. — Liceul teoretic de fete. Are un lo­cal bine întreţinut, dar prea mic. Clo­setele trebuesc reparate. Laboratoriile slab înzestrate. In cl. VIII, la lecţia de limba ger­mană, cu uimire, d. ministru a con­statat că elevele nu ştiau să citească bine limba germană şi nici să traducă fraze foarte simple. Aceasta se dato­­reşte profesoară titulare, azi detaşată la Serviciul Statistic. — Grădina de copii a Soc. Ortodoxe a Femeilor Române, instalată într’o casă donată de d-na Bungeţeanu, ce are nevoe de un­e transformări şi îmbunătăţiri; bine întreţinută, copiii vioi. — Şcoala primară din com. Halanga, având un local dărăpănat, pe care În­văţătoarele nou numite acolo se stră­­duesc a-l curăţi şi cârpi. Latrina fără uşi, aşezată în marginea şoselei,­­în­­tr’un hal de dărpănare şi murdărie greu de descris. Din cercetarea la faţa locului rezultă că până acum învăţă­torii, preotul care a funcţionat ca învăţător şi autoritatea comunală, au avut alte preocupări decât cele ale şcoalei, care aşa cum este constitue o ruşine pentru învăţământul nostru — Şcoala primară din Puţinei, cu a­­celeaşi constatări nemulţumitoare. — Gimnaziul industrial de băeţi T. Severin, creaţiune a politicianismului, instalat într’o clădire dărăpănată şi nişte grajduri ale unui fost potentat local. Noul director, u­n tânăr inginer, se strădueşte a îmbunătăţi lucrurile; are însă nevoe de concursul autorită­ţilor administrative, precum şi de al Camerei de Comerţ şi Industrie, pe care le-a solicitat de ministru­l­i Biserica Catedrală, bine şi înţele­gător întreţinută. Registrele parohiei bine ţinute. Proectul de buget pe a­­nul 1941/42 (ca şi acel al Parohiei din Halânga, devenit definitiv numai după aprobarea dată de Mitropolia din Cra­iova, a fost aprobat abia în luna Au­gust a. c. — Institutul Sf. Maria, s’a prezentat foarte bine cum s’a prezentat şi spi­talul de zonă interioară, instalat în a­­cel local. Primăria se ocupă de cantină, dar nu se poate spune că populaţia înstă­rită, dă acestei cantine un obol în ra­port cu mijloacele sale, vădit îndestu­lătoare. — Calafat. Cele trei şcoli primare, cancelaria parohiei bisericii Sf. Necu­­lai, liceul comercial, gimnaziul indus­trial de băeţi şi gimnaziul industrial de fete. La cancelaria parohială se constată că nu s’au eliberat celor în drept bu­letinele pentru botezuri, cununii şi morţi, deşi acestea sunt înregistrate în condicile respective. Şcoala primară de fete mult mai gospodăresc ţinută ca cele de băeţi. Cantinele ţinute de Primărie. Aceleaşi observaţii ca la Cetate în ceea ce pri­veşte contribuţia populaţiei mai În­stărită pentru sprijinirea lor. Liceul comercial are o clădire foarte bună şi bine ţinută. Fiind ora târzie nu s’a putut constata nimic In ce pri­veşte elevii şi învăţământul. Gimnaziul industrial de băeţi cu un local ce are nevoe de îmbunătăţiri şi cu ateliere destul de bine înzestrate. Trebue a se da mai multă atenţie in­stalării şi gospodăriei internatului, în care scop de ministru a dat dispoziţii ca să se complecteze înzestrarea cu mobilier din materialul de la şcolile desfiinţate, făcându-se şi o sală de ci­­tire­ şi recreare pentru elevi Gimnaziul industrial de fete, insta­lat în casa Marincu, donată de pro­prietar. Această şcoală merită o deo­sebită laudă pentru buna ei gospodă­rie, pentru bunul mers al atelierelor, precum şi pentru moralul foarte ridi­cat şi dorinţa de bune rezultate ale e­­levelor. Dintre toate şcolile văzute, în cursul acestei inspecţii, este desigur a­­cela care are closetele cele mai civili­zate, mai bine întreţinute şi mai o­­meneşte folosite de populaţia şcolară. De la orele 19,­20, d. ministru a în­trunit în sala liceului industrial de fete, întreg clerul şi corpul didactic şi autorităţile administrative, cărora le-a arătat constatările făcute şi le-a dat îndrumări pentru buna funcţiona­re a învăţământului. De asemenea a mai făcut apel la cler şi corpul di­dactic pentru realizarea împrumutului intern şi pentru confecţionarea efecte­lor de lână necesare trupelor de pe front. — In ziua de 27 Sept. a. c., d. mi­nistru a inspectat: — Cele 2 şcoli primare, biserica şi cele 2 cimitire din Bechet şi a consta­tat: — La cancelaria parohială nu simt trecute în registre până acum: căsă­toriile dela 17 Dec. 1940, morţii dela 27 Mai 1941, botezurile de la 12 Iunie 1941, deşi preotul paroh a recunoscut că au fost multe asemenea slujbe de atunci încoace. Bugetul parohiei pe anul 1940/41 este încă la verificare la cancelaria Mitro­poliei din Craiova, iar proectul de bu­get 1941/42 nu a fost încă aprobat de aceiaşi cancelarie. — Ambele cimitire neîngrijite şi ne­ordonate. Pentru nerespectarea preve­derilor deciziei ministeriale privitoare la îngrijirea lor,­­ ministru a dispus ca să nu se mai plătească salariul preoţilor şi învăţătorilor până ce a­­ceste cimitire nu vor fi aduse în bună ordine şi nu vor fi îngrijite aşa cum se cuvine. — Şcoala primară din Bechetul Nou, nu începuse cursurile la orele 8:35. Material didactic foarte sărac, îngri­jirea nu tocmai la înălţimea dorită. Şcoala primară din Bechetul Vechi, cu grădina de copii anexată se pre­zintă mulţumitor.­­ Este nevoe ca în­văţătorii să oblige pe copii a nu veni nespălaţi la şcoală. Cantinele pentru ambele şcoli sub­venţionate de Primărie, nu s’a făcut apel la contribuţia populaţiei pentru întreţinerea lor. TURNU MĂGURELE — Catedrala, registrele parohiei ţi­nute la curent. — Şcolile primare Nr. 1 şi 2 de bă­­ei şi de fete. Localurile în bună stare afară de şcoala de fete No. 1 care este încă în reparaţie. Closetele de re­parat. Cursurile bine predate; copiii răspund vioi şi inteligent la întrebă­rile ce li se pun. — Liceul comercial de băeţi, care făcând curs dimineaţa nu a putut fi inspectat la orele de curs, dar unde d. ministru a vorbit elevator întru­niţi asupra însemnătăţii ce o au ase­menea şcoli azi când este dorinţa de a româniza comerţul românesc.­­ Subcentrul de pregătire premili­­tară, având un efectiv foarte redus, alcătuit din foarte mulţi tineri mese­riaşi, s’a prezentat bine. — Liceul teoretic de fete, care s’a prezentat în foarte bune condiţiuni. Elevele au răspuns cu inteligenţă şi cu discernământ, la chestiunile ce li s’au pus asupra cursurilor de logică, isto­rie, fizică, latină, sociologie. S’a con­statat că au curiozitate ştiinţţifică şi cunoştinţi generale foarte mulţumitoa­re, ceea ce este o dovadă despre chipul destoinic în care li se predau cursu­rile. — Gimnaziul industrial de fete, cu trei ateliere, s’a prezentat bine. Este păcat ca într’o localitate ca T. Măgurele unde se dă atâta atenţie şcoalei şi bisericei, întreţinerea cimiti­rului este departe de a fi ceea ce ar trebui. La orele 19 d. ministru a convocat în sala Teatrului Comunal întreg corpul didactic, clerul şi autorităţile şi medicii. La această convocare a luat parte şi d. Ministru al Sănătăţii. D. Ministru al Culturii Naţionale a arătat constatările făcute la inspecţia şcolilor şi bisericilor din T.­Măgurele, arătând întreaga sa mulţumire pentru buna îndrumare şi educarea tineretu­lui şcolar şi a dat îndrumări pentru funcţionarea în bune condiţiuni a în­văţământului de toate gradele. A fă­cut deasemenea noui apeluri la cler şi corpul didactic pentru realizarea împrumutului intern şi pentru con­fecţionarea de efecte de lână pentru trupele de pe front. In ziua de 28 Sept. a. c., d. ministru a inspectat cimitirul din Zimnicea, care mi se prezintă cu totul în con­­diţiunile dorite. La cele două biserici din acest o­­raş a găsit registrele bine ţinute şi la zi, şi a constatat cu foarte mare mul­ţumire că spaţiul din jurul bisericei a fost transformat parte în grădină cu flori şi parte a fost cultivat cu zar­zavaturi şi bumbac, ceea ce este şi o bună pildă pentru enoriaşi şi un is­­vor de venituri pentru întreţinerea clădirilor bisericeşti. Cele 3 şcoli primare au localuri spaţioase, foarte bine întreţinute de primărie, care este pe cale de a aduce la aceiaşi bună stare şi latrinele lor. Impresia ce o dă corpul didactic este de a nu face sforţări tot atât de reu­şite precum le face primăria. O cantină comunală, în capul căreia se găseşte d-na Florica Capră, dă hrană îndestulătoare copiilor lipsiţi de mijloace de la toate şcolile. D. ministru a adunat corpul didac­tic şi i-a dat îndrumări asupra acti­vităţii lor în anul şcolar 1941/42. Totodată d-sa a atras atenţiunea corpului didactic de a fi la înălţimea sacrificiilor făcute de primărie pentru şcoală şi a-şi da toată osteneala pen­tru ca educaţia şcolarilor să fie cât mai­­completă. La orele 15 d. ministru a convocat în sala liceului „T. Maiorescu“ din Giur­giu clerul şi corpul didactic din ora­şul Giurgiu, cărora le-a arătat înda­toririle ce le au, în ziua de azi, pen­tru îndrumarea tineretului şcolar, ne­precupeţind nici un sacrificiu la for­marea viitorilor cetăţeni ai Ţării. A făcut deasemenea noui apeluri la cler şi corpul didactic pentru realizarea împrumutului reîntregirii şi pentru confecţionarea de efecte de lână pen­tru râpele care luptă astăzi pe fron.

Next