Curentul, octombrie 1941 (Anul 14, nr. 4895-4925)
1941-10-01 / nr. 4895
f Anul XIV No. 4893, Miercuri 1 Octombrie 1941 Pomneata lui Moş Ion NeghinăFaptă românească Cassa de bani în care şi-a strâns economiile Moş Ion Neghină e o pomneatâ de tort, în patru colţuri. Cassă simplă, fără chei şi fără secrete, pe care a tăinuit-o intre scoarţe, pe fundul lacre. De aceea trăgea zăvorul la uşe, când intra in „odaia bună“. Moş Ion Toma le-a ţinut socoteala o vreme, încrustând pe răboj fiecare sută intrată în cassă, dar într’o zi le-a pierdut şirul. Banii s’au strâns şi pomneala transformată în cassă devenea mai rotundă. Nimeni n’a ştiut secretul cu Moş Ion Neghină (de-ar fi ştiut ei nepoţii !...) până in ziua când Moş Ion şi-a luat comoara sub suman şi s’a dus s’o subscrie la împrumut. — Cât subscrii, moşule ? l-a întrebat funcţionarul însărcinat cu subscrierile. — Păi... vezi şi Dumneata... i-a răspuns, sibilic. Moş Ion Neghină. A avut mut de furcă funcţionarul cu numărătoarea, dar a scos-o la capăt. Aflând cât a subscris la Imprumnutul Reîntregirii, Moş Ion Secară, a fost şi el mirat: — Dar când s’au strâns atâţia, frăţioare ?... E drept că suma pe care a subscris-o Moşop Neghină a fost destul de mare, ca să afle tot satul, vestea, dar celebritatea i-a făcut-o ...pomneata transformată in casă de bani. Ne-am dus să-l descusăm și noi. L-am Întrebat cum a strâns banii și ce l-a făcut să-l subscrie. — Povestea lor e cam lungă. Dacă-mi trăsnea ideea asta prin cap mai de mult, ași fi umplut eu mai multe pomneţi... Să-ți arăt unde dispăreau bănişorii mei... Şi Moş Ion Neghină trage tejgheaua mesii, scotoceşte şi aduce, ţinând-o între două degete, ca pe-o gânganie spurcată, o lulea. — Dumneaei îi prefăcea în fum şi cenuşe... Fumez de mult, continuă Moş Ion Neghină. Am luat năravul ăsta văzându-i pe alţii. Mai târziu am fumat mai mult, din supărare. De la o vreme mă îneca tuşea. Atunci m’am hotărât să mă las de tutun. La început a fost greu. A trebuit s’o iau treptat-treptat, iar banii economisiţi in zilele când nu fumam, i-am pus deopare. S’au strâns din ce în ce mai mulţi. Intr’o bună zi am putut să pun luleaua în cui, fără părere de rău. Am urmat să pun mai departe, la economii, banii pe care i-aş fi dat pe tutun. Anii au trecut și banii s’au strâns... Tot să spun că i-ana scăpat dela foc. D’aia i-am dat la împrumut, fără să opresc o leţcae. Nu numai că i-am dat fără părere de rău, dar pot spune că i-am dat cu bucurie. Am doi copii. Luptă amândoi pe front. Mult aş fi dat să pot lupta şi eu alături de el... Să-mi mai fac odată datoria. Neputând să mai lupt, m’am gândit că pot să-mi ajut şi eu ţara, subscriind la împrumut. Am auzit că banii se dau indărăt, cu spor. Nu pentru asta i-am dat. Dar dacă o fi și spor, să fie copiilor. Că eu azi, mâine, o să pun grijile’n pui, lângă lulea“. Aurel Tito Revizuirea funcţionarilor rămaşi la Basarabia sub ocupaţia sovietică Din partea guvernământului Basarabiei, primim următorul comunicat: Se aduce la cunoştinţa foştilor funcţionari rămaşi in Basarabia sub ocupaţiune următoarele norme şi dispoziţiuni cu privire la revizuirea căreia urmează să fie supuşi potrivit deciziunii Nr. 897/941 a Guvernământului Basarabiei. Pe lângă fiecare Prefectură de Judeţ, s’a instituit câte o Comisiune pentru verificarea situaţiei funcţionarilor rămaşi sub ocupaţiune, prezidată de Preşedintele Tribunalului sau delegatul său. La sediul Administraţiei Provinciei, osebit de Omisiunea judeţeană, este instituită o Comisiune Centrală, prezidată de un Consilier de Curte de Apel. Omisiunile judeţene au competinţa să revizuiască situaţia tuturor foştilor funcţionari de pe teritoriul judeţului respectiv, care, la data evacuării, făceau parte dintr’un serviciu organizat pe judeţ. Comisiunea centrală va avea de revizuit situaţia acelora dintre foştii funcţionari, cari au făcut serviciu la fostele Direcţiuni, Inspectorate, Ţinutul Nistru şi Primăria Municipiului Chişinău. La aceeaşi Comisiune vor fi deduse, spre revizuire cazurile profesorilor secundari, a protopopilor şi a consilierilor eparhiali. Foştii conducători ai serviciilor rutene rămaşi sub ocupaţiune, sunt supuşi deasemeni revizuirii Comisiunii Centrale. Revizuirea învăţătorilor, preoţilor şi funcţionarilor judecătoreşti de la Judecătorii şi Tribunale se va face de către Comisiunile judeţene, iar funcţionarii Curţilor de Apel rămân în competinţa Comisiunii Centrale. Potrivit competinţei precizată mai sus, cei interesaţi vor depune, până la data de 10 Octombrie 1941, cel mai târziu, la sediul Comisiunii respective, declaraţiile explicative, potrivit modelului, trimis, la timp, tuturor serviciilor, indicând dovezile de care înţelege să se servească, acte scrise sau martori. Declaraţiile, depuse anterior acestui comunicat, nu se vor mai repeta, întrucât sunt socotite ca bine depuse. Se menţionează că revizuirea se va face de către Comisiune, având sediul la reşedinţa judeţului, în cuprinsul căruia au funcţionat cei supuşi revizuirii, iar nu la Comisiunea domiciliului actual. Supmi la auri la profesori suplinitori cu examenul de capacitate Jifculescu Emilia, geografie-istorie, 8 ore la Băileşti-Dolj gimm. ind. casnic ; Boruzi Astriţa, fizico-chimice, numită la Craiova, lie. fete „Elena Cuza” şi lie. „Reg. Elisabeta” 6 ore; Dumitrescu Clemanţa, franceza, Tg. Jiu lie. teor. fete cat. Pinciuc; Paulescu Elena, şt. naturale, T. Severin, gimn. ind. b. cat. ştiinţifică; Iii® Ştefania, şt naturale Vânjuleţ gimn. Ind. b. cat. partea ştiinţif.; Botez Maria, şt. naturale Alexandria gimn. Ind. f. cat. p. ştiinţifică ; Totoi Cecilia, educaţie fizică Ploeşti sc. norm. f.; Mirescu Vlasieiuc Suzana, fiz. chimice-matem. Călăraşi lie. ind. f. cat. Contescu; Crudu Savin Elena, Satulung gimn. ind. f. 10 ore, g. c. b.; Minculescu Viorica, 1. franceză Buzău sc. norm. f. cat.; Nicolaescu Pavel Lucia, 1. română şi franceză Olteniţa sc. gosp. urb.; Negoescu Niculina Jeana, 1. română şi franceză, Târgovişte lie. ind. f. 5 ore 1. franc. lie. teor. f. 5 ore 1. franc., compl. lie. teor. băieţi; Demetrescu Georgeta Lucreţia, caligrafie - desen Lugoj gimn. ind. fete 10 ore, gimn. teor. f. 8 ore; Marcoci Zinca, şt. naturale Roman lie. ind. f. 6 ore, lie. com. b. 9 ore ; Teodorescu Marioara, şt. naturale Vaslui gim. com. b. cat.; Răşcareu Angelescu Eliza, 1. română Chişinău şc. gosp. urb. partea literară; Zghibart Alexandrina, lucru de mână Chişinău lie. teor. f. „Regina Maria” Popa Marcela Silvia, educ. fizică Chişinău lie. ind. fete ; Ionaşcu Georgescu Elena, cu examen spec. principală şt. naturale se numeşte la Târgovişte lie. com. b. cat. mărfuri ; Suprovici Tăvălug Ianina, Chişinău lie. f. cat. mărfuri; Cosminschi Emilia, istorie Chişinău lie. com. f. cat. cu compl.; Bleotu Pop Irina, geografie Cetatea Albă lie. t. f.; Anghelescu Vasile, Bucureşti lie. „Sp. Haret” 8 ore, 5 ore lie. A. Vlaicu, 2 ore liceul ind. băeţi Nr. 1. Decoraţii de război cu spade acordate personalului din Aeronautică M. S. Regele Mihai a conferit: decoraţiile de războiu cu spade, arătate mai jos, aranătoriu ca personali dinAeronautica Regală : Virtutea Aeronautică de răizboiu cu spade clasa Crucea de Aur: Tifescu Gheorghe, căpitan av.; Stătescu Tiberiu, locot. av.; Mirţoi Gheorghe, locot. av.; Zaharia Ioan, sublocotenent av.; Munteanu Gheorghe, adjutant şef av.; Dinu Gheorghe, adjutant şef av.; Pucas Ştefan, adjutant av.; Dimache Constantin, adjutant av.; Hahaianu Gheorghe, adjutant av.; Tcaci Nicolae, adjutant av.; Bolea Constantin, sergent T. R.; Dirtescu I. Alexandru, sergent Radio T. P. F.; Popisteanu Alexandru, locot. comandor av.; Nagaevschi Gheorghe, locot. comandor av.; Ferderber Boris, locotenent av.; Gioroiu Mircea, locotenent ; Ionescu Cicerone, locotenent av.; Seghete Aurel, adjutant stag, av.; Vladan Gheorghe, eegeist mitral.; Gheorghe I. Gheorghe, locotenent av.; Serban Traian, căpitan observator; But Vasile, sergent mitralior; Nistoriu Nicolae, adjutant stg. av.; Dumitrescu Vasile, căpitan observator; Hates Ioan, soldat mitralior; Mazilu Constantin, adjutant stag, av.; Negulescu Gheorghe, sublocotenent observator; Tamaioaga Gavril, sergent mitralior; Galaţchi Eugen, adjutant stag, av.; Petrescu Horaţiu, locotenent observator ; Moceanu Mihail, sergent mitralior ; Pretorian Vasiile, locotenent aviator; Govna Marin, sublocotenent observator; Făgărăşanu Victor, soldat mitralior; Cârciumărescu lacob, sublocot observator; Creţu Marin, adjutant stag, av.; Isbiceanu Trandafir, sergent mitralior; Socea Mihail, adjutant stag, av.; Staviciu Ștefan, locotenent observator; Ciocârlea Vasile, sergent mitralior. Medalia Aeronautică de răsboiu cu spade clasa IlI-a: Păun Ioan, sergent mitralior; Rădulescu Dumitru, caporal mitralior. Ordinul „Virtutea Aeronautică“ de războiu cu spade, clasa „Crucea de Aur“, următorului personal din Aeronautica Regală pentru motivele arătate mai jos: Locotenentului av. Bocsan Gh. loan; sublocotenentului av. rez. Dicezare loan; adjutantului stag. av. Fim Gheorghe; sergentului T. R. av. Călin Gheorghe; locotenentului av. Scurtu Dan; locotenentului av. Micu loan; ofițerul echip. d. III Maga I. loan; adjutantului sef av. Milu I. loan; adjutantului stag. av. Cocebas Gheorghe; adjutantului stag. av. Matei Gheorghe; adjutantului stag av. Savu Alexandra Decoraţii de război cu spade ofiţerilor din Aeronautica germană Decoraţii de războiu cu spade, ur- Gerhardt mărborilor ofiţeri din aeronautica ger- Medalia Aeronautică de războiu cu mană: Ordinul „Virtutea Aeronautică“ de războiu cu spade Clasa Comandor, generalului de divizie Speidel Helm S2« Ofiteri gfdltffiffilalm Bassg&ge spade clazii HI: locotenentului Voigt Helmut; Sublocotenentului Koeppen Erich ; su locotenetului IViAtexsperger Rund •» Curentul Pentru cunoaşterea realităţilor regionale, guvernul a luat metoda cercetării, la faţa locului, a nevoilor locale. In urmărirea unei acţiuni metodice de adâncire a acestor nevoi, s’a ţinut zilele trecute o primă conferinţă guvernamentală, la Piteşti. In râvna, pe care a mărturisiit-o de vicepreşedinte al consiliului, ca judeţul Argeş să devină un judeţ model al ţării, descifrăm însăş tendinţa de afirmare a unui nou spirit în administraţia ţării, care va şti să facă a stimula toate energiile locale, în vederea reconstrucţiei statului. S-au pus, în această conferinţă, în discuţie, o serie întreagă de probleme, menite a fundamenta însăş reînoirea ţării. Rolul ţărănimii în noul stat român, a fost definit, cu acest prilej, de d. prof. M. Antonescu, ca unul de vrednică participare la viaţa spirituală a neamului şi de împărtăşire din toate atributele funcţiunei ei productive. Iar contribuţia preoţimnii şi învăţătorimii, la această operă de reînoire, este, în concepţia naţională expusă acolo, de răscolire a tuturor străfundurilor de credinţă, cari stau neatinse, în sufletul poporului român, de propulsiiune a tuturor temeiurilor de viaţă naţională. In conferinţa dela Piteşti n’au fost examinate numai problemele de interes local, ca înfrumuseţarea şi sistematizarea acestui oraş, ca transformarea Curţii de Argeş într’un important centru de misionarism naţional sau ca realizarea liniei ferate Curtea de Argeş—R.Valcea, care va deschide noui perspectivie de propăşire economică acestei regiuni, — ci s’au pus probleme generatoare de interes pentru întreaga viaţă de stat, ce se cimentează astăzi sub conducerea Mareşalului Antonescu. A fost anunţată, la Piteşti, problema de adâncă preocupare a creşterii tineretului. D. vice-preşedinte al Consiliului a fixat datele întregei acţiuni de ridicare morală şi naţională a copiilor satului, pentru a face din ei agenţi educatori ai mediului din care vin şi în care trebuie să se întoarcă. Crescuţi în disciplină de muncă şi în duh românesc, fiii de ţărani vor fi purtătorii nouilor crezuri de vrednicie românească, ce se afirmă tot mai vârtos în vicuţa statului. După pilda măreaţă de jertfă, pe care ţăranii români o dau astăzi lumii întregi, în lupta de desrobire şi de înălţare, va veni veacul de creaţie, pecetluit cu munca şi elanul fiecăruia dintre români. Prin organizare serioasă, prin afirmarea tuturor virtualităţilor, dar mai ales prin FAPTA ziditoare de ţară, vom putea să temeinicim o nouă civilizaţie românească. Acesta va trebui să fie crezul de muncă şi de construcţie al noueii Românii. ——oxoxoxox • xoxoxoxo— EXAMEN pentru ocuparea locurilor vacante de învăţători la şcolile de aplicaţie Ministerul culturii naţionale şi al cultelor aduce la cunoştinţă următoarele : In vederea ocupării locurilor rămase libere la şcoalele de aplicaţie de pe lângă şcoalele normale de băieţi şi de fete, ministerul a dispus să se ţină un nou examen, în ziua da 10 Octombrie 1941. Candidaţii şi candidatele care Întrunesc condiţiunile art. 236, vor face cereri de înscriere, prin minister. Numărul de studenţi fixat pentru anul I la toate facultăţile Prin decizia ministerială Nr. 221.991 ministerul culturii naţionale, primeşte pe anul şcolar 1941 1 942, în anul I al facultăţilor, academiilor comerciale, politechnicelor şi şcolilor speciale de învăţământ superior, numărul de studenţi până la limita arătată în tabelul de mai jos: La Facultatea de teologie din Bucureşti, 60. La Facultatea de teologie din Cernăuţi, 60. La Facultatea de drept din Bucureşti 700. La Facultatea de drept din Iaşi 400. La Facultatea de drept din Sibiu 300 La Facultatea de litere din București: a) Filiala e clasică, 50; b) filiala modernă, 200; c) Istoria, 100; d) filosofia, 50. La facultatea de litere din Iaşi: a) Filosofia clasică, 30; b) Filosofia modernă 100; c) Istoria, 60; d) Filosofia 60. La Facultatea de litere din Sibiu: a) Filiala clasică 40; b) filiala modernă 100; c) Istoria 50; d) Filosofia 50. La Facultatea de ştiinţe din Bucureşti: a) Matematici 120; b) Eurpo-chimice 80; c) Ştiinţe naturale 50; d) Geografie 60. La Facultatea de ştiinţe din Iaşi: a) Matematici 120; b) Fizico-chimice 60; c) Ştiinţe naturale 50; d) Geografie 60. La Facultatea de ştiinţe din Timişoara: a) Matematici 60; b) Fizico-chimice 50; c) Ştiinţe naturale 50; d) Geografie 60. La Facultatea de Medicină din Bucureşti, 360. La Facultatea de mediană veterinară, 110. La Facultatea de Farmacie, 400. La Facultatea de medicină Iaşi, 160. Ia Facultatea de medicină din Sibiu, 280. La Politechnica din Bucureşti ; Constr. şi cadastru, 180; Mecanică şi electr. 160; Mine şi metalurgie 50; Chimie industrială 60; Arhitectură 70; Silvicultură 70; Agronomie 80. La Politechnica din Timişoara; Mecanică şi electr. 100; Mine şi metalurgie 50; Agronomie 60. La Politechnica din Cernăuţi: Construcţii şi cadastru 100; Chimie industrială 100; Electrotehnică 100. La Academia comercială din Bucureşti, 600. La Academia comercială din Braşov, 150. La Academia de muzică din Bucureşti: a) Declamaţie, 40; b) Secţia didactică, 100; c) Muzică vocală, 25; d) Muzică instrumentală, 100 ; e) Compoziţie, 25. La Academia de muzică din Timişoara: (la dispoziţie). La Academia de arte frumoase din Bucureşti 150. La Academia de arte frumoase din Iaşi, 70. Proporţia între bărbaţi şi fete este cea stabilită mai jos pentru ramura de învăţământ: La Facultăţile de drept, 75 la sută băieţi, 25 la sută fete. La Facultăţile de ştiinţe, 50 la sută băieţi, 50 la sută fete. La Facultăţile sec. chimie, 70 la sută băieţi, 30 la sută fete. La Facultăţile de medicină, 70 la sută băieţi, 30 la sută fete. La Facultăţile de medicină veterinară, 95 la sută băieţi, 5 la sută fete. La facultăţile de farmacie, 25 la sută băieţi, 75 la sută fete. La politechnica, secţia chimie, 70 la sută băieţi, 30 la sută fete. La Facultatea de arhitectură, 80 la sută băieţi, 20 la sută fete. La Facultatea de agricultură, 95 la sută băieţi, 5 la sută fete. Această proporţie se aplică numai pentru studenţii anului I. —exoxoxox • xoxoxoxo— De la şcoala de sbor fără motor C. F. R. Bucureşti Se aduce la cunoştinţa tinerilor ce vor să urmeze şcoala de sbor fără motor, că pe ziua de 1 Octombrie 1941, începe seria a II-a a acestei şcoli. Se primesc tineri de origină etnică români, germani sau italieni, cu etatea între 17-21 ani, şi având cel puţin 4 clase secundare sau o şcoală echivalentă. Cum, la şcoala de pilotaj de zbor cu motor se preferă tinerii planorişti, cei ce au intenţia să urmeze şcoala de sbor cu motor, se pot înscrie în această serie pentru a face mai întâi zborul fără motor. Cursurile durează circa 2 luni. Pentru tinerii din provincie se acordă întreţinere gratuită. înscrierile se fac în fiecare zi, între orele 10 şi 13 şi 17—19,30 la sediul Asociaţiei, Str. Mănăstirea Curtea de Argeş No. 25. Ultimii prizonieri bolșevici sunt copii de 15—16 ani. (P. P.)) ■n Cu un surâs ai câștigat un om«» «,era surâsul DISYOl On ^wrbat trebuie să faci o Impresîe Bunâ, iar prima fcondifiune, când vorbește, sâ aibe o dantura îngrijită S^întreagă. /Pasta de dinH*DISYOL datorita calităților*eft 5AVONOASA, ANTISEPTICĂ, BACTERICIDA, ECONOMICĂ, constituie pasta de dinţi ideală, pentru îngrijirea perfectă a gurei. D ISYOL anihilează complet mirosul tutunului. PASTA DE DINŢI DISYOL Someiul emeotului meu! Inspecţiile d-lui ministru al Culturii Naţionale D. general R. Rosetti, ministrul Culturii Naţionale şi al Cultelor, a inspectat în ziua de 25 Septembrie 1941, următoarele şcoli şi instituţii din T.Severin: — Liceul teoretic de băeţi „Traian“ care s’a prezentat în cele mai bune condiţiuni. — Şcoalele primare de băeţi şi fete Nr. 1, 2 (are o latrină defectuoasă) şi 3, unde deasemenea a făcut constatări foarte mulţumitoare. — Şcoala de gospodărie rurală, în care este instalat spitalul de zonă interioară 384. Local foarte bun, bine îngrijit. Răniţii bine îngrijiţi, bine hrăniţi şi cu moralul ridicat. — Liceul industrial de fete, local bun şi bine îngrijit. Cursurile şi lucrările practice deasemenea bine. — Cimitirul oraşului cu biserica aferentă. Cimitirul se prezintă mai bine ca în alte localităţi, mulţumită muncei de folos obştesc făcută de elevi în cursul verei sub priceputa conducere a primăriei. Ca şi în alte localităţi inspectate, d. ministru a constatat cu mulţumire bunele rezultate ale munci obşteşti executate în cumul verei de elevi şi studenţi. — Liceul teoretic de fete. Are un local bine întreţinut, dar prea mic. Closetele trebuesc reparate. Laboratoriile slab înzestrate. In cl. VIII, la lecţia de limba germană, cu uimire, d. ministru a constatat că elevele nu ştiau să citească bine limba germană şi nici să traducă fraze foarte simple. Aceasta se datoreşte profesoară titulare, azi detaşată la Serviciul Statistic. — Grădina de copii a Soc. Ortodoxe a Femeilor Române, instalată într’o casă donată de d-na Bungeţeanu, ce are nevoe de une transformări şi îmbunătăţiri; bine întreţinută, copiii vioi. — Şcoala primară din com. Halanga, având un local dărăpănat, pe care Învăţătoarele nou numite acolo se străduesc a-l curăţi şi cârpi. Latrina fără uşi, aşezată în marginea şoselei,într’un hal de dărpănare şi murdărie greu de descris. Din cercetarea la faţa locului rezultă că până acum învăţătorii, preotul care a funcţionat ca învăţător şi autoritatea comunală, au avut alte preocupări decât cele ale şcoalei, care aşa cum este constitue o ruşine pentru învăţământul nostru — Şcoala primară din Puţinei, cu aceleaşi constatări nemulţumitoare. — Gimnaziul industrial de băeţi T. Severin, creaţiune a politicianismului, instalat într’o clădire dărăpănată şi nişte grajduri ale unui fost potentat local. Noul director, un tânăr inginer, se strădueşte a îmbunătăţi lucrurile; are însă nevoe de concursul autorităţilor administrative, precum şi de al Camerei de Comerţ şi Industrie, pe care le-a solicitat de ministruli Biserica Catedrală, bine şi înţelegător întreţinută. Registrele parohiei bine ţinute. Proectul de buget pe anul 1941/42 (ca şi acel al Parohiei din Halânga, devenit definitiv numai după aprobarea dată de Mitropolia din Craiova, a fost aprobat abia în luna August a. c. — Institutul Sf. Maria, s’a prezentat foarte bine cum s’a prezentat şi spitalul de zonă interioară, instalat în acel local. Primăria se ocupă de cantină, dar nu se poate spune că populaţia înstărită, dă acestei cantine un obol în raport cu mijloacele sale, vădit îndestulătoare. — Calafat. Cele trei şcoli primare, cancelaria parohiei bisericii Sf. Neculai, liceul comercial, gimnaziul industrial de băeţi şi gimnaziul industrial de fete. La cancelaria parohială se constată că nu s’au eliberat celor în drept buletinele pentru botezuri, cununii şi morţi, deşi acestea sunt înregistrate în condicile respective. Şcoala primară de fete mult mai gospodăresc ţinută ca cele de băeţi. Cantinele ţinute de Primărie. Aceleaşi observaţii ca la Cetate în ceea ce priveşte contribuţia populaţiei mai Înstărită pentru sprijinirea lor. Liceul comercial are o clădire foarte bună şi bine ţinută. Fiind ora târzie nu s’a putut constata nimic In ce priveşte elevii şi învăţământul. Gimnaziul industrial de băeţi cu un local ce are nevoe de îmbunătăţiri şi cu ateliere destul de bine înzestrate. Trebue a se da mai multă atenţie instalării şi gospodăriei internatului, în care scop de ministru a dat dispoziţii ca să se complecteze înzestrarea cu mobilier din materialul de la şcolile desfiinţate, făcându-se şi o sală de citire şi recreare pentru elevi Gimnaziul industrial de fete, instalat în casa Marincu, donată de proprietar. Această şcoală merită o deosebită laudă pentru buna ei gospodărie, pentru bunul mers al atelierelor, precum şi pentru moralul foarte ridicat şi dorinţa de bune rezultate ale elevelor. Dintre toate şcolile văzute, în cursul acestei inspecţii, este desigur acela care are closetele cele mai civilizate, mai bine întreţinute şi mai omeneşte folosite de populaţia şcolară. De la orele 19,20, d. ministru a întrunit în sala liceului industrial de fete, întreg clerul şi corpul didactic şi autorităţile administrative, cărora le-a arătat constatările făcute şi le-a dat îndrumări pentru buna funcţionare a învăţământului. De asemenea a mai făcut apel la cler şi corpul didactic pentru realizarea împrumutului intern şi pentru confecţionarea efectelor de lână necesare trupelor de pe front. — In ziua de 27 Sept. a. c., d. ministru a inspectat: — Cele 2 şcoli primare, biserica şi cele 2 cimitire din Bechet şi a constatat: — La cancelaria parohială nu simt trecute în registre până acum: căsătoriile dela 17 Dec. 1940, morţii dela 27 Mai 1941, botezurile de la 12 Iunie 1941, deşi preotul paroh a recunoscut că au fost multe asemenea slujbe de atunci încoace. Bugetul parohiei pe anul 1940/41 este încă la verificare la cancelaria Mitropoliei din Craiova, iar proectul de buget 1941/42 nu a fost încă aprobat de aceiaşi cancelarie. — Ambele cimitire neîngrijite şi neordonate. Pentru nerespectarea prevederilor deciziei ministeriale privitoare la îngrijirea lor, ministru a dispus ca să nu se mai plătească salariul preoţilor şi învăţătorilor până ce aceste cimitire nu vor fi aduse în bună ordine şi nu vor fi îngrijite aşa cum se cuvine. — Şcoala primară din Bechetul Nou, nu începuse cursurile la orele 8:35. Material didactic foarte sărac, îngrijirea nu tocmai la înălţimea dorită. Şcoala primară din Bechetul Vechi, cu grădina de copii anexată se prezintă mulţumitor. Este nevoe ca învăţătorii să oblige pe copii a nu veni nespălaţi la şcoală. Cantinele pentru ambele şcoli subvenţionate de Primărie, nu s’a făcut apel la contribuţia populaţiei pentru întreţinerea lor. TURNU MĂGURELE — Catedrala, registrele parohiei ţinute la curent. — Şcolile primare Nr. 1 şi 2 de băei şi de fete. Localurile în bună stare afară de şcoala de fete No. 1 care este încă în reparaţie. Closetele de reparat. Cursurile bine predate; copiii răspund vioi şi inteligent la întrebările ce li se pun. — Liceul comercial de băeţi, care făcând curs dimineaţa nu a putut fi inspectat la orele de curs, dar unde d. ministru a vorbit elevator întruniţi asupra însemnătăţii ce o au asemenea şcoli azi când este dorinţa de a româniza comerţul românesc. Subcentrul de pregătire premilitară, având un efectiv foarte redus, alcătuit din foarte mulţi tineri meseriaşi, s’a prezentat bine. — Liceul teoretic de fete, care s’a prezentat în foarte bune condiţiuni. Elevele au răspuns cu inteligenţă şi cu discernământ, la chestiunile ce li s’au pus asupra cursurilor de logică, istorie, fizică, latină, sociologie. S’a constatat că au curiozitate ştiinţţifică şi cunoştinţi generale foarte mulţumitoare, ceea ce este o dovadă despre chipul destoinic în care li se predau cursurile. — Gimnaziul industrial de fete, cu trei ateliere, s’a prezentat bine. Este păcat ca într’o localitate ca T. Măgurele unde se dă atâta atenţie şcoalei şi bisericei, întreţinerea cimitirului este departe de a fi ceea ce ar trebui. La orele 19 d. ministru a convocat în sala Teatrului Comunal întreg corpul didactic, clerul şi autorităţile şi medicii. La această convocare a luat parte şi d. Ministru al Sănătăţii. D. Ministru al Culturii Naţionale a arătat constatările făcute la inspecţia şcolilor şi bisericilor din T.Măgurele, arătând întreaga sa mulţumire pentru buna îndrumare şi educarea tineretului şcolar şi a dat îndrumări pentru funcţionarea în bune condiţiuni a învăţământului de toate gradele. A făcut deasemenea noui apeluri la cler şi corpul didactic pentru realizarea împrumutului intern şi pentru confecţionarea de efecte de lână pentru trupele de pe front. In ziua de 28 Sept. a. c., d. ministru a inspectat cimitirul din Zimnicea, care mi se prezintă cu totul în condiţiunile dorite. La cele două biserici din acest oraş a găsit registrele bine ţinute şi la zi, şi a constatat cu foarte mare mulţumire că spaţiul din jurul bisericei a fost transformat parte în grădină cu flori şi parte a fost cultivat cu zarzavaturi şi bumbac, ceea ce este şi o bună pildă pentru enoriaşi şi un isvor de venituri pentru întreţinerea clădirilor bisericeşti. Cele 3 şcoli primare au localuri spaţioase, foarte bine întreţinute de primărie, care este pe cale de a aduce la aceiaşi bună stare şi latrinele lor. Impresia ce o dă corpul didactic este de a nu face sforţări tot atât de reuşite precum le face primăria. O cantină comunală, în capul căreia se găseşte d-na Florica Capră, dă hrană îndestulătoare copiilor lipsiţi de mijloace de la toate şcolile. D. ministru a adunat corpul didactic şi i-a dat îndrumări asupra activităţii lor în anul şcolar 1941/42. Totodată d-sa a atras atenţiunea corpului didactic de a fi la înălţimea sacrificiilor făcute de primărie pentru şcoală şi a-şi da toată osteneala pentru ca educaţia şcolarilor să fie cât maicompletă. La orele 15 d. ministru a convocat în sala liceului „T. Maiorescu“ din Giurgiu clerul şi corpul didactic din oraşul Giurgiu, cărora le-a arătat îndatoririle ce le au, în ziua de azi, pentru îndrumarea tineretului şcolar, neprecupeţind nici un sacrificiu la formarea viitorilor cetăţeni ai Ţării. A făcut deasemenea noui apeluri la cler şi corpul didactic pentru realizarea împrumutului reîntregirii şi pentru confecţionarea de efecte de lână pentru râpele care luptă astăzi pe fron.