Curentul, decembrie 1941-ianuarie 1942 (Anul 14, nr. 4956-4993)

1941-12-01 / nr. 4956

ANNL XIV, No. 4056, Luna I Decembrie 1941 Curentul Complectarea şi organizarea consiliului superior al sânâtâţii Ante-proectul legii de unificare a concursurilor de selecţionare a medicilor de toate gradele ori după amiază s-a ţinut la Mi­nister­ul sănătăţii şi ocrotirilor sociale şedinţa consiliului superior al sănă­tăţii. Au luat parte membrii consiliului th-, frunte cu d-nii: ministru prof. dr. Pr. Tomescu, secretar general dr. I. Stoiohiţia; profesori doctori: Iuliu M­oldovanu, M. Ciucă, Ionescu-Mi­­hăeşti, D. Manolescu, I. Iacobovici, N. Hostolomei, I. Bălteanuu, P. Nicu­­lescu, Th. Vasiliu, dr. St. Irimescu , consilieri tehnici dr. Pamipoliu Nistor şi d­r. Gruia Ionescu. EXPUNEREA D-LUI MINISTRU PROF. Dr. P. TOMESCU ■ D. prof. dr. P. Tomescu, ministrul să­nătăţii şi ocrotirilor sociale a arătat că este­ necesar să se procedeze la o com­pletare a Consiliului Superior al Sănă­tăţii, in care trebuesc reprezentate toate specialităţile şi toate competenţele­ me­dicale. In afară de aceasta, este foarte util ca din acest Consiliu să facă parte cei mai autorizaţi reprezentanţi ai me­­dicinei din diferite regiuni ale ţării. Astfel se vor putea discuta problemele medico-sociale sau epidemiologice lo­cale, având o mai bogată documentare ţi un mijloc mai sigur de informaţii. , D-sa a propus ca membrii săi să aibă nu numai rolul de consilieri în rezol­­virea problemelor sanitare ci ţi pe a­­cela de îndrumători ai tuturor servicii­­lor publice aflate sub controlul Minis­terului Sănătăţii. Astfel membrii Consiliului Santar vor avea dreptul şi datoria de a îndruma, de a da directive şi de a controla ac­tivitatea serviciilor în strânsă legătură cu specialitatea fiecăruia. D. ministru prof. dr. Tomescu a­­rată că este necesar să se procedeze la o unificare a metodelor de selec­ţionare a medicilor de toate gradele şi­ pentru toate departamentele. In a­­cest scop Ministerul a alcătuit un an­teproiect de lege care se supune des­­baterilor Consiliului. In afară de grija de a asigura o selecţionare obiectivă a valorilor me­dicale, ministerul a fost preocupat de ideea ca medicii ce vor fi promovaţi la locurile de conducere să aibă nu numai pregătirea ştiinţifică necesară dar şi calităţile de buni organizatori şi perfecţi cunoscători ai probleme­lor sanitare româneşti. Astfel, pentru medicii primari de judeţ şi pentru inspectorii generali sanitari s’a intro­dus o probă de activitate, verificată pe teren, asupra realizărilor înfăp­tuite în serviciul ce au deţinut ante­rior. Iar pentru medicii primari de spital s’a­ introdus o probă de medi­cină socială în strânsă legătură cu specialitatea fiecăruia. ANTE-PROECTUL­ LEGII DE UNI­FICARE A CONCURSURILOR DE SELECŢIONARE A MEDICILOR DE TOATE GRADELE D. ministru prof. dr. Tomescu arată că este necesar să se procedeze la o unificare a metodelor de selecţionare a medicilor de toate gradele şi pen­tru toate departamentele. In acest scop ministerul a alcătuit un ante­­proces de lege care se supune des­­baterilor Consiliului. In afară de grija de a asigura o selecţionare obiectivă a valorilor me­dicale, ministerul a fost preocupat de ideea ca medicii ce vor fi promovaţi la locurile de conducere să aibă nu numai pregătirea ştiinţifică necesară dar şi calităţile de buni organizatori şi perfecţi cunoscători ai proble­melor sanitare româneşti. Astfel, pentru medicii primari de judeţ şi pentru inspectorii generali sanitari s-a introdus o probă de activitate, verificată pe teren, asupra realiză­rilor înfăptuite în serviciul ce au de­ţinut anterior. Iar pentru medicii pri­mari de spital s’a introdus o probă de medicină socială în strănsa le­gătură cu pecialitatea. DISCUŢIUNILE URMATE D. prof. dr. I. Iacobovici de acord cu propunerile făcute de d. ministru, crede că pentru a se asigura rezulta­tele cât mai bune în pregătirea și controlul tehnic al medicilor ar tre­bui ca la avansare şi numire să se aibă în vedere constatările membri­lor Consiliului. D. prof. dr. M. Ciucă găseşte foar­te utilă propunerea de a se asigura coordonarea tehnică a serviciilor şi instituţiilor sanitare prin rolul ce ur­mează a-l avea membrii Consiliului Sanitar Superior. D. prof. dr. N. Hortolomei cere să se ia măsuri pentru ca titlul de me­dic specialist să fie acordat de Minis­terul Sănătăţii numai acelora care au competenţa necesară. D. dr. I. Stochiţia, secretar gene­ral al Ministerului sănătăţii arată că îndrumarea şi controlul serviciilor şi instituţiilor sanitare exterioare se face prin inspectorii generalii sanitari atât din punct de vedere tehnic cât şi administrativ. Dacă pentru îndrumarea şi contro­lul administrativ, inspectorii au toată competenţa, din punct de vedere teh­nic este nevoe de organe cu o ex­mpe­­tenţă mai mare în diferitele ramuri ale mediciinei. ; D. prof. dr. I. Moldovanu împărtă­şind propunerile d-lui ministru al sănătăţii, arată că este pentru me­toda îndrumării şi controlului pe care oamenii cu autoritate şi experienţă o pot exercita. D. prof. dr. C. Ionescu-Mihăeşti crede că un control tehnic periodic va contribui mult la ridicarea nive­lului instituţiilor noastre sanitare fără să stingherească rolul organelor permanente de control. Consiliul sanitar superior a discu­tat apoi pe articole anteproectul pre­zentat, fiind întru totul de acord cu principiile sale generale. Acest proect de lege cuprinde în­tre altele, dispoziţiuni privitoare la: introducerea concursului pentru toate categoriile de medici şi farmacişti; completarea probelor de concurs pen­tru medicii primari de specialitate cu o probă de medicină socială în legă­tură cu specialitatea respectivă; in­troducerea concursului pentru recru­tarea medicilor igienişti de plasă şi centre urbane de sănătate; introduce­rea concursului pentru medicii şco­lari ; recrutarea inspectorilor gene­rali sanitari numai pe bază de con­curs. Pentru a avea posibilitatea de a în­cadra plăşile sanitare, ce urmează a lua fiinţă în curând cu medici igie­nişti diplomaţi, s-a hotărît ca în cursul lunei ianuarie să se ţină de Ministerul sănătăţii şi ocrotirilor so­ciale la Bucureşti. Un examen de di­plomă pentru medicii care au absol­vit cursurile de specializare în igie­nă şi medicină preventivă, indife­rent de Institutul de Igienă unde au urmat cursurile. Două noile perM si v­teri de revolver, un periculos spărgător a fost arestat de către un agent de poliţie Spărgătorul fusese liberat condiţionat de la penitenciarul din Tg. Ocna In cursul zilei de eri, un agent al poliţiei Judiciare din Capitală, a arestat pe un periculos spărgă­tor de casse de bani, după o serie întreagă de peripeţii, cu bătaie crâncenă şi focuri de revolver. Lupta dintre poliţist şi spărgă­tor s’a întâmplat într’un gang de pe­ str. Carol, la o oră foarte aglo­merată. UN TIP SUSPECT Agentul Gh. Ştefănescu, de la brigada IV-a judiciară a prefectu­rii poliţiei Capitalei, trecea ori pe Str. Carol, în interes de serviciu. La un moment dat, a zărit în faţa lui un tip suspect. L-a urmă­rit şi deodată, „suspectul“ a intrat în gangul alăturat magazinului de coloniale „Stelian Petrescu“. Agentul l-a aşteptat afară vre­un sfert de oră şi văzând că indi­vidul nu-şi face apariţia, intră şi el­­în , gang. Spărgătorul, care-l recunoscuse pe agent, şedea ascuns în gang. Poliţistul i-a cerut actele, dar in­dividul s’a opus. L-a somat să-l însoţească la poliţie, dar „suspec­tul“ s’a opus de asemenea. Atunci agentul Ştefănescu a în­cercat să-l scoată din gang cu forţa. , Intre poliţist şi spărgător s’a în­cins o bătaie crâncenă, primul în­cercând să-şi scoată adversarul din gang, celălalt se lupta pentru a-l trage pe agent în curte, unde era o pivniţă. Bătaia a durat vreun sfert de oră. Văzând că nu reuşeşte să o scoată la capăt cu agentul, spăr­gătorul a scos din buzunar un re­volver, trăgând la­­ poliţist trei focuri şi rănindu-l pe acesta la faţă şi la mână. La sgomotul provocat de cele trei detunături s-au adunat trecă­torii, cu ajutorul cărora răufăcă­torul a fost dezarmat, imobilizat şi condus cu tot „alaiul“ la pre­fectura de poliție. Teehi „client“ al poliţiei, liberat condiţionat de la penitenciarul Tg. Ocna La poliţie „năbădăiosul“ individ a fost identificat. El este periculosul spărgător Petre Iliescu, în etate de 27 ani, născut în com. Cheia (jud. Vâlcea) şi liberat condiţionat in luna Septembrie 1941 de către penitencia­rul Tg. Ocna. El fusese închis acolo pentru spargere şi furt, având de is­păşit o pedeapsă de un an şi opt luni. Dosarul judiciar al lui Petre I­­liescu este foarte bogat, recent el fiind urmărit cu două mandate de arestare. La precheziţia făcută, asupra peri­culosului spărgător s’au găsit toate uneltele de spargere şi două lacăte stricate. întrebat de provienienţa celor două lacăte, Petre Iliescu a recunoscut că acum câteva zile a săvârşit o spar­gere la magazinul de manufactură al d-lui M. Marcovici, situat pe str. Co­vaci 19 (fostă str. Oituz). Nu a furat însă nimic de acolo, fiind surprins înainte de a „desăvârși opera“ și dis­părând. Cu actele dresate, Petre Iliescu a fost înaintat parchetului tribunalului Ilfov, m. d. Marea reprezentant a misiunii creştine europene la Cernăuţi CERNĂUŢI, 29. — Chestura de po­­­liţie a fost informată că un oarecare Johannes Schnaps, care se pretinde a fi reprezentantul autorizat al misiunii cerştine europene de rit evanghelic, se îndeletnicea (de la Înfiinţarea ghetoului) cu elibarerea unor certificate de botez pe care le împărţea everilor In schim­bul unor sume de bani, variind intre 5.000—10.000 lei. Numitul nu avea nici un fel de re­gistru In care să treacă numele drept­­credincioşilor săi, dar In schimb ţinea o contabilitate foarte precisă de sumele pe cari le Incasa. Certificatele eliberate evreilor erau antidatate cu ani de zile, spre a li se da un aspect de seriozitate fi de valabi­litate. I­D. comisar-şef Artemis Panliuc, secre­tarul general al chesturii, in urma unor cercetări minuţioase, a putut stabili cu precizie că o doamnă Brociner, soţia u­­nui profesor evreu pensionar, a obţi­nut un asemenea certificat, deşi la data emiterii lui, numita nici nu se afla în oraş. In baza acestei controlări, s’a pro­cedat la imediata arestare a lui Johan­nes Schnaps, cu care ocazie s'a putut constata că el emisese aproximativ trei­­sute de asemenea certificate. La percheziţia domiciliară care i s’a făcut, s'a găsit material foarte compro­miţător, din care rezultă că Schnaps ar avea întinse legături în străinătate, In special la Londra. Johannes Schnaps se află Depus In arestul chestunii de poliție Cercetările continuă. ■■“ii* Unificarea rentelor consemnate la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni Cassa de Depuneri şi Consemna­­ţiuni invită din nou publicul care are consemnate la această Cassă, depo­zite de efecte supuse unificării şi care nu au cerut până în prezent unifica­rea, de a depune recipisele Cassei, pentru efectuarea acestei lucrări. Depunătorii care nu sunt în pose­sia recipiselor dar pe care le au de­puse la diferite autorităţi sub formă de garanţi, sau instanţe judiciare sub formă de cauţiuni, fonduri dotale sau ale minorilor, sunt rugaţi a cere au­torităţilor respective, să trimită reci­pise de la Cassa de Depuneri pentru efectuarea lucrărilor­ de unificare. Autorităţile sunt ţinute să satis­facă de urgenţă aceste cereri, pentru a nu produce daune depunătorilor Cassei. Pentru a se evita aglomerarea lu­crărilor în ultimele zile ale termenu­lui şi pentru­­a avea timpul necesar efectuării acestei lucrări, depunătorii sunt sfătuiţi a face­ aceste cereri din vreme, iar cei ce le-au făcut, a se interesa la autorităţile respective dacă le-au fost satisfăcute cererile. Ş.f. Se pot vindeca bolile de piept ? Persoanelor care suferă de astmă, catar de plămâni, tuse cronică, flegmă, răguşeală Îndelungată, gripă şi care nu s’au putut vindeca Încă, le trimitem în mod cu totul gratuit o broşură ilustrată conţinând lămuriri despre problema „Se pot vindeca bolile de piept?“ Scrieţi-ne o cartă poştală, flancată cu lei 10, indicându-ne adresa Dvs. exactă. PUHLMANN & C-ie, BERLIN 802, Mu­ggelstrasse 25 — 25 a. . disp­kt W . Un arhiereu plâns de toată lumea Pentru cinstea lui, pentru bunăta­tea şi mai ales pentru slujbele lui înălţătoare, arhiereul Platon Ciosu Ploeşteanul, vicarul Sf. Patriarhii, nu poate fi uitat. Au trecut şapte ani de la moartea lui neaşteptată şi năpraznică. A lăsat în urmă dureri, nu numai în sânul familiei, iubita lui fată şi d-na Lucia şi ginerele său scump de colonel Pla­ton Chirnoagă, dar şi în inimile tu­turor credincioşilor şi preoţilor cari l-au cunoscut. Cu ocazia parastasului de şapte ani, ce a fost săvârşit Sâmbătă 29 Noem­­brie a. c. la mănăstirea Cernica, unde este înmormântat între ceilalţi prea­­sfinţiţi arhierei şi mitropoliţi, au par­ticipat prea puţini din cauza greutăţii de comunicaţii faţă de numărul mare care ar fi dorit să participe. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odih­­­nească cu sfinţii săi, şi veşnică să-i fie pomenirea. Măsuri pentru restituiri rechiziţiilor COMUNICAT Prin desconcentrarea a parte din unităţile armatei, Marele Stat Ma­jor a dat dispoziţiuni ca rechiziţiile hipo (cai, căruţe, hamuri) aflate a­­supra acestor unităţi, să fie resti­tuite proprietarilor. S’au luat măsuri ca toate aceste rechiziţii să fie restituite proprie­tarilor în bună stare; deasemenea să se despăgubească locuitorii, ai căror cai au murit pe front, dân­­du-se caii proprietatea armatei în măsura disponibilului. Sunt însă unii locuitori cari re­fuză primirea cailor de la unităţi sub diferite pretexte. Faţă de aceasta, Marele Stat Ma­jor a dat ordin unităţilor, ca rechi­ziţiile să fie restituite proprietari­­­lor, prin autorităţile comunale res­pective, încheindu-se cuvenitele procese verbale. In caz de refuz din partea proprietarilor lor, se va face aplicarea art. 65 din legea a­­supra rechiziţiilor, care prevede pierderea dreptului de proprietate şi a oricărei despăgubiri, retrăgân­­du-se bonurile de rechiziţie. In cazul când locuitorii refuză restituirea bonurilor de rechiziţie ce posedă, ele vor fi anulate, astfel că nu vor avea nici o valoare, chiar dacă rămân asupra locuito­rilor. Citiţi a Mia Apostole«ca Mia Steriade Fifi Harand Annie Siomin Alia George Groner Marcel Anghelescu Ion Niculescu Brună St. Glodariu Baianova C. Luviigeanu Contribuţii muzicale «Ionfefe Oorologos şi­­ Gia. Boldeanu» Muzica : Gh. Dendrino Baletul de 40 persoane sub conducerea maestrului S. SIOMIN­A Sion ■. Colaborator principal: Nicuşor Kirculescu Azi Duminică, matineuri orele 10.30 şi 4 d. a.­ Seara 8.30 ^PuKEÎnoTMAÎCAN şi Prezintă PUIU MAXIMILIAN la Teatrul Alhambra Azi Duminică matineuri orele 10.30 şi Seara 8.30 M­arele triumf - apoteoza biruinţii

Next