Curentul, ianuarie 1942 (Anul 15, nr. 4994-5014)
1942-01-11 / nr. 4994
2 (8 pagini) Kifttta sKi românesc şi cum se vor organiza campionatele naţionale Noul an, 1942, a surprins activitatea sporturilor de iarnă mai vie decât oricând datorită grijei pe care au purtat-o conducători skiului. Şcolile naţionale funcţionează de mult având drept profesori ,noui instructori de la Dihomn, care prin aportul adus au contribuit mult la succesul şcolilor din acest sezon. Tot anul acesta a surprins cluburile de ski în fierbere, făcând pregătiri în vederea viitoarelor concursuri Se făceau antrenamente, se recrutau tineri talentaţi şi se făceau pronosticuri. In primele zile ale lui s’a ţinut pe Valea Sulinarul depe muntele Postăvar concursul de selecţie în vederea formării echipelor care trebuiau să reprezinte culorile noastre la concursurile mondiale dela Garmisch şi la întrecerile Hitler-Jugend. Sportivii germani şi-au oferit skiurile lor şi în felul acesta concursurile au fost contramandate. Nu rămâne în sarcina federaţiei sporturilor de munte decât organizarea şi supravegherea competiţiunilor cu caracter local. CAMPIONATELE INTER- ff. ŞCOLARE Campionatele interşcolare de ski vor fi organizate de federaţia de specialitate în zilele de 24 şi 25 ianuarie pe muntele Dihoru. Tineretul şcolar va fi prezent mai numeros decât oricând dată fiind importanţa competiţiunii şi frumoasele plachete care vor fi date de federaţie. LA PREDEAL SE FAC PREGĂTIRI PENTRU CAMPIONATELE NAŢIONALE DE FOND In cea mai populată localitate de ski au şi început pregătirile în vederea organizării campionatelor naţionale de fond şi ştafete. Data disputării lor a fost fixată ajutorul federaţiei care se va reduce la câţiva oficiali. Dacă toate campionatele şi concursurile cu caracter naţional şi re-11 Februarie pentru ştafete şi 311gional vor putea fi organizate, alături de şcolile naţionale şi centrele de popularizare, putem spune că skiul românesc nu mai are mult până se va consacra definitiv, nu numai pe hârtie, ca sport de utilitate naţională. Noi avem toată încrederea. Ianuarie pentru fond. Pentru a se uşura deplasarea oficialilor, la 2 Februarie se va ţine campionatul naţional de sărituri la Boboc. CAMPIONATELE DE COBORÂRE ŞI SLALOM Fixate pentru 7 şi 8 Martie, campionatele naţionale de coborîre şi slalom au toate şansele să fie programate mai devreme deoarece skieurii noştri, ne mai făcând deplasarea în Germania, sunt liberi. Concursurile se vor disputa pe Valea lui Carp în organizea Ski Clubului Bucureşti. Deşi este problematică prezenţa Campionatele interşcolare de ping-pong ce urmau să se ţină astăzi în străinilor, competiţiunea promite sala „Tirul” s-au amânat să fie una dintre cele mai grandioase care s’au ţinut la noi. ORGANIZAREA CAMPIONATELOR REGIONALE Din cauza programului încărcat şi din cauza greutăţilor de deplasare federaţia este în imposibilitate de a organiza şi alte concursuri. Astfel campionatele regionale se v°r transforma în concursuri regionale organizate de cluburi. Vor fi astfel concursuri intercluburi cu caracter local. De altfel este foarte bună această măsură deoarece dă ocazie cluburilor să activeze și să organizeze fără Mâine seară pe Venus C. Juventus va întâlni cu Venus Mâine seară începând dela orele 9 cursul ultimelor zile n’au putut să-şi fum, se va disputa cel mai tare match ’ de hockey pe ghiaţă. Partidele dintre Juvenitus şi Venus întotdeauna au fost presărate cu faze emoţionante şi nu s’a putut formula un pronostic anticipat. Cu toate că roş-albaştri au cucerit anul trecut campionatul având avantajul goalaverage-ului, Venusului nu i-a pierit pofta de a deveni campion. In tot cazul acest match despre care n’ar trebui să mai arătăm importanţa constitue un adevărat derby. Ambele echipe sunt în formă deşi în verifice forţele. In matchul de mâine seară cei doi eterni rivali vor arunca în luptă următoarele formaţii: H. C. JUVENTUS: Dron, Anastasii, Sadowsky, Pană, Botez R. Tănase şi Vivi Petrescu. H. C. VENUS: Harter, Fl. Marinescu, Flueraş, Bărbulescu Andrei, Bizu Cantacuzino, Vulcănescu, Pascu şi Georgescu. Această luptă va fi destul de palpitantă și credem până la urmă ca matchul se va termina la egalitate. Balcaniada se va disputa anul acesta? In viaţa sportivă a ţării noastre s’a simţit şi anul acesta lipsa unei competiţiuni în care România deţinea un prim loc. Este vorba de „Balcaniada”. Desigur că desfiinţarea ei a produs o vie consternare în cercurile footbalistice şi atletice ale ţărilor participante, deoarece disputarea Balcaniadei era totdeauna prilej de întâlniri grele şi spectaculoase, care ajutau la progresul în domeniul sporturilor balcanice. Eri ne-a sosit la redacţie ştirea neoficială încă, prin care suntem în măsură să anunţăm că în cazul când competiţiile ce urmează să fie organizate de ţările Axei nu vor avea loc, atunci România, Iugoslavia, Bulgaria şi Turcia vor reînvia „Balcaniada". Locul unde ar urma să se dispute ediţia de anul acesta a Balcaniadei va fi ales intre Belgrad şi Bucureşti. Competiţia va fi dotată cu un trofeu care va fi luat definitiv de ţara câştigătoare a atleticei footballistice trei ani consecutivi. După cum se vede condiţia este grea, însă lupta va fi cu atât mai frumoasă. Balcaniadei şi cicliste PENTRU MATCHUL CU CROAŢIA Opt vienezi vor juca in selecţionata Germaniei BERLIN, 9. — D. Herberger, selecţionerul unic al federaţiei germane de football, a alcătuit virtualmente echipa ce va juca contra Croaţiei. Acest team cuprinde următorii jucători vienezi: Gesta, Schuman, Woch, Urbanok, Riegler, Decker, Stahmann și Pesser. Cu această echipă Germania este favorită. Roza vânturilor VIFORUL DACIA se pregătește asiduu pentru turneul ce-l va întreprinde în Serbia și Bulgaria. * DIN PRIMA divizie afirii fac parte Ripensia (Timișoara) și „U" din Sibiu — de ce ? * BAZU CANTACUZINO valorosul jucător al H. C. Venusului va juca Duminecă contra H. C. Juventusului. * WAHNEMANN va conduce linia de atac a Germaniei contra Croației. * ECHIPA NATIONALA a Croației ce va înfrunta selecționata germană va fi alcătuită pe scheletul S. K. Gradjansk-ului. * AZI LA ORA 31i perechea Fierant.—Ileana Moldoveana va face un ușor antrenament pe patinoarul „Venus“ dacă timpul va fi favorabil. # UN CONDUCĂTOR din federaţia sporturilor de iarnă afirmă că Româmia va fi reprezentată la Garmisch- Partenchirschen de Fieraru şi d-ra Minculescu. * MICA (BRAD) îşi va muta sediul la Deva pentru a fi menţinută în prima divizie naţională a ţării. Mâine la Băneasa Trap Program interesant Programul reuniune! de mâine de la Băneasa Trap se impune prin câteva veritabile puncte de atracţie. întocmit cu multă exteritate, el oferă alergări deschise, variate şi deschise tuturor categoriilor de cai. De aceia sunt de scontat câteva dispute apprige. Alergarea principală este premiul Aristocrat în care găsim câteva vedete ale turnului nostru cum ar fi Szeged, Ghid, Bandit II şi Tutun. întrecerea lor se anunţă reuşită. O specială menţiune pentru premiul Adonis, un handicap de reuşit efect. Jocul distanţelor îl transformă într’o veritabilă şaradă. La prima vedere se remarcă Latin, Tempo D, Havana, Extra, Nataşa, Ghimp şi Oiadia Lui. Nu vom neglija nici premiul Agnes. Găsim în această cursă cai de patru ani bine cotaţi precum: Parsifal, Opera, Uragan, Cojeanca şi Ancuţa. Pe scurt un program de succes care va reuşi. Pariul austriac se reia cu un premiu iniţial de 50.000 lei. FAVORIŢII NOŞTRI 1. Cojeanca, Ancuţa 2. As Worthy Espana, Mioriţa II 3. Nation, Bandit II 4. Iarba, Haliactus, Union 5 Ikar, Lector, Dolly B. 6 Domnica, Leac, Tara 7. Ghimp, Nataşa, Latin Curenţii Jamic XV, No. 499, Duminică T1 Ianuarie 1949 Campionatele interşcolare de pingpong s-au amânat din cauza impractibilităţii şcolii. Campionatele urmează a se ţine la o dată ce se va anunţa la timp. DIN NOU... A fost amânat matchul H.C. Juventus- Viforul Dacia Matchul B. C. Juventus—Viforul Dacia ce trebuia să se dispute Miercuri după amiază a fost amânat din cauza timpului nefavorabil. Deasemeni matchul H. C. Venus-Viforul Dacia ce trebuia să se joace Joi a fost contramandat în ultimul moment. Eri după amiază fusese programat matchul H. C. Juventus-Viforul Dacia, care nu s’a disputat tot din acea cauză ca şi „programatele” precedente. Aşa dar singurul match al săptămâni a rămas numai cel de Duminică dintre H. C. Venus şi Juventus. Duminică 25 Ianuarie se va alerga cross-ul juniorilor In Regia Stadiului Român, va fi organizat Duminică 25 Ianuarie un cross afectat juniorilor, care se va disputa sub formă de antrenament. Ceace este interesant este faptul că la acest cross, atleţii au voe să alerge fie în ţinută de sport fie îmbrăcaţi în haine. Primilor trei clasaţi li se va da „primului” o pereche de mănuşi de lână celui de al doilea , un fular de lână, iar al treilea va primi deasemenea un fular de lână. Deşi neoficial, crossul juniorilor urmează să desemneze pe cei mai în formă atleţi crosişti din iarna aceasta. IN SALA „NONI” Se va organiza o nouă reuniune pugilistică După o convorbire avută cu un conducător al F. R. L. A-ului anunţă că se intenţionează programarea unei noi gală pugilistice în sala cinematografului „Noni" totuşi această întrecere a sportului cu mănuşi va fi angajată intre tineri amatori și unul sau două matchuri profesioniste. Cionoiu va boxa in match vedetă cu Panaitescu. Memoriul Chinezului C. A. M. T. La F. R. F.A. s’a primit un memoriu din partea grupării Chinezul CAMT. Timişorenii cer să li se facă dreptate, prin introducerea lor în campionatul de război. Pe de altă parte însă, federaţia a şi hotărit ca echipa din Timişoara, în urma fuziunii făcute, să ia parte la acest campionat. Așa că un memoriu, soluționat dinnainte. Relazioni InternazîonalS despre ,Regimul românesc în Basarabia şi Bucovina Ultimul număr al revistei „Relazioni Internaţionali“ închină un lung şi documentat articol cu privire la ,Regimul românesc în Basarabia şi Bucovina”. Autorul articolului, după ce scrie că „problema reorganizării teritoriilor eliberate a preocupat pe conducătorii români încă din primele săptămâni ale campaniei împotriva U. R. S. S.ului“, face o amănunţită dare de seamă asupra tuturor înfăptuirilor şi măsurilor luate de guvernul român în cele două provincii realipite şi lămureşte opiniei publice mondiale (să nu uităm că „Relazioni Internaţionali“ este revista din această specialitate cea mai citită în toată lumea) temeiurile nouii ordine înscăunată, bizuit pe o amplă şi obiectivă documentare, încheind, comentatorul italian, scrie că ultimele măsuri luate trebuesc socotite ca „semnul desăvârşitei reveniri la starea normală a provinciilor eliberate şi începutul rodnicei lor conlucrări în cadrul României noui“. LA LUMINA RAMPEI Teatrul „Muncă şi Lumină“ Azi, Sâmbătă 10 Ianuarie, la ora 3 după masă, are loc la teatrul „Muncă şi Lumină“ în str. Uranus 6, reprezentarea piesei „Sinziana şi Pepelea”, de Ion Vasiliad pentru copii şi tineret in direcţia de scenă a d-lui Marin Iorda. Seara, se reprezintă „Trăsnită" cu Elena Body, Joujou Pavelescu, Cezar Rovinţescu, Ion Gheorghiu, Ion Manta, Margareta Lascu, C. Brezeanu, N. Ştefănescu. Direcţia de scenă : Victor Panait Cottescu. Opera Română Astăzi, Sâmbătă 10 Ianuarie 1942 laatineu, ora 2:30, Opera Română reprezintă „Bărbierul din Sevilla“ operă în 3 acte de Rossini cu : George Stefanovich G. Oprișan, Nicoae Secăreanu, Vasile Alexiu, Lisette Dima, Tana Nanescu, Ion Roşea, Costel Simionescu. # Seara ora 8, se va reprezenta „Tosca operă în 3 acte de Puccini cu : Aca de Barbu, Mircea Lazăr, Serban Tassian, Gheorghe Ştefănescu, G. Oprişan, Valeriu Iacobescu, Constantin Niculescu, Ana Coman, Dragomir Grigorescu. Dirijează d. Egizio Massini. Teatrul diafonal Cu o distribuţie compusă din cinci elemente din cele mai de seamă ale teatrului Naţional, anume : d-na Marietta Anca, d-ra Anca Sahighian şi d-nii N. Băltăteanu, Aurel Munteanu şi Emil Botta, se reprezintă astăseară „Patima Roşie“. Cu o distribuţie admirabilă, în frunte cu d-ra Mariora Zimniceanu se reprezintă în matineul de astăzi la teatrul Naţional „Madame Sans-Gene”. Studio „Tinereţe", pusă în scenă de d. Ion Sava, se joacă astă seară cu d-na Tilda Fadovici, în rolul Anei, la teatrul Studio, unde are o admirabilă creaţie. In celelalte roluri d-nii George Calboreanu, Mihai Popescu, Mircea Balaban şi Ion Ilie Ion. ■ Cu d-nele Nataşa Alexandra, Marieta Deculescu, Sylvia Hodoș, Tantzi Economu și d-nii G. Baldovin, H. Brancomir, Stroe Atanasiu, Mircea Balaban, se reprezintă în matineu la Studio „Jocul dragostei“, succesul stagiunei trecute. IN GARA RĂDĂUŢI Oraş pustiu, în toi de iarnă. Plouă, ca'n toamnă. Zările'n ceaţă, plâng. Peste turnuri de biserici se destramă rochii cenuşii de nouri. Stropii reci şi glodul subţire vâră umezeală în oase. Prăvăliile adormite şi-au tras obloanele pe fereşti, ca nişte uriaşe pleoape de fier. Nime pe străzi. Liniştea odihneşte, ca'ntr’un ţinti rim. Bisericile voevodale priveghează morminte parcă. In ce cotlon de adăpost s'a ascuns viaţa acestui oraş ? Umblu pe uliţe, în căutarea unui om. Hoinăresc până se limpezeşte bolta şi caut un hotel. Mă înseninează firele de borangic ale soarelui și lumina aurie care fugărește printre case. Ploaia a încetat, dar umezeala stătue, ca o rană. De undeva dintr'un fund de ogradă, ese o stafie de om. Mă bucură cea dintâiu întâlnire. — Mă rog, întreb eu, unde pot găsi un hotel aici ? — Hotel ? se miră omul, — de unde hotel acuma ? — Păi cum, în Rădăuţi nu sunt hoteluri ? — Au fost, da'amus închise. — Atunci ce fac ? Omul şi-a văzut de drum, ducând răspunsul cu el. Intru într'un restaurant, la „Mitică". Pustiu. E abia ora 12 şi mâncările nu-s gata. Se face ora 1 şi tot nu-s gata. Dar când ţie-aduce, sunt bune şi gustoase, ca'n Moldova. — Ce mă fac eu noaptea asta? Şi'ngrijorarea mă cuprinde, parc'aşi fi, noaptea, într'o pădure necunoscută, începe pe străzi mişcarea. Ies slujbaşii. Câteva şcolăriţe trec, stol, ciripind. Două, mai ales, se reîntorc şi iarăşi trec. Amândouă par desprinse din primăvară. Ascund în ochi luminile dimineţei şi fărâmă mărgele de râs. Tinereţea iar mă înviorează. Şi uit, urmărindu-le cu privirea, că'n noaptea asta n'am adăpost. Restaurantul la „Mitică" se umple. Şi norocul meu iesă'n cale. Cu mare plăcere voiu fi găzduit la domnul Ion Ungureanu, nu departe de gară, la halta din oraş, căci Rădăuţiul are 2 gări, iar trenul trece pe străzi ca pe Bărăgan . In strada Iancu Flondor casa lui Ion Ungureanu mă aşteaptă, gospodăroasă şi primitoare. O bătrânică, plăcută ca o zi călduroasă de toamnă şi bună ca mama, îmi esă'n pridvorul scăldat îr lumină. In odae e cald şi’n sobă încă dudue focul. Mă împrietenesc cu lucrurile din casă, cu tablourile din pereţi, cu soba pe care o îndop mereu. Intr'un târziu, am cunoscut-o şi pe Dudu la Octavia, ca să-mi răsădească în amintire un păr de mătasă şi gene fine şi mare bucurie că cunoaşte un scriitor. Aflu că trenul spre Dorneşti pleacă dinteaţa la 6. Trebue deci să mă scol la 5. Nu e uşor, când afară e noapte, umezeală şi frig şi un odae cald şi linişte adâncă. Am plecat spre haltă la cinci şi un sfert. Se vede că noaptea plouase, că erau cioburi de bălţi pe trotuare. Şi frig şi frig, de se lărgiseră hainele pe trupul strâns de ger. In gară întuneric. Venisem prea devreme, că nu mai era nime. In sală clipocea o lumină, ca un opaiţ pe vremuri. Pe jos, pe ciment, glod rece, moara, care răsbătea prin încălţăminte încleştând picioarele şi bătând cuc de ghiaţă în trup. O singură bancă, jumătate prinsă c'o trastă plină. Un țăran se scoală şi, mă poftește. — Stai și dumneata, că ai loc. Ţăranul s'aşează, sfios, să nu mă atingă. Pe urmă, când a început forfoteala, înoo vorbă cu el. — încotro pleci ? — Da' eu nu plec nicăieri, domnule, pitrec pi nevastă-mea care se duce la Cernăuți să-și vadă ficioru... — Ai un băiat la Cernăuți ? — Am. S'o întors amu di la Odesa. li sărjăni și-i duce nevasta, până i-o da drumu, câte ceva de-ale casei... Mă uit, cu luare aminte: traista doldora, o legătură alăturea și jos, la picioare, o damigeamă. Frigul m'a răzbit. Mi-s bocnă picioarele. Prin mine nu mai circulă sângele, ci parcă glodul ista subțire şi rece. — Săsim, cucoane, să nu mai mişcăm, c'aici înțepenim. Afară, urât, întuneric şi umezeală. Parcă n'au de gând să mai iasă zorile. Oraşul zace, bolnav în umbra deasă. Umblu şi tropăesc, să mă desmorţesc. Imi blestem ceasul care m'a adus în acest târg, de unde trenul pleacă cu noaptea'n cap, unde gara e o „haltă", fără sală de aşteptare şi unde în Decembrie plouă şi pe jos e oierdiuială cre-ji toarnă ograsie în oase. Imi venea să mă cert nu ştiu cu cine. — Urâtă vreme, fac către ţăranul care mergea alăturea de mine. — Urâtă, ci-i drept. — Şi o gară aşa urâtă încă n'am întâlnit. Omul mă îndeamnă până în colţulstaţiei. — Amu îi urâtă, după cum spuneţi, dar lan să poftiţi duneavoastră prin Mai. Ia'n uitaţi-vă : vedeţi copacii iştia ? Aici s'adună privighetorile lumii. E un rai nu altceva. Dacă trebue să mă duc undeva cu trina, vin cu două-trei ceasuri înainte, dimineaţa şi le ascult. Aşa trebue să fie numai în rai, socot eu. Veftiţi duneavoastră în Mai şi atunci să-mi spuneţi dacă mai este urâtă halta asta şi dacă eu, Simioi Butnaru, n'am spus adevăru... M'am uitat la fărâma de parc din spatele gării. închipuirea m'a trezit în Mai, în glas de privighetori.. Am uitat de umezeală, de întuneric, de urât... Aşa-i ţăranul nostru, trăeşte cu emi şi nu-l interesează greutăţile zilei... — Bine, bade Simioane, o săne vedem la Mai. D. Iov La zi Plugarii ţarinei, apărătorii ţării Nu te poate sa nu-i cunoaşteţi. A trecut peste dânşii urgia unor vremuri vitrege, dar au rămas neclintiţi în vâltoare, statornici ca nişte pietre de hotar. Graniţele s’au mutat uneori, silnic, pe hărţi, dar neamul a rămas pe străvechile vetre, între brazdă şi mormintele străbune, păstrând neştirbit adevăratul hotar. Nu se poate să nu-i cunoaşteţi. Nu s’au schimbat prea mult de atunci. Chipurile lor sunt şi astăzi aidoma cu cele săpate în piatră pe Columna Iul Traian, cel mai vechi carnet de identitate care ni s’a păstrat. Ei fac ţara .Ei o ară. Ei o păzesc. Ei o fac, căci ei alcătuesc majoritatea. Lor le datorăm pe cărturarii şi conducătorii noştri cei mai de seamă. Mulţi dintre înalţii dregători de astăzi nu coboară, ci URCA din viţă robustă, ţărănească, mândri de o asemenea obârşie. Ei o ară. Nu l-aţi văzut niciodată cu câtă răbdare de caligrafi liniază cu brazde coala ogorului? Viaţa lor se desfăşoară paşnic şi fără grabă, intre cer şi pământ. Căci pâinea cea de toate zilele ţine de pământ şi de cer deopotrivă. Fără harul cerului, pământul nu dă roadă din arcul pe care îl face pământul cu cerul, ciocârlia este o săgeată. Dar cântecul ei se urcă mai sus. Cântecul ciocârliei dă trudei lor un ritm, aşa cum munca dă vieţii un sens. (Plugarii nu se plictisesc niciodată căci nu le mai rămâne vreme pentru luxul acesta)... De la hotarul orizontului lor de ogoare, de lanuri sau de mirişti, acolo, unde se pare că se termină pământul, incepe cerul direct, fără altă introducere şi îşi bolteşte binecuvântarea peste truda lor. Năzuinţele lor îşi împletesc vrejul pe sborul ciocârliei — (acest inger al ogoarelor) — înfipt vertical în cer. Sborul ciocârliei dă sufletelor acestora curate de plugari credincioşi direcţia spre cer. Unde se termină sborul mai sus cântecul, iar de unde începe tăcerea, sufletul urcă, prinos de slavă, în rugăciune. Intre cer şi pământ, între vatră şi ogor, plugarul trăeşte în pace, mulţumindu-se cu fericirea pe care munca şi dreptul lui i-o dau, fără să jinduiască ban străin. Dar plugarul nu are parte numai de zile liniştite. Peste ogorul lui se abat adesea, lăcuste de pradă, duşmani hrăpăreţi. Plugarii ţarinii schimbă uneltele. Sapă cu puşca, ară cu tunul, seceră cu mitraliera. Ei sunt acum apărătorii ţării (căci ţarinile lor laolaltă sunt ţara întreagă). Aşa cum îşi frămăntă ogoarele cu soare, în timp de pace, le frământă acum cu sănge. Sângele e un tribut pe care ii cere din când in când glia, ca pe o pecete menită să întărească mai mult hrisovul de stăpânire. Cine sunt şi pentru ce luptă ostaşii Regelui Mihai I şi ai Mareşalului Antonescu? Ostaşii de astăzi şi de mâine (căci lupta va continua până la izbânda deplină) sunt plugarii de eri şi de totdeauna. Lupta lor e dreaptă şi sfântă, căci îşi apără pământul şi cerul. Ei cred în victorie cum cred in dreptate. Şi în această credinţă vor Învinge. Aurel Tita REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE ANUL IX, 1 IANUARIE 1942, Nr. 1 A apărut cu următorul sumar : D. Caracostea: Expresivitatea limbii române; Ion Pilat: Versuri; I. V. Spiridon: Versuri; Mircea Streinul: Ţărani din Camena; Georgescu Voevidea : Coloare şi sunet m’au ademenit; George Popa : Aleşii; Virgil Birou : Ghiorghi Raţă se lămureşte cu revoluţia; Ovid Calendoniu: Versuri; Ion Frunzeti : Traduceri din Arthur Rimbaud; Al. Popescu-Telega : încercări de traduceri ale lui Don Quijote în româneşte. TEXTE ŞI DOCUMENTE Nuzio Coppola : Legăturile lui Vittorio Imbriani cu Românii (I). COMENTARII CRITICE Perpessicius : Jurnal de lector (Kogălniceanu, II); Petru P. Ionescu: Două cărţi ale actualităţii (Ilariu Dobridor : Decăderea dogmelor; Ştefan Ionescu : Dela Petru cel Mare la Stalin). CRONICI Seelley Poetul Vânătorilor şi al Descătuşărilor de Olga Caba; Simboluri Creştine la Georg Trakl de Wolf von Aichelburg; Cronica Artistică de Adrian Maniu; Poetul Ion Moldoveanu de George Popa. ACTE ŞI MĂRTURII DIN RĂZBOIUL NOSTRU Din faptele de arme ale noilor cavaleri ai Ordinului Mihai Viteazul CI. III-a. SPECTACOLELE CAPITALEI Sâmbătă 16 Ianuarie 1942 CALENDARI ORT.: Grigore al Nissel CAT.: Wilhelm Marcian FROT.: Hubert TEATRE I OPERA: matineu: Bărbierul din Sevilla; seara: Tosca. NATIONAL: matineu: M-me Sans Gene; seara: Patima roşie. STUDIO: matineu: Jocul dragostei; seara: Tinereţe. COMOEDIA: Premiera: Papa Lebonard. SĂRINDAR: matineu şi seara: Oraşul fără avocaţi. MUNCA ŞI LUMINA: matineu: Sânziana şi Pepelea; seara: 10.000.000. SAVOY: matineu şi seara: Aşa te vreau Tănase. ALHAMBRA: matineu şi seara: O noapte in Veneţia. TEATRUL NOSTRU: matineu şi seara: Iluzia fericirii. TUDOR MUŞATESCU: matineu şi seara: Măgarul de aur. COMIC: matineu Şi seara: Frate cu dracul. MUNICIPAL: matineu: Soţul ideal; seara: Păcatul lui Năică. TEATRUL DE AZI: Eu şi Stalin. CINEMATOGRAFE Centru ARO : Opereta „Coana Luna” cu Lini Waldmuller, — jurnal. CAPITOL: „Angelica“ — şi jurnal. TRIANON: „Anna Favetti” — şi jurnal. SELECT: „Miezul nopţii" — şi jurnal. ROXY: „Soţul meu flirtează" — şi jurnal. PALAS: Magia Junglei. FRANKLIN (Ateneul Român): „Asediul Alcazarului“ — şi jurnale U.F.A şi O.N.C. SCALA: Mizerabilii, cu Frederick March şi Charles Laughton, jurnale UFA şi O N. C. CINEMA TINERETULUI : D-ra Profesor cu Jenny Jugo şi tineretul japonez. REGAL: „Totul pentru tine" — jurnale noui. FEMINA : „Dansaţi fetelor dansaţi". FORUM: Portul destinelor cu Alice Faye şi jurnal. BIZANTIN: Dragostea mea te cheamă — jurnal şi revistă. NISSA : Buffalo-Bill şi jurnal. OMNIA: O fată cu noroc — jurnal şi revistă. Cartiere AIDA: Cavalcada eroică — şi jurnal ALCAZAR: Drama din Shanghai cu Inkijinoff — jurnal UFA. AMERICAN: Proscrisul — jurnale UFA şi ONC. BARCELONA: Tarzan, stăpânul Junglei — jurnal şi revistă. CARMEN: Răscoala munţilor — şi Jurnal. CRANGAŞI: Tarzan, stăpânul Junglei — jurnal şi revistă. 9 COTROCENI: Furtun» ca Freddie Baigentina. Cholomey — Jurnale ONC şi UFA# DACIA: Cântecul Aişeleu Imperio AiDIANA: Vulturul Negru — jurnal şi revistă. DICHIU: Puntea suspinelor — Jurnal şi revistă. EDISON: întoarcerea lui Disko Kid — şi revistă. FLORIDA: Vorbeşte-mi de dragoste. GLORIA: „Dr. Chlops" — Jurnal şi complectare. ILEANA: Fiul lui Frankenstein cu Boris Karloff. LIZEANU: Tom Mix, călăreţul misterios, operă complectă. MARCONI: Fantome — Jurnal şi revistă. MARNA: Puntea suspinelor — şi revistă. MILANO: Operetta — Jurnal şi trupa de muzicuţe. MIORIŢA: Intermezzo — şi JurnaL . NERO: Richard al III-lea — Jurnal şi complectare. NONI: Nord-West Passage — şi Jurnal ODEON: Cântecul Alsei — şi Jurnal. PACHE: Tinereţea lui Tom Edison — şi jurnal. PARIS: Portul destinelor — Jurnal (4 revistă. REX: Cavalcada eroică — şi Jurnal. REGELE MIHAI I (Buc. Noul) : Emigranta şi jurnal. SPLENDID: „Portul destinelor" (4 Jurnal No 15. TRIUMF: Prinţesa Tarabanova — şi jurnal. TOMIS: Intermezzo — şi Jurnal. ■ TRIUMF: Prinţesa Tarakanova — şi jurnal. UNIC: Fini Ini Frankenstein — Jurnal şi complectare. UNIREA: Ultima intâlnire — Jurnal şi complectare. VENUS: Dansez pentru tine — şi Jurnal. VERGU: Tarzan, stăpânul Junglei —■ jurnal şi artişti. VOLGA: Fiul lui Frankenstein — şi jurnal. VOLGA BUZEŞTI: „Misterele subterane" — jurnal şi revistă. „Asociaţia Arta" deschide în sălile Dalles Duminică 11 Ianuarie expoziţia sa de pic*tură. Amintim că din această asociaţie fac parte d-nii: H. H. Catargi, Dărăscu, Lucian Grigorescu, Ştefan Popescu, Ressu, Steriadi şi Stoenescu. ----------- » Cărţi noul A aparut ediţia 2-a a lucrării „Psihologia şi pedagogia ordinului" de colonel C. Atanasiu. Cartea a fost premiată de Academia Română. vunul jejif din Sâmbătă 10 Ianuarie 1902 RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 365,5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6,55—8.30: Oră dimineţii; Deschiderea emisiunii ; Radio-Jurnal (I) ; Concert de marşuri (discuri) ; Concert de fanfară româno-german ; închiderea emisiunii. 11.55 : Deschiderea emisiunii. 12.00 : Orchestra Ionel Vlădescu : Romanţe şi arii naţionale ; Pentru câteva ore-tango de Gerdart; Un slow de Corologos ; Să nu ne despărţim vals lent de Dendrino ; Iubito de departe îţi scriu şi Leliţă Ioană ; Iarna a sositboston de Vasilache; Jocuri şi cântece româneşti. 12.30: Radio-Jurnal (II) ; (Jurnal cultural) ; Poşta sătenilor. 12.50: Ora ostaşului. 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00: Radio-Jurnal (III). 14.20 : Muzică variată (disc). 14.30: Ora răniţilor-Orchestra Soc. Române de Editură dir. de Anatol Albin, refrenele vocale: Lucia Ionescu şi Ovidiu Enciu ; Primii fulgi de zăpadă-slow de Martini (voce : Lucia Ionescu) ; De-ai fi rămas tango de Corologos (voce : Ovidiu Enciu) ; Vreau mereu să cânt-fox de Delescu ! In orice invals boston de Martini ; Şi tu şi eu-slow de Constantinescu (voce Ovidiu Enciu) ; Am un cuib cu trei rândunele-fox de Delescu (voce : Lucia Ionescu şi Ovid Enciu); Pentru prima oară, iubesc-vals de Vasilescu (voce: Lucia Ionescu); Căsuţa cu zorele-fox de Kirculescu ; Pentru ce vrei să-mi strici fericirea de Vasilescu (voce : Lucia Ionescu); Cu inima nu-i bine să te joci-fox de Delescu (voce Ovid Enciu); Tangoul toamnei de Marinescu (voce: Ovid Enciu) ; Zău,zăuparafrază de Albin : Tu nu înţelegi slow de Delescu (voce Lucia Ionescu) Vals-boston de T. Sibiceanu ; Ţigane mai zi-mi odată-tango de Micu (voce : Ovid Enciu) ; La marginea neamului de Vasilescu. 15.30 : Reportagii germane de pe front. 15.40 : închiderea emisiunii. 17 55 : Deschiderea emisiunii. 18.00 : Radio-jurnal (IV). 18.05: Orchestra Bibi Alexandrescuvoce: Julia Reyes) ; Maria-fox de Monta ; Up slowfox din filmul Johny Apolo ; Indienii din lemn-fox de Scott; Olvido Crual-tango de Modrez Eu pustiu-tango (voce: Julia Reyes); Busuioc-aranjat de Bibi Alexandrescu Margie-fox de Walter Monta ; Berlin gonero — rumba de Lecuona ; La Rotación — rumba (voce: Julia Reyes) ; Dardanele rumba de Bisok ; Non dis- ■ corder di me de Tosti aranjat de Bibi Alexandrescu ; Un tango de Melfi; Nostalgia (voce: Julia Reyes); Caciumbambé rumba (voce: Julia Reyes); De ce nu dansezi cu mine-fox de Monta ; Drum vesel-fox aranj. de Bibi Alexandrescu ; Oh Baby fox aranj. de Bibi Alexandrescu. 19.00: Cronica socială. 19.15 : Mircea Nemens (voce): Dirăgoi : Ploaia-mi ploaie pe hotare ; b) Lumea zice că mi-s lotru ; c) Necăjit e . omul Doamne ; d) Păcurar la oi ' am . fost; Raduleseu : La noi sunt codri verzi. 19.30: D-na Elena Dimitriu Popescu (voce) : Bellini : Visul copilăriei ; Donizetti : Ţiganca ; Rossini: Arie din opera „Coţofana hoaţă“; Verdi: Aria din „Vecerniile siciliene“. 19.50 : Ştirile serviciului german. 20.00 : Radio jurnal V ; Sport. 20.15 : Orchestra „Luceafărul“ ; Ohlsen : Floare de lotus-vals ; Lavagne : Serenadă provansalăMitzner: Pizzikanterni ; Grunbaum : Serenadă. 20.40: Universitatea Radio — Ciclul „Confesiuni asupra carierii”. Mihail Sadoveanu: Primul contact cu „Semănătorul". 21.00: Orchestra „Luceafărul" (voce: 22.00: Radio-jurnal VI. 22.20: Valsuri din opere și operete (discuri) : Vals din „Faust“ de Gounod; Mimosa-vals din „Geisa“ de Sidney Jones şi Vals din opereta „Mikadoul“ de Sullivan; Vals din „Preotul Soldat“ de Milbpecker; Vals din „Eugen Oneghin" de Ceaikovsky ; Vals din „Dragoste de ţigan“ de Lehar ; Valsul lagunelor din „O noapte la Veneţia" de John Strauss ; Vals din „Cavalerul Rozelor“ de Richard Strauss. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE- -23.00: Muzică variată uşoară (discuri). 24.00 : închiderea emisiunii.