Curentul, ianuarie 1942 (Anul 15, nr. 4994-5014)

1942-01-11 / nr. 4994

2 (8 pagini) K­ifttta sKi românesc şi cum se vor organiza campionatele naţionale Noul an, 1942, a surprins activita­tea­ sporturilor de iarnă mai vie de­cât oricând datorită grijei pe care au purtat-o conducători skiului. Şcolile naţionale funcţionează de mult având drept profesori ,noui­ instructori de la Dihomn, care prin aportul adus au contribuit mult la succesul şcolilor din acest sezon. Tot anul acesta a surprins clubu­rile de ski în fierbere, făcând pre­gătiri în vederea viitoarelor con­­­cursuri Se făceau antrenamente, se recrutau tineri talentaţi şi se făceau pronosticuri. In primele zile ale lui s’a ţinut pe Valea Sulinarul depe muntele Postă­var concursul de selecţie în vederea formării echipelor care trebuiau să reprezinte culorile noastre la con­cursurile mondiale dela Garmisch şi la întrecerile Hitler-Jugend. Sportivii germani şi-au oferit skiu­­rile lor şi în felul acesta concursu­rile au fost contramandate. Nu rămâ­ne în sarcina federaţiei sporturilor de munte decât organizarea şi supra­vegherea competiţiunilor cu caracter local. CAMPIONATELE INTER- ff. ŞCOLARE Campionatele interşcolare de ski vor fi organizate de federaţia de specialitate în zilele de 24 şi 25 ia­nuarie pe muntele Dihoru. Tine­retul şcolar va fi prezent mai nu­meros decât oricând dată fiind im­portanţa competiţiunii şi frumoa­sele plachete care vor fi d­ate de federaţie. LA PREDEAL SE FAC PREGĂ­TIRI PENTRU CAMPIONA­TELE NAŢIONALE DE FOND In cea mai populată localitate de ski au şi început pregătirile în ve­derea organizării campionatelor naţionale de fond şi ştafete. Data disputării lor a fost fixată ajutorul federaţiei care se va redu­ce la câţiva oficiali. Dacă toate campionatele şi con­cursurile cu caracter naţional şi re-1­­1 Februarie pentru ştafete şi 311­gional vor putea fi organizate, ală­turi de şcolile naţionale şi centrele de popularizare, putem spune că skiul românesc nu mai are mult până se va consacra definitiv, nu numai pe hârtie, ca sport de utili­tate naţională. Noi avem toată în­crederea. Ianuarie pentru fond. Pentru a se uşura deplasarea ofi­cialilor, la 2 Februarie se va ţine campionatul naţional de sărituri la Bob­oc. CAMPIONATELE DE COBO­RÂRE ŞI SLALOM Fixate pentru 7 şi 8 Martie, campionatele naţionale de cobo­­rîre şi slalom au toate şansele să fie programate mai de­vreme deoarece skieurii noştri, ne mai făcând deplasarea în Germania, sunt liberi. Concursurile se vor disputa pe Valea lui Carp în or­­ganizea Ski Clubului Bucureşti. Deşi este problematică prezenţa Campionatele interşco­lare de ping-pong ce ur­mau să se ţină astăzi în străinilor, competiţiunea promite sala „Tirul” s-au amânat să fie una dintre cele mai gran­dioase care s’au ţinut la noi. ORGANIZAREA CAMPIONA­TELOR REGIONALE Din cauza programului încărcat şi din cauza greutăţilor de depla­sare federaţia este în imposibilitate de a organiza şi alte concursuri. Astfel campionatele regionale se v°r transforma în concursuri regio­nale organizate de cluburi. Vor fi astfel concursuri intercluburi cu caracter local. De altfel este foarte bună această măsură deoarece dă ocazie cluburi­lor să activeze și să organizeze fără Mâine seară pe Venus C. Juventus va întâlni cu Venus Mâine seară începând dela orele 9 cursul ultimelor zile n’au putut să-şi fum, se va disputa cel mai tare match­­ ’ de hockey pe ghiaţă. Partidele dintre Juvenitus şi Venus întotdeauna au fost presărate cu faze emoţionante şi nu s’a putut formula un pronostic anti­cipat. Cu toate că roş-albaştri au cucerit anul trecut campionatul având avan­tajul goalaverage-ului, Venusului nu i-a pierit pofta de a deveni campion. In tot cazul acest match despre care n’ar trebui să mai arătăm im­portanţa constitue un adevărat derby. Ambele echipe sunt în formă deşi în verifice forţele. In matchul de mâine seară cei doi eterni rivali vor arunca în luptă ur­mătoarele formaţii: H. C. JUVENTUS: Dron, Anasta­sii­, Sadowsky, Pană, Botez R. Tă­­nase şi Vivi Petrescu. H. C. VENUS: Harter, Fl. Mari­­nescu, Flueraş, Bărbulescu Andrei, Bizu Cantacuzino, Vulcănescu, Pascu şi Georgescu. Această luptă va fi destul de pal­pitantă și credem până la urmă ca matchul se va termina la egalitate. Balcaniada se va disputa anul acesta? In viaţa sportivă a ţării noastre s’a simţit şi anul acesta lipsa u­­nei competiţiuni în care România deţinea un prim loc. Este vorba de „Balcaniada”. Desigur că desfiinţarea ei a pro­dus o vie consternare în cercurile foot­balistice şi atletice ale ţărilor participante, deoarece disputarea Balcaniadei era totdeauna prilej de întâlniri grele şi spectaculoase, care ajutau la progresul în dome­niul sporturilor balcanice. Eri ne-a sosit la redacţie ştirea neoficială încă, prin care suntem în măsură să anunţăm că în cazul când competiţiile ce urmează să fie organizate de ţările Axei nu vor avea loc, atunci România, Iu­goslavia, Bulgaria şi Turcia vor reînvia „Balcaniada". Locul unde ar urma să se dis­pute ediţia de anul acesta a Bal­caniadei va fi ales intre Belgrad şi Bucureşti. Competiţia va fi dotată cu un trofeu care va fi luat definitiv de ţara câştigătoare a atleticei footballistice trei ani consecutivi. După cum se vede condiţia este grea, însă lupta va fi cu atât mai frumoasă. Balcaniadei şi cicliste PENTRU MATCHUL CU CROAŢIA Opt vienezi vor juca­ in selecţionata Germaniei BERLIN, 9. — D. Herberger, se­lecţionerul unic al federaţiei ger­mane de football, a alcătuit vir­­tualmente echipa ce va juca con­tra Croaţiei. Acest team cuprinde următorii jucători vienezi: Gesta, Schuman, Woch, Urbanok, Rie­­gler, Decker, Stahmann și Pesser. Cu această echipă Germania este favorită. Roza vânturilor VIFORUL DACIA se pregătește asiduu pentru turneul ce-l va între­prinde în Serbia și Bulgaria. * DIN PRIMA divizie a­­firii fac parte Ripensia (Timișoara) și „U" din Sibiu — de ce ? * BAZU CANTACUZINO valorosul jucător al H. C. Venusului va juca Duminecă contra H. C. Juventusului. * WAHNEMANN va conduce linia de atac a Germaniei contra Croației. * ECHIPA NATIONALA a Croației ce va înfrunta selecționata germană va fi alcătuită pe scheletul S. K. Gradjansk-ului. * AZI LA ORA 31­i perechea Fie­rant.—Ileana Moldoveana va face un ușor antrenament pe patinoarul „Ve­nus“ dacă timpul va fi favorabil. # UN CONDUCĂTOR din federaţia sporturilor de iarnă afirmă că Româm­­ia va fi reprezentată la Garmisch- Partenchirschen de Fieraru şi d-ra Minculescu. * MICA (BRAD) îşi va muta sediul la Deva pentru a fi menţinută în prima divizie naţională a ţării. Mâine la Băneasa­ Trap Program interesant Programul reuniune! de mâine de la Băneasa Trap se impune prin câteva veritabile puncte de atracţie. întoc­mit cu multă exteritate, el oferă aler­gări deschise, variate şi deschise tu­turor categoriilor de cai. De aceia sunt de scontat câteva dispute ap­­prige. Alergarea principală este premiul Aristocrat în care găsim câteva ve­dete ale turnului nostru cum ar fi Szeged, Ghid, Bandit II şi Tutun. în­trecerea lor se anunţă reuşită. O specială menţiune pentru pre­miul Adonis, un handicap de reuşit efect. Jocul distanţelor îl transformă într’o veritabilă şaradă. La prima vedere se remarcă Latin, Tempo D, Havana, Extra, Nataşa, Ghimp şi Oia­­dia Lui. Nu vom neglija nici premiul Ag­nes. Găsim în această cursă cai de patru ani bine cotaţi precum: Par­sifal, Opera, Uragan, Cojeanca şi Ancuţa. Pe scurt un program de succes care va reuşi. Pariul austriac se reia cu un pre­miu iniţial de 50.000 lei. FAVORIŢII NOŞTRI 1. Cojeanca, Ancuţa 2. As Worthy Espana, Mioriţa II 3. Nation, Bandit II 4. Iarba, Haliactus, Union 5 Ikar, Lector, Dolly B. 6 Domnica, Leac, Tara 7. Ghimp, Nataşa, Latin Curenţii J­amic XV, No. 499­, Duminică T1 Ianuarie 1949 Campionatele inter­şcolare de ping­pong s-au amânat din cauza impractibili­­tăţii şcolii. Campionatele urmează a se ţine la o dată ce se va anunţa la timp. DIN NOU... A fost amânat mat­chul H.C. Juventus- Viforul Dacia Matchul B. C. Juventus—Viforul Dacia ce trebuia să se dispute Miercuri după amiază a fost amânat din cauza timpului nefavorabil. Dea­­semeni matchul H. C. Venus-Viforul Dacia ce trebuia să se joace Joi a fost contramandat în ultimul moment. Eri după amiază fusese programat matchul H. C. Juventus-Viforul Da­cia, care nu s’a disputat tot din acea cauză ca şi „programatele” prece­dente. Aşa d­ar singurul match al săptămâni a rămas numai cel de Du­minică dintre H. C. Venus şi Ju­ventus. Duminică 25 Ianua­rie se va alerga cross-ul juniorilor In Regia Stadiului Român, va fi or­ganizat Duminică 25 Ianuarie un cross afectat juniorilor, care se va disputa sub formă de antrenament. Ceace este interesant este faptul că la acest cross, atleţii au voe să alerge fie în ţinută de sport fie îmbrăcaţi în haine. Primilor trei clasaţi li se va da­­ „primului” o pereche de mănuşi de lână celui de al doilea , un fular de lână, iar al treilea va primi dease­­menea un fular de lână. Deşi neoficial, crossul juniorilor urmează să desemneze pe cei mai în formă atleţi crosişti din iarna a­­ceasta. IN SALA „NONI” Se va organiza o nouă reuniune pugilistică După o convorbire avută cu un conducător al F. R. L. A-ului anunţă că se intenţionează programarea unei noi gală pugilistice în sala cinemato­­grafului „Noni" totuşi această între­cere a sportului cu mănuşi va fi an­gajată intre tineri amatori și unul sau două matchuri profesioniste. Cionoiu va boxa in match vedetă­­ cu Pa­­naitescu. Memoriul Chinezu­lui C. A. M. T. La F. R. F.A. s’a primit un memo­riu din partea grupării Chinezul CAMT. Timişorenii cer să li se facă dreptate, prin introducerea lor în campionatul de război. Pe de altă parte însă, federaţia a şi hotăr­it ca echipa din Timişoara, în urma fuziunii făcute, să ia pa­rte la acest campionat. Așa că un memoriu, soluționat dinnainte. Relazioni InternazîonalS despre ,Regimul românesc în Basarabia şi Bucovina Ultimul număr al revistei „Rela­zioni Internaţionali“ închină un lung şi documentat articol cu privire la ,Regimul românesc în Basarabia şi Bucovina”. Autorul articolului, după ce scrie că „problema reorganizării teritoriilor eliberate a preocupat pe conducătorii români încă din primele săptămâni ale campaniei împotriva U. R. S. S.­­ului“, face o amănunţită dare de sea­mă asupra tuturor înfăptuirilor şi măsurilor luate de guvernul român în cele două provincii realipite şi lă­mureşte opiniei publice mondiale (să nu uităm că „Relazioni Internaţio­nali“ este revista din această speciali­tate cea mai citită în toată lumea) temeiurile nouii ordine înscăunată, bizuit pe o amplă şi obiectivă docu­mentare, încheind, comentatorul ita­lian, scrie că ultimele măsuri luate trebuesc socotite ca „semnul desăvâr­şitei reveniri la starea normală a pro­vinciilor eliberate şi începutul rodni­cei lor conlucrări în cadrul României noui“. LA LUMINA RAMPEI Teatrul „Muncă şi Lumină“ Azi, Sâmbătă 10 Ianuarie, la ora 3 după masă, are loc la teatrul „Muncă şi Lumină“ în str. Uranus 6, reprezen­tarea piesei „Sinziana şi Pepelea”, de Ion Vasiliad pentru copii şi tineret in direcţia de scenă a d-lui Marin Iorda. Seara, se reprezintă „Trăsnită" cu Elena Body, Joujou Pavelescu, Cezar Rovinţescu, Ion Gheorghiu, Ion Man­ta, Margareta Lascu, C. Brezeanu, N. Ştefănescu. Direcţia de scenă : Victor Panait Cottescu. Opera Română Astăzi, Sâmbătă 10 Ianuarie 1942 laa­tineu, ora 2:30, Opera Română repre­zintă „Bărbierul din Sevilla“ operă în 3 acte de Rossini cu : George Stefano­vich G. Oprișan, Nicoae Secăreanu, Vasile Alexiu, Lisette Dima, Tana Na­­nescu, Ion Roşea, Costel Simionescu. # Seara ora 8, se va reprezenta „Tosca operă în 3 acte de Puccini cu : Aca de Barbu, Mircea Lazăr, Serban Tassian, Gheorghe Ştefănescu, G. Oprişan, Vale­­riu Iacobescu, Constantin Niculescu, Ana Coman, Dragomir Grigorescu. Dirijează d. Egizio Massini. Teatrul di­af­­on­al Cu o distribuţie compusă din cinci e­­lemente din cele mai de seamă ale teatrului Naţional, anume : d-na Ma­rietta Anca, d-ra Anca Sahighian şi d-nii N. Băltăteanu, Aurel Munteanu şi Emil Botta, se reprezintă astăseară „Patima Roşie“. Cu o distribuţie admirabilă, în frun­te cu d-ra Mariora Zimniceanu se re­prezintă în matineul de astăzi la tea­trul Naţional „Madame Sans-Gene”. Studio „Tinereţe", pusă în scenă de d. Ion Sava, se joacă astă seară cu d-na Til­da Fadovici, în rolul Anei, la teatrul Studio, unde are o admirabilă creaţie. In celelalte roluri d-nii George Calbo­­reanu, Mihai Popescu, Mircea Balaban­­ şi Ion Ilie Ion. ■ Cu d-nele Nataşa Alexandra, Marieta Deculescu, Sylvia Hodoș, Tantzi Eco­­nomu și d-nii G. Baldovin, H. Branco­­mir, Stroe Atanasiu, Mircea Balaban, se reprezintă în matineu la Studio „Jocul dragostei“, succesul stagiunei trecute. IN GARA RĂDĂUŢI Oraş pustiu, în toi de iarnă. Plouă, ca'n toamnă. Zările'n ceaţă, plâng. Peste turnuri de biserici se des­tramă rochii cenuşii de nouri. Stropii reci şi glodul subţire vâră umezeală în oase. Prăvăliile adormite şi-au tras obloa­nele pe fereşti, ca nişte uriaşe pleoa­pe de fier. Nime pe străzi. Liniştea odih­neşte, ca'ntr’un ţinti rim. Bisericile voevodale priveghează morminte parcă. In ce cotlon de adăpost s'a ascuns viaţa acestui oraş ? Umblu pe uliţe, în căutarea unui om. Hoinăresc până se limpezeşte bolta şi caut un hotel. Mă înseni­nează firele de borangic ale soare­lui și lumina aurie care fugărește printre case. Ploaia a încetat, dar umezeala stătue, ca o rană. De undeva dintr'un fund de ogradă, ese o stafie de om. Mă bucură cea din­­tâiu întâlnire. — Mă rog, întreb eu, unde pot găsi un hotel aici ? — Hotel ? se miră omul, — de unde hotel acuma ? — Păi cum, în Rădăuţi nu sunt ho­teluri ? — Au fost, da'amu­s închise. — Atunci ce fac ? Omul şi-a văzut de drum, ducând răspunsul cu el. Intru într'un restau­rant, la „Mitică". Pustiu. E abia ora 12 şi mâncările nu-s gata. Se face ora 1 şi tot nu-s gata. Dar când ţi­e-aduce, sunt bune şi gustoase, ca'n Moldova. — Ce mă fac eu noaptea asta? Şi'ngrijorarea mă cuprinde, parc'aşi fi, noaptea, într'o pădure necunos­cută, începe pe străzi mişcarea. Ies slujbaşii. Câteva şcolăriţe trec, stol, ciripind. Două, mai ales, se reîntorc şi iarăşi trec. Amândouă par des­prinse din primăvară. Ascund în ochi luminile dimineţei şi fărâmă mărgele de râs. Tinereţea iar mă înviorează. Şi uit, urmărindu-le cu privirea, că'n noaptea asta n'am adăpost. Restaurantul la „Mitică" se umple. Şi norocul meu iesă'n cale. Cu mare plăcere voiu fi găzduit la domnul Ion Ungureanu, nu departe de gară, la halta din oraş, căci Rădăuţi­ul are 2 gări, iar trenul trece pe străzi ca pe Bărăgan . In strada Iancu Flondor casa lui Ion Ungureanu mă aşteaptă, gospo­­dăroasă şi primitoare. O bătrânică, plăcută ca o zi călduroasă de toamnă şi bună ca mama, îmi esă'n pridvorul scăldat îr­ lumină. In odae e cald şi’n sobă încă du­­due focul. Mă împrietenesc cu lucru­rile din casă, cu tablourile din pe­reţi, cu soba pe care o îndop me­reu. Intr'un târziu, am cunoscut-o şi pe Dudu la Octavia, ca să-mi răsă­dească în amintire un păr de mătasă şi gene fine şi mare bucurie că cu­noaşte un scriitor. Aflu că trenul spre Dorneşti pleacă dinteaţa la 6. Trebue deci să mă scol la 5. Nu e uşor, când afară e noapte, umezeală şi frig şi un odae cald şi linişte adâncă. Am plecat spre haltă la cinci şi un sfert. Se vede că noaptea plouase, că erau cioburi de bălţi pe trotuare. Şi frig şi frig, de se lărgiseră hainele pe trupul strâns de ger. In gară în­tuneric. Venisem prea devreme, că nu mai era nime. In sală clipocea o lumină, ca un opaiţ pe vremuri. Pe jos, pe ciment, glod rece, moara, care răsbătea prin încălţăminte în­cleştând picioarele şi bătând cuc de ghiaţă în trup. O singură bancă, ju­mătate prinsă c'o tra­stă plină. Un țăran se scoală şi, mă poftește. — Stai și dumneata, că ai loc. Ţăranul s'aşează, sfios, să nu mă atingă. Pe urmă, când a început for­­foteala, înoo vorbă cu el. — încotro pleci ? — Da' eu nu plec nicăieri, dom­nule, pitrec pi nevastă-mea care se duce la Cernăuți să-și vadă ficioru... — Ai un băiat la Cernăuți ? — Am. S'o­ întors amu di la Odesa. li sărjăni și-i duce nevasta, până i-o da drumu, câte ceva de-ale casei... Mă uit, cu luare aminte: traista doldora, o legătură alăturea și jos, la picioare, o damigeamă. Frigul m'a răzbit. Mi-s bocnă pi­cioarele. Prin mine nu mai circulă sângele, ci parcă glodul ista subțire şi rece. — Să­­sim, cucoane, să nu mai mişcăm, c'aici înțepenim. Afară, urât, întuneric şi umezeală. Parcă n'au de gând să mai iasă zo­rile. Oraşul zace, bolnav în umbra deasă. Umblu şi tropăesc, să mă desmor­­ţesc. Imi blestem ceasul care m'a adus în acest târg, de unde trenul pleacă cu noaptea'n cap, unde gara e o „haltă", fără sală de aşteptare şi unde în Decembrie plouă şi pe jos e o­ierdiuială cre-ji toarnă ogra­sie în oase. Imi venea să mă cert nu ştiu cu cine. — Urâtă vreme, fac către ţăranul care mergea alăturea de mine. — Urâtă, ci-i drept. — Şi o gară aşa urâtă încă n'am întâlnit. Omul mă îndeamnă până în colţul­­staţiei. — Amu îi urâtă, după cum spu­neţi, dar la­n să poftiţi duneavoastră prin Mai. Ia'n uitaţi-vă : vedeţi co­pacii iştia ? Aici s'adună privigheto­rile lumii. E un rai nu altceva. Dacă trebue să mă duc undeva cu trina, vin cu două-trei ceasuri înainte, di­mineaţa şi le ascult. Aşa trebue să fie numai în rai, socot eu. Veftiţi duneavoastră în Mai şi atunci să-mi spuneţi dacă mai este urâtă halta asta şi dacă eu, Simioi Butnaru, n'am spus adevăru... M'am uitat la fărâma de parc din spatele gării. închipuirea m'a trezit în Mai, în glas de privighetori.. Am uitat de umezeală, de întuneric, de­ urât... Aşa-i ţăranul nostru, trăeşte cu emi şi nu-l interesează greutăţile zilei... — Bine, bade Simioane, o să­­ne vedem la Mai. D. Iov La zi Plugarii ţarinei, apărătorii ţării Nu te poate sa nu-i cunoaşteţi. A trecut peste dânşii urgia unor vremuri vitrege, dar au rămas neclintiţi în vâltoare, statornici ca nişte pietre de hotar. Graniţele s’au mutat uneori, silnic, pe hărţi, dar neamul a rămas pe străvechile vetre, între brazdă şi mormintele stră­bune, păstrând neştirbit adevăratul hotar. Nu se poate să nu-i cunoaş­teţi. Nu s’au schimbat prea mult de atunci. Chipurile lor sunt şi astăzi aidoma cu cele săpate în piatră pe Columna Iul Traian, cel mai vechi carnet de identitate care ni s’a păstrat. Ei fac ţara .Ei o ară. Ei o păzesc. Ei o fac, căci ei alcătuesc majoritatea. Lor le datorăm pe cărtu­rarii şi conducătorii noştri cei mai de seamă. Mulţi dintre înalţii dregă­tori de astăzi nu coboară, ci URCA din viţă robustă, ţărănească, mân­dri de o asemenea obârşie. Ei o ară. Nu l-aţi văzut niciodată cu câtă răbdare de caligrafi liniază cu brazde coala ogorului? Viaţa lor se desfăşoară paşnic şi fără grabă, intre cer şi pământ. Căci pâinea cea de toate zilele ţine de pă­mânt şi de cer deopotrivă. Fără harul cerului, pământul nu dă roadă d­in arcul pe care îl face pământul cu cerul, ciocârlia este o să­geată. Dar cântecul ei se urcă mai sus. Cântecul ciocârliei dă trudei lor un ritm, aşa cum munca dă vieţii un sens. (Plugarii nu se plictisesc nici­odată căci nu le mai rămâne vreme pentru luxul acesta)... De la hotarul orizontului lor de ogoare, de lanuri sau de mirişti, acolo, unde se pare că se termină pământul, incepe cerul direct, fără altă introducere şi îşi bolteşte binecuvântarea peste truda lor. Năzuinţele lor îşi împletesc vrejul pe sborul ciocârliei — (acest inger al ogoarelor) — înfipt vertical în cer. Sborul ciocârliei dă sufletelor acestora curate de plugari cre­dincioşi direcţia spre cer. Unde se termină sborul mai sus cântecul, iar de unde începe tăcerea, sufletul urcă, prinos de slavă, în rugăciune. Intre cer şi pământ, între vatră şi ogor, plugarul trăeşte în pace, mulţumindu-se cu fericirea pe care munca şi dreptul lui i-o dau, fără să jinduiască ban străin. Dar plugarul nu are parte numai de zile li­niştite. Peste ogorul lui se abat adesea, lăcuste de pradă, duşmani hră­păreţi. Plugarii ţarinii schimbă uneltele. Sapă cu puşca, ară cu tunul, seceră cu mitraliera. Ei sunt acum apărătorii ţării (căci ţarinile lor laolaltă sunt ţara întreagă). Aşa cum îşi frămăntă ogoarele cu soare, în timp de pace, le frământă acum cu sănge. Sângele e un tribut pe care ii cere din când in când glia, ca pe o pecete menită să întărească mai mult hrisovul de stăpânire. Cine sunt şi pentru ce luptă ostaşii Regelui Mihai I şi ai Mare­şalului Antonescu? Ostaşii de astăzi şi de mâine (căci lupta va continua până la izbânda deplină) sunt plugarii de eri şi de totdeauna. Lupta lor e dreaptă şi sfântă, căci îşi apără pământul şi cerul. Ei cred în victorie cum cred in dreptate. Şi în această credinţă vor Învinge. Aurel Tita REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE ANUL IX, 1 IANUARIE 1942, Nr. 1 A apărut cu următorul sumar : D. Caracostea: Expresivitatea lim­bii române; Ion Pilat: Versuri; I. V. Spiridon: Versuri; Mircea Streinul: Ţărani din Camena; Georgescu Voe­­videa : Coloare şi sunet m’au ademe­nit; George Popa : Aleşii; Virgil Bi­rou : Ghiorghi Raţă se lămureşte cu revoluţia; Ovid Calendoniu: Versuri; Ion Frunzeti : Traduceri din Arthur Rimbaud; Al. Popescu-Telega : încer­cări de traduceri ale lui Don Quijote în româneşte. TEXTE ŞI DOCUMENTE Nuzio Coppola : Legăturile lui Vit­torio Imbriani cu Românii (I). COMENTARII CRITICE Perpessicius : Jurnal de lector (Ko­­gălniceanu, II); Petru P. Ionescu: Două cărţi ale actualităţii (Ilariu Do­­bridor : Decăderea dogmelor; Ştefan Ionescu : Dela Petru cel Mare la Sta­lin). CRONICI Seelley Poetul Vânătorilor şi al Descătuşărilor de Olga Caba; Simbo­luri Creştine la Georg Trakl de Wolf von Aichelburg; Cronica Artistică de Adrian Maniu; Poetul Ion Moldo­­veanu de George Popa. ACTE ŞI MĂRTURII DIN RĂZBO­IUL NOSTRU Din faptele de arme ale noilor cava­leri ai Ordinului Mihai Viteazul CI. III-a. SPECTACOLELE CAPITALEI Sâmbătă 16 Ianuarie 1942 CALENDARI ORT.: Grigore al Nissel CAT.: Wilhelm Marcian FROT.: Hubert TEATRE I OPERA: matineu: Bărbierul din Sevil­la; seara: Tosca. NATIONAL: matineu: M-me Sans Gene; seara: Patima roşie. STUDIO: matineu: Jocul dragostei; seara: Tinereţe. COMOEDIA: Premiera: Papa Lebo­nard. SĂRINDAR: matineu şi seara: Oraşul fără avocaţi. MUNCA ŞI LUMINA: matineu: Sân­ziana şi Pepelea; seara: 10.000.000. SAVOY: matineu şi seara: Aşa te vreau Tănase. ALHAMBRA: matineu şi seara: O noapte in Veneţia. TEATRUL NOSTRU: matineu şi seara: Iluzia fericirii. TUDOR MUŞATESCU: matineu şi sea­ra: Măgarul de aur. COMIC: matineu Şi seara: Frate cu dracul. MUNICIPAL: matineu: Soţul ideal; seara: Păcatul lui Năică. TEATRUL DE AZI: Eu şi Stalin. CINEMATOGRAFE­­ Centru ARO : Opereta „Coana Luna” cu Lini Waldmuller, — jurnal. CAPITOL: „Angelica“ — şi jurnal. TRIANON: „Anna Favetti” — şi jur­nal. SELECT: „Miezul nopţii" — şi jurnal. ROXY: „Soţul meu flirtează" — şi jur­nal. PALAS: Magia Junglei. FRANKLIN (Ateneul Român): „Asediul Alcazarului“ — şi jurnale U.F.A şi O.N.C. SCALA: Mizerabilii, cu Frederick March şi Charles Laughton, jurnale UFA şi O N. C. CINEMA TINERETULUI : D-ra Profe­sor cu Jenny Jugo şi tineretul ja­ponez. REGAL: „Totul pentru tine" — jur­nale noui. FEMINA : „Dansaţi fetelor dansaţi". FORUM: Portul destinelor cu Alice Faye şi jurnal. BIZANTIN: Dragostea mea te chea­mă — jurnal şi revistă. NISSA : Buffalo-Bill şi jurnal. OMNIA: O fată cu noroc — jurnal şi revistă. Cartiere AIDA: Cavalcada eroică — şi jurnal ALCAZAR: Drama din Shanghai cu Inkijinoff — jurnal UFA. AMERICAN: Proscrisul — jurnale UFA şi ONC. BARCELONA: Tarzan, stăpânul Jun­glei — jurnal şi revistă. CARMEN: Răscoala munţilor — şi Jur­nal. CRANGAŞI: Tarzan, stăpânul Junglei — jurnal şi revistă. 9 COTROCENI: Furtun» ca Freddie Bai­­gentina. Cholomey — Jurnale ONC şi UFA# DACIA: Cântecul Aişel­eu Imperio Ai­­DIANA: Vulturul Negru — jurnal şi revistă. DICHIU: Puntea suspinelor — Jurnal şi revistă. EDISON: întoarcerea lui Disko Kid — şi revistă. FLORIDA: Vorbeşte-mi de dragoste. GLORIA: „Dr. Ch­lops" — Jurnal şi complectare. ILEANA: Fiul lui Frankenstein cu Bo­ris Karloff. LIZEANU: Tom Mix, călăreţul miste­rios, operă complectă. MARCONI: Fantome — Jurnal şi re­vistă. MARNA: Puntea suspinelor — şi re­vistă. MILANO: Operetta — Jurnal şi trupa de muzicuţe. MIORIŢA: Intermezzo — şi JurnaL . NERO: Richard al III-lea — Jurnal şi complectare. NONI: Nord-West Passage — şi Jurnal ODEON: Cântecul Alsei — şi Jurnal. PACHE: Tinereţea lui Tom Edison — şi jurnal. PARIS: Portul destinelor — Jurnal (4 revistă. REX: Cavalcada eroică — şi Jurnal. REGELE MIHAI I (Buc. Noul) : Emi­granta şi jurnal. SPLENDID: „Portul destinelor" (4 Jur­nal No 15. TRIUMF: Prinţesa Tarabanova — şi jurnal. TOMIS: Intermezzo — şi Jurnal. ■ TRIUMF: Prinţesa Tarakanova — şi jurnal. UNIC: Fini Ini Frankenstein — Jur­nal şi complectare. UNIREA: Ultima intâlnire — Jurnal şi complectare. VENUS: Dansez pentru tine — şi Jur­nal. VERGU: Tarzan, stăpânul Junglei —■ jurnal şi artişti. VOLGA: Fiul lui Frankenstein — şi jurnal. VOLGA BUZEŞTI: „Misterele subtera­ne" — jurnal şi revistă. „Asociaţia Arta" deschide în sălile Dalles Duminică 11 Ianuarie expoziţia sa de pic*­tură. Amintim că din această aso­ciaţie fac parte d-nii: H. H. Ca­­targi, Dărăscu, Lucian Grigorescu, Ştefan Popescu, Ressu, Steriadi şi Stoenescu. ----------- » Cărţi noul A aparut ediţia 2-a a lucrării „Psihologia şi pedagogia ordi­nului" de colonel C. Atanasiu. Cartea a fost premiată de Aca­­demia Română. vunul jejif din Sâmbătă 10 Ianuarie 1902 RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREŞTI 365,5 m. 823 kHz. 12 Kw. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6,55—8.30: Oră dimineţii; Deschiderea emisiunii ; Radio-Jurnal (I) ; Concert de marşuri (discuri) ; Concert de fan­fară româno-german ; închiderea emi­siunii. 11.55 : Deschiderea emisiunii. 12.00 : Orchestra Ionel Vlădescu : Ro­manţe şi arii naţionale ; Pentru câteva ore-tango de Gerdart; Un slow de Co­­rologos ; Să nu ne despărţim­ vals lent de Dendrino ; Iubito de departe îţi scriu şi Leliţă Ioană ; Iarna a sosit­­boston de Vasilache; Jocuri şi cântece româneşti. 12.30: Radio-Jurnal (II) ; (Jurnal cul­tural) ; Poşta sătenilor. 12.50: Ora ostaşului. 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00: Radio-Jurnal (III). 14.20 : Muzică variată (disc). 14.30: Ora răniţilor-Orchestra Soc.­ Române de Editură dir. de Anatol Al­bin, refrenele vocale: Lucia Ionescu şi­ Ovidiu Enciu ; Primii fulgi de zăpa­­dă-slow de Martini (voce : Lucia Io­nescu) ; De-ai fi rămas tango de Co­­rologos (voce : Ovidiu Enciu) ; Vreau mereu să cânt-fox de Delescu ! In ori­ce in­vals boston de Martini ; Şi tu şi eu-slow de Constantinescu (voce Ovidiu Enciu) ; Am un cuib cu trei rândunele-fox de Delescu (voce : Lu­cia Ionescu şi Ovid Enciu); Pentru prima oară, iubesc-vals de Vasilescu (voce: Lucia Ionescu); Căsuţa cu zore­le-fox de Kirculescu ; Pentru ce vrei să-mi strici fericirea de Vasilescu (voce : Lucia Ionescu); Cu inima nu-i bine să te joci-fox de Delescu (voce Ovid Enciu); Tangoul toamnei de Ma­­rinescu (voce: Ovid Enciu) ; Zău,zău­­parafrază de Albin : Tu nu înţelegi slow de Delescu (voce Lucia Ionescu) Vals-boston de T. Sibiceanu ; Ţigane mai zi-mi odată-tango de Micu (voce : Ovid Enciu) ; La marginea neamului de Vasilescu. 15.30 : Reportagii germane de pe front. 15.40 : închiderea emisiunii. 17 55 : Deschiderea emisiunii. 18.00 : Radio-jurnal (IV). 18.05: Orchestra Bibi Alexandrescu­voce: Julia Reyes) ; Maria-fox de Monta ; Up slowfox din filmul Johny Apolo ; Indienii din lemn-fox de Scott; Olvido Crual-tango de Modrez Eu pu­stiu-tango (voce: Julia Reyes); Bu­­suioc-aranjat de Bibi­ Alexandrescu Margie-fox de Walter Monta ; Berlin gonero — rumba de Lecuona ; La Ro­tación — rumba (voce: Julia Reyes) ; Dardanele rumba de Bisok ; Non dis- ■ corder di me de Tosti aranjat de Bibi Alexandrescu ; Un tango de Melfi; Nostalgia (voce: Julia Reyes); Ca­­ciumbambé rumba (voce: Julia Reyes); De ce nu dansezi cu mine-fox de Mon­ta ; Drum vesel-fox aranj. de Bibi A­­lexandrescu ; Oh Baby fox aranj. de Bibi Alexandrescu. 19.00: Cronica socială. 19.15 : Mircea Nemens (voce): Diră­­goi : Ploaia-mi ploaie pe hotare ; b) Lumea zice că mi-s lotru ; c) Necăjit e . omul Doamne ; d) Păcurar la oi ' am . fost; Radul­eseu : La noi sunt codri verzi. 19.30: D-na Elena Dimitriu Popescu (voce) : Bellini : Visul copilăriei ; Do­nizetti : Ţiganca ; Rossini: Arie din opera „Coţofana hoaţă“; Verdi: Aria din „Vecerniile siciliene“. 19.50 : Ştirile serviciului german. 20.00 : Radio jurnal V ; Sport. 20.15 : Orchestra „Luceafărul“ ; Ohl­­sen : Floare de lotus-vals ; Lavagne : Serenadă provansalăMitzner: Pizzi­­kanterni ; Grunbaum : Serenadă. 20.40: Universitatea Radio — Ciclul „Confesiuni asupra carierii”. Mihail Sadoveanu: Primul contact cu „Semănătorul". 21.00: Orchestra „Luceafărul" (voce: 22.00: Radio-jurnal VI. 22.20: Valsuri din opere și operete (discuri) : Vals din „Faust“ de Gounod; Mimosa-vals din „Geisa“ de Sidney Jones şi Vals din opereta „Mikadoul“­­ de Sullivan; Vals din „Preotul Soldat“ de Milbpecker; Vals din „Eugen One­­ghin" de Ceaikovsky ; Vals din „Dra­goste de ţigan“ de Lehar ; Valsul la­gunelor din „O noapte la Veneţia" de John Strauss ; Vals din „Cavalerul Ro­zelor“ de Richard Strauss. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDE SCURTE- -23.00: Muzică variată uşoară (discuri). 24.00 : închiderea emisiunii.

Next