Curentul, martie 1942 (Anul 15, nr. 5043-5073)
1942-03-01 / nr. 5043
X t Ori'' S) ÎS Tantzi Cocea Teatrul din Sărindar Teatru! Maria Filotti l/1 și mâine matineu ora 4 in fiecare seară ora 8.30 Extraordinara comedie cu : MARIA FILOTTI, Tantzi Cocea, Nelly Sterian, Cella Marion, Donna Carozzi, Virginia Stoicescu, Nora Vasilescu, Viorica Georgescu, C. Lungeanu, Iordănescu Bruno, Radu Beligan, Chr. Duţulescu, Marcel Enescu, Gh. Mărutză, N. Constantinescu, C. Vârtejeanu, Ionescu Al. Râpeanu şi R. Bulfinski. Dega: Sică AieHandrescu Jordanescu Bruno ANUL XV, No. 5043, Duminică 1 Martie 1942Curentul GRIPA-REUMATISMUL-RACELILE Tratate cu IOD ŞI CAMFOR In urma unor minuţioase şi îndelungate cercetări, s’au pus bazele unui nou produs care, fiind compus dintr’un complex organic de Iod şi Camphor, esenţe volatile de menthă gaulteria şi rosmarin, combinate cu alcool amoniacal, are proprietatea de a dizolva grăsimea de pe piele înlesnind pătrunderea in organism a componenților activi, atacând direct cauza care produce durerea. Acest produs denumit „DOLORGEN“ nefiind o simplă fricțiune banală dă rezultate extraordinare în Gripă - Reumatismul - Gută - Sciatică junghiuri cum și în oricare alte dureri provocate din răceală. „DOLORGEN“ la Farmacii şi Drogherii. Depozit General Laborator ASFAR — Bucureşti, str. Olari Nr. 11. Telefon : 215-90 — 105-77. VIATA POLITICA Mareşalul Antonescu, salvatorul României şi creatorul nouei armate române SOFIA 27 (Rador). — Ziarul „Utro“ din Sofia publică un articol cu titlul „Mareşalul Antonescu salvatorul României şi creatorul nouei armate române“, încadrat în pagină la rubrica „marilor şefi militari ai armatelor aliate“, articolul face cunoscută opiniei publice bulgare marea personalitate a Conducătorului României, prezentându-i biografia atât subt raport militar cât şi politic. „Comandantul armatelor germano-române din sectorul sudic al frontului de est, Mareşalul Ion Antonescu, este nu numai un mare bărbat de stat ci şi un excelent comandant şi strateg pe câmpul de luptă. Subt comanda lui, armatele germano-române, au înapoiat ţării provinciile robite şi au alungat departe hoardele inamice, purtând în prezent’ lupte victorioase şi rodnice, în Crimeea, în regiunea Doneţului şi în alte sectoare importante ale frontului de răsărit“. In continuare articolul arată străduinţele pe care le-a depus Mareşalul Antonescu pentru a reorganiza armata română, meritele sale pentru organizarea statului român precum şi atitudinea loială în politica externă şi în angajamentele faţă de aliaţi. Ziarul publică apoi numeroase amănunte biografice din viaţa plină de lupte a Mareşalului precum şi o seamă de icoane din viaţa lui cotidiană închinată întreagă nevoilor patriei. Pentru copiii noştri Să pregătim intrarea în viaţă a copiilor noştri făcându-i să priceapă că au datoria să-şi ajute aproapele.Mărţişorul pe care li-l daruim să fie nu numai urarea noastră pentru fericirea lor, ci şi ajutorul efectiv acordat săracilor. Prin Mărţişorul Ajutorului de Iarnă, prilejuim copiilor noştri să întindă o mână mică şi nevinovată, plină de nădejde pentru viitor, copiilor cari nu au dela cine primi un mărţişor, cari vor primi însă o pâine dela fraţii lor de vârstă şi năzuinţi. Să lămurim copiilor noştri că micul mărţişor pe care-l poartă eu atăta drag în ziua de 1 Martie va aduce bucurie unui copil al căror părinţi sânt săraci şi necăjiţi. Să privească încrezători această bucurie. Vizitele M. S. Reginei Mame Elena la căminurile de ucenici şi lucrătoare ale Societăţii „Principesa Maria“ In cursul zilei de ieri, M. S. Regina Mamă Elena, însoţită de Principesa Ghica, a vizitat Căminul de lucrătoare din Str. Visărion No. 21, ce aparţine Societăţii de binefacere „Principesa Maria“. Majestatea Sa a fost întâmpinată de : d. N. Butculescu, preşedintele Societăţii, d-na Ţiţeica, vice-preşedintă, d-na Maria Maior Şomănescu, directoarea acestui Cămin, d-na Maria Martinescu, d-na Margareta Oromoiu şi d-na Caracaş. Majestatea Sa Regina Mamă s-a interesat de modul cum funcţionează acel Cămin şi a vizitat toate încăperile, rămânând plăcut impresionată de ordinea şi curăţenia constatată. VIZITA LA CĂMINUL DE UCENICE DIN STRADA POVERNEI După aceea, M. S. Regina Mamă Elena, a vizitat şi căminul de ucenice din Str. Povernei, aparţinând aceleiaşi societăţi şi unde se găsesc internate 240 ucenice, refugiate şi orfane de răsboiu. Căminul acesta se găseşte în prezent sub ocrotirea Ministerului Muncii şi are secţiuni pentru: croitorie, lingerie, mode, etc., primind şi comenzi din afară. M. S. Regina Mamă, condusă de d-na Directoare Eugenia Colonel Gheorghiu, de d-na Dumitrescu şi d-ra Stela Niculescu, subdirectoarea atelierelor. S-a apropiat cu nesfârşită bunătate şi căldură de fiecare ucenică, interesându-se de cele mai mici amănunte din viaţa acestor vlăstare. Trecând, rând pe rând, prin toate secţiunile căminului, Majestatea Sa a împrăştiat nesfârşită voie bună şi căldură maternă. Deasemeni, Majestatea Sa a vizitat cu deosebit interes dormitoarele, bucătăria şi sălile de baie, mărturisindu-şi mulţumirea pentru cele constatate şi felicitând călduros pe Doamnele conducătoare ale Căminului şi atelierelor. La plecare, Doamnele prezente au făcuit o caldă manifestaţie Majestăţei Sale. —-—oxoxoxox • xoxoxoxo—— In atenţia românilor evacuaţi din Turtucaia Comisiunea mixtă romăno-bulgară pentru schimbul de populaţie, invită pe toţi românii evacuaţi din oraşul Turtucaia să trimită imediat adresele lor actuale la sediul comisiunei, Palatul Camerei Deputaţilor, Aleea Patriarhală, Bucureşti, spre a li se putea face comunicări ce-i interesează -----oxoxoxox •xoxoxoxo---- Veteranii mulţumesc Conducătorului Statului D. Istrati I. Ion, veteran din războiul independenţii, a trimis d-lui Mareşal I. Antonescu o scrisoare de caldă mulţumire pentru măsura ordonată de Conducătorul Statului, de a se trimite veteranilor lemne de foc în mod gratuit A sosit un nou mare transport de 1 ^ ■■■» străine din lână pură ^ I I I r* r* la "POSTAVARIA ACADEMIES“ *** Str. Academiei No. 2 Telefon 3.54.02 Propr. N. Căciulescu, Gh. Vlădescu, T. Georgian Şedinţa extraordinară a Consiliului de Patronaj (Continuare din pag. I-a) finul pe care l-a dat Armatei, Serviciului Sanitar, şi pentru colaborarea pe care a adus-o Consiliului de Patronaj în această mare răspundere. Celelalte societăţi, pe care nu le citez, ca să nu fac ofensa unei omisiuni, dar cărora le îndrept o egală considerare, celelalte societăţi au sprijinit activitatea Consiliului de Patronaj. Trebue însă să mărturiesc că am găsit în Consiliul de Patronaj, în organizarea lui centrală, în activitatea doamnelor, cari s’au organizat în condiţiuni atât de grele şi atât de repede, în Comitetele pe care le-au format, fie pentru Ajutorul Soldatului, fie pentru îngrijirea Spitatelor şi organizarea Samatoriilor proprii, fie pentru Ajutorul de Iarnă, fie pentru toate celelalte opere, fie nu în atelierele de confecţionare a hainelor şi opera de asistenţă a copilului şi în sprijinirea căminelor şi cantinelor. In toate acestea am găsit — vă mărturisesc — pilde de ceea ce poate să înfăptuiască, în ceasuri grele FEMEEA ROMÂN. De aceea, Majestate, adresânidu-Vă un omagiu pentru prezenţa Majestăţii Voastre aici şi mulţumind d-nei Mareşal Antonescu, pe care o privesc cum zi de zi îşi macină viaţa, neobosită, în această strădanie, vă închin în realitate cel mai mare respect pe care, în Român, îl adresez femeii române. In ceasurile mari se măsoară puterile unui neam prin instituţiile şi afirmările naţionale. Femeea română a probat prin activitatea dvs. că este la înălţimea ceasurilor mari pe cari le trăim, că jerfa armatei noastre, că lupta noastră naţională îşi găseşte azi într’nsa un reazem şi că în lupta pentru drepturile noastre şi afirmarea dreptăţii noastre găsim in ea aceeaşi chezăşie, aceeaşi siguranţă, aceeaşi îmbărbătare, acelaş sprijin. Consiliului de Patronaj îi mărturisesc omagiul meu pentru că a ajutat femeea română să-şi poată dovedi prezenţa în istoria sfântului război şi ceasurilor grele de azi. Din inimă vă doresc ca activitatea anului viitor să fie tot atât de rodnică. Neamul nostru este la o răspântie de vifor. Ani de arât ahil am privit Statul şi Naţiunea ca obastracţie, le-am cântat în cuvinte, le-am zugăruit în declamaţii şi foarte puţin le-am slujit in crezul de viaţă şi voinţa de a le închina toată puterea de faptă drepturilor şi îndatoririlor Patriei. Doresc Consiliului de Patronaj ca alături de marea misiune de a sprijini opera naţională de reclădire a Neamului, alături de strădania lui de a întemeia Ţara Regelui Mihai ,sprijinind pe Mareşalul Antonescu şi Guvernul lui în opera naţională pe care o va înfăptui, să poată să deschidă porţi noui femeii române de mâine, pentru ca din exemplul jertfei şi muncii dvs. de azi să poată să găsească, în greutăţile care trebue să ţeasă veşnicia noastră, adevărata chemare, adevăratul destin al femeii de totdeauna. Cu acest prilej, mulţumindu-Vă Majestate că Aţi ţinut să participaţi la această şedinţă de închinare activităţii trecute, Vă urez. Doamnă Preşedintă, să găsiţi totdeauna în puterile credinţei dvs. aceiaşi neostenită înfăptuire, iar dvs. Doamnelor, să puteţi să constituiţi totdeauna acelaş mare exemplu şi să daţi Neamului aceeaşi contribuţie, pe care, sunt sigur, istoria noastră o va reţine laplauze. Cuvântarea d-lui Vice-Preşedinte al Consiliului a fost viu aplaudată de întreaga asistenţă. D. consilier D. Stancescu din partea Consiliului de Patronaj dă citire raportului de activitate în care se arată că deşi în plină fază de organizare şi definire a obiectivelor sale, Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale în decursul ultimelor luni şi-a continuat şi accentuat activitatea atât pe planul propagandei pentru acţiunea socială cât şi mai ales pe planul realizărilor din domeniul operelor de interes social. Din prima categorie trebue să se releve toate organizaţiile judeţene şi municipale ale Consiliului de Patronat care astăzi îşi au nuclee bine închegate în fiecare municipiu şi capitală de judeţ, precum şi cele aproape 4200 comitete locale, împrăştiate pe tot cuprinsul ţării şi care alcătuesc antenele Consiliului de Patronaj până în cele mai îndepărtate centre S’a subliniat apoi în raport succesul obţinut în cadrul propagandei naţionale la Congresul Internaţional al femeilor, care a avut loc la Berlin, la data de 7—12 Octombrie 1941 de către doamnele reprezentante ale Consiliului de Patronaj, unde prin programul expus Ţara s’a afirmat demn în faţa celor 13 naţiuni europene. După ce s’a arătat activitatea Consiliului de Patronaj în domeniul propagandei spirituale, s’a făcut expunerea realizărilor operelor de interes social. In această direcţie activitatea Consiliului de Patronaj trebue urmărită în 4 mari sectoare: preocuparea permanentă pentru soldaţii răniţi, invalizi şi urmaşii lor; grija pentru tineretul şcolar şi preşcolar; grija pentru tineretul universitar; grija pentru cei umili şi lipsit, pentru bătrâni şi suferinzi. In raport se precizează amănunţit toate înfăptuirile făcute de Consiliul de Patronat în aceste direcţii, cu toate greutăţile momentului In acest fel s’a verificat odată mai mult spiritul de solidaritate al Neamului în faţa clipelor de mari eforturi cât şi încrederea de care se bucură acţiunea condusă de Consiliul de Patronaj. Această încredere va fi şi în viitor un stimulent puternic atât pentru conducerea Consiluilui de Patronaj, cât şi pentru întreaga organizaţie administrativă, care a înţeles să însoţească această operă cu devotament şi muncă neprecupeţită. In numele Consiliului de Patronaj se aduc vii mulţumiri Majestăţii Sale Reginei Marie Elena şi totodată exprimarea profundului omagiu, respect, şi mulţumirile cele mai devotate pentru înaltul sprijin pe care Majestatea Sa Regina Mamă a binevoit a-l acorda Consiliului de Patronaj. Ceştia Nuţi din strada Curţile criminale Păiş despre crima inginer Zablowski La secţia I-a a curţilor criminale, a continuat judecarea procesului crimei din str. Ing. Zablovski. Curtea a fost alcătuită din d-nii : Benedict Stoenescu, preşedinte, Iosif Munteanu, Ioan Costin, Traian Broşteanu şi D. Bălăcescu, consilieri, procuror general fiind d. Gigi Oprescu şi grefier d. Ştefan Stănescu. Şedinţa a fost consacrată pledoariilor. Au vorbit d-nii: Vlad, pentru Nedelcovici şi Gh. Nedelcu, pentru Nuţi Pais. Maestrul Nedelcu îşi începe pledoaria spunând: „Rolul lui Nuţi Pais în acest proces a fost şters. Eu sunt cel care i-a dat amploare. Ceea ce interesează în acest proces este raportul dintre ea şi Nedelcovici. Acesta vine de la ţară în vârstă de 19 ani, pentru a intra în viaţa căii Griviţa, ce prezenta un triplu aspect : viaţa burghezilor, oamenilor aşezaţi, cinstiţi, a doua a celor cari petrec în cârciumi şi a treia a celor ce apar la suprafaţă numai în asemenea procese. Primea bani de la Nuţi Pais, care câştiga 2-3 sute lei pe seară. Dar Nedelcovici voia ceva mai mult, aşa că a intervenit pe lângă Elena Dincă să-i accepte cererile. Refuzat, a dat cu cuţitul. Pentru prima dată. A lovit însă în gol. Ba, înainte de crimă de care se ocupă procesul l-a folosit de trei ori , împotriva Elenei Dinică, lui Nuţi Pais şi a unui chelner. Nuţi Pais este îndemnată, silită să facă prostituţie chiar de Nedelcovici, care o şi internează într’o casă. Apare, deci, interesul pentru bani, caracteristica de materialist înainte de crimă. Nedelcovici, declară martorului Losert, că vrea să dea o lovitură, şi apoi s’o şteargă. Dar Nedelcovici putea avea încredere în Nuţi Pais ? Putea mărturiei crima, femeii pe care o batea, o schinguia, o izgonea ? Ba, chiar în noaptea crimei, înainte de a pleca la comiterea ei, şi-a bătut concubina. Putea să-i încredinţeze asemenea intenţii, el ce trăia în atmosfera aceia în care bănuiala este ridicată la rangul de dogmă ? Nu putea s’o facă. , CÂND AFLĂ NUŢI PAIS DE CRIMA înainte de comitere, Nuţi Pais nu ştia nimic de premeditarea ei. Află totuşi dela Nedelcovici, despre crimă, cu seria aceia de amănunte pe cari i le-a furnizat criminalul. Aceasta s’a petrecut însă la cinci luni după crimă. Intr’una diin declaraţiile sale, Nedelcovici spune că Nuţi nu ştia nimic de intenţia crimei. Gând insă începe criminalul s’o acuze de complicitate ? Când a aflat că ea a fost acela care l-a divulgat la aioliţie. Fusese trădat, aşa că trebuia se răzbune. Complicitatea lui Nuţi? Le a cere să fie evidentă intenţia şi de a zădărnici mersul cercetărilor, or de nicăeri din dosar nu reese aceasta. Eu cer achitarea. Dar, dacă domniile voastre vor aprecia pentru condamnare, socot că acele 11 luni cât a stat în prevenţie au fost deajunsă pedeapsă pentru Nuţi Pais, minoră, care n’a voit decât să facă curăţenie în familia lui Nedelcovici. Să spele o cămaie... . * Maestrul Radovici trece la pledoaria în apărarea lui Raidu Ionescu: Dar, pentru ca astăzi procesul să se termine, se hotărăşte ca şedinţa să înceapă la ora 8,30, când d. Radovici va continua pledoaria. Va urma replica procurorului general, d. Gigi Oprescu și pledoaria maestrului Vadjean. Concertul dat de misiunea militară germană pentru ajutorul de iarnă Faptele comune de arme ale armatelor germane și române în campania din 1941—42 constituesc temelia colaborării camaraderești în munca de pace a celor două popoare. Această prietenie se afirmă din ce în ce mai mult. O manifestare deosebit de elocventă a fost întinsa participare a publicului românesc de toate categoriile la impresionantul concert dat de misiunea militară germană în beneficiul Ajutorului de lamă român şi german. Şeful misiunei militare germane, general-major Hauffe, a adus salutul său cald şi camaraderesc soldaţilor români şi germani. Din partea României erau de faţă reprezentantul Curţii Regale, şi reprezentanţii Cabinetului Conducătorului Statului, ai ministerelor, ai armatei, aviaţiei şi marinei Puterile aliate au fost reprezentate prin ataşaţii militari. Erau de asemenea prezenţi reprezentanţii Legaţiei Germane, ai armatei germane ca şi ai organizaţiei NSDAP- ului pentru străinătate. Grupul etnic german a participat în număr foarte mare la această vibrantă manifestaţiune de prietenie româno-germană. INFORMAŢIUNI • S-a conferit Ordinul „Coroana României” cu spade, în gradul de Mare Cruce, cu panglică de „Virtutea Militară”, Generalului Leutnant de l'homme de Courbiere, pentru bravura şi energia cu care a comandat o mare unitate germano-română pe frontul de la Odessa • Asociaţia surorilor de caritate de război diin România, cu sediul central în str. Dr. Felix 73, invită de urgenţă pe d-nele şi d-rele membre, să se prezinte pentru a li se face comunicări importante în legătură cu activitatea ce trebuie să o desfăşoare. Orele de birou sunt în toate zilele de lucru între orele 4—7 d. a. • Rugăm unităţile militare şi familiile ostaşilor, căzuţi în războiul din răsărit, să nu ne mai trimită bani pentru anunţurile mortuare ale eroilor, ziarul „Curentul“ înţelegând să publice gratuit, şi de acum înainte, astfel de texte, care amintesc jertfa pentru Patrie a bravilor români. • Duminică 1 Martie a. cu orele 10 dimineaţa, va avea loc adunarea generală ordinară a Corpului contabililor autorizaţi şi experţi contabili, secţiunea Ilfov. • D-nii doctori ai spitalelor care au avut internat pe soldatul Fratea Dumitru, dintr’un reg. de Vânători, rănit pe ziua de 12 Iulie 1941 în luptele de la Kanos, sunt rugaţi din inimă să anunţe pe Fratea Petre, în strada Mincu Nr. 13, Ferentari-Bucureşti. In editura „Scrisul Românesc“, Colecţia clasicilor români comentaţi a apărut ediţia II adăugită Dr. Ion Lupaş profesor universitar Cronicari şi istorici români din Transilvania. • Liceul „Gh. Şincai" sărbătorindu-şi patronul astăzi 28 Februarie a. c. orele 9 şi jurn., invită pe această cale pe părinţii, corespondenţii şi binefăcătorii elevilor a lua parte la această serbare, care va avea loc în sala de festivităţi a şcoalei. • Părul de porc, precum şi părul provenit din coamele şi c°zile cailor şi bovinelor, este lăsat liber în comerţ. S-a aplicat d-lui Alexandru Patras, consilier controlor la înalta Curte de Conturi, pedeapsa punerii in disponibilîtate pe data de 1 Februarie 1942, pentru repetate abateri de la disciplina şi îndatoririle sale profesionale. 0 Duminică 1 Martie c., ora 6 p. m., d. dr. D. Paulian va ţine la Ateneul Român conferinţa : „Apariţia vieţii pe pământ“ (cu proecţiuni). Intrarea liberă. • Asociaţia întreprinzătorilor de lucrări publice şi particulare, ţine, mâine Duminică a. c., ora 10, adunare generală anuală cu orice număr de membri fiind a doua convocare la sediul din str. Episcopiei 2. • Asociaţia profesorilor de educaţie fizică ţine şedinţă Duminică 1 Martie a. c., orele 11, în sala de anatomie dela A. N. E. F. 0 Societatea Naturaliştilor din România ţine şedinţă de comunicări Duminică 1 Martie 1942, la ora 11, în amfiteatrul Negreanu dela Facultatea de Ştiinţe. Va vorbi d. prof. N. Cosmovici despre : „Legătura dintre materie şi fenomenele vitale”. A SOSIT UN MARE TRANSPORT DE Păsări tăiate 200 kgr. Deasemeni găsiţi: Brânzeturi — Smântână — Salam de Sibiu — Mezeluri de Piatra Neamţ — Fructe — Marmeladă, etc., etc. Şi SARU la CLUJANA STR. BACANI 5 I l a SIEMENS RADIO Soc. Com. de Electricitate SIEMENS - Schuckert S. A. Bucureşti, Str . A. Rosetti 21/11 — Telefon 102 40 La dureri deCAP si DINŢI MOYOCALH EFECT IMEDIAT Nu atacă inima STOFE FINE LÂNĂ PURĂ ^ ‘8AZ/S7£~i$ COLT Wo/v/s/s mmm Institutul Naţional al Cooperaţiei, vinde Marmeladă preparată din fructe şi zahăr (căpşuni, caise, mere, metanie) dela 10 kgr. în sus, cu preţul de lei 85—130 kgr., calculat pe costul redus al zahărului din anul trecut. Vânzarea se face zilnic din depozitele I. N. C. Bucureşti: Str. Sergent Nuţu nr. 8 (Dealul Spirei, tel. 3.07.69); Str. Inginer Tăcu nr. 28 (Filaret, tel. 3.46.16); Str. Brezoianu nr. 29 (Cooperaţiva „Rânduiala", tel. 3.46.16). La aceste depozite se vinde și bulion in pastă, bine pregătit cu 180 lei kg. ■M 99Chirurgicala (Fostă Fabrica ,,BROEHM“) Popa Tatu 31. Telefon 5.88.93 Secţie speciala CENTURI, CORSETE, BANDAJE BARERE HERNALE si PROTEZE. ro Teatrul TUDOR MUŞATESCU Sala Roxy Lipscani 53 Azi şi mâine matineuri şi seara formidabilul succes Doi sergenţi