Curentul, martie 1942 (Anul 15, nr. 5043-5073)

1942-03-01 / nr. 5043

X t Ori'' S) ÎS Tantzi Cocea Teatrul din Sărindar Teatru! Maria Filotti l/1 și mâine matineu ora 4 in fiecare seară ora 8.30 Extraordinara comedie cu : MARIA FILOTTI, Tantzi Co­cea, Nelly Sterian, Cella Marion, Donna Carozzi, Virginia Stoicescu, Nora Vasilescu, Viorica Georgescu, C. Lungeanu, Iordănescu­ Bruno, Radu Beligan, Chr. Duţulescu, Marcel Enescu, Gh. Mărutză, N. Constantinescu, C. Vârtejeanu, Io­­nescu Al. Râpeanu şi R. Bulfinski. Deg­a: Sică AieHandrescu Jordan­escu Bruno ANUL XV, No. 5043, Duminică 1 Martie 1942C­urentul GRIPA-REUMATISMUL-RACELILE Tratate cu IOD ŞI CAMFOR In urma unor minuţioase şi înde­­lungate cercetări, s’au pus bazele unui nou produs care, fiind compus dintr’un complex organic de Iod şi Camphor, esenţe volatile de menthă gaulteria şi rosmarin, combinate cu alcool amoniacal, are proprietatea de a dizolva grăsimea de pe piele înles­nind pătrunderea in organism a com­ponenților activi, atacând direct cau­za care produce durerea. Acest produs denumit „DOLOR­GEN“ nefiind o simplă fricțiune ba­nală dă rezultate extraordinare în Gripă - Reumatismul - Gută - Sciatică junghiuri cum și în oricare alte du­reri provocate din răceală. „DOLORGEN“ la Farmacii şi Dro­­gherii. Depozit General Laborator ASFAR — Bucureşti, str. Olari Nr. 11. Telefon : 215-90 — 105-77. VIATA POLITICA Mareşalul Antonescu, salvatorul României şi creatorul nouei armate române SOFIA 27 (Rador). — Ziarul „Utro“ din Sofia publică un arti­col cu titlul „Mareşalul Antones­cu salvatorul României şi creato­rul nouei armate române“, înca­drat în pagină la rubrica „marilor şefi militari ai armatelor aliate“, articolul face cunoscută opiniei pu­blice bulgare marea personalitate a Conducătorului României, pre­­zentându-i biografia atât subt ra­port militar cât şi politic. „Comandantul armatelor ger­­mano-române din sectorul sudic al frontului de est, Mareşalul Ion An­tonescu, este nu numai un mare bărbat de stat ci şi un excelent comandant şi strateg pe câmpul de luptă. Subt comanda lui, armate­le germano-române, au înapoiat ţării provinciile robite şi au alun­gat departe hoardele inamice, pur­tând în prezent’ lupte victorioase şi rodnice, în Crimeea, în regiunea Doneţului şi în alte sectoare im­portante ale frontului de răsărit“. In continuare articolul arată străduinţele pe care le-a depus Mareşalul Antonescu pentru a re­organiza armata română, meritele sale pentru organizarea statului român precum şi atitudinea loială în politica externă şi în angaja­mentele faţă de aliaţi. Ziarul publică apoi numeroase amănunte biografice din viaţa plină de lupte a Mareşalului pre­cum şi o seamă de icoane din viaţa lui cotidiană închinată întreagă ne­voilor patriei. Pentru copiii noştri Să pregătim intrarea în viaţă a co­piilor noştri făcându-i să priceapă că au datoria să-şi ajute aproapele.­­Mărţişorul pe care li-l daruim să fie nu numai urarea noastră pentru fericirea lor, ci şi ajutorul efectiv a­­cordat săracilor. Prin Mărţişorul Ajutorului de Iar­nă, prilejuim copiilor noştri să în­tindă o mână mică şi nevinovată, plină de nădejde pentru viitor, co­piilor cari nu au dela cine primi un mărţişor, cari vor primi însă o pâine dela fraţii lor de vârstă şi năzuinţi. Să lămurim copiilor noştri că mi­cul mărţişor pe care-l poartă eu a­­tăta drag în ziua de 1 Martie va adu­ce bucurie unui copil al căror pă­rinţi sânt săraci şi necăjiţi. Să privească încrezători această bucurie. Vizitele M. S. Reginei Mame Elena la căminurile de ucenici şi lucrătoare ale Societăţii „Principesa Maria“ In cursul zilei de ieri, M. S. Re­gina Mamă Elena, însoţită de Prin­cipesa Ghica, a vizitat Căminul de lucrătoare din Str. Visări­on No. 21, ce aparţine Societăţii de binefacere „Principesa Maria“. Majestatea Sa a fost întâmpinată de : d. N. Butculescu, preşedintele Societăţii, d-na Ţiţeica, vice-preşe­­dintă, d-na Maria Maior Şomănescu, directoarea acestui Cămin, d-na Maria Martinescu, d-na Margareta Oromoiu şi d-na Caracaş. Majestatea Sa Regina Mamă s-a in­teresat de modul cum funcţionează acel Cămin şi a vizitat toate încăpe­rile, rămânând plăcut impresionată de ordinea şi curăţenia constatată. VIZITA LA CĂMINUL DE UCENICE DIN STRADA POVERNEI După aceea, M. S. Regina Mamă Elena, a vizitat şi căminul de uce­nice din Str. Povernei, aparţinând aceleiaşi societăţi şi unde se găsesc internate 240 ucenice, refugiate şi or­fane de răsboiu. Căminul acesta se găseşte în pre­zent sub ocrotirea Ministerului Mun­cii şi are secţiuni pentru: croitorie, lingerie, mode, etc., primind şi co­menzi din afară. M. S. Regina Mamă, condusă de d-na Directoare Eugenia Colonel Gheorghiu, de d-na Dumitrescu şi d-ra Stela Niculescu, subdirectoarea atelierelor. S-a apropiat cu nesfârşită bunătate şi căldură de fiecare uceni­că, interesându-se de cele mai mici amănunte din viaţa acestor vlăstare. Trecând, rând pe rând, prin toate secţiunile căminului, Majestatea Sa a împrăştiat nesfârşită voie bună şi căldură maternă. Deasemeni, Majestatea Sa a vizitat cu deosebit interes dormitoarele, bu­cătăria şi sălile de baie, mărturisin­­du-şi mulţumirea pentru cele cons­tatate şi felicitând călduros pe Doam­nele conducătoare ale Căminului şi atelierelor. La plecare, Doamnele prezente au făcuit o caldă manifestaţie Majestăţei Sale. —-—oxoxoxox • xoxoxoxo—— In atenţia românilor evacuaţi din Turtucaia Comisiunea mixtă romăno-bul­­gară pentru schimbul de populaţie, invită pe toţi românii evacuaţi din oraşul Turtu­caia să trimită ime­diat adresele lor actuale la sediul comisiunei, Palatul Camerei Depu­taţilor, Aleea Patriarhală, Bucu­reşti, spre a li se putea face co­municări ce-i interesează -----oxoxoxox •xoxoxoxo----­ Veteranii mulţumesc Conducătorului Statului D. Istrati I. Ion, veteran din răz­boiul independenţii, a trimis d-lui Mareşal I. Antonescu o scrisoare de caldă mulţumire pentru măsura or­­donată de Conducătorul Statului, de a se trimite veteranilor lemne de foc în mod gratuit A sosit un nou mare transport de 1 ^ ■■■» străine din lână pură ^ I I I r* r* la "POSTAVARI­A ACADEMIES“ *** Str. Academiei No. 2­­ Telefon 3.54.02 Propr. N. Căciulescu, Gh. Vlădescu, T. Georgian Şedinţa extraordinară a Consiliului de Patronaj (Continuare din pag. I-a) finul pe care l-a dat Armatei, Servi­ciului Sanitar, şi pentru colaborarea pe care a adus-o Consiliului de Pa­tronaj în această mare răspundere. Celelalte societăţi, pe care nu le citez, ca să nu fac ofensa unei o­­misiuni, dar cărora le îndrept o ega­lă considerare, celelalte societăţi au sprijinit activitatea Consiliului de Patronaj. Trebue însă să mărturiesc că am găsit în Consiliul de Patronaj, în organizarea lui centrală, în activita­tea doamnelor, cari s’au organizat în condiţiuni atât de grele şi atât de repede, în Comitetele pe care le-au format, fie pentru Ajutorul Soldatu­lui, fie pentru îngrijirea Spitatelor şi organizarea Samatoriilor prop­rii, fie pentru Ajutorul de Iarnă, fie pentru toate celelalte opere, fie nu în atelierele de confecţionare a hai­nelor şi opera de asistenţă a copilu­lui şi în sprijinirea căminelor şi can­tinelor. In toate acestea am găsit — vă mărturisesc — pilde de ceea ce poate să înfăptuiască, în ceasuri grele FEMEEA ROMÂN. De aceea, Majestate, adresânidu-Vă un omagiu pentru prezenţa Majes­­tăţii­ Voastre aici şi mulţumind d-nei Mareşal Antonescu, pe care o privesc cum zi de zi îşi macină viaţa, neo­bosită, în această strădanie, vă în­chin în realitate cel mai mare res­pect pe care, în Român, îl adresez femeii române. In ceasurile mari se măsoară pu­terile unui neam prin instituţiile şi afirmările naţionale. Femeea română a probat prin ac­tivitatea dvs. că este la înălţimea ceasurilor mari pe cari le trăim, că jerfa armatei noastre, că lupta noas­tră naţională îşi găseşte azi într’nsa un reazem şi că în lupta pentru drepturile noastre şi afirmarea drep­tăţii noastre găsim in ea aceeaşi chezăşie, aceeaşi siguranţă, aceeaşi îmbărbătare, acelaş sprijin. Consiliului de Patronaj îi mărturi­sesc omagiul meu pentru că a ajutat femeea română să-şi poată dovedi prezenţa în istoria sfântului război şi ceasurilor grele de azi. Din inimă vă doresc ca activitatea anului viitor să fie tot atât de rod­nică. Neamul nostru este la o răspân­tie de vifor. Ani de arât ahil am privit Statul şi Naţiunea ca o­bastracţie, le-am cân­tat în cuvinte, le-am zugăruit în de­clamaţii şi foarte puţin le-am slujit in crezul de viaţă şi voinţa de a le închina toată puterea de faptă drep­turilor şi îndatoririlor Patriei. Doresc Consiliului de Patronaj ca alături de marea misiune de a spri­jini opera naţională de reclădire a Neamului, alături de strădania lui de a întemeia Ţara Regelui Mihai ,spri­jinind pe Mareşalul Antonescu şi Guvernul lui în opera naţională pe care o va înfăptui, să poată să des­chidă porţi noui femeii române de mâine, pentru ca din exemplul jert­fei şi muncii dvs. de azi să poată să găsească, în greutăţile care tre­bue să ţeasă veşnicia noastră, ade­vărata chemare, adevăratul destin al femeii de totdeauna. Cu acest prilej, mulţumindu-Vă Majestate că Aţi ţinut să participaţi la această şedinţă de închinare acti­vităţii trecute, Vă urez. Doamnă Pre­şedintă, să găsiţi totdeauna în pute­rile credinţei dvs. aceiaşi neostenită înfăptuire, iar dvs. Doamnelor, să puteţi să constituiţi totdeauna acelaş mare exemplu şi să daţi Neamului aceeaşi contribuţie, pe care, sunt si­gur, istoria noastră o va reţine la­­plauze­. Cuvântarea d-lui Vice-Preşedinte al Consiliului a fost viu aplaudată de în­treaga asistenţă. D. consilier D. Stancescu din partea Consiliului de Patronaj dă citire ra­portului de activitate în care se arată că deşi în plină fază de organizare şi definire a obiectivelor sale, Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale în de­cursul ultimelor luni şi-a continuat şi accentuat activitatea atât pe planul propagandei pentru acţiunea socială cât şi mai ales pe planul realizărilor din domeniul operelor de interes social. Din prima categorie trebue să se releve toate organizaţiile judeţene şi municipale ale Consiliului de Patro­nat care astăzi îşi au nuclee bine în­chegate în fiecare municipiu şi ca­pitală de judeţ, precum şi cele aproa­pe 4200 comitete locale, împrăştiate pe tot cuprinsul ţării şi care alcătuesc antenele Consiliului de Patronaj până în cele mai îndepărtate centre S’a subliniat apoi în raport succe­sul obţinut în cadrul propagandei na­ţionale la Congresul Internaţional al femeilor, care a avut loc la Berlin, la data de 7—12 Octombrie 1941 de către doamnele reprezentante ale Consiliului de Patronaj, unde prin programul expus Ţara s’a afirmat demn în faţa celor 13 naţiuni euro­pene. După ce s’a arătat activitatea Con­siliului de Patronaj în domeniul pro­pagandei spirituale, s’a făcut expune­rea realizărilor operelor de interes social. In această direcţie activitatea Consiliului de Patronaj trebue urmă­rită în 4 mari sectoare: preocuparea permanentă pentru soldaţii răniţi, in­valizi şi urmaşii lor; grija pentru ti­neretul şcolar şi pre­şcolar; grija pentru tineretul universitar; grija pentru cei umili şi lipsit, pentru bă­trâni şi suferinzi. In raport se precizează amănunţit toate înfăptuirile făcute de Consiliul de Patronat în aceste direcţii, cu toate greutăţile momentului In acest fel s’a verificat odată mai mult spiritul de solidaritate al Nea­mului în faţa clipelor de mari efor­turi cât şi încrederea de care se bu­cură acţiunea condusă de Consiliul de Patronaj. Această încredere va fi şi în viitor un stimulent puternic atât pentru conducerea Consiluilui de Pa­tronaj, cât şi pentru întreaga organi­zaţie administrativă, care a înţeles să însoţească această operă cu devo­tament şi muncă neprecupeţită. In numele Consiliului de Patronaj se aduc vii mulţumiri Majestăţii Sale Reginei Marie Elena şi totodată ex­primarea profundului omagiu, respect, şi mulţumirile cele mai devotate pen­tru înaltul sprijin pe care Majestatea Sa Regina Mamă a binevoit a-l a­­corda Consiliului de Patronaj. Ce­ştia Nuţi din strada Curţile criminale Păiş despre crima inginer Zablowski La secţia I-a a curţilor criminale, a continuat judecarea procesului cri­mei din str. Ing. Zablovski. Curtea a fost alcătuită din d-nii : Benedict Stoenescu, preşedinte, Iosif Muntea­­nu, Ioan Costin, Traian Broşteanu şi D. Bălăcescu, consilieri, procuror ge­neral fiind d. Gigi Oprescu şi grefier d. Ştefan Stănescu. Şedinţa a fost consacrată pledoa­riilor. Au vorbit d-nii: Vlad, pentru Nedelcovici şi Gh. Nedelcu, pentru Nuţi Pais. Maestrul Nedelcu îşi începe ple­doaria spunând: „Rolul lui Nuţi Pais în acest pro­ces a fost şters. Eu sunt cel care i-a dat amploare. Ceea ce interesează în acest pro­ces este raportul dintre ea şi Ne­­delcovici. Acesta vine de la ţară în vârstă de 19 ani, pentru a intra în viaţa căii Griviţa, ce prezenta un triplu aspect : viaţa burghezilor, oa­menilor aşezaţi, cinstiţi, a doua a celor cari petrec în cârciumi şi a treia a celor ce apar la suprafaţă nu­mai în asemenea procese. Primea bani de la Nuţi Pais, care câştiga 2-3 sute lei pe seară. Dar Nedelcovici voia ceva mai mult, aşa că a intervenit pe lângă Elena Din­­că să-i accepte cererile. Refuzat, a dat cu cuţitul. Pentru prima dată. A lovit însă în gol. Ba, înainte de crimă de care se ocupă procesul l-a folosit de trei ori , împotriva Elenei Dinică, lui Nuţi Pais şi a unui chel­ner. Nuţi Pais este îndemnată, silită să facă prostituţie chiar de Nedelcovici, care o şi internează într’o casă. Apare, deci, interesul pentru bani, caracteristica de materialist înainte de crimă. Nedelcovici, declară mar­torului Losert, că vrea să dea o lo­vitură, şi apoi s’o şteargă. Dar Nedelcovici putea avea încre­dere în Nuţi Pais ? Putea mărturiei crima, femeii pe care o batea, o schinguia, o izgonea ? Ba, chiar în noaptea crimei, înainte de a pleca la comiterea ei, şi-a bătut concubina. Putea să-i încredinţeze asemenea intenţii, el ce trăia în atmosfera a­­ceia în care bănuiala este ridicată la rangul de dogmă ? Nu putea s’o facă. , CÂND AFLĂ NUŢI PAIS DE CRIMA înainte de comitere, Nuţi Pais nu ştia nimic de premeditarea ei. Află totuşi dela Nedelcovici, despre cri­mă, cu seria aceia de amănunte pe cari i le-a furnizat criminalul. A­­ceasta s’a petrecut însă la cinci luni după crimă. Intr’una diin declaraţiile sale, Nedelcovici spune că Nuţi nu ştia nimic de intenţia crimei. Gând insă începe criminalul s’o acuze de complicitate ? Când a aflat că ea a fost acela care l-a divulgat la aioli­­ţie. Fusese trădat, aşa că trebuia se răzbune. Complicitatea lui Nuţi? Le a cere să fie evidentă intenţia şi de a zădărnici mersul cercetărilor, or de nicăeri din dosar nu reese aceasta. Eu cer achitarea. Dar, dacă­ dom­niile voastre vor aprecia pentru con­damnare, socot că acele 11 luni cât a stat în prevenţie au fost deajunsă pedeapsă pentru Nuţi Pais, minoră, care n’a voit decât să facă curăţenie în familia lui Nedelcovici. Să spele o cămai­e... . * Maestrul Radovici trece la ple­doaria în apărarea lui Raid­u Ionescu: Dar, pentru ca astăzi procesul să se termine, se hotărăşte ca şedinţa să înceapă la ora 8,30, când d. Radovici va continua pledoaria. Va urma replica procurorului ge­neral, d. Gigi Oprescu și pledoaria maestrului Vadjean. Concertul dat de misiunea militară germană pentru ajutorul de iarnă Faptele comune de arme ale ar­matelor germane și române în campania din 1941—42 constituesc temelia colaborării camaraderești în munca de pace a celor două po­poare. Această prietenie se afirmă din ce în ce mai mult. O manifes­tare deosebit de elocventă a fost întinsa participare a publicului ro­mânesc de toate categoriile la im­presionantul concert dat de misiu­nea militară germană în beneficiul Ajutorului de lamă român şi ger­man. Şeful misiunei militare germane, general-major Hauffe, a adus salu­tul său cald şi camaraderesc sol­daţilor români şi germani. Din partea României erau de faţă reprezentantul Curţii Regale, şi reprezentanţii Cabinetului Con­ducătorului Statului, ai ministere­lor, ai armatei, aviaţiei şi marinei Puterile aliate au fost reprezenta­te prin ataşaţii militari. Erau de asemenea prezenţi reprezentanţii Legaţiei Germane, ai armatei ger­mane ca şi ai organizaţiei NSDAP- ulu­i pentru străinătate. Grupul et­nic german a participat în număr foarte mare la această vibrantă manifestaţiune de prietenie româ­­no-germană. INFORMAŢIUNI • S-a conferit Ordinul „Coroana României” cu spade, în gradul de Mare Cruce, cu panglică de „Virtutea Militară”, Generalului Leutnant de l'homme de Courbiere, pentru bra­vura şi energia cu care a comandat o mare unitate germano-română pe frontul de la Odessa • Asociaţia surorilor de caritate de război diin România, cu sediul central în str. Dr. Felix 73, invită de urgenţă pe d-n­ele şi d-rele membre, să se prezinte pentru a li se face comu­nicări importante în legătură cu acti­vitatea ce trebuie să o desfăşoare. Orele de birou sunt în toate zilele de lucru între orele 4—7 d. a. • Rugăm unităţile mi­­­li­tare şi familiile ostaşi­­lor, căzuţi în războiul din răsărit, să nu ne mai tri­mită bani pentru anun­ţurile mortuare ale eroi­lor, ziarul „Curentul“ în­ţelegând să publice gra­tuit, şi de acum înainte, astfel de texte, care a­­mintesc jertfa pentru Patrie a bravilor români. • Duminică 1 Martie a. cu orele 10 dimineaţa, va avea loc adunarea ge­nerală ordinară a Corpului contabili­lor autorizaţi şi experţi contabili, sec­ţiunea Ilfov. • D-nii doctori ai spitalelor care au avut internat pe soldatul Fratea Du­mitru, dintr’un reg. de Vânători, ră­nit pe ziua de 12 Iulie 1941 în lup­tele de la Kan­os, sunt rugaţi din inimă să anunţe pe Fratea Petre, în strada Mincu Nr. 13, Ferentari-Bu­cur­eşti. In editura „Scrisul Românesc“, Co­lecţia clasicilor români comentaţi a apărut ediţia II adăugită Dr. Ion Lupaş profesor universitar Cronicari şi istorici români din Tran­silvania. • Liceul „Gh. Şincai" sărbătorin­­du-şi patronul astăzi 28 Februarie a. c. orele 9 şi jurn., invită pe această cale pe părinţii, corespondenţii şi bi­nefăcătorii elevilor a lua parte la această serbare, care va avea loc în sala de festivităţi a şcoalei. • Părul de porc, precum şi părul provenit din coamele şi c°zile cailor şi bovinelor, este lăsat liber în co­merţ.­­ S-a aplicat d-lui Alexandru Pa­tras, consilier controlor la înalta Curte de Conturi, pedeapsa punerii in dispo­­­nib­ilîtate pe data de 1 Februarie 1942, pentru repetate abateri de la disciplina şi îndatoririle sale profesionale. 0 Duminică 1 Martie c., ora 6 p. m., d. dr. D. Paulian va ţine la Ate­neul Român conferinţa : „Apariţia vieţii pe pământ“ (cu proecţiuni). In­trarea liberă. • Asociaţia întreprinzătorilor de lu­­crări publice şi particulare, ţine, mâi­­ne Duminică a. c., ora 10, adunare generală anuală cu orice număr de membri fiind a doua convocare la se­diul din str. Episcopiei 2. • Asociaţia profesorilor de educaţie fizică ţine şedinţă Duminică 1 Martie a. c., orele 11, în sala de anatomie dela A. N. E. F. 0­ Societatea Naturaliştilor din Ro­mânia ţine şedinţă de comunicări Du­minică 1 Martie 1942, la ora 11, în amfiteatrul Negreanu dela Facultatea de Ştiinţe. Va vorbi d. prof. N. Cos­­movici despre : „Legătura dintre ma­terie şi fenomenele vitale”. A SOSIT UN MARE TRANSPORT DE Păsări tăiate 200 kgr. Deasemeni găsiţi: Brânzeturi — Smântână — Salam de Sibiu — Me­zeluri de Piatra Neamţ — Fructe — Marmeladă, etc., etc. Şi SARU la CLUJANA STR. BACANI 5 I l a SIEMENS RADIO Soc. Com. de Electricitate SIEMENS - Schuckert S. A. Bucureşti, Str . A. Rosetti 21/11 — Telefon 102 40 La dureri deCAP si DINŢI MOYOCALH EFECT IMEDIAT Nu atacă inima STOFE FINE LÂNĂ PURĂ ^ ‘8AZ/S7£~i$ COLT Wo/v/s/s mmm Institutul Naţional al Coopera­ţiei, vinde Marmeladă preparată din fructe şi zahăr (căpşuni, caise, mere, metanie) dela 10 kgr. în sus, cu preţul de lei 85—130 kgr., calculat pe costul redus al zahărului din anul trecut. Vânzarea se face zilnic din depozitele I. N. C. Bucureşti: Str. Sergent Nuţu nr. 8 (Dealul Spirei, tel. 3.07.69); Str. Inginer Tăcu nr. 28 (Filaret, tel. 3.46.16); Str. Brezoianu nr. 29 (Cooperaţi­va „Rânduiala", tel. 3.46.16). La aceste depozite se vinde și bulion in pastă, bine pregătit cu 180 lei kg. ■M 99Chirurgicala (Fostă Fabrica ,,BROEHM“) Popa Tatu 31.­­ Telefon 5.88.93 Secţie speciala CENTURI, CORSETE, BANDAJE BARERE H­ERN­­­ALE si PROTEZE. ro Teatrul TUDOR MUŞATESCU Sala Roxy Lipscani 53 Azi şi mâine matineuri şi seara formidabilul succes Doi sergenţi

Next