Curentul, aprilie 1942 (Anul 15, nr. 5074-5101)

1942-04-01 / nr. 5074

ANUL XV, No. 5074, Mierourl I April 1« 194« Curentul VIATA POLITICA Pe drumul adevărului, către sufletul românesc Mărturisirile unui „călător pasionat“ Particularităţile corporatismului românesc Comunicarea d-lui prof. I. V. Gruia Închis intre zidurile modestiei lui, poporul român a rămas pentru alţii un necunoscut. I­ar dacă el a refuzat să arate cine este şi ce poate, dintr’un simţ de excesivă pudoare, duşmanii lui au avut grije să-l prezinte prin­­tr'o susţinută acţiune de insinuări şi clevetiri, cu totul altfel decât este In realitate. De aceia, nu e de mirare ca In lupta noastră comună împotriva duşmanilor Europei, aliaţii noştri au avut , prin faptele de arme ale iaşilor români, revelaţia unui popor înzestrat cu mari şi preţioase cali­tăţi. Faptele ostaşilor noştri au arun­cat asupra sufletului necunoscut al poporului român lumina adevărului. L­upta eroică a ostaşilor români a deschis drum luminos către sufletul poporului întreg şi popoarele priete­ne şi aliate au fost îndemnate de a­­ceustă revelaţie să-l cunoască mai de aproape, aşa cum este el in viaţa de toate zilele, la munca lui, cu durerile, cu cedinţa, cu năzuinţele lui. Sunt concludente, în sensul acesta, mărturisirile unui sol al poporului italian care ne-a vizitat de curând ţara. Răspunzând comandantului Ba­talionului de Vânători de Munte din Haţeg, d. ministru Riccardo del Giu­­dice a adus acest mişcător omagiu vitejiei româneşti. ..Dacă românii au fost întotdeauna un popor demn de admiraţie pentru rezistenţa lor latină în aceste părţi ale Europei, înfruntând victorioşi nă­­vălirile barbare şi duşmănii mile­nare, astăzi, şi în acest război, ro­mânii au cucerit admiraţia lumii, do­vedind virtuţi eroice şi cucerind o glorie militară care va intra In le­gendă şi pe care nimeni şi nicicând nu le-o poate contesta”. Venit In România cu o misiune tehnică şi culturală, ilustrul cărturar Italian nu ■­ a simţit străin, căci su­fletul poporului i-a vorbit, pretutin­deni, graiul limpede şi sincer al ace­loraşi simţăminte, al aceloraşi nă­zuinţe latine.......m’aan simţit printre dv., cum a mărturisit d-sa, ca acasă şi m’am convins că înrudirea — re­pet, înrudirea noastră, nu se reszi­mă numai pe auguste tradiţii romii­ne, ci trăeşte adânc şi viu în sufletul nostru de azi, care simte la fel şi nă­zneşte spre aceleaşi idealuri.” Arătând bogata recoltă a impresii­lor culese In această „călătorie pasio­nantă”, d-sa a Încheiat cu următoa­rea declaraţie, prea limpede şi eloc­ventă pentru a mai avea nevoie de vreun comentar : „V’am înţeles frământările, de care mi-au vorbit cele mai Înalte perso­nalităţi ale ţării, reprezentanţii cle­rului, ai armatei, ai şcoalei, dar oamenii cel mai simpli. Voi fi inter­pretul fidel şi pasionat al acestor frământări şi, cu convingerea că nici­odată Dumnezeu nu lasă fără împli­nire atâta credinţă Îndreptăţită, vă aduc omagiul nu numai pentru tre­cutul vostru minunat şi nu numai pentru prezentul eroismului vostru militar dar şi pentru viitorul pe care o veţi Înfăptui, fiindcă aveţi • Înaltă misiune In lume." împărtăşind Intru totul credinţa d-sale In victoria dreptăţii româneşti ţinem să-l asigurăm pe d. ministru Riccardo de­l Giudice că mărturisirile d-sale, pornite dintrio inimă frăţeas­că, ne-au mers la inimă, şi inima noastră românească, tn care sângele latin nu s’a prefăcut niciodată In apă, va păstra poporului Ralian şi solului său cea mai curată dragoste frăţeas­că şi cea mai vie recunoştinţă. In. cidru! eurvulttl du mt «tudinţt! Anulul I de la facultate* de drept din Bucureşti d. prof. Ion V. Grid* a fă­cut o comunicarea publică asupre par­ticularităţilor Corporard­emului Româ­nesc, în faţa unui auditoriu alcătuit din înalţi magistraţi, profesori Univer­sitari, avocaţi şi foarte numeroşi stu­denţi. Definind formule corporativă, d-sa este de părere că problema nu poate fi rezolvată decât în mijlocul realită­ţilor româneşti. D-sa anunţă că va face o cercetare care nu trăeşte numai în prezent ei care pleacă de la valoarea trecutului, pentru a învedera realiză­rile durabile în materie, pentru că te­meiurile sigure ale oricărei realizări constituţionale şi juridice trebue să plece dela esenţa istorică a in­stituţiu­­nilor care devin punctele de orientare sigură. Formula corporativă românească tre­bue să plece dela organizaţia profesio­nală. Organ­iza­ţiunile profesionale au o lungă durată de aşezare în ţările noas­tre. Ele sunt vechi ca oraşele şi in­dustriile. Ele sunt toate chiar premer­gătoare înfiinţărei statelor române. In sectorul muncei şi al producţiunei, ele au apărut cu anumite trăsături , aşe­zate pe o structură erarhică, nesocon­ţin­d ideea de egalitate şi libertate, a­­vând un caracter exclusivist, prin mo­nopolul producţiei şi vânzării produse­lor structura lor era determinată în margini de nepătruns. Exista o autono­mie la început care le punea In afara puterei autorităţilor publice In ceea ce priveşte funcţiunea lor, conducerea şi apărarea intereselor comune, In afară de atribuţiunile cu­ caracter economic şi social. Măsurile luate In această materie In 1776, în 1820, în 1858 şi până la 1902 ; apoi legea din 1902, care menţine ca­racterul şi obligatoriu şi facultativ al organizaţiilor profesionale ; legea din 1912 care menţine confuzia între sin­dicalism şi profesionalism; apoi legea din 1920; cea din 1921, legea din 1924, legea din 1936, şi in sfârşit decretul­­lege din 18 Dec. 1940 închide istoricul normativ al realizărilor juridice în ma­terie. Viaţa profesiunilor materiale şi spi­rituale in ţara noastră s'a desfăşurat pe aceste principii în marginele unui individualism împins până la limita de pe urmă ; supravegherea şi controlul activităţilor profesionale era formală ; acordul între interesele profesionale şi cele generale nu constituia o grije e­­senţială ; participarea grupelor produ­cătoare la conducerea Statului era ne­cunoscută ; răspunderea era formală; ele nu aveau un rol activ în produc­ţie ; coordonarea activităţilor profe­sionale era greoae; disciplina şi onoa­rea profesională era haotică. In realitatea socială, economică şi ju­ridică fenomenul asociaţie apare dez­ordonat printr’o multiplicare fără sens şi fără utilitate a normelor de organi­zare ; prin existenţa asociaţiunilor pro­fesionale de fapt, prin existenţa profe­siunilor fără organizare, printr’un nu­măr fără sfârşit de asociaţiuni profe­sionale cu şi fără rost. Prin urmare trebuie să plecăm de la această realitate românească: organiza­ţia profesională, cu trecutul al şi cu puterea ei de viaţă naturală şi să aşe­zăm formule corporativă pe următoa­rele principii : — Erarhie organici. — Erarhie funcţională. — Erarhie politică — Specialitate profesională. — Răspundere reală. — Autonomie şi solidaritate. — Corporaţie românească, adică pe ramura de producţie nu corporaţia de categorie, care nu găseşte nicio justi­ficare în viaţa politică românească. D-sa dă ample detalii cu privire la aceste principii caracteristice ale unui stat corporativ românesc, insistând în deosebi asupra principiului erarhie­ şi asupra corporaţiei de categorie şi cor­poraţiei profesionale făcând distincţiu­­nile necesare şi statornicind diferen­ţele care există între sistemul italian şi corporatismul românesc in realizare. D-sa arată că nu trebue să se con­funde corporaţiile de categorie care sunt in fond corporaţii orizontale, im­­propriu denumite astfel, ele fiind cor­poraţii profesionale şi fenomenele cor­poraţiei de categorie : secţiuni de cate­gorie, comitete corporative, comitete intercorporative, şi colaborarea între diferite corporaţii, care se desprind ca nişte necesităţi din statornicirea şi activitatea corporaţiuniilor pe ciclul productiv existente în Italia. D. prof. Gruia dă ample precizări şi detalii referindu-se la sistemul exis­tent în Italia şi făcând o largă trimi­­tarre la autorii italieni, în fruntea că­rora în această materie trebue menţio­nat profesorul Guido Zanobini. Italia a plecat în cele 2 faze precor­­porativă şi corporativă, de la corpora­tismul economic, care nici până astăzi nu este desăvârşit, pentru a sfârşi cu corporatismul politic, care incepe dea­­bia în 1939 România începe corporatismul politic şi poate sfârşi cu corporatismul econo­mic.Trebue să ne slujim de experienţa italiană şi să o adaptăm realităţilor româneşti. In domeniul de organizare politică, instrumentul politic este opera unei desemnări automate, cu toate particu­larităţile pur politice, care apar în or­ganizarea şi funcţionarea camerei fas­ciilor şi corporaţiilor. Acolo siguranţa politică o reprezintă mişcarea fascistă. La noi, în actualul stadiu al organizăriii constituţionale , siguranţa o reprezintă Conducerea. De aceia în formula corporativă ro­mânească nu putem să adoptăm o for­mulă pari­tară de reprezentare sau de desemnare a membrilor care vor alcă­tui unităţile corporative superioare sau organismul politic. De aceia, în actua­lul stadiu, această organizare trebue să acord­e o întâetate forţelor spirituale şi morale, pentru că o societate, înainte de a reprezenta o masă de valori materiale, reprezintă o sinteză de valori morale, o comunitate de conştiinţe, un mă­nunchi de forţe spirituale. Trebue să ajungem la înţelesul superior al totali­tăţilor valorilor naţionale prin Condu­cere, care proectează în organizarea statului ideea de ierarhie. Hainim senilei Hor­mane şi comunale Organizarea actuală a serviciilor administraţiilor locale, comune ru­rale oraşe nereşedinţe şi reşedinţe, municipii şi prefecturi de judeţ, pre­zintă mari deosebiri de la un loc la altul chiar pentru unităţile adminis­trative de acelaş gen. Foarte multe din aceste administraţi au uneori ser­vicii prea numeroase sau servicii hi­pertrofiate fie din punct de vedere al atribuţiilor, fie din punctul de vedere al numărului funcţionarilor. Paralele cu această stare de lucruri, se găsesc administraţii locale cărora le lipsesc servicii de mare impor­tanţă sau posedă, la cele pe care le au, un număr absolut insuficient de funcţionari, u­nităţi locale de acelaş fel au organizaţii administrative din cele mai diferite. Cercetătorul tabloului care repre­zintă totalul funcţionarului adminis­traţiilor locale, rămâne surprins când constată că numărul funcţiona­rilor unor judeţe este de 32, 24, 37 pe când al altora 219, 227 sau 236; al u­­nor municipii 153, 166 ial altor mu­nicipii 356, 524 (fără a aminti de Ca­pitală ; al unor oraşe reşedinţe 20, 24, 35, al altor oraşe reşedinţe, cu populaţie nu prea diferită 90, 107, 119 In fine acelaş cercetător va con­stata pe acelaş tablou oraşe nereşe­dinţe cu 6, 7 sau 8 funcţionari în timp ce alte oraşe, de aceiaşi cate­gorie, numără 34, 41 sau 49 de func­ţionari. Vechea plagă a politicianis­mului care a domnit în ţara noastră, nu se putea să nu lase urme şi în această direcţie. Astfel au fost cre­­iate servicii nu în scopul adminis­trării unui domeniu de activitate ci în vederea plasării unor funcţionari. Nici nevoile locale, nici posibilităţile financiare ale comunelor sau judeţe­lor n-au fost determinante în creia­­rea serviciilor. Pornind de la aceste constatări, Mi­nisterul Afacerilor Interne s-a preo­cupat îndeaproape de problema ra­ţionalizării serviciilor judeţene şi co­munale. Aplicarea acestei concepţii noul va duce în primul rând la descongestio­narea judeţelor bogate de surplusul de funcţionari pe care posibilităţile financiare l-au îngăduit fără ca ne­cesităţile serviciilor să-l fi reclamat; în al doilea rând, surplusul de func­ţionari ai municipiilor cari au servi­ciile hipertrofiate, va trece la ora­şele reşedinţe şi mai ales la oraşele nereşedinţe către cari nu s’au în­dreptat cererile de posturi în trecut atât din cauza mijloacelor restrânse ale acestor oraşe de a salariza în condiţiuni bune, cât şi mai ales din cauza posibilităţilor de viaţă mai pu­ţin atrăgătoare decât in marile cen­tre urbane. Numărul total al personalului uti­lizat de judeţe este de 4.630. Prin a­­plicarea reformei, el va fi redus la 4.304 rămânând disponibil un număr de 326 funcţionari. Tot astfel din cei 2.742 funcţionari ai municipiilor vor rămâne pentru serviciile acestor centre, 1.706 func­ţionari, surplusul atingând cifra de 1.036 funcţionari. Reforma sporeşte în schimb numărul funcţionarilor o­­raşelor reşedinţe de la 1.625 la 2.094, adică cu un număr de 469 funcţio­nari iar pe cel al oraşelor nereşe­dinţe de la 1.123 la 2.092 adică cu 969 funcţionari. Era necesară astfel o lege care să acorde Ministerului Afacerilor In­terne puterile trebuitoare traducerii în fapt a reformei amintite mai sus. Această lege a apărut în Monitorul Oficial din 25 Martie 1942. „Cine aruncă o bucată de pâine, micşorează în măsură egală puterea de rezistenţă a frontului in­tern“. Teatrul ALHAMBRA Tel. 5.05.45 Compania de operete N. VLADOIANU M­DF -uri I Aprilie ora 8.30 seara PREMIERA Versiune românească de V. Timuş, Soare Z. Soare şi Puiu Maximilian Distribuţie strălucită - Montare uriaşe Muzici fermecătoare Direcţia de scenă­­ SOARE Z. SOARE Direcţia muzicală­­ MIŞU CONSTANTINESCU Direcţia coreografică i S. SI OM­IN Direcţia tehnică şi decoruri N. ALEXANDRESCU. CARAMALAU MIŞU CONSTANTINESCU Spectacolul are loc în prezenţa şi sub patro­najul d°nei Maria Mareşal Anton­escu, iar beneficiul este destinat în întregime pentru DARUL DE PAŞTE AL OSTAŞILOR. DEMITRIE ONCIUL (1856,1923, Martie 20) Pentru cei cari nu-l recunoaştem ca maestru, ca adevărat îndrumător în cercetarea trecutului, deşi au trecut 19 ani de la moartea lui, noi aproape nu o simţim. Atât de mult am fost covârşiţi de spiritul şi metoda lui. Nu poţi încerca şi azi un singur rând fără să nu-ţi apară de îndată figura, nu aparenţă severă, dar atât de binevoitoare şi doritoare numai de a îndrepta, a dascălului care, în vre­mea uceniciei, ţi s-a părut de neîn­ţeles. „Unde-i documentul, Domnule“, aceasta era întrebarea care răsuna cu înfiorare pentru noi. Şi documente erau şi mai bune şi mai rele, dar cum să le alegi. Şi noi le confundam şi le încurcam de numai cu truda lui le descurcam. Şi la sfârşit lucrul era simplu, dar profesorul nu era lung la vorbă şi fără să te fi încurcat bine nu-ţi da ajutorul de nevoie. îmi amintesc de o şedinţă de se­minar când se lucra la domnia lui Mircea cel Bătrân. Având a alege în­tre spusele documentelor de la 1386 şi până la 1900 despre Mircea, autorul lucrării, tânăr învăţăcel, a luat ca cele mai sigure pe cele din 1900, mo­tivând că fiind cele mai apropiate de noi sunt cele mai bune, mai ales că erau chiar părerile din curs ale lui Onciul. Şi nu l-a lăsat să-şi termine argumentarea întreagă spunând nu­mai atât: „Bine Domnule, eu am fost contemporan cu Mircea“. Şi cam la aceasta se rezumă în cea mai mare parte metoda ştiinţifică a istoriei. έn orice afirmare document contempo­ran, faptului de care e vorba. Când documentele sunt mai multe şi se contrazic ca şi când e unul sin­gur, începea critica documentelor. Acestea le învăţai în seminarul lui Onciul şi numai cu acestea poţi lucra în istorie. Ce păcat că observaţiile lui meto­dice nu şi le-a strâns într-o carte pen­tru public şi mai ales pentru elevii săi. Dar cum era să se gândească la strângerea acestor observaţii orale, când mai toată opera lui istorică zace în reviste şi nu manuscrise? Sănătatea nu i-a îngăduit o muncă mai mare spre a face tot ce ar fi trebuit pentru aceasta. Studiile de bază ca cele despre Teoria lui Roesler“. „Titlul lui Mir­cea cel Bătrân"’se păstrează în Con­vorbiri Literare „Originile Principa­telor Române“ au devenit rarisime. Și e păcat. E mare păcat. A pune în mâna cetitorilor studiile lui Onciul, masivele lui studii, e a deprinde pe cetitor cu o gândire clară, dreaptă, bine condusă, plină de o căldură is­­vorătă din dragostea studiului şi dreptatea cauzei ce apăra. Opera lui Onciul, profesorul care a ilustrat catedra de istoria Românilor de la Universitatea din Bucureşti a­­proape 30 de ani, trebuie să fie re­dată naţiei pe care a servit-o şi ca un mare patriot. Familia păstrează manuscrisele. E greu de înţeles de ce nu a încercat publicarea. După lege datoria îi revine „Academiei Române" al cărui membru şi preşedinte a şi fost, să publice opera, dacă familia nu o face. In ultimul timp profesorul N. Iorga îmi propusese să mă interesez la fa­milie și să propun Academiei apoi p­ublicarea. Voi încerca acum cu gândul că e şi un act patriotic. I. Vlădescu cmiim IE CHITITEI UnsaMătase naturală Ciorapul de lux din iwNm natural*, fi hmm Extra superfin 514 Ciorapul da mătase sufoţre „VOILE“ pentru pretenţiuni *ut 944*@CQr Superfin 507 Cel mai subţire ciorap de mătase pentru­­ASTA Ciorapul pentru fiecare d­­intr­ o execuţie neîntrecută,­­ G I T A Cel mai preţios ciorap de mătase pentru stradă, PRODUSE ALE FABRICEI DE CIORAPI 9(bpecal S­IBIU Prohibirea poştei clandestine în Transnistria In Monitorul Ofical Nr. 76 din 30. ni­a a apărut decretul-lege privitor la măsuri pentru prohibi­rea poştei clandestine în Transnis­tria . Art. 1. — Acei care vor primi in scopul de a transporta şi distribui­, vor transporta sau vor distribui obiecte de corespondenţă, bani sau valori ori colete intrând în mono­polul Statului asupra poştei, desti­nate locuitorilor de dincolo de Nis­tru, sau celor de dincoace de Nis­tru, dacă expediţia se face din Transnistria, vor fi pedepsiţi cu în­chisoare corecţională de la 3 la 5 ani. Cu aceeaşi pedeapsă se pedepsesc instigatorii, complicii şi tăinuitorii la aceleaşi fapte. Corespondenţa, obiectele, pache­tele, banii ori valorile care fac o­­biectul poştei clandestine se vor confisca. Art. 2. — Dacă infractorul este funcţionar public sau militar, pe­deapsa prevăzută de art. 1 se va îndoi. Art. 3. — Cercetarea și judecarea infracțiunilor prevăzute de această lege se va face potrivit regulelor pentru judecarea delictelor fla­grante. Inspecţii inopinate la trei internate de iete din Capitala Din ordinul domnului Mareşal An­­tonescu s-a făcut în ziua de 25 Mar­tie ort., din partea Preşedinţiei Con­siliului de Miniştri, o inspecţie ino­pinată la internatele de fete ale şcoa­­lelor de menaj „Gheorghe şi Maria Filipescu“, „Robescu“ şi „Azilul E­­lena Doamna“ din Capitală. La toate aceste internate s-a con­statat o bună administraţie, curăţenie şi grijă părintească pentru eleve. Masa elevelor a fost găsită satisfă­cătoare. Suspendarea ur­muririi ir judecătorești privitor la evacuarea imobilelor Închiriate Întreprinderilor industriale In Monitorul Oficial Nr. 30 din 30. IlI-a a apărut decretul-lege pri­vitor la suspendarea executării ho­­tărîrilor judecătorești ordonând e­­vacuarea clădirilor închiriate în­treprinderilor industriale care fi­gurează în planul de mobilizare. Art. 1. — Instanțele judecătorești vor putea suspenda executarea ho­­tărîrilor prin care se desființează un contract de închiriere pentru călcarea unei clauze contractuale şi se ordonă evacuarea clădirilor închiriate, dacă acestea servesc drept ateliere și dacă întreprinde­rea industrială figurează în planul de mobilizare industrială întocmit de Marele Stat Major. Suspendarea executării nu este admisibilă dacă evacuarea s’a or­donat pentru neplata la termen a chiriei. Suspendarea executării se va ad­mite numai dacă chiriaşul va de­pune cauțiunea fixată de instanța judecătorească, îndestulătoare pen­tru a acoperi pagubele ce ar re­zulta din neînplinirea clauzei care a dus la desfiinţarea contractului. Art. 2. — Judecata va urma cu citarea părților, în Camera de con­siliu, de urgență și cu precădere. Hotărârea ordonând suspendarea este executorie provizoriu. Art. 3. — Suspendarea ordonată încetează de plin drept la data fi­xată pentru trecerea armatei pe picior de pace. — xoxoxoxo t xoxoxoxe—­Audiente la d. Mihai 9 Antonescu In ziua de 30 Martie a. c. d. Mi­hai Antonescu a primit în audienţă pe domnii: Manfred baron von Kil­­linger, Ministrul Germaniei la Bu­cureşti, Ministru Karl Clodius, Ger­hard Stelzer, Consilier al Legaţiu­­nei Germaniei din Bucureşti. -----oxoxoxox • oxoxoxox—— din lume prin T. F. F. din lumea prin T. F. F. TOKIO, 30 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei ŞTEFANI transmite : Legătura cea mai lungă din lume prin telegrafie fără fir va fi stabilită în cursul lunei viitoare între Tokio şi Buenos Aires pe o distanţă de 18.365 kilometri. ­ IjE de CAP ’.­.•‘v't.tri’: întrebuința N0V0C £’~*CT Nu C. E. C. Casa Naţională de Economii şi Cecuri poştale deschide la 1 Aprilie 1942 Sucursala C.E.C. Cernăuţi pentru toate operaţiunile de economii şi cecuri Sucursala va ţine conturile libretelor de economii şi conturile de cecuri ale titlurilor din judeţele­­ Cernăuţi, Botoşani, Dorohoi, Hot­in, Rădăuţi, Suceava, Câmpulung şi Sto­ro­ji­neţ. Titularii de conturi din aceste judeţe, vor trimite, începând dela 1 Aprilie 1942, toată corespondenţa către C. E. C. (inclusiv cecurile emise) la C. E. C. Cernăuţi. LĂMURIRI FISCALE GRATUITE DA GAZETA COMERŢULUI Str. General Berthelot Nr. 39, Bucureşti TUTUROR CETITORILOR ŞI ABONAŢILOR MAI Guturaiul va dura câteva ore GUTURAIUL fiind luat drept o a­­fecţiune banală, i se atribue in gene­ral foarte puţină importanţă. Toate metodele întrebuinţate până acum (vaselină boricată, gomenolată, uleiuri, aromate, pulverizări, etc. n’au putut învinge această maladie care de multe ori produce complicaţiuni (otite, simulte, Vonobite, etc.). Le RENIOL*” cachete - ÎHt189nse pe cale bucală (gură), opreşte curgerea nasului în mai puţin de una oră după primul cachet, iar după aî doilea şi al treilea luate în interval de 3—1 ore, guturaiul este vindecat. La Farmacii și Drogu­r­i. Depozit general : Laboratorul „ASFAR GU. Stoicescu, Telefon 1.05.77 — 2.15.90.

Next