Curentul, aprilie 1942 (Anul 15, nr. 5074-5101)
1942-04-01 / nr. 5074
ANUL XV, No. 5074, Mierourl I April 1« 194« Curentul VIATA POLITICA Pe drumul adevărului, către sufletul românesc Mărturisirile unui „călător pasionat“ Particularităţile corporatismului românesc Comunicarea d-lui prof. I. V. Gruia Închis intre zidurile modestiei lui, poporul român a rămas pentru alţii un necunoscut. Iar dacă el a refuzat să arate cine este şi ce poate, dintr’un simţ de excesivă pudoare, duşmanii lui au avut grije să-l prezinte printr'o susţinută acţiune de insinuări şi clevetiri, cu totul altfel decât este In realitate. De aceia, nu e de mirare ca In lupta noastră comună împotriva duşmanilor Europei, aliaţii noştri au avut , prin faptele de arme ale iaşilor români, revelaţia unui popor înzestrat cu mari şi preţioase calităţi. Faptele ostaşilor noştri au aruncat asupra sufletului necunoscut al poporului român lumina adevărului. Lupta eroică a ostaşilor români a deschis drum luminos către sufletul poporului întreg şi popoarele prietene şi aliate au fost îndemnate de aceustă revelaţie să-l cunoască mai de aproape, aşa cum este el in viaţa de toate zilele, la munca lui, cu durerile, cu cedinţa, cu năzuinţele lui. Sunt concludente, în sensul acesta, mărturisirile unui sol al poporului italian care ne-a vizitat de curând ţara. Răspunzând comandantului Batalionului de Vânători de Munte din Haţeg, d. ministru Riccardo del Giudice a adus acest mişcător omagiu vitejiei româneşti. ..Dacă românii au fost întotdeauna un popor demn de admiraţie pentru rezistenţa lor latină în aceste părţi ale Europei, înfruntând victorioşi năvălirile barbare şi duşmănii milenare, astăzi, şi în acest război, românii au cucerit admiraţia lumii, dovedind virtuţi eroice şi cucerind o glorie militară care va intra In legendă şi pe care nimeni şi nicicând nu le-o poate contesta”. Venit In România cu o misiune tehnică şi culturală, ilustrul cărturar Italian nu ■ a simţit străin, căci sufletul poporului i-a vorbit, pretutindeni, graiul limpede şi sincer al aceloraşi simţăminte, al aceloraşi năzuinţe latine.......m’aan simţit printre dv., cum a mărturisit d-sa, ca acasă şi m’am convins că înrudirea — repet, înrudirea noastră, nu se reszimă numai pe auguste tradiţii romiine, ci trăeşte adânc şi viu în sufletul nostru de azi, care simte la fel şi năzneşte spre aceleaşi idealuri.” Arătând bogata recoltă a impresiilor culese In această „călătorie pasionantă”, d-sa a Încheiat cu următoarea declaraţie, prea limpede şi elocventă pentru a mai avea nevoie de vreun comentar : „V’am înţeles frământările, de care mi-au vorbit cele mai Înalte personalităţi ale ţării, reprezentanţii clerului, ai armatei, ai şcoalei, dar oamenii cel mai simpli. Voi fi interpretul fidel şi pasionat al acestor frământări şi, cu convingerea că niciodată Dumnezeu nu lasă fără împlinire atâta credinţă Îndreptăţită, vă aduc omagiul nu numai pentru trecutul vostru minunat şi nu numai pentru prezentul eroismului vostru militar dar şi pentru viitorul pe care o veţi Înfăptui, fiindcă aveţi • Înaltă misiune In lume." împărtăşind Intru totul credinţa d-sale In victoria dreptăţii româneşti ţinem să-l asigurăm pe d. ministru Riccardo del Giudice că mărturisirile d-sale, pornite dintrio inimă frăţească, ne-au mers la inimă, şi inima noastră românească, tn care sângele latin nu s’a prefăcut niciodată In apă, va păstra poporului Ralian şi solului său cea mai curată dragoste frăţească şi cea mai vie recunoştinţă. In. cidru! eurvulttl du mt «tudinţt! Anulul I de la facultate* de drept din Bucureşti d. prof. Ion V. Grid* a făcut o comunicarea publică asupre particularităţilor Corporardemului Românesc, în faţa unui auditoriu alcătuit din înalţi magistraţi, profesori Universitari, avocaţi şi foarte numeroşi studenţi. Definind formule corporativă, d-sa este de părere că problema nu poate fi rezolvată decât în mijlocul realităţilor româneşti. D-sa anunţă că va face o cercetare care nu trăeşte numai în prezent ei care pleacă de la valoarea trecutului, pentru a învedera realizările durabile în materie, pentru că temeiurile sigure ale oricărei realizări constituţionale şi juridice trebue să plece dela esenţa istorică a instituţiunilor care devin punctele de orientare sigură. Formula corporativă românească trebue să plece dela organizaţia profesională. Organizaţiunile profesionale au o lungă durată de aşezare în ţările noastre. Ele sunt vechi ca oraşele şi industriile. Ele sunt toate chiar premergătoare înfiinţărei statelor române. In sectorul muncei şi al producţiunei, ele au apărut cu anumite trăsături , aşezate pe o structură erarhică, nesoconţind ideea de egalitate şi libertate, având un caracter exclusivist, prin monopolul producţiei şi vânzării produselor structura lor era determinată în margini de nepătruns. Exista o autonomie la început care le punea In afara puterei autorităţilor publice In ceea ce priveşte funcţiunea lor, conducerea şi apărarea intereselor comune, In afară de atribuţiunile cu caracter economic şi social. Măsurile luate In această materie In 1776, în 1820, în 1858 şi până la 1902 ; apoi legea din 1902, care menţine caracterul şi obligatoriu şi facultativ al organizaţiilor profesionale ; legea din 1912 care menţine confuzia între sindicalism şi profesionalism; apoi legea din 1920; cea din 1921, legea din 1924, legea din 1936, şi in sfârşit decretullege din 18 Dec. 1940 închide istoricul normativ al realizărilor juridice în materie. Viaţa profesiunilor materiale şi spirituale in ţara noastră s'a desfăşurat pe aceste principii în marginele unui individualism împins până la limita de pe urmă ; supravegherea şi controlul activităţilor profesionale era formală ; acordul între interesele profesionale şi cele generale nu constituia o grije esenţială ; participarea grupelor producătoare la conducerea Statului era necunoscută ; răspunderea era formală; ele nu aveau un rol activ în producţie ; coordonarea activităţilor profesionale era greoae; disciplina şi onoarea profesională era haotică. In realitatea socială, economică şi juridică fenomenul asociaţie apare dezordonat printr’o multiplicare fără sens şi fără utilitate a normelor de organizare ; prin existenţa asociaţiunilor profesionale de fapt, prin existenţa profesiunilor fără organizare, printr’un număr fără sfârşit de asociaţiuni profesionale cu şi fără rost. Prin urmare trebuie să plecăm de la această realitate românească: organizaţia profesională, cu trecutul al şi cu puterea ei de viaţă naturală şi să aşezăm formule corporativă pe următoarele principii : — Erarhie organici. — Erarhie funcţională. — Erarhie politică — Specialitate profesională. — Răspundere reală. — Autonomie şi solidaritate. — Corporaţie românească, adică pe ramura de producţie nu corporaţia de categorie, care nu găseşte nicio justificare în viaţa politică românească. D-sa dă ample detalii cu privire la aceste principii caracteristice ale unui stat corporativ românesc, insistând în deosebi asupra principiului erarhie şi asupra corporaţiei de categorie şi corporaţiei profesionale făcând distincţiunile necesare şi statornicind diferenţele care există între sistemul italian şi corporatismul românesc in realizare. D-sa arată că nu trebue să se confunde corporaţiile de categorie care sunt in fond corporaţii orizontale, impropriu denumite astfel, ele fiind corporaţii profesionale şi fenomenele corporaţiei de categorie : secţiuni de categorie, comitete corporative, comitete intercorporative, şi colaborarea între diferite corporaţii, care se desprind ca nişte necesităţi din statornicirea şi activitatea corporaţiuniilor pe ciclul productiv existente în Italia. D. prof. Gruia dă ample precizări şi detalii referindu-se la sistemul existent în Italia şi făcând o largă trimitarre la autorii italieni, în fruntea cărora în această materie trebue menţionat profesorul Guido Zanobini. Italia a plecat în cele 2 faze precorporativă şi corporativă, de la corporatismul economic, care nici până astăzi nu este desăvârşit, pentru a sfârşi cu corporatismul politic, care incepe deabia în 1939 România începe corporatismul politic şi poate sfârşi cu corporatismul economic.Trebue să ne slujim de experienţa italiană şi să o adaptăm realităţilor româneşti. In domeniul de organizare politică, instrumentul politic este opera unei desemnări automate, cu toate particularităţile pur politice, care apar în organizarea şi funcţionarea camerei fasciilor şi corporaţiilor. Acolo siguranţa politică o reprezintă mişcarea fascistă. La noi, în actualul stadiu al organizăriii constituţionale , siguranţa o reprezintă Conducerea. De aceia în formula corporativă românească nu putem să adoptăm o formulă paritară de reprezentare sau de desemnare a membrilor care vor alcătui unităţile corporative superioare sau organismul politic. De aceia, în actualul stadiu, această organizare trebue să acorde o întâetate forţelor spirituale şi morale, pentru că o societate, înainte de a reprezenta o masă de valori materiale, reprezintă o sinteză de valori morale, o comunitate de conştiinţe, un mănunchi de forţe spirituale. Trebue să ajungem la înţelesul superior al totalităţilor valorilor naţionale prin Conducere, care proectează în organizarea statului ideea de ierarhie. Hainim senilei Hormane şi comunale Organizarea actuală a serviciilor administraţiilor locale, comune rurale oraşe nereşedinţe şi reşedinţe, municipii şi prefecturi de judeţ, prezintă mari deosebiri de la un loc la altul chiar pentru unităţile administrative de acelaş gen. Foarte multe din aceste administraţi au uneori servicii prea numeroase sau servicii hipertrofiate fie din punct de vedere al atribuţiilor, fie din punctul de vedere al numărului funcţionarilor. Paralele cu această stare de lucruri, se găsesc administraţii locale cărora le lipsesc servicii de mare importanţă sau posedă, la cele pe care le au, un număr absolut insuficient de funcţionari, unităţi locale de acelaş fel au organizaţii administrative din cele mai diferite. Cercetătorul tabloului care reprezintă totalul funcţionarului administraţiilor locale, rămâne surprins când constată că numărul funcţionarilor unor judeţe este de 32, 24, 37 pe când al altora 219, 227 sau 236; al unor municipii 153, 166 ial altor municipii 356, 524 (fără a aminti de Capitală ; al unor oraşe reşedinţe 20, 24, 35, al altor oraşe reşedinţe, cu populaţie nu prea diferită 90, 107, 119 In fine acelaş cercetător va constata pe acelaş tablou oraşe nereşedinţe cu 6, 7 sau 8 funcţionari în timp ce alte oraşe, de aceiaşi categorie, numără 34, 41 sau 49 de funcţionari. Vechea plagă a politicianismului care a domnit în ţara noastră, nu se putea să nu lase urme şi în această direcţie. Astfel au fost creiate servicii nu în scopul administrării unui domeniu de activitate ci în vederea plasării unor funcţionari. Nici nevoile locale, nici posibilităţile financiare ale comunelor sau judeţelor n-au fost determinante în creiarea serviciilor. Pornind de la aceste constatări, Ministerul Afacerilor Interne s-a preocupat îndeaproape de problema raţionalizării serviciilor judeţene şi comunale. Aplicarea acestei concepţii noul va duce în primul rând la descongestionarea judeţelor bogate de surplusul de funcţionari pe care posibilităţile financiare l-au îngăduit fără ca necesităţile serviciilor să-l fi reclamat; în al doilea rând, surplusul de funcţionari ai municipiilor cari au serviciile hipertrofiate, va trece la oraşele reşedinţe şi mai ales la oraşele nereşedinţe către cari nu s’au îndreptat cererile de posturi în trecut atât din cauza mijloacelor restrânse ale acestor oraşe de a salariza în condiţiuni bune, cât şi mai ales din cauza posibilităţilor de viaţă mai puţin atrăgătoare decât in marile centre urbane. Numărul total al personalului utilizat de judeţe este de 4.630. Prin aplicarea reformei, el va fi redus la 4.304 rămânând disponibil un număr de 326 funcţionari. Tot astfel din cei 2.742 funcţionari ai municipiilor vor rămâne pentru serviciile acestor centre, 1.706 funcţionari, surplusul atingând cifra de 1.036 funcţionari. Reforma sporeşte în schimb numărul funcţionarilor oraşelor reşedinţe de la 1.625 la 2.094, adică cu un număr de 469 funcţionari iar pe cel al oraşelor nereşedinţe de la 1.123 la 2.092 adică cu 969 funcţionari. Era necesară astfel o lege care să acorde Ministerului Afacerilor Interne puterile trebuitoare traducerii în fapt a reformei amintite mai sus. Această lege a apărut în Monitorul Oficial din 25 Martie 1942. „Cine aruncă o bucată de pâine, micşorează în măsură egală puterea de rezistenţă a frontului intern“. Teatrul ALHAMBRA Tel. 5.05.45 Compania de operete N. VLADOIANU MDF -uri I Aprilie ora 8.30 seara PREMIERA Versiune românească de V. Timuş, Soare Z. Soare şi Puiu Maximilian Distribuţie strălucită - Montare uriaşe Muzici fermecătoare Direcţia de scenă SOARE Z. SOARE Direcţia muzicală MIŞU CONSTANTINESCU Direcţia coreografică i S. SI OMIN Direcţia tehnică şi decoruri N. ALEXANDRESCU. CARAMALAU MIŞU CONSTANTINESCU Spectacolul are loc în prezenţa şi sub patronajul d°nei Maria Mareşal Antonescu, iar beneficiul este destinat în întregime pentru DARUL DE PAŞTE AL OSTAŞILOR. DEMITRIE ONCIUL (1856,1923, Martie 20) Pentru cei cari nu-l recunoaştem ca maestru, ca adevărat îndrumător în cercetarea trecutului, deşi au trecut 19 ani de la moartea lui, noi aproape nu o simţim. Atât de mult am fost covârşiţi de spiritul şi metoda lui. Nu poţi încerca şi azi un singur rând fără să nu-ţi apară de îndată figura, nu aparenţă severă, dar atât de binevoitoare şi doritoare numai de a îndrepta, a dascălului care, în vremea uceniciei, ţi s-a părut de neînţeles. „Unde-i documentul, Domnule“, aceasta era întrebarea care răsuna cu înfiorare pentru noi. Şi documente erau şi mai bune şi mai rele, dar cum să le alegi. Şi noi le confundam şi le încurcam de numai cu truda lui le descurcam. Şi la sfârşit lucrul era simplu, dar profesorul nu era lung la vorbă şi fără să te fi încurcat bine nu-ţi da ajutorul de nevoie. îmi amintesc de o şedinţă de seminar când se lucra la domnia lui Mircea cel Bătrân. Având a alege între spusele documentelor de la 1386 şi până la 1900 despre Mircea, autorul lucrării, tânăr învăţăcel, a luat ca cele mai sigure pe cele din 1900, motivând că fiind cele mai apropiate de noi sunt cele mai bune, mai ales că erau chiar părerile din curs ale lui Onciul. Şi nu l-a lăsat să-şi termine argumentarea întreagă spunând numai atât: „Bine Domnule, eu am fost contemporan cu Mircea“. Şi cam la aceasta se rezumă în cea mai mare parte metoda ştiinţifică a istoriei. În orice afirmare document contemporan, faptului de care e vorba. Când documentele sunt mai multe şi se contrazic ca şi când e unul singur, începea critica documentelor. Acestea le învăţai în seminarul lui Onciul şi numai cu acestea poţi lucra în istorie. Ce păcat că observaţiile lui metodice nu şi le-a strâns într-o carte pentru public şi mai ales pentru elevii săi. Dar cum era să se gândească la strângerea acestor observaţii orale, când mai toată opera lui istorică zace în reviste şi nu manuscrise? Sănătatea nu i-a îngăduit o muncă mai mare spre a face tot ce ar fi trebuit pentru aceasta. Studiile de bază ca cele despre Teoria lui Roesler“. „Titlul lui Mircea cel Bătrân"’se păstrează în Convorbiri Literare „Originile Principatelor Române“ au devenit rarisime. Și e păcat. E mare păcat. A pune în mâna cetitorilor studiile lui Onciul, masivele lui studii, e a deprinde pe cetitor cu o gândire clară, dreaptă, bine condusă, plină de o căldură isvorătă din dragostea studiului şi dreptatea cauzei ce apăra. Opera lui Onciul, profesorul care a ilustrat catedra de istoria Românilor de la Universitatea din Bucureşti aproape 30 de ani, trebuie să fie redată naţiei pe care a servit-o şi ca un mare patriot. Familia păstrează manuscrisele. E greu de înţeles de ce nu a încercat publicarea. După lege datoria îi revine „Academiei Române" al cărui membru şi preşedinte a şi fost, să publice opera, dacă familia nu o face. In ultimul timp profesorul N. Iorga îmi propusese să mă interesez la familie și să propun Academiei apoi publicarea. Voi încerca acum cu gândul că e şi un act patriotic. I. Vlădescu cmiim IE CHITITEI UnsaMătase naturală Ciorapul de lux din iwNm natural*, fi hmm Extra superfin 514 Ciorapul da mătase sufoţre „VOILE“ pentru pretenţiuni *ut 944*@CQr Superfin 507 Cel mai subţire ciorap de mătase pentruASTA Ciorapul pentru fiecare dintr o execuţie neîntrecută, G I T A Cel mai preţios ciorap de mătase pentru stradă, PRODUSE ALE FABRICEI DE CIORAPI 9(bpecal SIBIU Prohibirea poştei clandestine în Transnistria In Monitorul Ofical Nr. 76 din 30. nia a apărut decretul-lege privitor la măsuri pentru prohibirea poştei clandestine în Transnistria . Art. 1. — Acei care vor primi in scopul de a transporta şi distribui, vor transporta sau vor distribui obiecte de corespondenţă, bani sau valori ori colete intrând în monopolul Statului asupra poştei, destinate locuitorilor de dincolo de Nistru, sau celor de dincoace de Nistru, dacă expediţia se face din Transnistria, vor fi pedepsiţi cu închisoare corecţională de la 3 la 5 ani. Cu aceeaşi pedeapsă se pedepsesc instigatorii, complicii şi tăinuitorii la aceleaşi fapte. Corespondenţa, obiectele, pachetele, banii ori valorile care fac obiectul poştei clandestine se vor confisca. Art. 2. — Dacă infractorul este funcţionar public sau militar, pedeapsa prevăzută de art. 1 se va îndoi. Art. 3. — Cercetarea și judecarea infracțiunilor prevăzute de această lege se va face potrivit regulelor pentru judecarea delictelor flagrante. Inspecţii inopinate la trei internate de iete din Capitala Din ordinul domnului Mareşal Antonescu s-a făcut în ziua de 25 Martie ort., din partea Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, o inspecţie inopinată la internatele de fete ale şcoalelor de menaj „Gheorghe şi Maria Filipescu“, „Robescu“ şi „Azilul Elena Doamna“ din Capitală. La toate aceste internate s-a constatat o bună administraţie, curăţenie şi grijă părintească pentru eleve. Masa elevelor a fost găsită satisfăcătoare. Suspendarea urmuririi ir judecătorești privitor la evacuarea imobilelor Închiriate Întreprinderilor industriale In Monitorul Oficial Nr. 30 din 30. IlI-a a apărut decretul-lege privitor la suspendarea executării hotărîrilor judecătorești ordonând evacuarea clădirilor închiriate întreprinderilor industriale care figurează în planul de mobilizare. Art. 1. — Instanțele judecătorești vor putea suspenda executarea hotărîrilor prin care se desființează un contract de închiriere pentru călcarea unei clauze contractuale şi se ordonă evacuarea clădirilor închiriate, dacă acestea servesc drept ateliere și dacă întreprinderea industrială figurează în planul de mobilizare industrială întocmit de Marele Stat Major. Suspendarea executării nu este admisibilă dacă evacuarea s’a ordonat pentru neplata la termen a chiriei. Suspendarea executării se va admite numai dacă chiriaşul va depune cauțiunea fixată de instanța judecătorească, îndestulătoare pentru a acoperi pagubele ce ar rezulta din neînplinirea clauzei care a dus la desfiinţarea contractului. Art. 2. — Judecata va urma cu citarea părților, în Camera de consiliu, de urgență și cu precădere. Hotărârea ordonând suspendarea este executorie provizoriu. Art. 3. — Suspendarea ordonată încetează de plin drept la data fixată pentru trecerea armatei pe picior de pace. — xoxoxoxo t xoxoxoxe—Audiente la d. Mihai 9 Antonescu In ziua de 30 Martie a. c. d. Mihai Antonescu a primit în audienţă pe domnii: Manfred baron von Killinger, Ministrul Germaniei la Bucureşti, Ministru Karl Clodius, Gerhard Stelzer, Consilier al Legaţiunei Germaniei din Bucureşti. -----oxoxoxox • oxoxoxox—— din lume prin T. F. F. din lumea prin T. F. F. TOKIO, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei ŞTEFANI transmite : Legătura cea mai lungă din lume prin telegrafie fără fir va fi stabilită în cursul lunei viitoare între Tokio şi Buenos Aires pe o distanţă de 18.365 kilometri. IjE de CAP ’..•‘v't.tri’: întrebuința N0V0C £’~*CT Nu C. E. C. Casa Naţională de Economii şi Cecuri poştale deschide la 1 Aprilie 1942 Sucursala C.E.C. Cernăuţi pentru toate operaţiunile de economii şi cecuri Sucursala va ţine conturile libretelor de economii şi conturile de cecuri ale titlurilor din judeţele Cernăuţi, Botoşani, Dorohoi, Hotin, Rădăuţi, Suceava, Câmpulung şi Storojineţ. Titularii de conturi din aceste judeţe, vor trimite, începând dela 1 Aprilie 1942, toată corespondenţa către C. E. C. (inclusiv cecurile emise) la C. E. C. Cernăuţi. LĂMURIRI FISCALE GRATUITE DA GAZETA COMERŢULUI Str. General Berthelot Nr. 39, Bucureşti TUTUROR CETITORILOR ŞI ABONAŢILOR MAI Guturaiul va dura câteva ore GUTURAIUL fiind luat drept o afecţiune banală, i se atribue in general foarte puţină importanţă. Toate metodele întrebuinţate până acum (vaselină boricată, gomenolată, uleiuri, aromate, pulverizări, etc. n’au putut învinge această maladie care de multe ori produce complicaţiuni (otite, simulte, Vonobite, etc.). Le RENIOL*” cachete - ÎHt189nse pe cale bucală (gură), opreşte curgerea nasului în mai puţin de una oră după primul cachet, iar după aî doilea şi al treilea luate în interval de 3—1 ore, guturaiul este vindecat. La Farmacii și Droguri. Depozit general : Laboratorul „ASFAR GU. Stoicescu, Telefon 1.05.77 — 2.15.90.