Curentul, decembrie 1942-ianuarie 1943 (Anul 15, nr. 5315-5351)

1942-12-01 / nr. 5315

ANW XV, No. 53 IS, Marți I Decembrie 1343 Curentul Ifi AT­A POLITICA România luptătoare, o minune KOELNISCHE ZEITUNG publică tm articol intitulat: „Revedere cu România”, sulb semnătura, d-lui F. E. Gruber, In care spune Intre al­tele : Cine a cunoscut România înainte ţi o revede astăzi, după ani, este surprins de schimbarea care s’a pro­dus în această ţară. Noua gară de graniţă la Curtici, care este o clă­­dire frumoasă, poate fi luată în sen­sul acesta drept simbol. Şi locurile şi oamenii s’au schim­bat. Oamenii au crescut odată cu evoluţia ţării. Poporul a devenit alt­fel. Dar problema cea mai esenţială a României este aceea a realizărilor ei militare. Presa democrată liberală nu a vorbit niciodată de poporul ro­mân aşa cum este el în realitate. Românii erau poporul acela brav şi modest de ţărani, care răspundeau ori de câte ori diriguitorii lui fă­ceau apel la el. In tipsul faţadei de­mocrate a statului de partide, po­porul dispărea. Românul pierduse încrederea în Conducerea lui politică depe atunci şi întâmplările ultimilor zece ani au fost marcate de dorul de a avea un conducător, până când acesta s’a ivit în persoana Mareşalului An­tones­cu, acea personalitate de conducător care a deslănţuit forţele poporului său ce stătuseră ani de zile neîntrebuinţate. Cine cunoaşte România de azi în comparare cu cea de ieri, ajunge la Concluzia că conducerea autoritară de Stat constitue premiza redresării ro­mânului, care nu se simţea bine în plasa statului de partide, România democrată nu ar fi­ fost niciodată în stare să ducă acest răz­boi împotriva Rusiei sovietice. Astăzi totul s-a schimbat în bine. Rezultatul acestei Schimbări interne este o naţiune în­ţeleaptă, care a ajuns să-şi dea sea­ma de valoarea sa. România, care luptă în răsărit a­­­tât de vitejeşte, este adesea denu­mită „o minime”. Dar soldatul român a dovedit vitejie şi în războiul tre­cut. Soldatul român este atât de bun luptător poate şi pentru motivul că este român şi numai român. El nu este oltean, muntean, moldovean, etc. Coeziunea poporului român a gă­sit în biserica ortodoxă, care este bi­serica de stat naţională, un teren rodnic. Şi aşa cum nu există deosebiri de religie în România, tot aşa mei dia­lectele nu constitue un element ho­­tărîtor pentru ţinuta poporului ro­mân. La aceasta se adaugă şi faptul că ţăranii, chiar şi cei mai simpli, stăpânesc perfect limba lor maternă. Faptul că românul este inteligent, deschis şi spiritual, nu a fost nicio­dată contestat, precum nu a­­fost contestat nici talentul său pentru limbile străine. Cu arta este în strânsă legătură. Găsim artă populară în fiecare sat: femei cu lucrul în mână, ceramica, încrustarea în lemn şi dragostea ge­nerală de muzică. Românismul, care se afirmă atât de vitejeşte la Stalingrad, îşi găseşte în această artă o deplină explicare. Europa va trebui să se ocupe oda­tâ serios de aceste realizări, pentru a face dreptate unui popor care tră­­eşte la marginea continentului şi care, afirmându-se contra Asiei, în­deplineşte aci o misiune europeană. Astfel revederea cu România a fost mai mult decât o cunoaştere a rea­lităţii şi a noului stil de viaţă ro­mânească. Acest suflu al românismu­lui nu este desigur invenţia oameni­lor de stat. El a trăit totdeauna în poporul românesc, ca de exemplu în Ion Brătianu care a oferit Coroana ţării unui prinţ german, viitorul Rege Carol I, — spune în incheere KOELNISC­HE ZEITUNG Stabilirea planului pentru construirea po­dului peste Dunăre O comisiune tehnică bulgară soseşte în România SOFIA, 29 (Rador). — O delegaţie technică bulgară pentru stabilirea planului construirii podului peste Du­năre părăseşte Luni seara Sofia pen­tru Bucureşti. Technicienii bulgari se vor opri două zile la Rusciuc pentru studii pe teren ,sosind deci peste două zile în capitala României. Delegaţia este prezidată de d. Sar­­­agiev, directorul general al construc­­ţiilor şi este alcătuită din d-nii ingi­neri Gh. Filipov, director technic al căilor ferate bulgare, Muncoff, spe­cialist in chestiunile hidraulice şi Ru­­sev, secretar al delegaţiei. ——-oxoxoxox • xoxoxoxo— Comitetul şcolar C. N. N. F. dela Cercul Militar Eri a avut loc în sala bibliotecii Cercului Militar, şedinţa comitetului şcolar al Colegiului naţional „N. Fi­ti­pescu“ de la M-rea Dealu, mutat pro­vizoriu la Predeal. Au participat d. gen.-adj. T. Radu, comandantul Co­legiului ; lt-col. G. Căran; lt.-col. Aurel Cernescu, director de studii; It.-col. N. Vlădulescu de la Dir­ lie. militar; lt.-col. Ilie Dumitrescu, fost ajutor de comandant; profesorii: Vic­tor Brânduş, Pr. Miţescu, Take Du­mitrescu, sublocotenenţii Boga şi Ni­­collaescu. S’au discutat chestiunile la ordinea zilei precum şi budgetul a­­nului in curs. S’a dat curs nouilor îmbunătăţiri ce trebuesc aduse şcoa­­lei pentru timpul cât funcţionează aci în ti­p ce reconstrucţia liceului de la M-rea Dealu e proectată din m­uit ordin, în urma cutremurului ce a avut loc in 1940 ------oxoxoxox • xoxoxoxo-----­ 0 nare i­h­ile de caenerie rimată luptă cu bravură la sud de Don Dramaticul câmp de bătălie al Donului unde „se joacă“ ultima pie­să a bolşevismului, a luat în ulti­mul timp un aspect apocaliptic. „Actorii“ improvizaţi, prinşi cu arcanul de prin pustiurile Asiei de căpeteniile bolşevice, sunt împinşi pe scena luptelor, unde li se dă ordin să devină cu ori­ce preţ ero. De la începutul pretinsei ofensi­ve de iarnă şi până acum, soldaţii sovietici nu au reuşit să culeagă „aplauzele“ comandamentelor ci numai raportul aplauzelor metali­ce pe care românii l-au împărtăşit bolşevicilor fără nici o precupeţi­­re, de sforile iudaice din culisele unde se urzeau destinele Europei, clov­­nii de bâlci din care se compune armata lui Stalin, nu au reuşit să aducă nici o adiere de entuziazm în „patria“ lor fără graniţe. Şi a­­ceasta psalmea s*su isfeti ds csis­­sii cei mai buni din lume, românii şi germanii. Imensul material de războiu a­­runcat ca şi oamenii aruncaţi fără nici o cruţare în luptă,­­ eviden­ţiază în ce grad de disperare se gă­sesc bolşevicii. Pe de altă parte lipsa de orânduire a unităţilor în luptă, cum­ ar fi împingerea cava­leriei înaintea tancurilor sau îna­intarea infanteriei în valuri dense ca la paradă, dovedeşte o lipsă de pregătire războinică a comandan­ţilor bolşevici, recrutaţi din rân­durile teroriştilor. De la Sud de Stalingrad şi până în Caucaz, forţele bolşevice care au atacat au fost rând pe rând zdrobite, iar resturile scăpate prin fugă, au intrat în panică şi apoi în debandadă. De unde la începu­tul ierei trăgeau nădejdea că vor putea scoate pe români şi germani de pe poziţii, acum au început să piardă multe puncte importante. In ultimele zile, o mare unitate română de cavalerie a atacat în­­drăsneţ o importantă localitate, care constituia pentru bolşevici un punct de principală rezistenţă. Cală­i­i noştri care au atacat pe un front larg sunt feciori din inima Ardealului, Banatului şi plaiurile dobrogene. Cu o îndrăsneală fără pereche după ce au împresurat localitatea, au luat-o apoi cu asalt, luptând pe jos ca infanteriştii. Pierderile sufe­rite de inamic aci sunt destul de mari. Românii folosind materialul de războiu capturat, l-au îndreptat asupra resturilor de forţe care se tăiau nişte manechine atrăgeau în cea mai dezolantă de­bandadă. De pe înălţimile care străjuesc această localitate, voinicii noştri Dobrogeni, falnici Ardeleni şi vân­joşi Bănăţeni predomină tot sec­torul unde inamicul mai încearcă să se turnin­«» Examenele 'de capacitate Primim : Câţiva candidaţi şi ca­ruditate la exa­menul integral de capacitate anunţat pentru 15 ianuarie 1943 vă roagă res­pectuos pe această cale să vă faceţi purtătorul de cuvânt al nevoilor lor faţă de domnul ministru al Culturii Naţionale în sensul următor : 1. In stare normală de pace, exame­nele de capacitate au fost amânate re­gulat, fără excepţie cu câte ce puţin două luni de la data publicării lor ini­ţiale, amânări pe atunci nemotivate de nici o situaţie excepţională, cum este astăzi, când majoritatea candidaţilor şi candidatelor şi-au făcut sau încă îşi mai fac datoria de război către ţară. Amânările de atunci aveau mai mult un caracter politic, şi deci nu erau jus­tificate sub raportul învăţăturii. Cea de astăzi ar avea un caracter de compen­saţie morală pentru­ cei sfârşiţi sufle­teşte de atâtea eforturi, lipsuri şi zdruncinări. Ar fi o compensaţie mai ales pentru acei cari actualmente eli­beraţi de unele sarcini militare, după ce şi-au făcut din plin datoria, pot fi puşi şi trataţi pe picior de egalitate cu cei ce nu au nici o obligaţiune militară şi care aveau tot răgazul să se pună între timp cu materia de examen la punct. 2. Cât şi faptul netăgăduit că ulti­mul examen de completare la mate­riile secundare, (care se dă acum) deci mai puţin pretenţios ca obiect şi mai puţin eficace în cariera profesorului decât cel integral (acesta e un fel de „ornament didactic“ al primului) a fost amânat din motive necunoscute (însă presupuse de război) cu şapte luni îna­inte. Cum măsurile ce se iau trebue să fie proporţionate cu nevoile ce le implică şi acestea la rândul lor cu greutăţile inerente ale vremii ce le străbatem, vă rugăm să dezbateţi public această chestiune, întâi de interes naţional şi apoi strict profesional.. "Ministerul "Lucrărilor Publice Cabinetul ministrului, ne comunică: „In legătură cu nota apărută în zia­rul dvs. din 10 Noembrie a. c., şi ur­mare adresei nr. 33/344/Col. 1942 din 24 Octombrie, vă comunicăm că, in pro­­ectul de punerea în circulaţie a trenu­rilor de călători cu începere dela 2 Noembrie 1942 a fost prevăzut să cir­cule până la T. Măgurele şi tr. automo­tor 1093 (fost 1103), însă din motive de ordin tehnic, survenite ulterior, această prelungire nu s’a mai putut face pe ziua de 2 Noembrie, ci numai pe ziua de 11 Noembrie crt., dată de la care tr. automitor 1093 transformat in tren cu abur, a fost prelungit până la T. Mă­gurele". „In legătură cu nota apărută în zia­rul „Curentul" din 10 Octombrie a. c., referitor la comportarea factorului poș­tal din cartierul Popa Tatu—Timişana, vă comunicăm că, în urma cercetărilor făcute s’a stabilit că a fost vorba de o discuţie intre factorul poştal care de­serveşte pe strada Temişana şi d-na Ti­­pătescu, discuţie in care factorul nu s’ar fi exprimat destul de cuviincios. S’au luat măsuri ca pe viitor, astfel de incidente să nu mai aibă loc, iar factorul in cauză a fost transferat in altă distantă". La Gura Humorului am relevat gestul de largă dăruire cu care țăranii au întâmpinat echipele Consiliului de patronaj, în zilele „Da­nii plugarului“ și „Ajutorul de iarnă“. Atunci s’au strâns şi însemnate canti­tăţi de fructe, care erau destinate spi­talelor militare. Nu se ştie din ce cauză, dar nici până acum, în multe comune, fructele nu s’au expediat spitalelor, ci grămădite într’o sală a primăriei putrezesc. Mai este necesar să comentăm acest act de neglijenţă?. Suntem îmi staţia Palanca un număr de 60 funcţionari, care nu ştim din care motive, nu ni se dă de la comună, nici un fel de aliment, pe motiv că avem sub centru de aprovizionare, ori prin oficiile noastre de aprovizionare, ni se dă numai un supliment, pentru noi funcţionarii, nici­decum pentru fa­milii. Rugăm Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării a dispune prin Prefec­tura judeţului Bacău, să ni se dea şi nouă alimentele cartelate, aşa cum pri­mesc toţi funcţionarii C. F. R. din în­treaga ţară. , La Roşiorii de Vede Lipsesc complet produsele lactate, deşi avem mai multe căşării in localitate. Pe piaţă nu se găseşte un strop de lapte dulce şi­ un dram de brânză. Oa­menii bolnavi, copiii şi cantinele şco­lare duc jundul unei căni de lapte, cu toate că judeţul are ca marcă „trei oiţe“. Această lipsă îşi găseşte expli­caţia în numărul mare de căşării — aproape în fiecare comună — care co­lectează tot laptele, îl fac brânză pe care o vând „pe sub mănă" în centre mai mari la preţ de speculă. * Nici ouă nu se mai găsesc din cauza depozitelor din centrul oraşului, care cumpără de pe piaţă toate ouăle cu preţuri ispititoare sau trimet interme­diari la barierele oraşului ca să strân­gă toate ouăle ce ar trebui să se des­facă pe piaţă. M­e­nţionam cazul taximetrelor B. 12.706 şi 12.409 B., cari au refuzat să-l ducă de urgenţă pe d. inspector Tănăsescu la primăria Ca­pitalei unde îl aştepta primarul gene­ral, fiindcă în timp­­ ce unul din șo­feri pretexta că-i ocupat, celălalt pre­tindea că „este comenduirea“ ! La ve­rificarea sumară s-a constatat că ambii erau... liberi, dar cu toane. . . g­ram ale ministerului Cursurile şi conferinţele de per­fecţionare administrativă organi­zate de ministerul afacerilor inter­ne în toamna aceasta în Capitală s-au încheiat Vineri 27 Noem­­brie a. c. Aceste cursuri au fost audiate, conform programului stabilit, de către inspectorii generali adminis­trativi, prefecţii de judeţ, prima­rii oraşelor reşedinţă şi nereşedinţă, secretarii primăriilor şi conducă­torii serviciilor, secţiilor şi biurou­­rilor administrative şi financiare ai prefecturilor şi primăriilor reşe­dinţă. In acest an, cursurile au avut o tre ai afacerilor interne amploare deosebită, ele insistând asupra temeiurilor şi cunoştinţelor practice ce trebue să stea la baza organismului viu al administraţiei româneşti. Cursurile au fost predate de practicieni selecţionaţi din cadrele ministerului afacerilor interne şi ale celorlalte departamente, pre­cum şi de persoane de specialitate a căror activitate este bine cunos­cută. In restul ţării, cursurile admi­nistrative organizate conform Ordi­nului ministerului afacerilor inter­ne continuă, cu notarii, cu primarii şi ajutorii de primari rurali și cu casierii și secretarii comunali. Eroul sublocot­ aviator Ion Istrăteanu fost magistrat Ca lovitura de trăsnet, ne vine ştirea totalei jertfe de sine, pe alta­rul­ Patriei, pe cerul Rusiei, în asta® de 11 Septembrie a. c., a sublocote­nentului aviator în rezervă, Ion Istră­teanu, fost magistrat, fiu al Olteniei. Suflet deschis şi cald, ce vibra de duioşie pentru toţi cei loviţi, inteli­genţă sprintenă, ce revărsa veşnic şi din belşug, tirania ca şi humorul, în­drăgostirea de tot ce era frumos şi bun, dar mai cu seamă spiritul de dreptate şi dragostea de Patrie, erau calităţi înăscute, ce-l făceau apreciat în cercurile intime, prietenia fiindu-i căutată de toţi cei ce-l cunoşteau. Ca magistrat în Aleşdul şi Ceica Bihorului, unde şi-a petrecut cea mai frumoasă parte din tinereasca-i viaţă sbuciumată de neastâmpăr, lasă a­­dânci regrete în societatea prieteni­lor şi cunoscuţilor. Dragul nostru prieten Erou, Nelu, noi toţi cei ce te-am cunoscut şi a­­preciat, pe aripile văzduhului ce ţi­­au fost atât de diragi, trimitem mor­mântului tău proaspăt deschis, în de­părtare (dacă-l vei fi având) lac­ri­­mile şi veşnicul nostim sărut şi ru­găm Pe bunul Dumnezeu, să răzbune nevinovata noastră jertfă şi a ta to­tală jertfire, dând Patriei dragi, Drepturile şi Dreptatea noastră. Gm M5HIPR32 In NUMĂRUL 6 revista DER ADLER aduce: Aspecte de la Marea îngheţată şi până la Caucaz / Vânătorii para­­şutişti în Africa / Prima victorie aeriana / Un sticlete fi patru şoimi roşi şi multe alte articole şi reportaje Interesante Cea mai mare revistă aviatică germana acum în limba română Preţul Lei 12.— Information! prin: Cartea Românească, Căsuța poştală 403, Bucureşti INSTIIN­TA­R­E SINDICATUL ALIMENTAR CENTRAL aduce la cunoştinţa tutur­or localurilor de consuma­ţie că în vederea distribui­rii in viitor a cotelor de zahăr, sunt obligaţi a se prezenta până la data de 3 Decembrie a. c., la sediul Sindicatului din Calea Vi­ctoriei 50, Pasagiul Victoriei, Scara A, Etajul II, spre a fi trecuţi pe tabelele respective de cote lunare. • Se atrage atenţia că cei interesaţi trebue să prezinte la înscriere fişele albastre de zahăr şi certificatele de firmă ce posedă. Peste această dată nu se mai face nici o în­scriere. FEMEIA DRACULUI Pasionanta piesă în 3 acte a lui Schönherr Spectacolul este cel mai captivant al stagiunii Trei creaţii excepţionale prezintă­­ Tantzi Cocea — Fory Etter lé — G. Demetru TEATRUL NOSTRU 4.11.56 1 O situaţie ,, periculoasă - I­­ O vreme specifici pentru gripă —■ cu umezeală, la picioare, — iar a doua zi, guturaiul. Peste tot, cu fiecare respiraţie, suntem expuşi primejdiei microbilor şi a gripei. Un preventiv eficace din contra molipsirei este clâtirea regulată a gurei, dimineaţa şi seara, cu câteva picaturi de „Odol“, apoi o gargară energica si putem fi siguri ca am suprimat astfel toţi microbii vătămători. „Odol" are un efect persistent, dându-ne o senzaţie de sănătate şi de înviorare. K O invenţie genială |}^| este CREIONUL AUTOMAT MOHT BLANC ds/'tX PATENT Printr’o apăsSre, mină după mină ut & ro mod m/lemgt prin vârful creionului, jf lâotffiune fi* tCMflfrEAZX fN' MOD IDEAC Restitui joc rezervor montiianc. iHH Ea ştie acest lucru şi de aceea ia întodeauna contra dureri­lor de cap şi a indispoziţiei, tabletele Gardan. GARDAN împuşcarea a doi spioni TRIBUNALUL IALOMIŢA S. I-a Dosar Nr. 2825/1942 EXTRACT Nr. 37316 25 Noembrie 1942 D. Mi­rcea I. Ionescu Bălan din Că­lăraşi str. Ştirbei Vodă Nr. 40 bis prin cererea întreg. la Nr. 22746 din 30 Sept. 1942 a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Tudora Mir­­cea I. Ionescu Bălan domiciliată în Călăraşi str. Sf. Nicolae nr. 87 pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat copilul Vir­gil die 5 ani. Soţia pârâtă nu posedă avere. Termen pentru judecare la 17 De­cembrie 1942. Se publică aceasta conf. art. 285 c. civ. Grefier, (ss) loan L. Ionescu — 455 — îngrijiţi rşi întăriţi - vâ CĂILE RESPIRATORII CUTIE DE PASTILE AVALDA ROMA 29 (Rador). — Tribunalul special pentru apărarea statului a condamnat la moarte pe doi italieni, care fuseseră arestaţi în Octombrie în Sicilia. Ei fuseseră aduşi la mal de un sub­marin britanic şi urmau să încerce a săvârşi acte fie sabotaj şi de spio­­ naj în slujba inamicului. Cei _____ aveau hârtii de identitate false, mm însemnate de bani, aparate de rad de recepţie şi de emisiune, arme granate de mână. Amândoi au fost împuşcaţi in zoi zilei de 28 Noembrie în apropiere­a R­om­a.

Next