Curentul, aprilie 1943 (Anul 16, nr. 5432-5459)

1943-04-01 / nr. 5432

AN­C XVI, No. 5432, To­­T AprOIN­T*4% Cuvantul Viaţa politică Sărbătoarea desrobirei Spaniei rit JtM M ridl« Aid*« La 1 Aprilie se împlinesc patru ani de la acea surâzd­oare primăvară a anului 1933 când, sub mângâierea u­nui soars strălucitor, Madridul renăş­tea online dintre dărâmături şi ruih — după 32 luni de Întunecimi şi ne Închipuite suferinţi — către o viaţă nouă de lumină şi speranţă. Abea câteva zile după eliberarea capitalei de sub jugul sovietic se pu­tea vedea pe feţele brăzdate de la­crimi apărând surâsul timid al ace­lora ce începeau să înţeleagă că au scăpat de infernul comunist. Mântui­rea visată şi aşteptată cu atâta înfri­gurare In timpul atâtor luni cumplite, găsi populaţia capitalei atât de epui­zata încât nu erau rare cazurile când patrioţi, după ce meci puteau striga o dată „Arriba Espanal Viva Franco! să cadă zdrobiţi de pe urma mizeriei şi a suferinţelor îndurate. Madrid, simbolul şi inima Spaniei este mărturia a ceea ce s’a Întâmplat şi în celelalte oraşe, orăşele şi sate care au avut nefericirea sa îndure invazia oardelor comuniste. Totuşi, rezistenţa morala a înlocuit epuizarea fizică.­ Ceea ce părea im­posibil a devenit totuşi realitate , po­porul martir, asupra căruia s'a abă­tut furia oarbă şi sadismul rafinat al hienelor dela Moscova, a renăscut victorios din acel infern apocaliptic, pentrucă spiritul n'a trădat corpul pentrucă idealismul a triumfat asupra materialismului şi pentrucă patriotis­mul a isbucnit şi mai puternic din flăcările purificatoare. Iată de ce, acest eroic popor al ««spiledei, M laeriasUe efpect «coate pe feţele lo r de martiri şi «u surâsul ab«« mijind pe bus*, n*-« primii — p* noi ae*la cari am cerui pririlejul on­oarei de a • fi eliberat — au bra­­ţ*l* ridicat* şi la aclamaţii nesfâr­şit*, în timp ce inamicul fugea in de­bandadă peste vasful* câpmn­ al* ManchlM, latre ambianţă d* patriotism şi re­naştere naţională, a răsărit soarele acelei zile de 1 Aprilie 1939, zi care avea să treacă în istorie, devenind sărbătoare naţională a Spaniei Din primele ore ale dimineţei, populaţia Madridului era cuprinsă de o emoţie Intensă, par­că ar fi pre­simţit momentul­u­lminant pe care avea sâ-1 trăiască şi care însemna victoria definitivă a Spanei In con­tra comunismului. încetul cu Încetul, clădirile publice şi apoi cele parti­culare se Împodobeau cu drapele naţionale. Un murmur crescând se transformă curând în vuet. Tot Ma­dridul sta pe străzi. Strigătele de „Franco ! Franco ! Franco !" deve­­niră un ecou care înconjura neîntre­rupt oraşul. Sute de mii de glasuri aclamau cu frenezie patriotică pe salvatorul patriei, încât nu se mai putea auzi decât un singur refren a­­surzitor : „Franco ! Franco ! Franco ! Războiul se sfârşise­­.... In acel 1 Aprilie 1939 comunismul a fost înfrânt şi izgonit de pe teritoriul patriei noastre. Spania, trezită din vi­sul de groază şi hotărîrea ei nestră­mutată de a urma drumul desemnat de Caudillo şi de revoluţia ei naţio­­nal-socialistă, care o vor conduce spre destinul la care este îndreptă­ţită de Istoria şi sacrificiile sale. ——oxoxoxox • xoxoxoxo----­ Pentru ostaşii răniţi Sâmbătă 27 Martie elevii cl. I-IV şi III B de’,« şcoala primară mixtă Plumbuita, sub conducerea d-nelor Metai Dorojan şi Sofia Enescu au vi­zitat spitalul de răniţi Z. I. din str. Coţofene, unde au alus daruri strânse din micile lor economii. Mare bucurie a produs ostaşilor ră­niţi poeziile patriotice şi coruri­l­e cântate cu mult suflet de elevi. GENERALUL MIANI’U Intre frumuseţe pi m­iciune, contract... între bun pi rău, antiteză, abil, pră­pastie de neînvins. Intre adevăr pi min­ciună, între inteligenţă pi proetie, Intre realitate şi falsitate, contraste.... Intre sinceritate şi ipocrizie, diferenţă iniţia­lă ca de la raiu la infern. Viaţa planetelor, a raselor, a popoa­relor şi a indivizilor nu e făcută decât din contraste. De distanţe astrale de clima, de ideologii, d© generaţii şi de temperamente. Insă şi aceste funda­mentale divergenţe se pot înfrăţi, une­ori contopi, atunci când interesele in­­nalte, naţionale sau­­personale, pun în cumpănă însăşi existenţa şi viabilita­tea elementelor componente. In Rusia de astăzi, contrastele de tot felul, — psihologice, sociale, religioase şi doctrinare, — îşi au întâietatea, nu din pricina lipsei de organizaţie raţio­nală sau empirică, ci din lipsa de ar­monie morală, necesară tuturor evolu­­­ţiunilor rapide, înfăptuite dintr’o se­­t­asă nevoie de idealuri noui, sau de ambiţiunile extrem de egoiste ale unor personagii flămânde de atotputrnicie. Setea de idealuri noui o are orice făp­tură ce aspiră către mai bine, către o civilizaţie m­ai perfectă şi un standard de viaţă mai ridicat, iar lăcomia pu­terii o posedă toţi acei ce râvnesc a juca un rol de căpetenie, nu în propria lor viaţă, ceea ce este uneori foarte a­­­ nevoiaş, ci în aceea a semenilor lor, ceea ce este mult mai lesne, mai ales atunci când darul convingerii este aju­tat de compromisiuni psihice de tot soiul şi de avan­tag­ii materiale, mai mult iluzorii decât reale Acesta este cazul, interesant pentru spiritele criti­ce, al comisarilor sovietici. Intre pro­­povăduirile lor marţiale, şi între rea­lizările lor concrete, mari şi nebănuite contraste. Intre viaţa lor şi a celor că­rora le-au făgăduit să le-o îmbunătă­ţească, contraste... Intre averea agoni­sită din furt a câtorva împuterniciţi de timp, şi mizeria crescândă a celor mai numerofi, — •conlnrt, — prlpwilt 4« ncliUWur.t. Intre vUeie «niw», şi do­rurile celorlalţi, antiteze, poate poetice dar extrem de triete pentru co chemaţi a le trăi. Intre veleităţile de isb­ândă a sacrificaţilor inconştienţi, şi realişa­­rea practică a aceator izbind, contrac­te.... Mici şi mari, dureroase sau fugare, ca ceaţa dimineţilor de primăvară. A­­dănci sau superficiale, mincinoase sau sincere, ca şi făgăduielile făcute de­ un mănunch­iu de fanatici contraste, intre înverşunarea disperată cu care merg spre moarte ultimite fronturi de ar­mate sovietice organizate şi intre uşu­rinţa cu care, indicatul frontului rusesc, se practică trădările, abdicările morale şi pările, de la străin la străin, de la frate la frate, de la tată la fiu. ('»»­­trasle, intre viaţa spectaculară a u­nnl potenţilor zilei, meniţi să facă demon­straţiuni publicitare străinătăţii, şi tra­iul zilnic al populaţi­unii civile, care nu are nici ce manca, ni­ci o­ îmbrăca, şi căreia nu-i mai este Îngăduit a visa. Contraste, intre spiritul ocrotitor de familie, şi educaţiun­ea exterioară pe care-o primesc cipiii, adunaţi in pircuri comuniste, departe de căminurile unde veghează o mamă singură, un lată re­deşteptat din eufonul ameţitor pricinuit de beţia cuvintelor mari şi deşarte. C­ontraste, intre iubirea aproapelui şi ura pentru acelaşi aproape, se nu îm­părtăşeşte nici greşelile, nici meritele social dobândite temporar de cei ce par convinşi de realitatea frumoaselor utopii. Contraste, între vlagă şi nosta­­gii, intre pornirile artistice indepen­dente de căluşile unui regim, şi reali­zările lor practice, atăt de sărace lu­cru ale duhului, şi atăt de opuse, pro­babil, elanului iniţial care le-a dat na­­ştere. Contraste, intre viaţă şi moarte. Intre creştinism şi păginism­. Intre ce-a fost ieri şi ce va fi miine.... Eliza Mârzescu Sfaturi pentru cazul de alarmă aeriană Pe marginea exerciţiului de A. P. din 20 Martie 1943 Exerciţiile de apărare pasivă oricât de neplăcute ar fi, sunt totuşi nece­sare pentru că numai prin acest mijloc autoritatea de resort poate constata cum funcţionează formaţiunile de a­­parare pasivă şi cum se comportă pu­blicul la auzul semnalului de alarmă. Exerciţiul din 20 Martie a prilejuit o serie de învăţăminte pe care le adu­cem la cunoştinţa generală îu scopul ca să se evite unele abateri cari s-au observat cu acest prilej. Una din constatările cu caracter ge­neral este acela că publicul refuză să folosească adăposturile din subsolurile clădirilor ; s-au observat astfel foarte mulţi trecătorii cari somaţi de organele poliţiei să intre în adăposturi au pre­ferat să se lipească de zidurile caselor şi să aştepte acolo semnalul de înceta­rea alarmei în loc să coboare în sub­soluri. Deasemenea călătorii din câteva va­goane de tramvai au refuzat să le pă­răsească şi să treacă în adăposturi şi au rămas astfel în vagoane pe tot tim­pul duratei alarmei, iar în câteva res­taurante consumatorii au rămas nes­tingheriţi în localuri ca şi cum nimic nu i-ar fi ameninţat. Toate acestea constituesc grav« e­­rori, pe care cei în cauză le vor plăti cu viaţa în cazul unui atac aerian. Să se ştie că bombele mine foarte grele prin efectul de suflu şi presiune, produc hemoragii mortale cari vor lovi pe toţi acei ce vor fi surprinşi neadă­postiţi. Dacă­­evitarea adăpostirei in subso­lurile clădirilor are la bază frica că o dărâmare a acestora condamnă la moarte pe toţi acei aflaţi in subsol, a­­ceasta este o socoteală greşită, deoa­rece apărarea pasivă dispune de e­­chipe cari vor interveni imediat la toate casele dărâmate pentru înlătura­rea dărâmăturilor şi salvarea celor a­­flaţi în subsoluri. O altă constatare este aceia că mulţi din cetăţenii cari fac parte din echi­pele d apărare pasivă, nu s’au adunat în locurile cunoscute unde se consti­tuesc echipele. Să se ştie că participarea la exerci­ţii a celor încadraţi în echipe şi cu a­­tât mai mult intervenţia acestora în caz de atac aerian, este o obligaţiune stabilită prin Legea pentru Apărarea Anti-aeriană Activă şi Pasivă a Teri­toriului care prevede pentru abateri pedepse ce variază dela 500-2000 lei a­­mendă şi cu închisoare poliţienească de la o zi la o lună în caz de recidivă. In consecinţă toţi acei a căror ab­senţă de la exerciţiul din 20 Martie a. c. a fost constatată de către organele de control ale Zonei A. A. Bucureşti, vor fi trimişi în judecata Curţii Marţiale. Aceiaş măsură se va aplica şi patro­nilor de restaurante cari la auzul sem­nalelor de alarmă n’au impus consu­matorilor evacuarea sălii şi dirijarea către adăposturile cele mai apropiate potrivit planului ce şi l-­au întocmit. Cu această ocazie relevăm şi cazuriler de executare întocmai a obligaţiunilor de apărare pasivă astfel La întreprinderile Ford Româna, U­­zinele Metalurgice Griviţa, Societatea Anonimă Leonids şi Industria Electri­că­omână s’a constat o perfectă ordine şi o organizare şi dotare a echipelor de apărare pasivă pe care se poate compta la nevoie. Este cazul să se releve deasemenea funcţionarea perfectă a echipelor de a­­părare pasivă şi modul desăvârşit cum s’a efectuat împrăştierea şi adăposti­­rea publicului de la Gara Filaret, Tea­trul Naţional, Teatrul Comedia, Res­taurantul Continental. O bună măsură era aceia prin care se obligau vânză­torii ambulanţi să aibă mercurialul a­­supra lor. De cele mai multe ori, aceş­tia refuză să vândă la preţurile oficiale pretextând că nu mai au lista preţu­­­rilor. Nu s’ar putea oare reveni, amintin­­du-li-se această obligaţie ? Primele de merit, şi muncă excepţională acordate magis­traţilor sunt, fără nicio posibilitate de discuţiune, o măsură binevenită şi plata lor răsplăteşte numai în mică măsură străduinţele corpului magistraturii. înţelegem însă ca grefierii şi ceilalţi funcţionari judecătoreşti să nu fie ui­taţi. Astăzi când majoritatea colegilor lor sunt pe front, grefierii de tribunale fac din noapte zi şi ţin prin muncă is­tovitoare lucrările instanţelor la cu­rent. Amânarea repetată a proceselor din cauza mobilizărilor pricinueşte aceiaşi repetare a procedurii de chemare din termen în termen şi încarcă grefele cu activitate care uzează nervii şi trupul bieţilor funcţionari. Credem că ar fi drept să se acorde şi acestora prime excepţionale. Uzinele Comunale b­ucureşti au sporit taxele de apă, canal, gunoiu şi salubritate, dar şi-au uitat îndatori­rile. Un exemplu : strada Mugur-Mu­­gurel n’a fost curăţată niciodată dela topirea zăpezii. Măturătorul a fost sur­prins cărând gunoiul menajer din curtea unor străini, sau ducând nisip cu cotiga la alţii. Prin curţile gospodăriilor, gunoiul se adună în mormane şi în acestea s’au încuibat şobolanii, căci dela începutul iernii, o singură dată a fost ridicat, a­­cum mai bine de o lună. Gunoierii pretind dela obraz bacşişuri şi sunt lip­siţi de cea mai elementară cuviinţă. Rugăm a se intra in buna rându- Um­ă. Pentru Direcţiunea Generalii C. F. K­. Faţă de repetatele intervenţiuni fă­cute de conducătorii oraşului nostru, Direcţiunea generală C. F. R. a comu­­nicat Primăriei, că în cursul anului 1942, se va instala în staţia c. f. r. Man­galia, un pod basculă, pentru cântări­rea vagoanelor ce sosesc sau pleacă în­cărcate Totuşi, deşi anul 1942 a trecut, bas­cula nu­ se vede. Populaţia oraşului Mangalia, roagă stăruitor şi pe această cale pe d. di­rector general al C. F. R. să ordone instalarea de urgenţă a podului de basculă, a cărei fundaţie este făcută încă de acum doi ani. Lipsa unui cântar oficial pentru va­goane în gara Mangalia, produce zil­nic mari nemulţumiri, deoarece va­goanele ce sosesc au de multe ori mari lipsuri, ce nu se pot stabili uşor decât prin recântărirea vagoanelor întregi. Deasemenea comercianţii din locali­tate se plâng că, ceia ce încarcă ei în gara Mangalia, unde nu e cântar oficial, niciodată nu se potriveşte cu cântarul oficial c. f. r. din gara Constanţa, o cântărire care se face la Constanţa în lipsa proprietarilor mărfurilor ce se transportă, şi mai întotdeauna în pa­guba lor. La Călăraşi Primăria oraşului a chemat la muncă de folos obştesc pe toţi părinţii etepi­­lor de curs primar care nu au urmat regulat cursurile şcolare. Toţi aceştia urmau să facă un număr de zile de muncă egal cu acela al zilelor de ab­senţă de la şcoală ale elevului. Unii din părinţi, au şi executat mun­ca. Ceilalţi, nu. Primăria nu i-a sanc­ţionat în niciun fel, fiindcă nu exista niciun temei legal al măsurii luate de­cât ordinul Ministerului. Pentru rezolvarea definitivă a ches­­tiunei credem că este nevoie de inter­­venţiunea imediată a unui Decret Lege, care să dea bază legală măsurilor apli­cate de primărie şi să autorize sancţio­narea celor refractari. De ce Soc. Compozitori­lor Români nu ia măsurile necesare ca toţi şefii de orchestre să treacă zilnic în notele spe­ciale bucăţile ce le cântă şi care tre­­bui­e­sc înaintate Soc. Comp. Român, pentru stabilirea exactă a drepturilor autorilor ? Sunt şefi de orchestre, care de luni­­ de zi­le nu au dat S. C. R. a­­ceste­ note. De ce Soc. Compozitorilor Români nu ia măsurile necesare, ca singura fabrică de plăci existentă să aibă un control cât de mic pentru­ a se stabili diferenţa ce reese din plăcile declarate ca impri­mate S. C. şi între cele ce înt­r’adevăr se imprimă şi se vând ? Iflacagiii S. T. H.-ului La toate marile intersecţii ale bule­vardelor se poate vedea câte un ma­­cagiu al S. T. B.-ului, care are grijă de a îndrepta vagoanele pe traseul lor. Aceşti macagii — pentru a-şi face serviciul mai comod — şi-au adus însă scaune de acasă şi toată ziua stau în mijlocul bulevardelor pe scaune. Nu ştim dacă prezenţa lor acolo încurcă circulaţia vehiculelor. Cert este însă că dau un aspect urât bulevardelor. Ar fi mai bine ca ei să albe un punct fix pe trotuar, unde n’ar încurca pe nimeni şi n’ar supăra ochiul. Rugăm autorităţile competente să dea autori­zaţie specială pentru o singură călăto­rie proprietarilor de automobile cărora nu li s’a mai prelungit permisul de cir­culaţie la 10 Februarie a. c., pentru a-şi putea transporta familia şi bagaje până în localitatea unde evacuează, trenu­rile fiind extrem de aglomerate și ne­putând călători cu copii mici și bagaje. Vrei să scapi de la moarte un ca­marad rănit ? Du-te neapărat la Centrul de sânge conservat al Arma­tei str. General Angelescu 140, tel. 4.22.25). Sânge pentru răniţi viaţă pentru toți Transfuzia de sânge în timp de război este o problemă capitală pentru un neam. Ea are semnifi­caţia armoniei între frontul pro­priu zis şi frontul intern. Soldaţii pierd, din cauza rănilor, o canti­tate însemnată de sânge care face, de multe ori, ca viaţa să le fie în primejdie. In acest scop s’au creat diferite centre de colectare şi conservare a sângelui care să prilejuiască trans­fuziile necesare atât pe front cât şi în zona din afara operaţiunilor unde primejdia bombardamentelor aeriene n’a trecut încă. Contrar credinţei că recoltarea de sânge ar putea primejdui orga­nismul omului, slăbindu-l, nume­roase persoane afirmă că, după câteva donaţii de sânge, se simt mult mai bine, îngrăşându-se în cele din urmă. Pentru persoanele care au o hipertensiune arterială recoltarea sângelui odată pe lună, este chiar necesară. După un exa­men medical și după controlul tensiunii arteriale i se ia, fără nici o durere, sânge. La „Centrul de sânge conservat al Armatei“ (str. General Ange­les­cu Nr. 140, tel. 4.22.25) de sub conducerea d-lui maior medic N. Nestorescu s-au făcut, până în prezent, 6.500 de donaţii dintre care au fost persoane care au do­nat sânge de peste 10 ori. Fără a avea sentimentul fricii, tineri în­tre 16-18 ani vin, cu toată încre­derea, să dea din sângele lor pen­tru cei care luptă ca să învingă. Pentru noi şi pentru neamul în­treg. Este o acţiune care păşeşte în domeniul moralei, o acţiune care ne justifică existenţa noastră de români şi buni creştini. Realizările de la „Centrul de sân­ge conservat al Armatei“, unde d. maior medic N. Nestorescu, aju­tat de colaboratorii d-sale, pune atât elan, s’au făcut din dragostea şi conştiinţa de români ai celor ce îşi dau din sângele lor pentru bi­ruinţa neamului. TEATRUL SAVOY Comp. Cărăbuş Dir. C. TANASE V. VASILACHE In fiecare seară ora 7.30 Joia, Sâmbăta şi Duminica matineuri ora 3­/0 Cel mai frumos spectacol din Capitală Comedia muzicală UN BAIAT DE ZADAR cu VASILACHE Tanţi Căpăţână, Lulu Savu, Bombo­­nica Roman, Letiţia Brădescu şi Elena Burmaz N. Neamţu-Otonel, C. Dodu, Dinu Ghera­­sim şi N. ROMAN Biletele la casa tea­trului. Tel. 3.55.03 MOS Fabrică de cărămidă emită instalaţii în bună stare. Oferte detailate I. T. R. Ploeşti Gare de Nord Lucrător electrician cars a mai hiwar*t 1* întreţinere de motoare se caută la admi­nistraţia ziarului „Curentul" strada Belvedere 6. 487 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ATENŢIUNE! Fiind informaţi că produsul „RE­­M­OL“ casete contra guturaiului, se vinde în punguliţe sau caşete sepa­rate, atragem atenţiunea că nu ga­rantăm nici o eficacitate decât a a­­celor în cutii originale cu banda noa­stră de garanţie care au formula au­tentică. Laboratorul „ASFAR“ GH. STOICESCU Str. OLARI 11, Bucureşti Telef. 105.77 — 451 — »♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ROMANIA GREFA TRIBUNALULUI TUTOVA S. II EXTRACT No. 13084 Dumitru Alexe din comuna Z­or Ieri- Tutova, prin petiţia din 20 Iulie 1942, a intentat divorţ contra soţiei sale Lucreţia D. Alexe cu acelaşi domici­liu — pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil Gheorghe. Act dotat nu au soţii. Termen 13 Aprilie 1943. Grefier, Indescifrabil — 480 ■ in mulți şi a examenului de capacitate pentru învăţământul secundar Se înfiinţează şi funcţionează pe lângă fiecare Universitate din ţară Se­­minarii pedagogice universitare, în sco­pul pregătirii viitorilor profesori şi maeştri din învăţământul secundar. Pregătirea pedagogică a acestora »« va întregi cu orientarea teoretică şi în­drumarea practică în toate activităţiie de ordin moral, social şi educativ, pe care vor avea *ă 1* îndeplinească in şcoală şi societate, In aşa fel ca viito­rul profesor şi maestru să fie un fac­tor luminat, priceput şi activ in ser­viciul intereselor­ ţării. Se înfiinţează : a) Pe lângă Universitatea din Bucu­reşti :­­ Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu", pentru candidaţii la specialitatea principală şi secundară şi pentru candidatele la specialităţile se­cundare de la Facultăţile de filosofie şi litete, teologie, ştiinţe, Şcoala supe­rioară de arte frumoase, Conservatorul de muzică şi artă dramatică şi Şcoala superioară de educaţie fizică. Seminarul pedagogic universitar „Gheorghe Lazăr“, pentru candidaţii la specialitatea principală şi secundară şi pentru candidatele la specialităţile secundare de la Facultăţile de filosofie şi litere, teologie, ştiinţe, Şcoala supe­­r­ioară de arte frumoase, Conservatorul de muzică şi artă dramatică şi Şcoala superioară de educaţie fizică. Seminarul pedagogic universitar „Carmen Sylva’’, pentru candidatele la specialitatea principală de la Facultă­­ţile de filosofie şi litere, teologie, ştiinţe, Şcoala superioară de arte fru­moase, Conservatorul de muzică şi artă dramatică şi Şcoala superioară de e­­ducaţie fizică. Repartizarea candidaţilor la speciali­tatea principală şi candidatelor la spe­cialităţile secundare se face de către minister la începutul fiecărui an şco­lar. b) Pe lângă Universitatea din Iaşi : Un seminar pedagogic universitar pentru candidaţii şi candidatele de la Facultăţile de filosofie şi litere, ştiinţe, Şcoala superioară de arte frumoase şi Conservatorul de muzică şi artă dra­matică ; c) Pe lângă Universitatea din Cluj­Sibiu : Un seminar pedagogic universitar sen­ni candidaţii şi candidatele dela Facultatea de filosofie şi litere; d) Candidaţii şi candidatele, dele Fa­cultatea de­ Agronomie din Bucureşti, dela Academia de înalte studii indus­triale şi comerciale din Bucureşti şi Braşov, dela Facultatea de ştiinţe din Timişoara, dela Facultatea de teologie din Cernăuţi şi dela Conservatorul de muzică şi artă dramatică din Timi­şoara, fac practica pedagogică la câte o şcoală secundară corespunzătoare din localitate, sub direcţia câte unui pro­fesor, conferenţiar de pedagogie sau, în lipsa acestora, asistent sau profesor secundar care va preda şi cursul de pe­dagogie. ORGANIZAREA EXAMENULUI DE CAPACITATE Pentru a deveni profesor în învăţă­mântul secundar, (gimnazii, licee, şcoale normale, şcoale comerciale, se­minarii), candidaţii trebue să îndepli­nească următoarele condiţii : a) Să fie de cetăţenie şi origină et­nică română ; b) să fie major (ă) şi să se bucure de toate drepturile cetăţeneştii şi de o bună reputaţie ; c) Să nu fi suferit nicio condamnare penală, care ar atrage in mod necesar interdicţia corecţională ; d) Candidatul să fi satisfăcut legea recrutării, iar candidata să fi făcut ser­viciul de asistenţă socială ; e) Să fi absolvit învăţământul secun­dar teoretic sau comercial cu diploma legală (bacalaureat, bacalaureat echi­valat, certificat de maturitate sau ve­chiul certificat de absolviri ; pentru profesorii de muzică, desen-caligrafie, se admit şi absolvenţii seminariilor teologice şi şcoalelor normale cu di­plomă ; f) Să cunoască bine timba română ; g) Să nu sufere de vreo boală sau infirmitate incompatibilă cu funcţiunea de profesor; a) Să fie doctor sau licenţiat al u­­nei Facultăţi de litere, ştiinţe sau şcoală superioară, cu diploma legal re­cunoscută ; i) Să fi absolvit un seminar peda­gogic ; j) Să fi trecut cu succes un examen de capacitate pentru o materie princi­pală şi una sau două secundare. Candidaţii care la promulgarea aces­tei legi sunt în ultimul an de frec­venţă la Universitate sau la Şcoala specială superioară, pot face Semina­rii pedagogic la cursul unui singur an şcolar. Actualii licenţiaţi, care nu au diploma Seminarului pedagogic, vor face prac­tica pedagogică la Seminariie pedago­gice in cursul unui an şcolar sau la profesorii desemnaţi de minister de la liceele de Stat din oraşele fără uni­versităţi. In acest din urmă caz, candidaţii vor achita o taxă pentru plata profesorilor şi vor face ultimele două lecţii şi co­locviul de pedagogie la Seminarul pe­dagogic cel mai apropiat. La examenele de capacitate Integrale din 1943, se pot prezenta fără obligaţia Seminarului pedagogic. 1. Candidaţii care au trecut un exa­men de capacitate la specialitatea prin­cipală şi secundară sau numai la cea principală şi doresc să ia o altă spe­cialitate principală sau secundară, din materiile grupei respective. 2. Licenţiaţii care au absolvit Semi­narul pedagogic 1* o anume materie dintr-o grupă şi doresc să ia la exame­nul de capacitate ca specialitate prin­cipală o altă materie din aceeaşi grupă, trecută ca secundară la licenţă. S. Licenţiaţii Academiilor de înalte Studii Comerciale şi Industriale, care au absolvit Seminarul pedagogic pen­tru una din grupele speciale (Ştiinţele comerciale, juridico-economice sau mărfuri) şi doresc a să înscrie la exa­men pentru oricare din celelalte grupe. 4. Licenţiaţii în ştiinţele fizico-chi­­mice sau naturale, care au absolvit Se­minarul pedagogic pentru una din a­­ceste specialităţi şi doresc a se înscrie la examen pentru grupa mărfuri. 5. Licenţiaţii în drept, care posedă o a doua licenţă, în specialitatea căreia au absolvi Seminarul pedagogic şi do­resc a se înscrie la examen pentru grupa ştiinţelor juridico-economice. I CASA DE CADOURI 1Bd.'Regefe Ca/cf IM. 4 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦«♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦IMHfc Coşurile cauzate de bărbierit dispar repede! Coţurile mici ţi leziunile pielei sunt în stare să transforme bâr» b'teribil într'un chin. Pielea se irită­ devine aspră ţi arde ca focul. Cine întrebuinţează Tarr, nu mai cunoaşte neplăcerile bărbieritu­lui. Pielea devine moale şi fra­gedă având în permanenţă un aspect îngrijit impecabil. Tarr are o puternică acţiune desin­­fectantă. Ea constitue o ade­vărată binefacere pentru piele. "după /adicM/t-TARSIA BERLI­n» TARA de Telefoane Anunţă acţionarii săi că plata restului de dividend pe 1942 se va face la ghişeurile Societăţii din Cale­a Victoriei 37, cu înce­pere dela 30/111/1943, contra prezentării cuponului Nr. 8. — 482 — caută unl secretar general arian, cunoscând bine limba germană Oferte scrise se vor adresa prin „PUBLI­­COM” S. A. R., Pasagiul Comedia 6, sub „Se­cretar General”. — 478 — Vând 5000 m. p. teren In noua vatră de sat lângă Golful Regal — P. Ţapului- A se adresa Al. Aldea, Poiana-Ţapu­­lui. ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ PENTRU cafea turcească preferaţi de vânzare la toate magazinele de cotor 65 Lei pachetul calitatea mult mai bună Poiana Ţapului Cea mai recomandabilă Staţiune Clima ■­terică de pe Valea Prahovei. Reţineţi came­re din vreme, adresându-vă Oficiului Local de Tunrism. p 268 -

Next