Curentul, august 1943 (Anul 16, nr. 5551-5581)

1943-08-01 / nr. 5551

2­­8 (sagunf). Tragerea loteriei de Stat Clasa I-a­ Ziua II-a 701 532 822758 082 379 07 42947 257 948 094 497755 028 378 919 602 609 491 118994 064 470549 193 100950 43306 377 588523 711 916 947 501 859 380■998673 169 521 44621 712 812010 612 101 172 965 181 090 171 572666244 437 542 667 705 45565 540 903 647 248600 309 747 904 121752 46835 595 358548 180060022 863476 254 237 086 508 47174 333 625 199 368001 214 913 565 042285 121 845 420 48668 205938 699 230712 227 328 818778 405 486 161 425 853 356513 631 48782778 170 723 947 868 618 278 452 873 891 696 50427 513 301 945 752 331 666 305 366 782 567 582 589 830 134 353 176 417 208 58683 520 948 617 948 582 485 368 875 768 561 9 954 124 788 916 998 757 357 056 656 468 748 835 871 535 105 058 972 801 495 325 787 792 081 486 832 130 470 087 958 830 939 708 559 206 333 813 553 337 702 259 309 697 965 297 860 530 404 166 205 r rAu câștigat cât® 100.000 iei nume­rele : 1096 50208 38631 1287 18206 16939 53994 44667 4382 31394 77650 69608 74856 29972­­ 40070 70321 A câştigat 2.000.000 lei numărul: 74710 A câştigat 300.000 lei numărul: 44651 Au câştigat câte 80.000 lei nume­rele : 72116 47477 Au câştigat câte 60.000 lei nume­rele : 13489 59534 38837 Au câştigat câte 40.000 lei nume­rele : 65370 137,32 74398 17221 50894 Au câștigat câte 30.000 lei nume­rele :­ 67404 46217 26474 20013 4268 18206 Au câștigat câte 20.000 lei nume­rele : 5015 56961 43265 24792 56946 51958 599 017 702 621 764 392 880 289 Au câştigat câte 14.000 lei nume­ 52970 816 463 276 801 1 53300 383 070 994­­ 54929 661 992 1 55742 246 638 rele: 47318 72130 26947 11751 29692 49922 68404 39003 60761 31156 4102 6189 48373 51338 48334 9247 19320 26731 7370 8274 1056 35272 70319 79463 30400 15290 48424 46485 13495 Au câștigat câte 7.000 lei nume­rele : 1306 11434 33978 3752 35817 36826 68860 66696 9147 29228 60679 29804 76843 16860 32459 60358 57208 21985 46387 60806 16736 70467 26870 46487 1277 55996 19357 40384 56100 71871­­ 56423 12818 61274 74215 13033 37991 40767 932 ___ 79679 19647 52083 30620 76602 55201 57907 838 74079 47609 4145 47557 45575 13324 I 248 827 Au câștigat câte 6.000 lei nume­rele : 15186 31469 48918 12403 4341 79582 75537 25266 25445 58898 1417 28898 1417 28866 13807 20634 17038 67886 38918 52858 64938 35216 77889 56477 24814 69443 44088 48677 11225 47307 24233 35266 42287 I Ministerul culturii naţionale aduce la 34917 53971 60490 79505 62420 I cunoştinţă că pentru numiri de titulari 63170 68319 52151 24599 3870 60841­­ în învăţământul secundar teoretic al 20230 28373 30613 51923 62631 2304 băieţilor (licee şi gimnazii) sunt vacante 67615 79715 79669 40755 23502 29441 următoarele catedre : 69481 37079 79727 21897 59759 R55R9 Re­î9,a ortodoxa : Tg. Ocna, *imn. 4592 R5d7 inii« latta Irld­ ~88? mixt, cu compl. sc. profesională si șc. *Zfa 8847 4^5S 49911 57642 meserii,Petroşani, Arad, dit. t. băeți + 29639 6184 38920 25027 I ore lie. com. băeți, Lugoj, lie. b. 12 ore 14304 76355 6943 22647 29024 21444 I + 3 ore gim. cam. b., Timişoara, Ora­ 47317 28310 57443 1995 41079 3753 I­viţa (12 ore +. 2 ore sc. meserii. Reşiţa Au câştigat câte 3.200 Iei urmă. (8 ore 4- 8 ore lie. t. fete), Timişoara toarele numere : I llic­ b- 12 ore 2 ore sc. technică in-0917 671 453 376 955 fi«« «ni isn I dustrielâ +■ 1 °ră ?c- technică constuc-927 950 520 952 099 10830 337 493 017 967 275 555 531 687 092 779 762 201 501 918 858 195 11001 581 468 711 045 990 340 962 930 754 911 013 158 200 12831 358 933 250 704 984 491 906 006 830 324 243 051 607 13168 851 612 931 14643 578 742 134 500 274 222 592 455 382 988 969 334 169 610 882 605 608 Româiie- Hotin, Rădăuți, Răduți, Su­ 920 357 858 15681 551 775 786 322 335 726 454 931 500 069 375 459 379 944 828 16145 095 092 805 525 788 091 508 156 622 511 640 939 288 17905 029 669 420 822 460 657 664 884 18187 608 255 558 772 690 136 034 066­ 816 19103 392 414 639 684 442 566 006 428 454 20487 220 499 328 478 359 818 574 418 158 468 387 233 457 615 21797 806 593 672 516 483 074 988 766 448 192 120 432 788 271 889 067 878 22069 081 329 209 707 852 939 634 113 468 236 015 610 549 918 279 296 451 23231 632 639 516 837 461 564 232 649 111 055 109 812 24055 718 362 279 355 994 443 163 392 983 329 587 948 269 528 406 466 310 679 361 25232 090 436 501 852 561 875 620 225 896 850 767 26708 240 493 363 319 662 383 224 807 155 333 470 160 427 215 27568 916 011 253 318 467 487 314 893 967 070 157 118 502 359 457 460 858 28841 980 563 386 903 313 467 481 860 075 295 333 524 100 593 083 406 465 208 264 803 204 289 740 439 972 30753 203 100 202 283 169 450 107 513 31297 220 411 135 629 085 394 32431 658 579 144 575 293 243 406 534 647 340 33728 557 329 606 033 117 203 530 792 314 839 887 115 743 827 192 023 734 337 85­ 926 628 428 180 34907 343 487 145 033 926 452 594 979 35160 132 439 067 119 767 262 006 321 512 719 574 267 441 36443 313 587 023 807 490 170 866 683 461 369 447 742 655 164 654 308 153 37069 329 773 443 010 304 737 863 726 680 333 243 38117 583 821 534 144 638 076 450 660 703 729 754 145 517 996 491 895 221 047 547 623 966 281 153 426 39663 780 090 309 197 755 269 912 057 632 002 785 842 709 000 866 098 741 305 070 40084 037 725 701 437 570 347 800 41597 065 810 093 012 262 063 585 092 926 553 453 125 300 940 503 822 949 298 560 857 065 925 839 831 907 867 982 068 223 298 667­­562 992 471 733 192 399 223 899 754­­ 033­­ 907 500 966 168 325 702 903 59089 537 260 001 321 096 024 121 578 099 236 889 978 156 081 291 798 385 553 470 272 362 282 712 752 60705 404 773 671 325 347 233 812 399 624 822 362 61135 447 251 306 755 954 720 536 522 662 058 340­­62438 031 274 235 007 715 709 109 782 917 894 449 988 220 150 081 802 63268 179 044 974 354 547 100 682 067 084 080 018 972 629 212 507 271 64630 898 651 447 039 439 245 432 745 606 743 227 65134 741 632 649 480 321 459 294 625 179 851 470 922 66476 098 595 073 215 051 900 646 274 063 572 886 802 67769 839 646 653 859 837 003 104 504 910 657 518 122 037 868 68329335616362664360957155300 O IO 881 483935 192 69629544413435898169972731647 912392324529977143037422065 913 095884608 71728569178350891211909848018 316 757504326763987512349 804 72106547658980704303518490399 004740359005136062014 554 73723893810 891608506035421189 750 664 912 74008613030687685960508636249 681880088510143856 540 75969152095525025368623888161 756887394032463 033 76740172392225526270558982649 907 777670856458035056565656700 410 910 77668241546608468351134720806 475 631349862854811686650 78666946059551045358637641148 821 228734986320320 44 79089412716789125800724906238 729 921587 304573211 üan iHtanu iiMMM ««Mr 1193 162 538 Sfin 9R5 «2 III 221 12® M* Orhei (religie mozaică), Lipnic (te­am RO! ^4 ^3 684 133 I­ligie-muzică), Comrat (religie-mimcă). „55? ff ^23 330 096 287 I Religie greco - catolică. Cernăuți. *440 081 439 739 447 684 587 536 368 Română: Oltenița, Călăraşi. Bala de 852 589 581 475 676 088 465 I Arieş, Caransebeş, Cetatea-Albă, Chilia 3777 259 665 451 786 907 315 282 614 I Noua, Ismail, Bolgrad, Orhei, Soroca, 863 611 269 471 272 081 186 200 709 Comrat- Oraviţa (13 ore + 2 sc. de me-4571 812 841 559 501 485 fino­mo fica serii), Dorohoi, Pomânia, Hoţin, Răduţi, 338 889 609 019 638 Storojineţ, Suceava, Dorohoi, Corabia, 5891 059 ro­şu,­ ... ... I Tr. Severin, Slatina, Tr. Măgurele. 5821 863 748 110 995 541 911 696 379 Găeşti, Dumbrăveni, 595 671 I Latina, Bacău, Fălticeni (lattaă­ertau) 6155 374 249 519 420 096 459 720 346 I Botoşani, Botoșani (lat.-elimă), Huşi (lat 7231 721 817 243 753 531 976 535 678 eL'Bâ) Ia?i lic- internat (lat. elină) Ro-688 467 606 073 660 589 706 538 085 mM1’ Roman- Vaslui, Aiud (lat.-elină), 192 475 I Deva (let. elină), Deva, Dumbrăveni, 8743 931 934 858 na«­bou no Petroșani (latimä-elinä) Turda (lat.-el.), 048 «al 0,5 m­, l4? „83? H® *22 731 Caransebeş (lat.-el.), Oraviţa (11 ore + co? 8*8 89* 7"® ®®7 727 4^1 I 6 ore Sim. teoretic fete), Cernăuţi (lat.­„ 7 747 °®3 I el), Pomârla, Rădăuţi, Răduţi (lat.-el.), 722 982 454 035 486 490 571 249 856­­ Storojineţ, Storijineţ (lat.-el), Suceava, Pomârla (lat.-el.), Craiova lie. Carol I., R. Vâlcea sem. teologic, T. Măgurele, T. Măgurele, Slatina. Franceza , Botoşani, Abrud (4* 8 ore latină), Aiud, Deva, Dumbrăveni, Făgă­raşi, Orăştie, Sighişoara, Turda, Turda, Aradul Nou, Caransebeş, Oraviţa, Re­şiţa, Bălţi, Cetatea­ Albă, Cahul, Chilia Nouă, Ismail, Bolgrad, Soroca, Lipnic, Tighina, Comrat, Cleng-Moldovenesc, Seava, Alexandria, Calafat, Caracal, Corabia, Drăgăşani, Tg. Jiu, T. Măgu­rele, Germana, Câmpina, Găeşti, Giurgiu, Constanţa, Botoşani, Iaşi­lie, Internat, Roman, Aiud, Alba-Iulia, Deca, Dum­brăveni, Petroşani, Caransebeş, Oraviţa, Bălţi,­ Chişinău, lie. Al. Rusu, Chişinău, B. P. Haşdeu, Ismail, Soroca, C. Lung- Moldovenesc, Dorohoi, Pomârla, Ră­dăuţi, Storojineţ, Suceava, Craiova lie. Fraţii Buzeşti, Caracal, Slatina, Tg. Jiu, T. Severin, T. Măgurele, Turda, Italiana, Braşov „Moşota", Buzău, Câmpina, C. Lung Muscel, Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Ploeşti, Piteşti, Tâ­r­­govişte, Bacău, Fălticeni, Botoşani, Huşi, Iaşi lie. internat, P. Neamţ, Ro­man, Vaslui, Aiud, Alba Iulia, Deva, Dumbrăveni, Făgăraşi, Orăştie, Petro­şani, Sibiu, Sighişoara,, Turda, Caran­sebeş, Arad, Lugoj, Oraviţa, Timişoara, Bălţi, Cetatea Albă, Chişinău Jie. Al. Russo, Chişinău Uc. „B. P. Haşdeu, Is­mail, Soroca, C. Lung Moldovenesc, Cernăuţi ,,M. Silvestru“, Dorohoi, Po­mârla, Răduţi, Storojineţ, Suceava, Craiova Col. Carol I, Craiova 11c. Fraţii Buzeşti, Caracal, R. Vâlvea, Slatina, Tg. Jiu, T. Măgurele, T. Severin. Istorie: C. Lung-Moldovene»«, Cer­năuţi 1ie. Aron Pumnul, Hotin (ist. geogr.), Rădăuţi (ist. geogr.), Slatina, T. Măgurele, Calafat (ist. geogr.), Roşiorii de Vede (ist. geogr.), Tg. Jiu (ist geo­grafie), Corabia (ist.-geog­r.), Câmpina. Geografie: Huşi, Orăştia, Cernăuţi fie. A. Pumnul, Pomârla, Răduţi, Găeşti. Filozofie: Soroca, Dorohoi. Matematici : Buzău, Câmpb­rug Câm­pina (met.-ftescă), Călăraşi, Călăraşi (mat.-fiz.), Constanţa, Găeşti, Găeşti (mat.-fiz), Ploeşti, Piteşti, Botoşani, Bo­toşani, Huşi, Iaşi lie. Internat, Iaşi lie. Internat, Roman, Vaslui, Abrud (mat.­­fiz.), Aiud, Alba-Iulia, Alba Iulia, Baie de Arieş, Dumbrăveni, Dumbrăveni, Petroşani, Sălişte, Aradul Nou, Caran­sebeş, Caransebeş (mat. flz), Lugoj mat. fiz), Lugoj (mat flz), Orşova, Bălţi (mat. fiz.), Cetatea Albă, Cetatea Albă, Chilia Nouă, Chişinău „Al. Russo“, Bolgrad, Soroca, Soroca, Lipnic, Tighina, Com­rat, C. Lung­ Moldovenesc, C. Lung Mol­dovenesc, Cernăuţi „A. Pumnul“ Cer­năuţi „A. Pumnul“, Dorohoi, Dorohoi, Pomârla, Pomârla, Rădăuţi, Storojineţ, Suceava, Răduţi (mat.-fiz.), Corabia, R. Vâlcea, Roşiorii de Vede, Tg. Jiu, Tg. Jiu, T. Măgurele, T. Măgurele, Reşiţa, Olteniţa. Fizico-chimice: Fălticeni, Huşi, Iaşi lie. Naţional, P. Neamţ, Roman, Vaslui, Arad Alba-Iulia, Deva, Orăştie, Petro­şani, Oraviţa, Cetatea Albă, Chilia Nouă (fiz.-chim.-st. naturale-drept), Belgrad fizico-chim.-naturale), Soroca, Lipnic (fiz.-chim.-naturale), ■­oroca, Lipnic (fiz - chim.-naturale), Comrat (fiz. chim., na­turale), Comrat fiz. chim., naturale), Hotin (fiz. chim. nat., drept), Soroca (fiz. chim., naturale, drept), T. Măgurele, Ca­lafat (fiz. chim., naturale), Corabia (fiz. chim., naturale), Drăgăşani (fiz. chim., naturale). St. naturale: Piteşti, Bacău, Făticenil, P. Neamţ, Roman, Vaslui, Aiud, Sighi­şoara, Reşiţa (12 ore şt. naturale, fiz.­­chimice, drept, 1 oră ss. meserii), Po­mârla, Răduţi, Storojineţ, T. Severin. Desen-caligrafie: Constanţa, Tg. Ocna, Fălticeni, Roman, Baia de Arieş (desen­­cal., ed. fizică), Făgăraşi, Deva, Petro­şani, Aiud, Cetatea Albă, Chilia Nouă (des.-cal., ed. fizică), Chişinău lie. B. P. Haşdeu, Soroca, Lipnic, Comrat (desen­­carigrafie, ed. fizică), Lugoj (12 ore plus 6 ore lbc. com.­b.), Oraviţa (11 ore plus 8 ore gim. t. fete), C. Lung-Moldove­nesc, Cernăuţi lie. M. Silvestru, Doro­hoi, Pomârla, Hotin (des.cal., ed. fiz.), Rădăuţi, Storojineţ, Soroca (desen cal., ed. fizică), Caraş, T. Măgurele. Muzică: Bălţi, Iemail, Soroca, Cer­năuţi M. Silvestru 11 ore. Ed. fizică: Iaşi lie. Naţional, Lipnic, Pomârla, Storojineţ, Timişoara (13 or® plus 3 ore 11c. cord­. b.). Candidaţii cu examen de capacitate până în 1943 inclusiv, cari doresc să o­­cupe una din aceste catedre, vor înainta cereri direct ministerului până la 5 Au­gust 1943. Cererile vor cuprindă : a) Numele şi pronumele ; b) Specialitatea principală cu media şi data examenului de capacitate ; c) Specialitatea secundară cu media şi data examenului de capacitate ; d) Localităţile Inordinee de preferinţă la care doreşte să fie numit; e) Adresa exactă. Orice cerere care nu va cuprinde vre­una din aceste date sau nu va fi înain­tată în termen sau în altă parte decât la minister nu va fi luată in considerare. Cei cei ce doresc să se prezinte perso­nal vor veni: 1. Cei de partea literară in ziua da 12 August a. e. 2. Cel de partea ştiinţifică în ziua de 13 August a. c. Im învăţământul secundar al fetelor nu se va face numiri de titulari con­­form legii rar. 609 din 1942, din lipsă fie oatedre vacante, afară de învăţământul profesional (catedre de specialităţi , ru­­fărie, croitoria etc.), şi de învăţământul normal (catedre de pedagogie). In con­secinţă toate candidatele, cu şi fără e­­xamen de capacitate, vor face ce­ere de suplinire adresate numai inspectoratelor școlare regionale în cuprinsul cărora doresc să fie numite suplinitoare. Vor face astfel de cereri chiar și cele care au cerut să fie numite titulare, dacă vor să fie numite suplinitoare, întrucât cererile sosite la minister nu vor fi tri­mise inspectoratelor. ------OXOXOXOX • xoxoxoxo-----­ Tragica moarta a unei copîie din judeţul Dâmbovița TARGOVISTE, *0. — Nepăsarea condamnabilă a unora dintre părinţi de a nu supraveghia joaca copiilor lor a mărit numărul victimelor In jude­ţul nostru. Autocamioneta 1574 Sibiu, condusă de d. N. Vidrighin, staţiona in comu­na Puţul cu Salcia. Copila Angheli­­na Popescu in etate de 2 ani, in joaca ei s’a băgat sub maşină. Şoferul ne­observând aceasta şi dând drumul maşinei, copila a fost apucată de ro­tile maşinei şi sdrobită . Parchetul a dispus cercetări şi a autorizat înmormântarea cadavrului. Curentul/ ANUL XVI, No. 5551, Duminecă I August IV? LA ZI Ruga de noapte Până ce aterizează avionul pe aerodromul de la Tempelhof, al destul timp, se cuprind din văzduh, panorama încântătoare a Berlinului. Jur împrejur, sclipesc ca o brăţară în bătaia soarelui blând, lacurile către care duc zeci şi zeci de străzi; apoi, ochii se fslşesc de numeroa­sele canale ce străbat oraşul, şi care alături de cuprinzătoarele grădini, de trenurile care merg prin inima Berlinului şi de multele şi im­punătoarele edificii, cari par că zgârie cu coperişul lor ascuţit pântecul pasării metalice, alcătuesc elementele caracteristice ale capitalei germane. Dar Berlinul nu-1 poţi cunoaşte cu adevărat — şi-ţi trebue multă vreme in acest scop — decât călcându-1, cu pictorul. In al doilea rând, ţi se cere multă atenţie, întrucât este unicul oraş european care prezintă aceeaş înfăţişare in toate cartierele : străzi largi şi drepte, clădiri cenuşii şi nu mai inalte de patru etaje. Ca să ieşi din Încurcătură ai cel puţin pentru centru destule re­pere : Unter den Linden om Brandenburger Tor şi cu mormântul eroului necunoscut; faimoasa Wilhelmstrasse cu aproape toate ministerele Reichului şi cu reşedinţa Fuehrerului în vecinătate ; nume de hoteluri cu rezonanţă istorică : Kaiserhol­m sau cunoscute în lumea întreagă : Adlon, Bristol; artera comercială Frederichstrasse, un Lipscani masiv; Fostdamerbanhof, AnhaHerbemhof şi Frederichbanhof, gări in inima ora­şului, pentru trenuri şi pentru metrouri. Şi multe alte repere, care să-ţi dea putinţa unei bune orientări şi cunoaşteri a Berlinului, sortit din pricina acestor crăncene vremuri de răsboiu, să Îndure turla devasta­toare a bombelor duşmane aruncate in Pragerplatz, şi in special pe Unter den Linden , pe aripa dreaptă a bibliotecii Universităţii, pe Operă, pe biserica Edviga şi pe câteva clădiri din vecinătatea hotelului Adlon. Străinul care poposeşte acum pentru prima dată în Berlin, nu poate să înţeleagă multe lucruri. In deosebi, nu poate sa Înţeleagă pelerinajul, de dimineaţă până noaptea târziu, la mormântul eroului necunoscut, pelerinaj mereu, mereu, al aceloraşi oameni. Numai pătrunzând odată cu el in acest sanctuar al permanenţii germanice, se va lămuri că dru­mul fiecărui barlinez duce măcar odată pe săptămână aici, pentru a Îm­plini legătura cu cei căzuţi undeva pe front, cu cei cari vor cădea poate mâine, cu cei cari intrând in pământ ca eroi, se fac tot una cu mausoleul eroului necunoscut german. Aici fiecare află o clipă de reculegere şi-şi primeşte o nouă doză de tărie. Eşind (un nou în stradă, berii nexul își îndreaptă ochii spre cerul care începe să se întunece abia către orele unsprezece din noapte. Și el nu-1 face decât această rugă : — Gute nacht Berlin. Gott mit ana. Aurel PopovicI CARTEA FRANCEZA „C H A M P A G N E"„. de RAYMONDE VINCENT începuturi!» literare ale doamnei­­ Una­­tin cele mai importante. Domni­ Raymonde Vincent ar trebui povestite­­ soara Elena Văcăreanu. A alergat Ray­ sub forma de basm, căci ele au gingă­şia naivă a poveştilor cu zâne și efe­mera durată a feeriilor... A fost odată o tânără provincială. Tânără şi foarte săracă. Vise mari de viitor ii brăzdau nopţile Îngrijorate, îi hrăneau cu iluzii zilele în cari, de multe ori, lipseau vinul şi fripturile de pe masa curat aşternută cu o faţă de ma­să alsaciană. Când gânduri negre îi cotropeau vlaga, ii măcinau curajul, Raymonde Vincent scria... Pe caiete subţiri, ieftine, cu creioane scurte al căror vârf, de mult tocit, se rotea veş­nic în jurul unor utopice socoteli gos­podăreşti. La ţară, — o fermă săracă,— autoarea cărţii premiati de comitetul „Femina“ se'ndeletnicea cu fle toate. Din zori şi până la apusul soarelui îngrijea de păsări, de porci, de curtea bătrânească şi de grădiniţa cu flori în jurul gardului. In acest permanent con­tact cu natura şi vietăţiie simple, a găsit Raymonde Vincent adevăratul ei izvor de inspiraţiune, iar personagiile schiţate în romanul Intitulat: „Campag­ne“ par ieşite din cadrul tradiţionale­lor portrete de familie, cu toate că o înrudire de sânge nu o lega de eroii acestei manifestări realiste. Manuscrisul creşte în volum, pe măsură ce creşteau şi speranţele scriitoarei. Cu acest bagaj de armonioase concretizări şi de vise intacte, a sosit, într'o zi mohorîtă de toamnă, la Paris, in căutarea unui edi­tor. O necunoscută, — anonimă,— care caută un editor la Paris e un lucru a­­tăt de anevoios şi de obişnuit, încât so­luţionarea favorabilă a acestei cerce­tări face parte din domeniul marilor minuni. Raymonde Vincent a depus manuscrisul ei la Editura Stock. A a­­vut norocul si fie cetit de Doamna Etha Delamain, însăşi soţia editorului, care era o femeie nobilă, în accepţiunea complectă a cuvântului. Frazele simple, tari miezul psihologic bogat, au impre­sionat-o adânc. Raymonde Vincent a fost convocată acasă; i s'au­ cerut unele corecturi. Singură, şi-a impus oarevan reticenţe. Şi cartea a văzut lumina ti­parului. Raymonde Vincent, palidă şi transfigurată, — poate desfigurată, — aşteaptă Într’o modestă odaie de hotel •verdictul criticilor. Când a aflat că-i este favorabil, a plâns de bucurie ca un copil căruia i se dă o jucărie rară, de mult făgăduită. Iar când a mai aflat încă, dela Mauri­ce Delamain și Jacques Boutelleau, edi­torii, că romanul va fi prezentat la concursul Femina, a rămas mută pe gânduri, cu ochii pierduţi Înspre zările pe cari ,atât de frumos le-a descris, ca şi cum o mere răspundere morală l-ar fi Împovărat sufletul. ^ • Au început frământările* lăuntrice pentru dobândirea acestui premiu. At­mosfera din care se’nfruptă, mult timp înainte de distribuirea titlului onorific, şi juriul, şi candidaţii, este întotdeau­na viciată .Dacă nu în fond, cel puţin in formă. Şi aceste forme au devenit un ritual sacru pentru doamnele din comitetul Femina. In toate ţările din lume, în toate mediurile sociale şi în toate împrejurările, aceleaşi cauze au produs întotdeauna aceleaşi efecte, iar excepţiunile nu au străpuns decât ara­reori acest făgaş de dulci şi arhaice obiceiuri. Raymonde Vincent a făcut vizite, numeroase vizite, ea care ieşise din grajdurile fermei a călcat praguri de case istorice, a susţinut, cu o vădi­tă plictiseală şi stângăcie,­ conversaţii de salon ,a rostit complimente a cărei sonoritate suna fals... O singură mem­bră din comitet monde Vincent pe la cunoştinţi şi prie­teni pentru a-i face ploconelile sacre. Domnişoara Văcărescu, Imparţială şi intransigentă, nu s-a arătat. Iar în clipa hotărâtoare, votul ei a asigurat roman­cierei majoritatea Astfel de basme se scriu rar. Se po­vestesc şi mai rar. Oamenii sunt obiş­nuiţi să facă o tăcere de mormânt în jurul anumitor reguli sociale. Calităţile literare ale romanului „Cam­pagne“ le-au descoperit petitonul mai târziu, mult mai târziu, după ce trâm­biţele popularităţii au îndemnat pe ce­tăţeni să arunce cu încredere cei câţi­va franci pentru cumpărarea cărţii. Dar din paginile frumos scrise,­­ se ridică tot miros sănătos de pământ, de verdeaţă. Vorbele articulate de eroi nu sună a gol, şi din ele se desprinde su­fletul simplu, dârz şi mândru al ţăra­nului francez. Raymonde Vincent şi-a plătit dato­riile şi s-a rein­tors la ţară. Are bani de-o parte şi încearcă acum să scrie romane psihologice, cu mari controver­se intelectuale şi cu zbuciumări mor­bide din care, cu greu, o va scoate sim­plicitatea ei iniţială. Acest basm a fost trăit multe luni la­na­in­te de ruperea zăgazurilor mondiale. Pe când păsărelele ciripeau Încă ln grădiniţa fermei, pe când florile şi li­niştea erau marele farmec al bătrânei civilizaţii franceze... Eliza Mârzescu ClaviaturiL­ ­ti editura „Cartea Românească“, au apărut o nouă serie de cărţi, valoarea lor şi felul la care sunt prezentate, exprimă o auten­tică şi merituasă propăşire la înfăţişa­rea cărţilor româneşti. Printre ele, desprindem la colecţia „Pagini alese“, o culegere a d-lui I­uirat, din fabulele lui Esop. Reeditarea operei lui Ispirescu, „Bas­mele Românilor“, precum şi a poveşti­lor lui I. Creangă — ilustrate de D. Stoica, — merită toată admiraţia pentru tiparul citeţ pus la îndemâna celor ti­­­­eri şi pentru frumoasa şi atrăgătoarea prezentare Apoi volumul plin de eutohtonă poe­zia epică al d-lui Mihail Sadoveanu, ,,Ţara de dincolo de negură", pe a că­rei copertă este sugestiv Înfăţişată si­lueta plăpândă a unui ied, profitată pe intunerecul de nepătruns al pădurilor de munte. Romanul d-lui Dessire, „Noroiu“ apa­re intr­a­t la ediţie, intr’o îngrijită în­făţişare. C. Munteanu , un nume care la poezie românească, s’a impus cititorilor tacă de la promiţă­torul debut „Cântece pentru fata bătrâ­nă“. Zilele acestea ne-a trimis noul vo­lum intitulat, nu prea fericit, credem: „Grohotiş". Volumul cuprinde versuri de o frumuseţe inedită, melodioase şi vădeşte un deplin meşteşug scriitori­cesc. lată un exemplu car a susţine, de­ plin cele spuse­­de noi: „Nu piscul dur, înşurubat la cer. Profilul lui semeţ şi înalt­­-asemerit Tu patimă de flăcări şi mister Şi meşteşug din moliciuni şi cremeni. Ci bolovanii care s'au desprins, Ca fructul copt din blocul lor pe stâncă - Purtând clipirea cerului aprins, rămas nevăzuta... Spre-o veșnicie de genuni, adâncă. Pentru păstrarea tradiţiilor... Cineva — nu s-a iscălit — a publicat recent câteva din aspectele de astăzi ale „Târgului de fete de pe muntele Găina“. Se desprinde mai ales din această notă, un optimism sănătos şi molipsitor. (împrumutat desigur de la moţii despre care se vorbeşte). Dar iată că problema, prezintă şi un alt aspect,, dacă nu predispunător la Pe­simism, in orice caz, îngrijorător. Este vorba de stingerea lentă a unei fru­moase tradiţii străbune, sub ochii noş­tri nepăsători. Evocând doar poezia locului, descriind obiceiurile şi publicând la ziar păreri personale, nu izbutim să îndreptăm st­area de fapt. Muntele Găina şi târgul său, apar­ţin trecutului Omul modern a dus şi aici schim­bările vremii şi­ a sufletului său, izbu­tind să transforme până la inexistenţă sensul simbolic al acestei tradiţii. Nu este îmbucurător faptul — semnalat în acelaş articol — câ\'n locul „lăzilor cu zestre“ se văd doar sticle cu „vin ars..." Din tot ce-a fost, dăinue doar crucea lui Iancu şi glasurile tulnicelor. (Totul a trecut in baladă). Nu e depărtată însă vremea, când de aici, porneau efluvii de viaţă morală şi patriotică, peste văile dintre Crişuri şi Mureş. Răsunau văile de glasurile cimpoielor şi acel cutremurător „Deşteaptă-te Române“, era cântat şi’n loc de doină şi’n loc de rugăciune şi’n loc de horă... Cu acea încredere neclintită un destin, atât de caracteristică firii Românului, cei hărăziţi să se iubească se întâlneau aci, „din voia lui Dumnezeu". Apoi coborau in şalele lor, din poeme şi văi, intemeiau căsnicii bine­cuvântate ăn Biserică şi dăruiau neamului copii să­nătoşi, mai târziu, mame devotate şi bărbaţi vrednici. Astfel, muntele Găina trebue pripit din punct de vedere social şi naţional ca unul din factorii determinanţi ai vieţii româneşti din aceste părţi. El a fost zeci de ani, locul de întâl­nire al moţilor. Locul de legătură intre om, natură şi Dumnezeu. Aici se ex­prima prin bogăţia cântecelor şi fru­museţea portului, sufletul poet şi ar­tist al românului. Se făcea legătura intre generaţii, se transmiteau obiceiurile şi se mărturiseau credinţele. De aceia, dispariţia acestei tradiţii nu trebue privită ca fapt divers. Înregistrată şi uitată. Căci cu fiecare tradiţie pe care o lăsăm să moară, ştergem o pagină din istoria neamului nostru. Şi nu este potrivită nici atitudinea de nepăsare. Ci să ne întrebăm şi să ne gândim ce s’ar putea face pentru a o reînvia. Va fi posibil să renască ? (la acea legendară pasăre Phoenix ?).. Lo­zinca omului contemporan este : „totul realizabil". Atunci să nu ne îndoim şi să sperăm. Va veni ziua, când dezlegaţi de cum­plita încăerare, în pacea ce ne va reda hotarele şi liniştea, vom putea să în­cepem refacerea patrimoniului nostru spiritual. Să nu uităm atunci, ci sus, pe Găina, lângă Crucea „regelui Iancu" aşteaptă lumină înoitoare, opaiţul fumegând al unei bătrâne tradiţii cu rădăcina în­fiptă în morminte Dace. Cornelia Maria Contioi SPECTACOLELE ZIL El Sâmbătă 31 Iulie 1943 ORT.: Sf. Evdochiu cel drept. CAT.: Sf. Ignat­iu de Loyola. PROT.: Germanin. TEATRE I T. NOSTRU: mat. şi seara: „Domino". SĂRINDAR: mat. şi seara: ,,N’o fi ade­vârat, dar eu tot cred“. COMOEDIA: mat. şi seara: „Vitam­i­na M". ALHAMBRA: nat. şi seara: „Gioconda iubeşte“. T. INTIM: mat. şi seara: „Fem­e* sută ’n sută“. COLORADO: mat .şi seara: , Arloohi­nad­a“. CINEMATOGRAFE Centru ARO­­ „Rivalii e sta Romano Brazil. SCALA : „Dreptul la viaţă“. CAPITOL : „In taina nopţii”,ca Viviane Romance, George Flamant, jurnal nou. TRIANON: Singur* pa lume cu Mana Denia. REGAL : Academia Dragostei şi jurnal. FANTASIO : Surprizele divorţului şi jurnal. SAVOY : „Boloaaa din Ban Gettardo” şi jurnal nou. SEI­ECT: Oraşul de aur. ARPA : Ultimul match şi Jurnal. VICTORIA: „Secretul Doamnei in Alb" şi jurnal. CORSO: „Bal la Castel". Jurnal U.F.A. O. N C. 73. FEMINA : Capricii cu Danteile Darrieux şi jurnal. BULEVARD PAILAS: „Domnişoara Bo­naparte" şi jurnal. NISSA: „Iubirea cea mare“. Jurnal. Trupa de revista Valeria Moraru. ELYSEE: „Femeia îndărătnică", jurnal. Trupa de reviste Valeriu Moraru. OMNIA: „Atac la Baku“. Jurnal. Comp. de reviste Tanţy Grigoriu. Cartier*M­AIDA: „Regele Sportului", revistă şi jurnal de război 73. ALCAZAR: „Căpitanul Styx“. Jurnal 72. Trupă de reviste. AMERICAN: „Romanul unui tănăr să­rac" Trona de revistă. BARCELONA : Ospăţul nebunilor, Jur­nal şi revistă. BUCUREŞTII-NOUI: Un vis visnez, film­a! şi revistă. CARMEN: „Legea Haremului". Jurnal. Revistă. CARMEN SYLVA: , Romanul unui tă­năr sărac". Jurnal. Comp. de revista Nicu Burmaz. COTROCENI: „O femeia in noapte“. Jurnal ONC. şi UFA. CRANGAŞI: „Călăul din Veneţia". Jur­nal ONC. şi UFA. CLASIC: „ Regina de Navara" şi jurnal. DACIA: „Doi sergenţi". Jurnal 72. DIANA: „Documentul 7. 3. Jurnal. Trupă de reviste. DICHIU : „Atac la Baku”, jurnal şi re­vistă. ELDORADO: „Neguţătorul de sclavi*1. Jurnal. Trupă de reviste. FLORIDA: „Amantul misterios". Jur­nal. EDISON: Prizonierul din Banta Cros. GLORIA (sală și grădină): Intoarce-ta iubirea mea". ILEANA: , Pentru un sărut". Jurnal 72. IZBANDA: „Aventuriera de la etaj“. Jurnal UFA. si ONC. 73. LIA: „Furtună în inimi" Jurnal 73. MARCONI: „Pat și Patachon“. Compa­nia M. Bejan. MARNA: „Omul venit de pe mare". Jurnal. Comp Tiui Mihăilescu. MILANO: „Fra Diavolo". Jurnal. Tru­pă de reviste. MIORIŢA: „Ultimul spectacol" Jurnal. MODEL: „Poliţia are cuvântul". Jurnal ONC. şi UFA. Trupă de re­viste. NON1: „Contract cu Diavolul" şi Jurnal nr. 67. ODEON (grădină și sală), , Habanera". Jurnal. PACHE: „Legea haremului". Comp. Ion Boerescu. Jurnal 73. PARIS: „Lucrezzia Borgia". Jurnal. Re­vistă. REX: „Femeia Îndărătnică". Jurnal ROMA: „Intoarce-te iubirea mea". Comp. de balet Alcantara Jurnal 73. SPLENDID: „Manevrele dragostei". Jurnal 72 Trupa Tanty Grigoriu. TOMIS: „Fedora" Jurnal. TRIUMF: „Asediul cetăţii Oszaka". Jur­nal 73 UNIC: „Santa Maria". Jurnal 72. UNIREA: „Dragoste la zero grade". Jurnal şi revistă. VENUS:­­ Absente nemotivats". nai 68. VERGU: „O noapte furtunoasă". nai 72. Trupă de reviste. VOLGA. ..Fanfulla da Lodi" Jurnal 72. VOLT­A-BUZEȘTI (grădină): „Macario Cow Boy“. Jurnal. Trupa de reviste. „Filmul Românesc". Jur-Jur­ Sâmbătă Si Iulie 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 1.53 1 4:00 : ORA DIMINEŢII . Deschi­derea emisiunii. Radio jurnal. Concert de dimineaţă: închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii . Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural) 13.00 : ORA OSTAŞULUI, RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio jurnal. 14.15: PUBLICITATE. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : I. Orches­tra Ion Luca Bănăţeanu; II. Orchestra Şt. Rădulescu. 15.30 : Muzică variată (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.40 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.40 : Emisiune specială în limba rusă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI 17.00 : Concert de fanfare. Fanfara reg. 1 transmisiuni, condusă de lt. Cristescu şi fanfara reg. 2 vânători „Regina Elisabeta“ condusă de It. Pa­­naitache Georgescu. 18.00 : LECTURA DIN DELAVRAN­­CEA. 18.15 : Muzică din operete (discuri). RADIO ROMANIA 19.00 : Jurnal in limba turcă. RADIO BUCUREŞTI RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.15 : Concert la două piane T. Si­­biceanu şi Jean Lucaci cu acompania­ment de contrabas şi balene 19.40: PUBLICITATE 19.45- Jurnalul juridic de av. Mihai, Ciocâlteiu. 20.15: D-na Yvonne Demetriad-Rosett voce. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO, Ci­clul „Corespondenţa scriitorilor noştri“ d-na Rădulescu-Pogoneanu : Corespon­denţa lui Vasile Alecsandri. 21.00 : Orchestra Luceafărul, voce Werner Hoehn. 22.00 : Radio-Jurnal ; Sport. 22.15 : PUBLICITATE 22 30: Muzică variată uşoar­â (discuri). 23.30: Închiderea emisiunii RADIO MOLDOVA 12.00 : Deschiderea emisiunii Învăţă­tura zilei. Cântece si jocuri din Mol­­dova Basarabia şi Transnistria (disc.). 12.30 : Duete din opere şi operete (discuri) 13 00 : Orchestra Barbu Mironescu. 13 30 : Radio jurnal (I) 13 45 : Orchestra Barbu Mironescu (continuare). 14.00 : Cântece populare şi romanţe româneşti (discuri). 14.30 : închiderea emisiunii de prânz. Saite... O D E S A Când la 1 Decembrie 1941, am intrat pentru întâia dată pe străzile marelui oraş al celor mai sublime sacrificii ro­mâneşti, prima întrebare care mă fră­mânta ,era să ştiu dacă în această orbie de pe malul Mării Negre, există ro­mâni. La întrebarea mea, am primit răspuns negativ. Aceasta însă nu m’a descurajat, ci din contra m'a întărit și mai mult în crezul, meu, că este o imposibilitate ca mahalalele ca : Mold­o­va­nea, Buhaiovca (dela Buhai), Baltovca (dela Baltă), Slo­­bodca (fostele Slobozii tătăreşti) şi Stra­da Valahă, V­acilea românească, să nu aibă locuitori de origină română. Căci, oricât de crudă a fost so­arta elementu­lui românesc în Transniatria, acesta şi-a pierdut în unele părţi graiul, nu însă şi numele de familie, pe care uneori îl scoatem din peticele cu cari a fost înfă­şurat de stăpânirea rusească, ca de exemplu , un Postolache este trecut în paşaport Postolatu­ un Apostol-Aposto­­lov, un Trandafir-Trandafilov, un Badiu (dela badea, bădica) — Badiev, etc., etc. In stăpânirea din urmă pe lângă schi­monoseala de mai sus, a mai adaos şi şi­ trecerea lor la naţionalitatea cu cari n’­au aceşti români nici o legătură. Ast­fel, Ciobanu este trecut de naţionalitate rus, un Munteanu — Ucrainean iar cea m şi ironică situaţie o are familia Io­neacu, căci capul familei ara paşaport cu naţionalitatea română, soţia — rusă, iar fiica a-cestora — ucraineană. Desigur că, în babilonia statelor şi a haosului care se numea URSS ,era po­sibil orice. Totuşi, pentru că apare prea vizibilă categorisirea Românilor noştri după naţionalitate : ruşi, ucraineni, ar­meni, bulgari (faptele se pot dovedi cu documente), nu puteam ca să nu scoa­tem în evidenţă acest fapt ,de­oarece tocmai din aceasta va apare în evidenţă şi mai clar istoricul­ Odessei. Ne-am pus adesea întrebarea, oare a fost soarta meleagurilor pe cari astăzi — este aşezată această cetate, despre care se vorbeşte atât de mult—Odessa. Cităm date după documente ruseşti. Cu şapte sute de ani înainte de Hristos, statul Daciei se întindea nu numai până la Bug, dar chiiar dincolo de Nipru cu­prinzând şi jumătate din Crimeia. Apoi, la anul 50 Înainte de Hristos, pe timpul Marelui şi Bravului Rege Buerebista, Dacia cuprindea pământuri până în a­­pele Bugului cu vestita cetate Olbia. Cele două mărturii sunt confirmate prin hărţile editate de către muzeul istoric d­e la Moscova, unde se arată stă­pânirea romană între secolele II şi IV după Hristos. Deci, fenomenul­­ de roma­nizare a elementului dac ,a avut aceiaşi soartă şi la răsărit de Nistru ca şi pe întregul întins al Daciei, Român­ii, cu Începere din secolul al IV-lea — năvălirea barbarilor şi până l­a sfârşitul secolului al X-lea când cro­­nicarul rus Nestor îi constată la est de Nistru, au constituit un element de sus­ţinere şi călăuze pentru toţi barbarii, fapt ce este recunoscut în secolul XIII şi XIII de aceleaşi documente ruseşti. Românii, la ultima năvălire barbară— tătărască, îşi aveau închegat un stat al lor (Bolohovscaia Zemlea) iar, la Intra­rea în stăpânirea tătarilor a ţinutului Edisan sau O­latul de Oceacov, din care ţinut face parte şi oraşul Odessa, li s’au acordat privilegii ,satele lor purtând a­­desea denumirea de slobozii (Dicţiona­rul Enciclopedic rus Brokhaus vol. 22 , pagina 519). Din cercetarea diverselor isvoare ru­seşti, rezultă că primii locuitori ai ţinu­tului Edisan şi chiar ai Transnistriei, n’au fost alţii decât Românii. Peste a­­cest strat de populație, apoi tătarii, ca­zacii şi ruşii, au adus mereu, chiar până în preajma primului războiu mondial, alte grupe de populație românească. (Ţi­nutul Edisian constituia partea de sud a Transnistriei de azi). Din mijlocu populaţiei româneşti din ţinutul Edisan, s’a recrutat o parte din oastea regelui suedez şi a Hatmanului Mazepa (Voltaire Histoire de Charles XII, ed. Larousse, pag. 113). In­cepând cu perioada tătărască, con­tinuând cu cea turcească şi rusească, elementul românesc a îngroşat mereu rândurile celor de peste Nistru, lacât însăşi ţarina Ecaterina a II-a, a vrut ca regiunea dintre Nistru şi Bug, să fie­ numită Moldova Nouă (M. V. Serghiev­schi, Studii Moldoveneşti, Moscova). Unii autori de vază ruşi cum este Apolon Scalcovschi, în studiul său Pri­vire cronologică istorică a ţinutului No­­vorosia, tipărit la anul 1838 în Odessa, spune : „ţinutul dintre Nistru şi Bug denumit altădată stepa Ociacovului... are nu mai mult de una sută de biserici, iar locuitorii de cele mai multe ori sunt aceiaşi, ca şi peste Nistru, adică MOL­DOVENI VALAHI, greci şi sârbi. Veli­­coruşi sunt foarte puţini“. In acelaş studiu la pagina 65 se men­ţionează că, după pacea de la Iaşi, 26 de moşieri şi slujbaşi moldoveni, au fost colonizaţi in ţinutul Oceacov ,unde a­­ceştia au ridicat sate şi cătune, cu circa 4000 locuitori,­­ desigur moldoveni ve­niţi din ţară. Documentele ruseşti spun însă că la 1764, adică cu 30 de ani înainte de a se începe zidirea Odessei cetatea care purta numele de Hagibei, a fost ridi­cată de către Valahi — adică Români. *) Nu trebue deci să ra* surprindă fap­tul, când acelaşi monografist Scalcov­schi, in studiul său privire statistică a­­supra ţinutului Novorosia tipărit la 1850, spune : „HAGIBEIUL CU RADA PORTULUI, ERA PANA LA 1789 UN SAT MOLDOVENESC”. Cred că orice comentar este de prisos ,când se știe mai ales că Scalcovschi a fost cel mai *) Cele mai populate oraşe din acest ţinut, au fost: Oceacov, Hagibei (actuala Odessa), Dubăsari şi Balta (Moldova so­vietică, Tiraspol 1939, pag. 31). I se vază monografist rus, iar susmenţio­nata lucrare a fost premiată de Acade­mia rusă. Dealtfel, un autor Ehrmann, Intr’un studiu al său : Rusia geografică etno­grafică, istorică, administrativă, econo­mică, în limba franceză ,scrie la pag. 455, că : „Odessa are o numeroasă co­lonie de străini: Moldoveni, evrei, bul­gari ,armeni ,greci și germani.... In plus două mahalale la Nord în lungul radei și o a treia la Est, sunt peste tot popu­late de Moldoveni“. Arhitectul român fostul portar Ma­nole din Iaşi, a ajutat pe Ducele de Ri­chelieu la construirea Odessei, iar nu­meroşi Români au primit parcele in a­­cest oraş. Un Chiriac, a fost conducăto­rul grupului de străini din Odessa, A­­lexandru Sturza, a înfiinţat Instituţii de binefaceri cari dăinuesc şi astăzi, iar un Tolstoi-Grosul, a contribuit în cali­tate de ziarist la cultivarea maselor. Chiar şi scriitorul Alexandru Puşchin, pe timpul cât a stat în Odesia ii pome­neşte în versurile sale pe Români. Nu putem să trecem cu vederea mai ales şi pe cal mai odios om contele Voron­­tov, biciul românilor din Transnistria şi Basarabia, deoarece atunci când româ­nii din Odessa s’au prezentat în au­dienţă cu plângerea precum că cinov­­nicii ruşi îi jupoaie cu mita, acesta în­furiat peste măsură a scris pe cerere : „nu recunoaşte ca existând naţie mol­dovenească. Se respinge cererea“. In studiile dedicate Ducelui de Ri­chelieu ,se spune că Moldovenii din O­­dessa au contribuit la ridicarea câtor­va biserici. Apoi marele român, Mitro­politul Bănulescu­-Bodone, este acela care a pus prima cărămidă a oraşului Odessa şi a sfinţit primele biserici. Nu trece nici o sută de ani şi in tim­pul revoluţiei ruse din 1917, primele manifestări ale armatei moldoveneşti zguduie conştiinţa românilor, atât din Basarabia cât şi din Transnistria, cari cer unirea provinciilor cu Patria Mamă. După scurt timp, Rumcerodul (organiza­ţia ostaşilor moldoveni de pe frontul român) pune stăpânire pe oraş, care insă nu durează mult. Abia ocupă un sfert de veac, la 16 oc­tombrie 1941, drapelul românesc se înalţă mândru pe zidurile cetăţii din Odessa, iar viaţa se scurge într’un ritm fară să se observe că suntem în războiu. Desigur că, d­acă am căuta să dăm la iveală întregul material cu privire la existenţa românilor din Odessa, spaţiul unui articol de gazetă ar fi neîndestu­lător. De altfel astăzi avem o literatură bo­gată în acest sens (A se consulta cele mai bune lucrări : Emil Diaconescu : Românii din răsărit — Transnistria —­ Iaşi 1942, 240 pagini şi N. M. Popp, în­cercare de monografie a Transnistriei, Bucureşti 1943). Este destul să rermu­căm că datorită jertfei ostaşului român, moldovenii din Odessa, au avut curajul să-şi manifeste credinţa lor românească, iar astăzi Cer­cul Cultural Românesc din acest oraş, numără peste 25.000 d­e membri. Afară de aceasta, mai există tot în acest oraş şi patru şcoli româneşti : Li­ceul ortodox de fete, liceul mixt ,Ale­xandru Sturza", precum şi două şcol primare, organizate în mod special pen­tru românii din Odessa. Tot sub auspiciile autorităţilor noas­tre, mai funcţionează Institutul Istituţi­fic Român al Transnistriei şi Universi­tatea Populară, care în cursul anulu trecut au fost vizitate de personalitaţ din ţară ca d-nii profesori : Onisifor Ghibu, Emil Diaconescu, de către­­ profesor Ion Petrovici actualul ministru, al Culturii Naţionale precum şi de grupul de academicieni români, d-nii Ion Nistor Ion Lupaş, Ionescu-Siseşti Ştefan Ciobanu D. Gusti, preot Nae Po­pescu. Trecătorul de pe străzi nu va spune niciodată că se află într’un oraş străin, ci românesc, — cu excepţia că mai des răsună limba rusească apoi urmează limbile românească şi germană. Se pune întrebarea dacă vom fi în stare a fi vrednici de jertfa de veacuri a atâtor generaţii de români, cari timp de 2000 de ani, au întărit brazdă româ­­nească pe acele meleaguri, peste care astăzi s’a aşezat una dintre cele mai sublime şi mai măreţe jertfe, ce va ră­­mâne înscrisă în istoria nu numai a Ro­mânilor, dar în aceia a popoarelor din întreaga lume. Mitul dacic renaşte, Umbra lui Dece­­bal cel Brav şi a lui Mihai Viteazul în­tăresc in vitejie armatele Regelui Mi­hai I. PAUL ST­TI,UN Consilier Naţional Transiustrian

Next