Curentul, septembrie 1943 (Anul 16, nr. 5582-5611)

1943-09-01 / nr. 5582

's "Pentru­­ministerul culturii naţionale Conducătoarele absolvente în 1939, care au stagiul pentru examenul de definitivat şi care au depus numai pro­ba scrisă, respectos roagă Onor Minis­ter a fixa data ţinerii concursului de admitere la şcolile de aplicaţie, după ce vor fi terminat proba orală şi cea practică. Altfel numai această serie ar fi nedreptăţită. * Mai mulţi profesori şi profesori maiş­trii suplinitori roagă ca să fie titulari­zaţi după aceeaş normă şi acelaş crite­riu ca şi învăţătorii ce urmau să se prezinte la examenul de definitivat şi gr. II, întrucât şi ei şi-au făcut dato­ria la rândul lor pe front. Ministerul Culturii Naţionale cu ord. nr. 72087 din 1943 încunoştiinţează că nu ia în consideraţie calificativele ins­pecţiilor didactice făcute de d. inspec­tor general Costinescu în anul 1939, d-lui Gh. A. Grancea, înv. din Tg. Neamţ, întrucât într’adevăr se dove­deşte că au fost făcute în timp ce d. Grancea se găsea în proces cu Minis­terul şi nu sunt efectuate în spirit de deplină obiectivitate. , Pentru direcţia fo­rum­ P. T. T. Există o circulară a Dir. Gle P. T. T., prin care se anunţă că, pentru soţii şi fiii de pe front se pot expedia de că­tre familiile lor plicuri închise, nefran­cate, purtând pe colţul din stânga sus, menţiunea „Pe front“. Cei din raza of. P. T. T. Ciochina, jud. Ialomiţa mobilizaţi pe front, sun­tem surprinşi că plicurile nu se pri­mesc nefrancate, aşa cum s-a dat cir­culara şi cum primesc camarazii noştri dela toate oficiile din ţară. Pentru d. ministru _________de f­inanţe „Pensionarii de Stat din Curtea de Argeş roagă pe d. ministru de finanţe să dispună Administraţiei Financiare Argeş ca titlurile Impr. Reîntregirii 1941, ce au subscris din pensiile lor, să li se trimeată la Percepţia din Curtea de Argeş de unde să le ridice, chiar dacă ar plăti deplasarea unui funcţio­nar care să le aducă. Să fie însă dispen­saţi de a pleca la drum la Piteşti, pe motivul că sunt oameni bătrâni şi mulţi din ei ar cheltui cu deplasarea mai mult decât valoarea titlurilor.“ Cabinetul d-lui ministru al lucrări­lor publice: „Referind­u-ne la nota dvn. apărută în ziarul CURENTUL din 21 Iulie a. c„ avem onoare a vă face cunoscut că deocamdată nu se poate face nici o mo­dificare in mersul trenurilor. Totuși cererea locuitorilor din oraşul Turda se va lua în studiu şi satisface in limita posibilităţilor, cu ocazia aplicării itine­­rariului de iarnă.“ * Urmare la nota apărută in ziarul „Curentul" din 26.6.1943 : Avem onoare a vă aduce la cunoştin­ţă că în conformitate cu instrucţiunile c. f. r., şeful staţiei Carol I, îndepli­nind şi funcţiunea de casier şi impie­gat de mişcare, are dreptul să închidă casa de bilete cu 5 minute înainte de sosirea trenului, astfel că refuzul său de a viza biletul reclamantului, d. Ia­cobini, a fost justificat. In ceea ce priveşte cererea locuitorilor din comuna Răcaşi, ca trenul de Tărgo­­vişte-Petroşiţa să plece din Bâldana (in loc de Titu), nu se poate satisface. . ..Referindu-ne la nota dvs. apărută "Locuitorii satului Ghioşeşti de lângă, abatorul comunal, pendinte de Comarnic sunt cei trai năpăstuiţi din cauza lipsei unei legături de drum peste râul Prahova. Din cauza aceasta, şi atunci când apa vine mare, ei sunt obligaţi să stea cu vitele în bătătură, cu morţii neingro­­paţi şi să se expună ei şi vitele lor la mec după cum s’a întâmplat de multe ori. Chiar carnea dela abator se trece cu căruţă prin apă, iar şcoala primară îşi cară ,de multe ori, lemnele de foc, cu copiii, peste o punte de picior. Ecoul vextiletor in ziarul „Curentul" din 28 Iulie 1943, avem onoare a vă face cunoscut că Direcţiunea­ Generală C. F. R. cu a­­dresa 154213 din 10 August 1943 ne a­­rată că dela 29 Iulie 1943, s’au pus in circulaţie pe distanţa Bucureşti-Nord- Cernăuţi, trenurile automotoare rapide M. 51, M. 52, iar cu începere dela 12 August 1943, trenurile cursă de perso­nal No. 8425/8428 dintre Galaţi-Tecuci se vor prelungi dela şi până la Mără­­şeşti". D. Saracioglu la Smirna ISTANBUL, 30 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei ŞTEFANI trans­mite : O. Saracioglu, preşedintele consi­liului de miniştri, s’a dus la Smirna pentru a vizita Târgul Internaţional. In timpul şederii sale în acest o­­raş, a rostit o scurtă alocuţiune,­ su­bliniind că Smirna, frumoasa cetate mediteraneană, este chemată să de­vină şi mai frumoasă şi prosperă. --------OXOXOXOX • XOXOXOXO-------­ Vizita delegaţiei ofiţeri­lor români în Germania HARDTMUTH Legat de istoria creionului P vy^taxicUrnuJh iudajkfifa inemfa nntrifa cU cteitri * familii din piele neagră pierdut, cu di­ferite, acte în limba germană pe numele Viktor Schuller Dumi­nică seara între Piaţa Naţiunii şi B-dul Brătianu. Găsitorul ru­gat al preda str. Olimpului 32, telefon 4.07.30. Recompensă 10.000 Iei. Anunţ Ministerul Apărării Naţionale, Di­recţia Superioară a Moto-Mecanizării, face cunoscut că angajează lucrători, specialişti in reparation­ de autove­hicule de tot felul, plătindu-se sala­rii mari.Cei angajaţi vor obţine mobilizare® pe loc pentru lucru. Doritorii se vor adresa la­­Atelierul Militar de reparaţie auto No. 12 Bra­şov, Calea Victoriei Nr. 65, la orice oră din zi. Comandantul Comp. Auto Ateliere • Braşov Căpitan, Indescifrabil Fir­­ace e importării • ♦ fi scoase oricând fârâ vrm­tm­­­ieni, iar altele puse la Sursa de procurare Indică la KURT ERICH BINDE* Sibiu, Str. Elisabeta No 64 O delegaţie de ofiţeri români, sub conducerea d-lui general de divizie N. Sc. Stoenescu şi a d-lui general de brigadă Radu Korne, purtător al „Crucii de cavaler al Crucii de fer", a vizitat zilele acestea fortificaţiile de pe coasta Canalului Mânecii. Delega­ţia de ofiţeri români a fost primită de generalul comandant al unui corp de armată. Ofiţerii naţiunei aliate au avut ocazia să se convingă de faptul că armele grele şi foarte grele din fortificaţiile de coastă ale Atlanticu­lui, sunt pregătite pentru apărare. Această vizită a lăsat o impresionantă imagine despre superioritatea puterii de foc a apărării de coastă, despre întinsele fortificaţii cu instalaţii sub­terane, cât şi despre nenumăratele barieri şi piedici, la a căror construire au fost luate în considerare şi meto­dele de luptă folosite de inamic în ultimul timp. Astfel fortificaţiile de pe coasta A1. „Referindu-ne la nota dvs. apărută in ziarul „Curentul" din 29 Iulie a. c., avem onoare a vă face cunoscut că Direcţiunea Generală C. F R. cu adre­sa Nr. 156211 din 17 Aug. a. c., ne co­munică că deşi porţiunea pe şosea cu­prinsă intre Brad-Abrud­ se află încă în stare rea, pietrişul aşternut pe drum nefiind cilindrat şi care provoacă dis­trugerea cauciucurilor, totuşi faţă de situaţia intr’adevăr grea a populaţiei din acea regiune, s’a luat măsuri pen- ^anticului corespund experienţelor ce­­tru reluarea imediată a circulaţiei ce­­­lor mai recente şi sunt în stare să acest traseu î­­i facă faţă oricărui atac inamic. ARWA Ciorapul care înfrumuseţează piciorul! Vizitaţi standul nostru la Expoziţia „VIENA DESCHIDE PORŢILE“ organizată de firma GÜNTER WACHNER, Sibiu 29 August—15 Septembrie — Bucureşti, Sălile Melody, Palatul Ard­ VERAMON TUBURI DE CATE 10 Sl 20 TABL. PUCURI CU 2 TABL. ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦tv ■mu »tim S, fl. flBAD aduce la cunoştinţa clientelei sale că a deschis . DE DESFACERE DIN BUCUREŞTI, Str. LIPSCANI Nr. 86-88 Etaj I (Intrarea prin pasa)) Filatelicii L» 8 Septembrie », cu ocazia comemorării a 3 ani de domnie a Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi de conducere a Statului de către Domnul Mareşal Conducător, se va pune în circulaţie un timbru poştal special cu supra­taxă în folosul ajutorării invalizilor de război. Abonaţii filatelici vor primi, până la data punerii în circulaţie, la­­domiciliu contra rambura, numărul de serii cu care s’au înscris. Poiana Ţapului Cea mai recom­andabilă Staţiune Clima­terică de pe Valea Prahovei. Trefineti ca­mere din vreme, adresându-vă Oficiului Local de Turism. - 863 -uw# Vizitaţi HOTE­LUI CARO Dacatul de întâlnire al comercianţilor confort, calorifer apă caldă Strada Lipscani 12, colţ cai, a­n­ti turle] De la gară, tramvai 12 până la Piaţa Serialului , tramvai 24 până la Universitate Telefon 3.59.00 şi 4.01.49_________________________________- .h924 — distribuitori de ziare cu şi fără biciclete, bine retribuiţi» A se adresa la serviciul de colportaj al zi­a­­rului „Curentul“. - S3 -Citiri „Rapid “* Kiwi XVI, No. 5582, Miercuri, 1 Septembrie 1941 Curentul Viata politica La sfârşit de vară Am mai străbătut o vară, desigur tot o vară de război, dar aceasta nu ne poate împiedeca absolut cu ni­mic să dăm în vileag scrisului u­­nele concepţii şi apucături atât de dăunătoare. Poate că numai astfel — biciuind deopotrivă cetăţeanul şi au­toritatea — vom avea prilej, ca la anul viitor să facem un bilanţ esti­val cu adevărat îmbucurător. Fiind■ că, oricât ar fi de potrivnice zilele de război, nu este de îngăduit, nici administraţiei publice şi nici parti­cularului, să dispreţuiască anumite norme de comportare socială. Să nu se uite că exemplu, T/wfi ales in­ aceste vremuri, trebue să vină de la autoritate — şi dacă ades exem­plu nu se iveşte de acolo de un­de este aşteptat, sau — nu e locul să ocolim adevărul — dacă ni-l o­­feră, el este atât de rău ales, încât compromite în mod definitiv ideea de ordine şi de dreptate. Pentru a fi mai bine înţeles, să mă opresc la unul din faptele incrimi­nate. Vara, fiindcă oferi o vacanţă mai îndelungă, pune în mişcare o mul­ţime de lume. Bucureştenii, in spe­cial ei, pornesc cu duiumul spre munte şi spre mare; aşişderea, cetă­ţenii din provincie, îşi părăsesc ora­şele şi satele, pentru a poposi in alte oraşe, ca să-şi facă cura sau ca să se odihnească. In afară de întremarea organismu­lui, şi bucureştenii şi provincialii au minunatul prilej ,de a-ş i cunoaşte cât mai temeinic ţara. Dar această neastâmpărată dorinţă de evadare, a fost răsplătită nu nu­mai în această vară de război, ci şi lr. cele de pe timpul păcii, într’un mod cu totul jignitor. Este adevărat că în alte împrejurări autoritatea şi cetăţeanul îşi dădeau într’o oarecare măsură silinţa să imprime staţiunilor balneo-climatice un spirit occidental. Nu neg acest lucru. Totuşi, trebue să adaug că faptul se datora fricei de concurenţă. Fiecare căuta să atragă la el cât mai mulţi vilegiaturişti, punându-le la dispoziţie mijloace de trai cât mai confortabile şi mai ci­vilizate în felul, acesta, iniţiativa şi munca autorităţii şi a particularului, a isbu­­tit să creeze pe litoral şi la munte staţiuni demne de tot interesul şi de toată lauda. Cel plecat de acasă gă­sea acolo unde se hotăra să facă un popas în vară, o poziţie încântătoare, o gazdă primitoare şi curată, un res­taurant bun, o instalaţie de lac în perfectă funcţiune, un personal edu­cat şi îngrijit, şi o atenţie discretă din■ partea autorităţii. In schimbul economiilor pe care cetăţeanul le de­punea cu toată largheţa în punga or­ganizatorilor unei staţiuni balneo-cli-­­natice, avea mulţumirea de a fi gă­sit ceea ce căuta. Şi la sfârşit de vacanţa de vară se întorcea fericit acasă, pentru că se odihnise bine, pentru că se distrase a­şişderea sau pentru că reuşise să-şi toace toţi banii, împlinindu-şi cu pri­sosinţă plăcerile. Ca să spunem adevărul, nici atunci nu mergeau toate strună, dar de­fectele erau trecute cu vederea, a­­vănd fiecare în vedere faza de or­ganizare sau de extindere, a staţiu­nilor noastre de vară. Cu alte cuvin­te, a domnit şi în timp de pace, o stare neplăcută şi neconformă cu pretenţiile unei adevărate ţări turis­tice. Bazaţi pe acele trecătoare îngă­duinţi, cei mai mulţi dintre gospo­­darii staţiunilor noastre au neglijat, mai ales că au o scuză foarte puter­nică — războiul — să aducă o cât de mică îmbunătăţire, să se men­ţină măcar la nivelul din timpul păcii. Ei au uitat deodată, ca şi cum le-ar fi dat cineva cu o măciucă în cap, că atunci când deschid porţile vilegiaturiştilor, au obligaţia elemen­tară de a fi gazde prieteneşti — nu să se bucure ca nişte piraţi, că pot lua totul fără să dea în schimb ni­mic. Cine a mers în vara aceasta la mare sau la munte, a rămas com­plect uluit de tot ceea ce a văzut. Pe lângă că a fost silit să locuiască în camere lipsite de orice confort, să mănânce în restaurante de clasa a treia, dar cu preţuri de restaurante de lux, să-şi caute sănătatea în băi cu instalaţii degerate, a mai fost strâns cu uşa să plătească fel de fel de taxe de cură şi de turism, justi­fic­ate dacă ar fi poposit într’o loca­litate îngrijită ca o grădină cu flori. Or, atâta timp cât străzile erau umplute cu buruiene, şoselele încăr­cate cu praf, negustorii lăsaţi în voia lor să-şi facă mendrele, e vile­giaturistul constituind un fel de negru de care urma să tragă cât mai vârtos autoritatea şi exploatatorul particular — nu se vede care ar fi raţiunea acestor taxe cu funcţiuni simbolice! Mă rog, dacă o staţiune balneară sau climaterică nu se deosebeşte cu nimic de oricare altă localitate de pe cuprinsul ţării, atunci, sau să se su­prime aceste biruri sau să se extindă ca să se ştie odată pentru totdeauna că vilegiaturistul n’are decât un sin­gur drept: de a creea venituri pen­tru alţii — primind în schimb chi­tanţe, recipise sau note de plată. Ceea ce mi-am îngăduit să însemn aici, este cu mult mai puţin grav decât ceea ce mi-au scris cetitorii cari, uitând că se află în a treia vară de război, au poposit într’o staţiune climatică sau balneară, cu pretenţia absurdă de a găsi lucruri noul şi oameni noul. Dar bilanţul pe care l-au făcut la sfârşit de vară le va fi de învăţă­tură. Bineînţeles, dacă nu vor uita până la anul. In orice caz, notaţiile acestea tre­bue să dea măcar cuiva de gândit. Aurel Popovici Manifestaţie ardelenească în Capitală Pomenirea protopopului Aurel Munteanu dinţă românească. Versuri patriotice originale au re­citat poeţii: Ernest Verzea şi Ion Stu­­garau. Au mai declamat apoi poezii cu caracter naţional d-nii: N. Făgă­­daru artist, Lazăr Samoîlă, N. Dără­­ban şi d-ra Aurora Morariu. Muzica militară a regimentului­­ Roşiori, condusă de d. sblt. Chio­­reanu a cântat marşuri româneşti Asemenea a mai dat concursul la a­­ceastă manifestaţie românească şi cunoscutul cântăreţ bănăţean Luţă Ioviţă. Manifestaţia ardelenilor de la mu­zeul satului a constituit o puternică afirmare a sentimnetului de solidari­tate românească. ------OXOXOXOX • XOXOXOXO——I Reprezentanţi diploma­tici turci pe lângă guvernul Canadian Ardelenii din Capitală au trăit In sire asupra celor 3 ani de aspră cre­aiua de 30 August a. c., clipe de pu­ternică afirmare naţională. In cadrul Căminului Cultural ,,Avram Iancu“ al refugiaţilor ardeleni, condus de d. X. Handrea, au fost pomeniţi în ca­drul unor impresionante sluje reli­gioase, oficiate în Parcul Satului Ro­mânesc, toţi martirii cauzei ardelene, de la Gelu, Todora, din Bighigiu, Horia Ci­osca şi Crişan, Avram Iancu, Bar­­nuţiu, Şincai, Raţiu, Ciordaş, Bolcaş, Goga şi până la protopopul Mun­teanu. La această împărtăşanie de rugă transilvană au participat mii d­e refu­giaţi. Au mai fost de faţă: prof. univ. Dimitrie Gusti, prof. Ion Chinezu, prof. T. Tohăneanu, prof. Daniel Po­­pescu, I. Iacobescu şi N. Gogonea, Inspectori la Fundaţia Regală, prof. Aurel Pop, dr. Gherman, dr. Marin­­caş, etc. Cu acea ocazie au vorbit d-nii: prof. Gh. Ţepelea, despre însemnă­tatea vremilor de azi, evidenţiind trăinicia credinţelor ardelene ilumi­nate de jertfele martirilor, în împli­nirea darurilor noastre, şi Vasile Ne­­tea care a rostit o vibrantă mărturi­eNKARA, 30 (Rador). — Corespon­­dentul Agenţiei ŞTEFANI transmite: Turcia a hotărât să numească o re­prezentanţă diplomatică pe lângă gu­vernul canadian. Noua legație va fi condusă provizoriu de către ambasa­dorul Turciei la Washington. Treizeci de ani de la moartea lui Aurel Vlaicu Se împlinesc astăzi treizeci de ani din ziua in care genialul Aurel Vlai­­cu a făcut pe aeroplanul conceput in întregime de el, ultimul lui sbor, sbo­­rul către veşnicie... Numele lui Vlaicu a trecut de mult in legenda aurită a eroilor neamului nostru atât de înzestrat şi niciodată nu va fi îndeajuns preamărit acest neînfricat precursor al aviaţiei româ­neşti. Văzuse lumina silei Aurel Vlaicu în satul Bu­ţinţi, de pe valea Mureşului, din părinţi plugari modeşti, cari nu vor fi cercetat cu ochii adâncul văz­duhului decât doar pentru a desluşi din vreme, semnele ploilor ce fac să rodească glia muncită. Dar micul Aurel, prin neînţeleasa, dar înţeleaptă vrere a Dumnezeirii, purta în suflet şi în minte, înaripata chemare instinctivă către tăriile al­bastre ale cerului. De cum flăcăul a stăpânit nece­sara învăţătură de femei, a început să studieze cu patimă de inspirat, realizarea practică a sborului meca­nic, într'o vreme când în lumea în­treagă, se numărau pe degete acei cari aveau viziunea realizării acestui vis de aur al omului legat­ de pămân­tul de care nu se putuse deslipi... In faza aceia nebuloasă, plină de empirism ce ţinea de magie, a sboru­lui mecanic, când cele mai înzestrate minţi omeneşti se străduiau zadarnic să găsească formula de care îşi râ­deau vietăţile înaripate. Aurel Vlaicu a conceput aparatul de sbor, l-a fău­rit dintru început şi a sburat... Cu aparatul construit de el cu mijloacele primitive ce le avea la în­demână şi cu concursul celei mai totale indiferenţe oficiale, Vlaicu a făcut îndrăzneţe recunoaşteri în cam­pania din Bulgaria, în direcţia Ferdi­­nandovo—Sofia, aducând comanda­mentului nostru nepreţuite servicii şi înscriind în cartea recordurilor româ­neşti, pe acela de a fi primul avia­tor din lume care a folosit avionul pentru operaţiuni de război. Nu este temerar să bănuim că min­tea genialului precursor va fi avut, cu siguranţă, străfulgerarea viziunea importantului rol ce avea să-l albe minunatul aparat în războaiele vii­toare, viziune ce avea să se împli­nească după un sfert de secol, cu atâta înfricoşătoare eficienţă. După campania din 1913, Aurel Vlaicu s-a crezut gata să-şi realizeze visul său cutezător şi scump mai mult ca orice pe lume , să treacă ne­dreapta barieră a Carpaţilor care despărţea fraţi de fraţi şi să ducă celor de acasă de la el, pe calea al­bastră a văzduhului, salutul şi poate tot vizionara speranţă a alipirii la Patria mamă... Ciudata lui pasăre de pânză şi fier, cu silueta de cocor călător, pornit în dimineaţa acelei senine zi de sfârşit de August, urcând mereu, pregătindu-se pentru temerarul salt peste masivurile împădurite şi întu­necoase Deodată, aşa cum şi azi îşi mani­festă voinţa necunoscutele şi nefas­tele legi ale neizbăndirii, aripele slabe, de jucărie mare şi prea în­drăzneaţă, s'au rupt In aer... In preajma satului Băneşti, din Pra­hova, au alergat ţăranii cari, la lu­crul brazdei, petrecuseră din ochi, miraţi, pasărea neobrahmită şi au găsit-o sfărâmată bucăţele în mirişte, acoperind trupul neînsufleţit al celui ce îl animase sborul... După treizeci de ani, spiritul lui s'a întrupat în sburătorii eroici cari, pe avioane Infinit evoluate față de co­corul plăpând al genialului Vlaicu, uimesc lumea cu isprăvile lor război­nice, în lupta împotriva barbariei asiatice. A. Pom. A murit generalul Marcel Olteanu In ziua de 29 August 1943, a încetat din viață în comuna Breaza jud. Pra­hova, generalul de C. A. Marcel Ol­teanu, fost Inspector General de Ar­mată, tatăl d-lui colonel Olteanu Mar­cel adjutant al M. S. Regelui Mihai I. S’a născut la Cariova în ziua de 4 Martie 1872. După terminarea gimnaziului a in­trat în şcoala fiilor de militari din Craiova la 1891 de unde a ieşit Sub­locotenent de Artilerie. In anul 1893 trece în Cavalerie un­de ajunge locotenent în anul 1895 şi căpitan în 1900. Urmează Şcoala Superioară de Răz­boi, după care îl găsim la Divizia 5-a şi în Marele Stat Major. Este avansat maior în 1912 când ia comanda şi or­ganizează liceul militar de la Mănăs­tirea Dealului, azi Colegiul Militar ,N. Filipescu“. In războiul din 1912, a fost şef de Stat Major al Diviziei 2-a cavalerie, cu care a trecut Balcanii şi ajunge la porţile Sofiei. In anul 1914 este a­­vansat lt. colonel şi la 10 Mai 1916 colonel. In războiul pentru întregirea nea­mului intră In compania cu Regatul călăraşi. In luna Octombrie 1916 primeşte comanda Brigadei I Călăraşi cu care luptă în Carpaţi, constituind apoi ariergarda Corpului I Armată până la Siret. In Ianuarie 1917 este trecut la co­manda Brigadei 3 Roşiori cu care luptă pe Siret şi la Oituz. Pentru vitejia cu care a condus trupele Brigadei sale descălecate pe Valea Oituzului în Iulie şi August 1917, Marele Rege Ferdinand I. îi conferă ordinul „Mihai Viteazu“ clasa IlI-a. In anul 1918, primeşte comanda Brigadei 5 Roşiori cu care a luptat în Basarabia, luând parte la izgonirea trupelor bolşevice peste Nistru. Ia parte la campania din Ungaria contra armatelor lui Béla Kun, cu Divizia 6-a Infanterie,­­în fruntea că­reia luptă la Szolnok şi Abony, unde capitulează 4 divizii inamce. La 1 Octombrie 1931 a fost ridicat la rangul de Inspector General de Armată, unde a funcţionat până la 17 Mai 1933, când a trecut în rezervă. Drept omagiu pentru munca şi de­votamentul său dedicat oştirii a fost numit preşedinte de onoare al Cole­giului Militar „N­. Filipescu“. Serviciul religios se va oficia în ziua de 31 August 1943 la orele 17, in biserica Mihai Vodă din Capitală, unde este depus corpul defunctului, iar înhumarea se va face la cimitirul Belu Militar. Foştii elevi ai „Colegiului Nicolae Filipescu“ de la Mănăstirea Dealului sunt rugaţi a lua parte la înmor­mântare. Sfdtt consilii­ de sfiiwin­shle ■ căşti hmm a unuv somi A prezidat d. ministru arh. I. fl. Enescu D. arh. I. D. Enescu ministru sub­secretar de Stat la departamentul Muncii însoţit de d. av. Ştefan S. Pe­­trescu, director de cabinet a sosit Joi 26 August a. c. ora 18 la Casa Naţio­nală a Asigurărilor Sociale, unde a prezidat şedinţa Consiliului de admi­nistraţie. Au luat parte d-nii: Vintilă F. Pan­­tazopol, preşedintele consiliului de administraţie, ing. Lăzărescu, vice­preşedintele; d-nii consilieri: ing. C. Constantinescu, Gh. Ciorogaru, C. Popescu, I. Răcaru, Fritz Pauchevitz, T. Maori, d. Cezar Răşcanu, directorul general al Asigurărilor Sociale. Ins­pector general N. A. Rusescu, P. Po­pescu, directorul contabilităţii, ing. Dan Stănoiu, secretar general al Asi­gurărilor Sociale şi V. Bărzeanu se­cretarul consiliului de administraţie. A luat cuvântul d. ing. I. Lăzărescu care a făcut o expunere asu­pra reali­zărilor în toate domeniile Asigurărilor Sociale. D. Vinntilă Pantazopol preşedintele Casei Naţionale a Asig. Sociale, a fă­cut o expunere a programului de în­ăl­ţare a Asig. Sociale. D. arh. I D. Enescu, ministrul Mun­cii a felicitat atât pe­­ preşedinte V. Pantazopol, cât şi pe d. ing. Lăzăres­cu, vice-preşedinte pentru activitatea depusă. D-sa a expus apoi un program de viitor al asigurărilor sociale pen­tru a fi cât mai de folos asiguraţilor. —oxoxoxox • XOXOXOXO——

Next