Curentul, septembrie 1943 (Anul 16, nr. 5582-5611)
1943-09-01 / nr. 5582
's "Pentruministerul culturii naţionale Conducătoarele absolvente în 1939, care au stagiul pentru examenul de definitivat şi care au depus numai proba scrisă, respectos roagă Onor Minister a fixa data ţinerii concursului de admitere la şcolile de aplicaţie, după ce vor fi terminat proba orală şi cea practică. Altfel numai această serie ar fi nedreptăţită. * Mai mulţi profesori şi profesori maiştrii suplinitori roagă ca să fie titularizaţi după aceeaş normă şi acelaş criteriu ca şi învăţătorii ce urmau să se prezinte la examenul de definitivat şi gr. II, întrucât şi ei şi-au făcut datoria la rândul lor pe front. Ministerul Culturii Naţionale cu ord. nr. 72087 din 1943 încunoştiinţează că nu ia în consideraţie calificativele inspecţiilor didactice făcute de d. inspector general Costinescu în anul 1939, d-lui Gh. A. Grancea, înv. din Tg. Neamţ, întrucât într’adevăr se dovedeşte că au fost făcute în timp ce d. Grancea se găsea în proces cu Ministerul şi nu sunt efectuate în spirit de deplină obiectivitate. , Pentru direcţia forum P. T. T. Există o circulară a Dir. Gle P. T. T., prin care se anunţă că, pentru soţii şi fiii de pe front se pot expedia de către familiile lor plicuri închise, nefrancate, purtând pe colţul din stânga sus, menţiunea „Pe front“. Cei din raza of. P. T. T. Ciochina, jud. Ialomiţa mobilizaţi pe front, suntem surprinşi că plicurile nu se primesc nefrancate, aşa cum s-a dat circulara şi cum primesc camarazii noştri dela toate oficiile din ţară. Pentru d. ministru _________de finanţe „Pensionarii de Stat din Curtea de Argeş roagă pe d. ministru de finanţe să dispună Administraţiei Financiare Argeş ca titlurile Impr. Reîntregirii 1941, ce au subscris din pensiile lor, să li se trimeată la Percepţia din Curtea de Argeş de unde să le ridice, chiar dacă ar plăti deplasarea unui funcţionar care să le aducă. Să fie însă dispensaţi de a pleca la drum la Piteşti, pe motivul că sunt oameni bătrâni şi mulţi din ei ar cheltui cu deplasarea mai mult decât valoarea titlurilor.“ Cabinetul d-lui ministru al lucrărilor publice: „Referindu-ne la nota dvn. apărută în ziarul CURENTUL din 21 Iulie a. c„ avem onoare a vă face cunoscut că deocamdată nu se poate face nici o modificare in mersul trenurilor. Totuși cererea locuitorilor din oraşul Turda se va lua în studiu şi satisface in limita posibilităţilor, cu ocazia aplicării itinerariului de iarnă.“ * Urmare la nota apărută in ziarul „Curentul" din 26.6.1943 : Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă că în conformitate cu instrucţiunile c. f. r., şeful staţiei Carol I, îndeplinind şi funcţiunea de casier şi impiegat de mişcare, are dreptul să închidă casa de bilete cu 5 minute înainte de sosirea trenului, astfel că refuzul său de a viza biletul reclamantului, d. Iacobini, a fost justificat. In ceea ce priveşte cererea locuitorilor din comuna Răcaşi, ca trenul de Tărgovişte-Petroşiţa să plece din Bâldana (in loc de Titu), nu se poate satisface. . ..Referindu-ne la nota dvs. apărută "Locuitorii satului Ghioşeşti de lângă, abatorul comunal, pendinte de Comarnic sunt cei trai năpăstuiţi din cauza lipsei unei legături de drum peste râul Prahova. Din cauza aceasta, şi atunci când apa vine mare, ei sunt obligaţi să stea cu vitele în bătătură, cu morţii neingropaţi şi să se expună ei şi vitele lor la mec după cum s’a întâmplat de multe ori. Chiar carnea dela abator se trece cu căruţă prin apă, iar şcoala primară îşi cară ,de multe ori, lemnele de foc, cu copiii, peste o punte de picior. Ecoul vextiletor in ziarul „Curentul" din 28 Iulie 1943, avem onoare a vă face cunoscut că Direcţiunea Generală C. F. R. cu adresa 154213 din 10 August 1943 ne arată că dela 29 Iulie 1943, s’au pus in circulaţie pe distanţa Bucureşti-Nord- Cernăuţi, trenurile automotoare rapide M. 51, M. 52, iar cu începere dela 12 August 1943, trenurile cursă de personal No. 8425/8428 dintre Galaţi-Tecuci se vor prelungi dela şi până la Mărăşeşti". D. Saracioglu la Smirna ISTANBUL, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei ŞTEFANI transmite : O. Saracioglu, preşedintele consiliului de miniştri, s’a dus la Smirna pentru a vizita Târgul Internaţional. In timpul şederii sale în acest oraş, a rostit o scurtă alocuţiune, subliniind că Smirna, frumoasa cetate mediteraneană, este chemată să devină şi mai frumoasă şi prosperă. --------OXOXOXOX • XOXOXOXO------- Vizita delegaţiei ofiţerilor români în Germania HARDTMUTH Legat de istoria creionului P vy^taxicUrnuJh iudajkfifa inemfa nntrifa cU cteitri * familii din piele neagră pierdut, cu diferite, acte în limba germană pe numele Viktor Schuller Duminică seara între Piaţa Naţiunii şi B-dul Brătianu. Găsitorul rugat al preda str. Olimpului 32, telefon 4.07.30. Recompensă 10.000 Iei. Anunţ Ministerul Apărării Naţionale, Direcţia Superioară a Moto-Mecanizării, face cunoscut că angajează lucrători, specialişti in reparation de autovehicule de tot felul, plătindu-se salarii mari.Cei angajaţi vor obţine mobilizare® pe loc pentru lucru. Doritorii se vor adresa laAtelierul Militar de reparaţie auto No. 12 Braşov, Calea Victoriei Nr. 65, la orice oră din zi. Comandantul Comp. Auto Ateliere • Braşov Căpitan, Indescifrabil Firace e importării • ♦ fi scoase oricând fârâ vrmtmieni, iar altele puse la Sursa de procurare Indică la KURT ERICH BINDE* Sibiu, Str. Elisabeta No 64 O delegaţie de ofiţeri români, sub conducerea d-lui general de divizie N. Sc. Stoenescu şi a d-lui general de brigadă Radu Korne, purtător al „Crucii de cavaler al Crucii de fer", a vizitat zilele acestea fortificaţiile de pe coasta Canalului Mânecii. Delegaţia de ofiţeri români a fost primită de generalul comandant al unui corp de armată. Ofiţerii naţiunei aliate au avut ocazia să se convingă de faptul că armele grele şi foarte grele din fortificaţiile de coastă ale Atlanticului, sunt pregătite pentru apărare. Această vizită a lăsat o impresionantă imagine despre superioritatea puterii de foc a apărării de coastă, despre întinsele fortificaţii cu instalaţii subterane, cât şi despre nenumăratele barieri şi piedici, la a căror construire au fost luate în considerare şi metodele de luptă folosite de inamic în ultimul timp. Astfel fortificaţiile de pe coasta A1. „Referindu-ne la nota dvs. apărută in ziarul „Curentul" din 29 Iulie a. c., avem onoare a vă face cunoscut că Direcţiunea Generală C. F R. cu adresa Nr. 156211 din 17 Aug. a. c., ne comunică că deşi porţiunea pe şosea cuprinsă intre Brad-Abrud se află încă în stare rea, pietrişul aşternut pe drum nefiind cilindrat şi care provoacă distrugerea cauciucurilor, totuşi faţă de situaţia intr’adevăr grea a populaţiei din acea regiune, s’a luat măsuri pen- ^anticului corespund experienţelor cetru reluarea imediată a circulaţiei celor mai recente şi sunt în stare să acest traseu îi facă faţă oricărui atac inamic. ARWA Ciorapul care înfrumuseţează piciorul! Vizitaţi standul nostru la Expoziţia „VIENA DESCHIDE PORŢILE“ organizată de firma GÜNTER WACHNER, Sibiu 29 August—15 Septembrie — Bucureşti, Sălile Melody, Palatul Ard VERAMON TUBURI DE CATE 10 Sl 20 TABL. PUCURI CU 2 TABL. ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦tv ■mu »tim S, fl. flBAD aduce la cunoştinţa clientelei sale că a deschis . DE DESFACERE DIN BUCUREŞTI, Str. LIPSCANI Nr. 86-88 Etaj I (Intrarea prin pasa)) Filatelicii L» 8 Septembrie », cu ocazia comemorării a 3 ani de domnie a Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi de conducere a Statului de către Domnul Mareşal Conducător, se va pune în circulaţie un timbru poştal special cu suprataxă în folosul ajutorării invalizilor de război. Abonaţii filatelici vor primi, până la data punerii în circulaţie, ladomiciliu contra rambura, numărul de serii cu care s’au înscris. Poiana Ţapului Cea mai recomandabilă Staţiune Climaterică de pe Valea Prahovei. Trefineti camere din vreme, adresându-vă Oficiului Local de Turism. - 863 -uw# Vizitaţi HOTELUI CARO Dacatul de întâlnire al comercianţilor confort, calorifer apă caldă Strada Lipscani 12, colţ cai, anti turle] De la gară, tramvai 12 până la Piaţa Serialului , tramvai 24 până la Universitate Telefon 3.59.00 şi 4.01.49_________________________________- .h924 — distribuitori de ziare cu şi fără biciclete, bine retribuiţi» A se adresa la serviciul de colportaj al ziarului „Curentul“. - S3 -Citiri „Rapid “* Kiwi XVI, No. 5582, Miercuri, 1 Septembrie 1941 Curentul Viata politica La sfârşit de vară Am mai străbătut o vară, desigur tot o vară de război, dar aceasta nu ne poate împiedeca absolut cu nimic să dăm în vileag scrisului unele concepţii şi apucături atât de dăunătoare. Poate că numai astfel — biciuind deopotrivă cetăţeanul şi autoritatea — vom avea prilej, ca la anul viitor să facem un bilanţ estival cu adevărat îmbucurător. Fiind■ că, oricât ar fi de potrivnice zilele de război, nu este de îngăduit, nici administraţiei publice şi nici particularului, să dispreţuiască anumite norme de comportare socială. Să nu se uite că exemplu, T/wfi ales in aceste vremuri, trebue să vină de la autoritate — şi dacă ades exemplu nu se iveşte de acolo de unde este aşteptat, sau — nu e locul să ocolim adevărul — dacă ni-l oferă, el este atât de rău ales, încât compromite în mod definitiv ideea de ordine şi de dreptate. Pentru a fi mai bine înţeles, să mă opresc la unul din faptele incriminate. Vara, fiindcă oferi o vacanţă mai îndelungă, pune în mişcare o mulţime de lume. Bucureştenii, in special ei, pornesc cu duiumul spre munte şi spre mare; aşişderea, cetăţenii din provincie, îşi părăsesc oraşele şi satele, pentru a poposi in alte oraşe, ca să-şi facă cura sau ca să se odihnească. In afară de întremarea organismului, şi bucureştenii şi provincialii au minunatul prilej ,de a-ş i cunoaşte cât mai temeinic ţara. Dar această neastâmpărată dorinţă de evadare, a fost răsplătită nu numai în această vară de război, ci şi lr. cele de pe timpul păcii, într’un mod cu totul jignitor. Este adevărat că în alte împrejurări autoritatea şi cetăţeanul îşi dădeau într’o oarecare măsură silinţa să imprime staţiunilor balneo-climatice un spirit occidental. Nu neg acest lucru. Totuşi, trebue să adaug că faptul se datora fricei de concurenţă. Fiecare căuta să atragă la el cât mai mulţi vilegiaturişti, punându-le la dispoziţie mijloace de trai cât mai confortabile şi mai civilizate în felul, acesta, iniţiativa şi munca autorităţii şi a particularului, a isbutit să creeze pe litoral şi la munte staţiuni demne de tot interesul şi de toată lauda. Cel plecat de acasă găsea acolo unde se hotăra să facă un popas în vară, o poziţie încântătoare, o gazdă primitoare şi curată, un restaurant bun, o instalaţie de lac în perfectă funcţiune, un personal educat şi îngrijit, şi o atenţie discretă din■ partea autorităţii. In schimbul economiilor pe care cetăţeanul le depunea cu toată largheţa în punga organizatorilor unei staţiuni balneo-cli-natice, avea mulţumirea de a fi găsit ceea ce căuta. Şi la sfârşit de vacanţa de vară se întorcea fericit acasă, pentru că se odihnise bine, pentru că se distrase aşişderea sau pentru că reuşise să-şi toace toţi banii, împlinindu-şi cu prisosinţă plăcerile. Ca să spunem adevărul, nici atunci nu mergeau toate strună, dar defectele erau trecute cu vederea, avănd fiecare în vedere faza de organizare sau de extindere, a staţiunilor noastre de vară. Cu alte cuvinte, a domnit şi în timp de pace, o stare neplăcută şi neconformă cu pretenţiile unei adevărate ţări turistice. Bazaţi pe acele trecătoare îngăduinţi, cei mai mulţi dintre gospodarii staţiunilor noastre au neglijat, mai ales că au o scuză foarte puternică — războiul — să aducă o cât de mică îmbunătăţire, să se menţină măcar la nivelul din timpul păcii. Ei au uitat deodată, ca şi cum le-ar fi dat cineva cu o măciucă în cap, că atunci când deschid porţile vilegiaturiştilor, au obligaţia elementară de a fi gazde prieteneşti — nu să se bucure ca nişte piraţi, că pot lua totul fără să dea în schimb nimic. Cine a mers în vara aceasta la mare sau la munte, a rămas complect uluit de tot ceea ce a văzut. Pe lângă că a fost silit să locuiască în camere lipsite de orice confort, să mănânce în restaurante de clasa a treia, dar cu preţuri de restaurante de lux, să-şi caute sănătatea în băi cu instalaţii degerate, a mai fost strâns cu uşa să plătească fel de fel de taxe de cură şi de turism, justificate dacă ar fi poposit într’o localitate îngrijită ca o grădină cu flori. Or, atâta timp cât străzile erau umplute cu buruiene, şoselele încărcate cu praf, negustorii lăsaţi în voia lor să-şi facă mendrele, e vilegiaturistul constituind un fel de negru de care urma să tragă cât mai vârtos autoritatea şi exploatatorul particular — nu se vede care ar fi raţiunea acestor taxe cu funcţiuni simbolice! Mă rog, dacă o staţiune balneară sau climaterică nu se deosebeşte cu nimic de oricare altă localitate de pe cuprinsul ţării, atunci, sau să se suprime aceste biruri sau să se extindă ca să se ştie odată pentru totdeauna că vilegiaturistul n’are decât un singur drept: de a creea venituri pentru alţii — primind în schimb chitanţe, recipise sau note de plată. Ceea ce mi-am îngăduit să însemn aici, este cu mult mai puţin grav decât ceea ce mi-au scris cetitorii cari, uitând că se află în a treia vară de război, au poposit într’o staţiune climatică sau balneară, cu pretenţia absurdă de a găsi lucruri noul şi oameni noul. Dar bilanţul pe care l-au făcut la sfârşit de vară le va fi de învăţătură. Bineînţeles, dacă nu vor uita până la anul. In orice caz, notaţiile acestea trebue să dea măcar cuiva de gândit. Aurel Popovici Manifestaţie ardelenească în Capitală Pomenirea protopopului Aurel Munteanu dinţă românească. Versuri patriotice originale au recitat poeţii: Ernest Verzea şi Ion Stugarau. Au mai declamat apoi poezii cu caracter naţional d-nii: N. Făgădaru artist, Lazăr Samoîlă, N. Dărăban şi d-ra Aurora Morariu. Muzica militară a regimentului Roşiori, condusă de d. sblt. Chioreanu a cântat marşuri româneşti Asemenea a mai dat concursul la această manifestaţie românească şi cunoscutul cântăreţ bănăţean Luţă Ioviţă. Manifestaţia ardelenilor de la muzeul satului a constituit o puternică afirmare a sentimnetului de solidaritate românească. ------OXOXOXOX • XOXOXOXO——I Reprezentanţi diplomatici turci pe lângă guvernul Canadian Ardelenii din Capitală au trăit In sire asupra celor 3 ani de aspră creaiua de 30 August a. c., clipe de puternică afirmare naţională. In cadrul Căminului Cultural ,,Avram Iancu“ al refugiaţilor ardeleni, condus de d. X. Handrea, au fost pomeniţi în cadrul unor impresionante sluje religioase, oficiate în Parcul Satului Românesc, toţi martirii cauzei ardelene, de la Gelu, Todora, din Bighigiu, Horia Ciosca şi Crişan, Avram Iancu, Barnuţiu, Şincai, Raţiu, Ciordaş, Bolcaş, Goga şi până la protopopul Munteanu. La această împărtăşanie de rugă transilvană au participat mii de refugiaţi. Au mai fost de faţă: prof. univ. Dimitrie Gusti, prof. Ion Chinezu, prof. T. Tohăneanu, prof. Daniel Popescu, I. Iacobescu şi N. Gogonea, Inspectori la Fundaţia Regală, prof. Aurel Pop, dr. Gherman, dr. Marincaş, etc. Cu acea ocazie au vorbit d-nii: prof. Gh. Ţepelea, despre însemnătatea vremilor de azi, evidenţiind trăinicia credinţelor ardelene iluminate de jertfele martirilor, în împlinirea darurilor noastre, şi Vasile Netea care a rostit o vibrantă mărturieNKARA, 30 (Rador). — Corespondentul Agenţiei ŞTEFANI transmite: Turcia a hotărât să numească o reprezentanţă diplomatică pe lângă guvernul canadian. Noua legație va fi condusă provizoriu de către ambasadorul Turciei la Washington. Treizeci de ani de la moartea lui Aurel Vlaicu Se împlinesc astăzi treizeci de ani din ziua in care genialul Aurel Vlaicu a făcut pe aeroplanul conceput in întregime de el, ultimul lui sbor, sborul către veşnicie... Numele lui Vlaicu a trecut de mult in legenda aurită a eroilor neamului nostru atât de înzestrat şi niciodată nu va fi îndeajuns preamărit acest neînfricat precursor al aviaţiei româneşti. Văzuse lumina silei Aurel Vlaicu în satul Buţinţi, de pe valea Mureşului, din părinţi plugari modeşti, cari nu vor fi cercetat cu ochii adâncul văzduhului decât doar pentru a desluşi din vreme, semnele ploilor ce fac să rodească glia muncită. Dar micul Aurel, prin neînţeleasa, dar înţeleaptă vrere a Dumnezeirii, purta în suflet şi în minte, înaripata chemare instinctivă către tăriile albastre ale cerului. De cum flăcăul a stăpânit necesara învăţătură de femei, a început să studieze cu patimă de inspirat, realizarea practică a sborului mecanic, într'o vreme când în lumea întreagă, se numărau pe degete acei cari aveau viziunea realizării acestui vis de aur al omului legat de pământul de care nu se putuse deslipi... In faza aceia nebuloasă, plină de empirism ce ţinea de magie, a sborului mecanic, când cele mai înzestrate minţi omeneşti se străduiau zadarnic să găsească formula de care îşi râdeau vietăţile înaripate. Aurel Vlaicu a conceput aparatul de sbor, l-a făurit dintru început şi a sburat... Cu aparatul construit de el cu mijloacele primitive ce le avea la îndemână şi cu concursul celei mai totale indiferenţe oficiale, Vlaicu a făcut îndrăzneţe recunoaşteri în campania din Bulgaria, în direcţia Ferdinandovo—Sofia, aducând comandamentului nostru nepreţuite servicii şi înscriind în cartea recordurilor româneşti, pe acela de a fi primul aviator din lume care a folosit avionul pentru operaţiuni de război. Nu este temerar să bănuim că mintea genialului precursor va fi avut, cu siguranţă, străfulgerarea viziunea importantului rol ce avea să-l albe minunatul aparat în războaiele viitoare, viziune ce avea să se împlinească după un sfert de secol, cu atâta înfricoşătoare eficienţă. După campania din 1913, Aurel Vlaicu s-a crezut gata să-şi realizeze visul său cutezător şi scump mai mult ca orice pe lume , să treacă nedreapta barieră a Carpaţilor care despărţea fraţi de fraţi şi să ducă celor de acasă de la el, pe calea albastră a văzduhului, salutul şi poate tot vizionara speranţă a alipirii la Patria mamă... Ciudata lui pasăre de pânză şi fier, cu silueta de cocor călător, pornit în dimineaţa acelei senine zi de sfârşit de August, urcând mereu, pregătindu-se pentru temerarul salt peste masivurile împădurite şi întunecoase Deodată, aşa cum şi azi îşi manifestă voinţa necunoscutele şi nefastele legi ale neizbăndirii, aripele slabe, de jucărie mare şi prea îndrăzneaţă, s'au rupt In aer... In preajma satului Băneşti, din Prahova, au alergat ţăranii cari, la lucrul brazdei, petrecuseră din ochi, miraţi, pasărea neobrahmită şi au găsit-o sfărâmată bucăţele în mirişte, acoperind trupul neînsufleţit al celui ce îl animase sborul... După treizeci de ani, spiritul lui s'a întrupat în sburătorii eroici cari, pe avioane Infinit evoluate față de cocorul plăpând al genialului Vlaicu, uimesc lumea cu isprăvile lor războinice, în lupta împotriva barbariei asiatice. A. Pom. A murit generalul Marcel Olteanu In ziua de 29 August 1943, a încetat din viață în comuna Breaza jud. Prahova, generalul de C. A. Marcel Olteanu, fost Inspector General de Armată, tatăl d-lui colonel Olteanu Marcel adjutant al M. S. Regelui Mihai I. S’a născut la Cariova în ziua de 4 Martie 1872. După terminarea gimnaziului a intrat în şcoala fiilor de militari din Craiova la 1891 de unde a ieşit Sublocotenent de Artilerie. In anul 1893 trece în Cavalerie unde ajunge locotenent în anul 1895 şi căpitan în 1900. Urmează Şcoala Superioară de Război, după care îl găsim la Divizia 5-a şi în Marele Stat Major. Este avansat maior în 1912 când ia comanda şi organizează liceul militar de la Mănăstirea Dealului, azi Colegiul Militar ,N. Filipescu“. In războiul din 1912, a fost şef de Stat Major al Diviziei 2-a cavalerie, cu care a trecut Balcanii şi ajunge la porţile Sofiei. In anul 1914 este avansat lt. colonel şi la 10 Mai 1916 colonel. In războiul pentru întregirea neamului intră In compania cu Regatul călăraşi. In luna Octombrie 1916 primeşte comanda Brigadei I Călăraşi cu care luptă în Carpaţi, constituind apoi ariergarda Corpului I Armată până la Siret. In Ianuarie 1917 este trecut la comanda Brigadei 3 Roşiori cu care luptă pe Siret şi la Oituz. Pentru vitejia cu care a condus trupele Brigadei sale descălecate pe Valea Oituzului în Iulie şi August 1917, Marele Rege Ferdinand I. îi conferă ordinul „Mihai Viteazu“ clasa IlI-a. In anul 1918, primeşte comanda Brigadei 5 Roşiori cu care a luptat în Basarabia, luând parte la izgonirea trupelor bolşevice peste Nistru. Ia parte la campania din Ungaria contra armatelor lui Béla Kun, cu Divizia 6-a Infanterie,în fruntea căreia luptă la Szolnok şi Abony, unde capitulează 4 divizii inamce. La 1 Octombrie 1931 a fost ridicat la rangul de Inspector General de Armată, unde a funcţionat până la 17 Mai 1933, când a trecut în rezervă. Drept omagiu pentru munca şi devotamentul său dedicat oştirii a fost numit preşedinte de onoare al Colegiului Militar „N. Filipescu“. Serviciul religios se va oficia în ziua de 31 August 1943 la orele 17, in biserica Mihai Vodă din Capitală, unde este depus corpul defunctului, iar înhumarea se va face la cimitirul Belu Militar. Foştii elevi ai „Colegiului Nicolae Filipescu“ de la Mănăstirea Dealului sunt rugaţi a lua parte la înmormântare. Sfdtt consilii de sfiiwinshle ■ căşti hmm a unuv somi A prezidat d. ministru arh. I. fl. Enescu D. arh. I. D. Enescu ministru subsecretar de Stat la departamentul Muncii însoţit de d. av. Ştefan S. Petrescu, director de cabinet a sosit Joi 26 August a. c. ora 18 la Casa Naţională a Asigurărilor Sociale, unde a prezidat şedinţa Consiliului de administraţie. Au luat parte d-nii: Vintilă F. Pantazopol, preşedintele consiliului de administraţie, ing. Lăzărescu, vicepreşedintele; d-nii consilieri: ing. C. Constantinescu, Gh. Ciorogaru, C. Popescu, I. Răcaru, Fritz Pauchevitz, T. Maori, d. Cezar Răşcanu, directorul general al Asigurărilor Sociale. Inspector general N. A. Rusescu, P. Popescu, directorul contabilităţii, ing. Dan Stănoiu, secretar general al Asigurărilor Sociale şi V. Bărzeanu secretarul consiliului de administraţie. A luat cuvântul d. ing. I. Lăzărescu care a făcut o expunere asupra realizărilor în toate domeniile Asigurărilor Sociale. D. Vinntilă Pantazopol preşedintele Casei Naţionale a Asig. Sociale, a făcut o expunere a programului de înălţare a Asig. Sociale. D. arh. I D. Enescu, ministrul Muncii a felicitat atât pe preşedinte V. Pantazopol, cât şi pe d. ing. Lăzărescu, vice-preşedinte pentru activitatea depusă. D-sa a expus apoi un program de viitor al asigurărilor sociale pentru a fi cât mai de folos asiguraţilor. —oxoxoxox • XOXOXOXO——