Curentul, februarie 1944 (Anul 17, nr. 5732-5760)

1944-02-01 / nr. 5732

ANUL XVII, Nr. 5732, Marți 1 Februarie 1944 Curentul p­­o Adunarea generala a asociaţiei generale a inginerilor din România (A.G.S. R.) Fixarea cotîzafîtxnîlor, problema unei bă salarizarea şi legea corpului tech In prezenţa a aproape două sute de membri a avut ioc­eri dimineaţă adu­narea generală a inginerilor români în sala de festivităţi A. G. I. R. Adunarea s’a ţinut sub preşedinţia d-lui ing. Ştefan Mihăescu, asistat de d-nii dr. ing. N. Popescu-Arcadian, ing. Ştefan Suhăţeanu, ing. Botez Kau­­kaz­­i şi Zaharia Co­s­tmtinescu Au luat parte d-nii: ing. N. Caram­­fil, fost ministru; p. ,I. Cantuniari, prof.­dr.—ing. Valer­iu Patriciu, prof. ing. Dinescu Ion, ing. Antonescu, pre­şedintele Societăţii inginerilor agro­nomi, ing. Popescu- Botoşani, ing. Ed­gar Rusu, ing. Gheorghe Chercea, ing. Pădureanu, ing. Radu Cădere, ing. Russu Abrudeanu, ing. Zottovici, ing. C. Stan, ing. Grozescu, ing. Luca Bu­­ghianu, ing. Isaia Niculescu, ing. Po­pescu Niculai, ing. C. Atanasiu, ing. D. dr. ing. N. Popescu-Arcadian, se­cretarul general al A. G. I. R. după ce a anunţat telegramele ce se vor tri­mite M. S. Regelui Mihai I, d-lui Ma­reşal Conducător, d-lui prim-ministru şi d-lui ministru al comunicaţiilor, a citit darea de seamă a activităţii aso­ciaţiei pe anul expirat. D-sa a spus : Asociaţia Generală a Inginerilor din România a trăit, în 1943, cel de al 25-lea an de existen­ţă, încheindu-şi cu îndreptăţită bucu­rie într’un climat de optimism, de muncă îndârjită, de însufleţire idea­listă şi înălţător prestigiu, ce a cul­minat în sărbătoarea Congresului ju­biliar, primul pătrar de veac de fruc­tuoasă, continuă şi românească activi­tate. Acum 25 de ani, Asociaţia noastră a luat naştere în vâltoarea războiului şi a vremilor eroice de atunci, care ne-au dat România Marea a Regelui Ferdi­nand întregitor de Neam, când ingi­nerii, depăşind obligaţiile isvorând din purtarea războiului, hotărau, cu faţa îndreptată cu încredere spre viitor, să-şi strângă rândurile într-o asocia­ţie profesională de reprezentare a cor­pului ingineresc şi de răspândire a culturii tehnice. Astăzi, România iubitului nostru Suveran Mihai I, se găseşte din nou într-o încordare extraordinară de voinţă şi de eforturi, conduse de Ma­reşalul Ion Antonescu spre victoria războiului dreptăţii Neamului româ­nesc, iar inginerimea noastră din li­nia frontului, din industria de răsboi şi economia naţională, îndrumată de bu­nele exemple din trecut şi pătrunsă de adevăratele interesele ale ţării, lu­crează cu seriozitate cu metodă şi spor, pentru a oferi din plin contribu­ţia ei pentru ridicarea tehnică şi eco­nomică a ţării şi pentru câştigarea a­­c­est­ui război care este în fond un război al fabricelor, al potenţialului tehnic şi al minunilor armelor noui. \NIZAREA CORPULUI TEK-..C Legea pentru organizarea corpului tehnic a fost ţinută pe primul plan al preocupărilor Consiliului, iar proecrsul AGIR, continuu îmbunătăţit, a­u depus d-lor miniştri ai departamen­tului lucrărilor publice cari, au urmă­rit îndeaproape să ajungă la un text definitiv pentru a fi prezentat d-lui Conducător al Statului spre s. O comisiune restrânsă, din care fac parte şi delegaţii AGIR-ului, lucrează actualmente la M. L. P. C. pentru re­dactarea definitivă a anteproectului de lege, după directivele principale ale d-lui ministru al lucrărilor publice, potrivit anteproectului AGIR şi într’un ritm care să corespundă dorinţei d-lui ministru de a avea gata legea corpului tehnic, în cursul lunei Februarie. REGLEMENTAREA INTREj. ital JDE­RILOR ŞI PROFESIUNII DE ÎNTRE­PRINZĂTOR DE LUCRĂRI PUBLICE ŞI PARTICULARE AGIR-ul a colaborat activ prin d. preşedinte St. Mihăescu, d. preşedinte al secţiei III-a Emil Em. Anastasiu şi d. ing. Th. Mareş, la elaborarea proec­­tului de lege asupra construcţiilor şi condiţiilor generale pentru executarea de lucrări publice, Care este depus Ministerului Lucrărilor Publice, spre a fi prezentat d-lui Conducător al Sta­tului spre semnare. REGLEMENTAREA RAPORTURI­LOR DINTRE INGINERI ŞI ARHI­TECŢI In ceea ce priveşte chestiunea com­petenţei în întocmirea şi semnarea planurilor, problema a fost pusă de AGIR în fondul ei juridic şi profesio­nal încă de anul trecut, când a cerut o soluţie bazată pe echitate şi anume : semnarea planurilor şi proectelor de la un anumit grad de importanţă, de că­tre ingineri, care reprezintă compe­tenţa în ceea ce priveşte rezistenţa, stablitatea şi execuţia instalaţiilor clă­­dirilor, împreună cu arhitectul, care reprezintă competenţa arhitectonică. AGIR-ul a cerut d-lui ministru al lucrărilor publice, ca această problemă Chiriac Alexandrescu, ing. Grecu, ing. Vlăsceanu, ing. M. Constantinescu, ing. Emil Avastasiu, ing. Ghiorghiu Ioan, Ștefan Popa, ing. Dragan, ing. Tulbure, ing. Stamatin, ing. Păsă­­reanu, ing. Vioreanu, ing. M Ma­­teescu, ing. I. F. Pa­nu, ing. Dan Con­stantinescu, ing. Ivanovici, ing. Ro­chi­eru, ing. Mitu Dumitrescu, etc. Cuvântul de c­­ere l-a avut rt. preşedinte ing. Ştefan Mihăescu care, în numele­­­ cnsiliului de administraţie A. G. I. R. a salutat pe membrii parti­cipanţi la adunare. D-sa a spus că as­tăzi este necesar ca asociaţiile profe­sionale să se întărească cât mai mult căci in epoca de după război li se re­zervă un rol mai important ca în tre­cut. Asociaţia A. G. I. R. va avea­­ importanţei vitală în viaţa economică de mâine, să fie soluţionată odată cu legea cor­pului tehnic. Proectul unei lucrări sau furni­turi, 3 SALARIZAREA INGINERILOR DIN CADRUL PUBLIC Consiliul AGIR a pus în joc toată puterea străduinţelor lui pentru a duce „Proectul oricărei lucrări sau farni­­la bun sfârşit problema salarizării şi a obţine pentru inginerii de la Stat, remunerarea justă a muncii lor pro­ductive. La adunarea generală AGIR din 31 Ianuarie 1943 s’a dat cea mai mare amploare şi importanţă problemei sa­larizării inginerilor din cadrul public; acest lucru a avut următoarele efecte remarcabile : a) D. vice­preşedinte al Consiliului de miniştri Miha Antonescu a luat cu­noştinţă cu multă înţelegere şi prie­tenie de justele cereri ale inginerilor AGIR-işti şi a răspuns urărilor ingi­nerilor întruniţi în adunarea generală anuală AGIR. b) D. Pamfil Şeicaru, directorul zia­rului „Curentul“, s-a sesizat de proble­mă şi a scris în ziarul d-sale un arti­­col favorabil chestiunei pentru care luptăm, apreciind munca extenuantă a inginerilor membri ai corpului teh­nic român şi susţinând îmbunătăţirea salarizării inginerilor (propunând şi posibilitatea angajărilor prin contract); deasemeni întreaga presă a îmbrăţişat justele doleanţe ale inginerilor. c) Sesizarea Onoratului Guvern, care a pus chestiunea salarizării ingi­nerilor pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului de miniştri din 4.II.1943. d) Deriziunea Comisariatului gene­ral al Preţurilor cu privire la salariza­rea funcţionarilor din întreprinderile industriale, prin care se stabileau pen­tru ingineri salariul minimal de 22.000 lei şi maximal de 120.000 lei lunar, deriziune care din nefericire a fost retrasă după ce se publicase punerea ei în vigoare., , informat şi impresionat de insufi­cienta şi nedreapta salarizare a cor­pului tehnic român, în şedinţa din 4.II.943, Consiliul de miniştri a luat în desbatere această problemă, dând bine cunoscutul comunicat prin care se consemnau următoarele: a) preocuparea guvernului de a spri­jini prin sporirea salariilor, printre alte corpuri şi pe aceia a membrilor Corpului Tehnic; b) sesizarea guvernului asupra dezi­deratelor exprimate la acea dată ca inginerii să aibă un tratament special şi să poată fi angajaţi şi salarizaţi cu contract, aşa cum procedează între­prinderile particulare; c) rugămintea făcută d-lui ministru Buşilă ca să examineze posibilitatea ca pe calea aceasta să se amelioreze însăşi salarizarea inginerilor ; d) dorinţa guvernului de a cunoaşte toate dezideratele inginerilor în aceas­tă privinţă, ştiut fiind că altădată aso­­ciaţiunile inginereşti au cerut consti­tuirea corpurilor tehnice şi apoi înca­drarea în serviciile publice de Stat. Următor comunicatului guvernului, 4 idei esenţiale cuprinse în comunicat. Stadiu­l actual al lucrărilor pregătite de AGIR este caracterizat prin redac­tarea definitivă a modificării artico­lelor 40 şi 41 din legea corpului teh­nic, AGIR-ul considerând această cale ca fiind cea mai potrivită pentru ob­­ţiner­ea justei salarizări a inginerilor Aceste salarii corespund Tabelei­ de salarizare Grupa A tipul 2, din De­­cretul-lege pentru Codul Funcţionari­lor Publici, publicat în M. O. nr. 59 din 10 Martie 1942. ’ Afară de salariile de bază, prevăzu­te de art. 40 urmează a se mai acor­da inginerilor Statului aflaţi în cadrul de activitate, o primă lunară de acti­vitate scutită de impozite, reprezen­tând cel puţin 50% din salariul de bază al gradului şi clasei cu gradaţii­le respective. Având în vedere că d .prof. Mihai Antonescu, în discuţiile avute cu de­legaţii AGIR-ului, şi-a exprimat do­rinţa ca pentru unii din ingineri, con­sacraţi într-una din specialităţile teh­nice, să poată fi angajaţi cu contract şi salarizare specială. AGIR-ul a su­d. ministru Buşilă a cerut la 9.II.943 părerile AGIR-ului în legătură cu cele pus această dorinţă a d-lui vicepreşe­dinte al Consiliului de miniştri — cu care Consiliul este complect de acord din corpul tehnic al Statului. Iată care sunt cerinţele AGIR-ului privitoare la salarizarea inginerilor din cadrul public, astfel cum au fost pre­zentate d-lui ministru al Lucrărilor Publice.­­ Salariile de bază ale inginerilor sta­tului se fixează după cum urmează : — examinării şi soluţionării d-lui mi­nistru al Lucrărilor Publice. CICLUL DE CONFERINŢE DELA AGIR Tradiţia înaltului prestigiu tehnic şi profesional al AGIR-ului, am nă­zuit a o continua şi desvolta şi în cursul anului trecut, cu toate dificul­tăţile timpurilor prin care trecem, iar Consiliul s’a străduit ca linia de so­lidaritate profesională şi de aleasă competenţă tehnică şi economică pe care inginerii o deţin în ierarhia ce­lorlalte corpuri de profesionişti inte­lectuali ai ţării, să fie dusă mai de­parte, prin orgnizarea ciclului de con­ferinţe ţinut în sala de festivităţi AGIR, prin orgnizarea­ Congresului ju­biliar şi prin Buletinul AGIR. CONGRESUL JUBILIAR AGIR 1943 Minuţioasele pregătiri pentru orga­nizarea sărbătoririi primilor 25 de ani de existenţă a Asociaţiei noastre, la care au luat parte cu entuziasm şi voinţă încordată membrii Consiliului şi un număr important de valoroşi co­legi, au culminat prt­imul din cele mai reuşite congrese ale AGIR-ului, Congresul jubiliar din 19-22 Decem­brie 1943. BULETINUL AGIR Organul de publicitate al Asociaţiei, datorită muncii preţioase a Comitetu­lui de redacţie al Buletinului şi valo­roaselor lucrări trimise în mare nu­măr de colegi, a atins în acest an un record. D-lui ing. O. Păduraru­ îi re­vine o covârşitoare parte de merit­ul reuşitei.­­­RAPORTURILE DE PRIETENIE ŞI COLABORARE DINTRE AGIR SI INGINERIMEA­ EUROPEANA In cursul anului, prin colaborarea româno-germană în conferinţele ţinu­te la AGIR, şi mai ales cu ocazia con­gresului, Asociaţia noastră a păşit pe calea cea bună a inaugurării şi des­­voltării relaţi­ilor de prietenie şi de colaborare cu societăţile naţionale de ing' -eri din Europa. Darea d­e seama noi nie proprii a Gradul 7­­ Inginer inspector- general I Inginer inspector general II Inginer şef I Inginer şef II Inginer ordinar I Inginer ordinar II Inginer ordinar III Inginer stagiar O parte din membrii biroului gradaţie, 64.400 Tipul de salariu Cu 1 gradaţie 67.600____ Cu 2 gradaţii 72.300 58 400 61 200 50.300 53.100 . 55.600 44 900 46.900— 39.400 42.800— 33.600 36.200— 27.700 30.200— 25.800— — Serbarea Patronului Seminarului ..Central'4­ eri dimineaţă la ora 10, a avu­t loc la Seminarul „Central“, sărbătorirea tradiţională a patronilor acestei şcooli (Sfinţii Trei Erarhi). Festivitatea s’a început printr’un serviciu divin, oficiat de P. S. Chesa­­rie episcop al Constanţei şi directorul Seminarului Central, asistat de un so­bor de preoţi în frunte cu pr.­­ prof. Gh. Ghia prof. Gr. Cost­ea şi pr. Ni­­con Popescu, răspunsurile, fiind date d­e Corul şcoalei, sub conducerea d-lui prof. Gh. Ciobanu. A urmat apoi predica zilei, rostită de elevul Duicu Zaharia din clasa 8-a . După serviciul divin al Sfintei Li­turghii s’a ofi­cat un Te-Deum, în urma căruia a avut loc conferinţa pă­rintelui spiritual Ioan Pâslaru, încar­cnată într’un program artistic. In afară de corpul didactic şi elevii Seminarului la serbare a mai luat parte si un numeros public, remar­când în asistență pe d-nii : prof. univ. Victor Papacostea, pr. I. Co­­manu, consilier referent al Sf. Pa­triarhii, St. Popescu, subdirector în Ministerul Cultelor etc. Asistenta Asoc­ifia foselor pro­fsori şi elvi­ii sem­narului Central Cu prilejul serbării patronului şi hra­mului capelei Seminarului Central, de ori în urma propunerii d-lui profesor universitar Victor Papacostea, fost pro­fesor al Seminarului s’a hotărît înfiin­ţarea „Asociaţiei foştilor şi actualilor profesori şi foştilor elevi ai Seminarului Central Scopurile acestei asociaţii sunt : a) De a strânge în jurul şcoalei toate elementele ce şi-au oobândit aci forma­ţia lor spirituală, ori s’au legat sufle­teşte de ei ; b) De a ajuta şcoala în nevoile des­­voltării ei prezente şi viitoare ; C) De a stimula şi ajuta elementele de valoare, dintre elevii şcoalei, atât în timpul şcolarităţii cât şi după termi­narea şcoalei. O comisie delegată, care va îndeplini şi oficiul de comitet provizoriu până la prima adunare generală, constituită din pr. Constantin Coman, consilier refe­rent la Sf. Mitropolie ; profesor Petre I. Te­odor­es­cu ; N. S. Ionescu profesor o­­norar și avocat, preot Nicon Popescu, spiritual al Seminarului ; profesor Va­­sile Ionescu, inspector general al Semi­­nariilor, Victor Papacostea, profesor u­­niversitar, fost profesor al Seminarului şi C. Şoldan, ziarist, fost elev al şcolii, Va întocmi Statutele şi regulamentul accipaţiei, Îngrijind şi de îndeplinirea tuturor formelor legale pentru buna şi deplina funcţionare a asociaţiei. Sediul asociaţiei va fi in b-dul Regina Maria, 81, Buc. VI la Seminarul Cen­tral. S’a dresat un proces-verbal, sem­nat de toţi cei prezenţi, şi anume :­­ Chesarie episcopul Constanţei, pr. Const N. Coman, Const. Nicolescu Slă­vea, S. Savu, Ilie Ene, H. Moscova, Vic­tor Papacostea, C. Şoldan, P. I. Teodo­­rescu, preot Nicon Popescu, prof. Gh. Cioran, prof. Const. Botezata, prof. C. Ionescu-Sânger, prof. Gh. Ciobanu, pr. St. Atanesiu, pr. Gr. Costea, prof. C­lima, prof. Gh. V. Preotescu, prof. M. Ionescu, prof. Ion Dincă, prof. Corneliu G. Eufrosin, prof. St. Gh. Topală, pr. M. Anastasiu, C. Rabega, pr. I. Pâslaru, prof. Stellu, Niţă I. Grigore, Ion Focu­­lescu. Solemnitatea I ostăşească a misiunii germane din România Eri dimineaţă, la ora 11, în cazarma „Regina Maria“, din Capitală a avut loc, într’un cadru sobru ostăşesc, so­lemnitatea comemorării — de către Misiunea germană din România — a 11 ani de la instaurarea regimului na­ţional-socialist în Germania. Au luat parte delegaţii, — compuse din ofiţerii, subofiţeri şi trupă, — de la diverse unităţi ale Misiunii ger­mane din România. D. general Hansen, şeful Misiunei germane din România a vorbit osta­şilor subliniind semnificaţia acestei zile, arătând munca importantă de­pusă de trupele misiunei germane pentru câştigarea victoriei finale. D-sa a decorat apoi ofiţerii, subofiţerii şi trupa, care s-au distins în timpul exercitării serviciului lor. —Sobra solemnitate ostăşească a luat sfârşit prin intonarea de către fan­fara misiunii germane din România a Imnurilor Poporului german. „ -----oxoxoxox 9 xoxoxoxo—— Pn*r#fin©r©!a scoHlor, bisericilor şi judecă­toriilor Se ştie că încă din anul trecut, cu prilejul alcătuirii bugetelor adm­i­­nistraţiunilor locale, Ministerul afa­cerilor interne luase hotărîrea de a nu ma înscrie nici o sumă pentru întreţinerea şcolilor, bisericilor şi ju­decătoriilor, chel­tu­elile necesare a­­cestor instituţiuni urmând a fi su­portate de bugetele ministerelor res­pective. Intre timp s’a renunţat pentru un an la această măsură, întrucât, de­partamentele de resort ceruseră a se înscrie în bugetele lor sume cu mult mai mari decât cele cheltuite în mod curent, de primării şi prefecturi. Anul acesta, problema a fost re­luată : prin instrucţiunile trimise u­­nităţilor administrative în virtutea alcâtuirei bugetelor, s’a ordonat din nou să nu se mai înscrie sume pen­tru şcoli, biserici şi judecătorii. Şi cum anul financiar 1944—1945 se apropie, problema a fost luată în discuţia ministerului Educaţiei Na­­ţoinale şi cultelor, care caută for­mula bugetară menită a asigura bu­na, funcţionare a şcolilor. Până in prezent nu s'a decis însă, dacă întreţinerea şcolilor se va face anul acesta de primării şi prefecturi sau de minister. Ziua a doua a congresului asoc. presei române din Ardeal şi Banat SIBIU, 30. — Ziua a doua a congre­sului asociaţiei presei române din Ar­deal şi Banat a fost rezervată cinstirii presei române din Ardeal şi Banat, în prezenţa reprezentanţilor autorită­ţilor civile şi militare, a membrilor memoriei gazetarilor membri ai sin-­ sindicatului şi a unui numeros public, di­catului, dispăruţi şi desbaterii pro­blemelor de ordin profesional. Dimineaţa la orele 10 o delegaţie de membri din sindicat în frunte cu d. dr. Sebastian Bornemisa a depus o coroană de flori la bustul lui Gh. Bariţiu, — din parcul asociaţiei Astra" — ca semn de omagiu pentru marele înaintaşi al presei ardelene dela a cărei moarte s’a împlinit ju­mătate de veac. La orele 11, s'a oficiat, în ambele biserici naţionale, slujba religioasă pentru pomenirea membrilor sindica­tului, decedaţi. După aceea în sala festivă a prefecturii de judeţ, a în­ceput şedinţa festivă a celui de al 24-lea congres anual all sindicatului La masa prezidenţială au luat loc : I. P. S. S. Mitropolitul Nicol­ae al Ardealului, g-ral Neculai Mladei, dr. Iuliu Haţieganu rectorul universităţii Daciei Superioare, general Constantin Negoescu, prefectul judeţului şi re­prezentant al guvernului, dr. Station Mitea, reprezentantul municipiul, dr. Sebastian Bornemisa, preşedintele sindicatului, părintele Ion Agârbi­­ceanu dr. Constantin Hogea. Au luat cuvântul: d­r. Sebastian Bornemisa, I. P. S. S. mitropolitul Nicolae al Ardealului, g-ral Madoi, dr. Iuliu Haţieganu, g-ral Constantin Negoescu, dr. Simion Mitea, părintele Ion Agârbiceanu, dr. Constantin Ho­gea. vázul© şi moiu lui*isil© încălţăminte pentru refugiaţii ardeleni Pentru a se veni în ajutorul refugia­ţilor ardeleni, Comisariatul General, prin Guvernământul Bucovinei a cerut preţurilor şi primăriilor comunale să întocmească tablouri cu încălţămintea de care aceştia au nevoe Conform acestor instrucţiuni, organe­le în subordine au întocmit două tab­lauri cu încălţămintea de care a­ceştia au nevoe. Conform acestor instrucţiuni, organe­le în subordine au întocmit două ta­blouri; pe primu tablou au fost trecuţi refugiaţii care şi-au putut face rost de bani Şi au achitat anticipat încălţă­mintea pentru care sau înscris, iar pe al doilea au fost trecuţi refugiaţii cu familii mai numeroase şi cu mai puţine posibilităţi de trai pentru a fi ajutaţi de către Comisariatul General. Deşi au trecut de atunci mai bine de două luni totuşi până astăzi în judeţul Câmpulung-Bucovina n’a sosit încălţă­mintea comandată Cazul e cu atât mai dureros cu cât o parte din refugiaţi, ca să poată plăti înainte costul ghetelor sau a bocanci­lor, s’au împrumutat din altă parte, răscumpărând prin muncă aceşti bani, iar acum în plină iarnă — lăsându-se în nădejdea acestei încălţăminte — de mare lipsă. Credem că cei în drept se vor sesiza de cele relatate mai sus şi cu aceeaşi dragoste de totdeauna v­or veni în aju­torul acestor năpăstuiţi de soartă. Câmpulung-Bucovina In oraşul Câmpulung există un sin­gur cinematograf. Şi acolo unde e un singur cinematograf şi nu există concu­renţă între întreprinzători, lucrurile se prezintă de cele mai multe ori sub aş­teptări . Filme proaste taxe exagerate şi sală neîncălzită. Aşa era şi la Câmpulung şi din a­­ceastă cauză lumea se resemna şi nu mergea la cinematograf. De un timp încoace, unele lucruri par să se fi îmbunătăţit. Au fost aduse mai multe filme şi sala cinematografu­lui a fost mai populată. Totuşi există câteva nemulţumirii. Amintim una din ele : In plină iamă sala nu este încălzită. Aşa că luxul unui spectacol cinemato­grafic, pe lângă taxa obişnuită se mai plăteşte de cele mai multe ori şi cu o răceală. Pentru Ministerul Culturii Naţionale In cota de încălţăminte atribuită de Economatul Ministerului Culturii Na­ţionale şcolii noastre, am obţinut un bon de încălţăminte Nr. 38, pentru bă­iatul meu. Când m’am prezentat, însă, în Noem­­brie la Economat, mi s'a spus că nu au încă numărul 38 şi să vin în Decembrie. In Decembrei am fost de 3 ori şi în Ianuarie încă odată, pentru ca să mi se spuie în sfârşit, că există pantofi No 38 în magazia Economatului, dar numai pentru bărbaţi, nu şi pentru co­­pii. Am căutat să aflu, foarte contrariat ce deosebire poate să existe între gheată No. 38 de bărbat şi o gheată No. 38 de copil. Mi s’a răspuns, cu destulă anevoinţă, că deosebirea nu există la pantofi ci în cotele atribuite şcoal­or. Adică, eu nu pot luat un bon de în­călţăminte de bărbat, când am fost tre­cut pe lista şcolii la rubrica: încălţă­minte pentru copii, şi când, oficial, în­călţămintea pentru copii, merge până la No. 35, iar No. 38 intră în cotele a­­tribuite bărbaţilor. Deci, ar urma 1) Sau să fac o cerere timbrată şcolii, ce să fiu şters din rubrica „încălţă­minte pentru copil" şi şcoala să inter­­vină la Direcţiunea Eoonamatului, ca în marginele încălţămintelor disponi­bile, să mi se dea un bon de încălţă­minte pentru bărbat, în locul celui de copil. Ad­­că să cer pentru mine, panto­fii care îi va purta fiul meu, rămânând ca mie, să mi se dea pantofi din cota... anului viitor. 2) Sau să aştept o viitoare repartiţie de bonuri de înălţăminte şi atunci să cer pentru copilul meu de 13 ani un bon de bărbat. Ceea ce ar însemna, de­sigur, un fals. 3) Or să aştept până vor sosi pantofi de copil No. 38. Am ales ultima aternativă, dar cum până astăzi 28 Ianuarie, încă n’au sosit la Economat pantofii de copil No. 38 şi cum, cu toată iarna aceasta indulgentă coptul riscă să se îmbolnăvească cu în­călţămintea uzată pe care o are, rog pe d. Ministru al Culturii Nationale să de® deslegare d-lui director al Economatu­­lui, să poată trece peste aceste „subti­lităţi" bi­rocratice şi să vândă încăl­­ţămintea, indiferent dacă solicitatorul e hiricat sau încă copii. MARCEL OLINESCU profesor la Şcoala Normală de băeţi Bucureşti In atenţia Ministerului Afacerilor Interne Funcţionarii care au ca studii 4 clase liceu şi o vechime în funcţiune de cel puţin 6,10 ani, roagă pe această cale ministerul Afacerilor Interne ca prin modificarea C. F. P. să l1 se aprobe a avansa până la gradul de şef de servi­ciu inclusiv. Cererea lor se bazează pe următoa­rele considerente: legiuitorul din 1924 a admis funcţionarilor care se aflau în serviciu in anul 1916 să avanseze până la gradul de director, indiferent de studiile pe care le aveau astfel că as­tăzi avem o serie întreagă de funcţio­nari superiori (şef de serviciul care nu au la bază decât 4 clase primare şi to­tuşi se achită în mod ireproşabil de toate obligaţiunile cari le revin de pe urma acestui grad. Prin legea măsurilor finaniciare din anul 1943, s’a admis funcţionarilor care se găseau în serviciu la data de 1 ia­nuarie 1924, să avanseze până l­a gradul de şef de secţie inclusiv, indiferent de studiile ce le au, astfel că s-a permis funcţionarilor cu 4 clase primare să a­­vanseze până la gradul de şef de secţie. întrucât în prezent sunt foarte mulţi funcţionari cu 4 clase primare care conduc secţii şi servicii, credem că drept ar fi să se aprobe şi funcţionari­lor, cu cel puţin 4 clase secundare, cari au vechime de cel puţin 6-10 ani în serviciu să poată avansa până la gra­dul de şef de serviciu inclusiv. Locuitorii jud. Mehedinţi roagă pe această cale pe d. ministru al agriculturii să îngădue înlocuirea viţei de vie hibrizi cu nobilă, sau să se ad­mită deocamdată a rămâne 1/4 din can­titatea producătoare. Aceasta spre a nu se lipsi gospodăriile de venitul de pe urma strugurilor. Se ştie doar că lo­cuitorii din partea locului nu valorifi­cau vinul produs din hibrizi, ci numai pentru nevoile lor : nunţi, botezuri, etc., de aceia îngăduinţa ar atinge pe unii cari în altă parte a ţării se ocu­pau cu astfel de valorificări. Iar dacă pe măsură ce viile de hibrizi sunt în­locuite treptat cu viţă nobilă ţăranii vor avea peste câţiva ani calitatea de vinuri accesibile unei producţii oneste şi civilizate. Remanierea guvernului francez (Continuare din pag. l­ai de câteva zile, să tacă şi să-şi dea astfel tacit asentimentul, Georges Suarez, în „Aujourd’hui“ este mai explicit fondându-se din nou. „Sub Re­publică, Franţa nu avea guvern. Astăzi posedă două, din care unul împiedi­că pe celălalt să guverneze. Ieri, sub pretextul controlului, legislativul paraliza puterea executivă. Şi c­ acesta e cazul Franţei: unul din guverne (cel ocult), atins de badoglietă acută, face ochi dulci de­mocraţilor; celălalt, îndrumat de rea­lităţile dezastrului naţional a apără­rii naţionale, colaborează cu Germa­nia. Primul trişază şi nu riscă ni­mic. Cel de-al doilea joacă pe faţă şi riscă totul“. Considerăm, ca de obiceiu, prea se­vere criticele presei pariziene, în in­transigenţa lor excesivă şi prematură. Remanierea nu-i veche decât de o săptămână, niciodată fructele unei transformări nu s’au putut coace aşa de repede Al. Mateescu-Frârtcu -OXOXOXOX XOXOXOXO­D. ministru I.­ Petrovici îşi reia azi cursul de istoria filosofiei D. prof. Ion Petrovici, ministrul culturii naţionale şi al cultelor, îşi reia cursul de „Istoria filosofiei con­temporane“, azi Luni, la orele 18 în amfiteatrul .,Titu Maiorescu" de la fa­cultatea de filosofie şi litere din Bu­cureşti . Problemele profesionale Apărarea intereselor profesionale, colective sau individuale, ale ingineri­lor, s’a bucurat din partea Consiliului de o solicitudine învederată de însăşi scopul fundamental al Asociaţiei noas­tre. Iată problemele profesionale ce au format preocupările noastre în cursul anului 1943; Ut­di­zarea raţională a inginerilor în timp de război, mobilizări pentru lu­cru; Problema inginerilor economişti; Reorganizarea Cerc­urilor regionale AGIR şi în special al Cercului regio­nal Braşov; Impozitele aplicate inginerilor an­treprenori în sensul degrevărilor a­­cestora; Desemnarea experţilor în comisiuni­­le de preţuri din Ministerul Econo­miei Naţionale; Legiferarea mişcării inginerilor din întreprinderi în colaborare cu Minis­terul înzestrării Armatei; înaintările în Corpul tehnic prin ex­tinderea cadrelor şi înscrierea în Corpul tehnic pe data angajării, indi­ferent de caracterul provizoriu al nu­mirii; Asimilarea Inginerilor în gradele militare şi Corpul tehnic militar; Participări în comisiuni, congrese şi colaborări cu instituţiuni diferite; Participarea activă a AGIR-ului la lucrările CAPI-ului (Confederaţia A­­sociaţiilor de P­rsesionişti Intelectuali din România), căruia i-am dat găz­duire în sediu, într’un spirit de cole­gială solidaritate şi înţelegere; Intervenţia AGIR-ului, ca urmare la solicitările individuale ale colegilor; Intervenţiile MLPC pentu ingine­rii cari au luptat sau luptă pe front, în armatele operative, urmând să T­EATRUL COLORAM aibă, la calificative egale, întretate la înaintările ce se fac în Corpul tehnic al Statului, sau la întreprinderile par­ticulare; Intervenţie la MLPC în vederea punerii î­n concordanţă a legii Corpu­lui tehnic cu legea măsurilor excep­ţionale nr. 198-1943 şi cu legea prin care se stabileşte data începerii exer­­ci­ţiilor bugetare la 1 Aprilie a­­fie­cărui an; întreţinerea şi desvoltarea raportu­rilor dintre AGIR şi Colegiul Ingine­rilor, precum şi cele dintre AGIR şi toate celelalte societăţi inginereşti, cu care ne găsim în cele mai bune rela­­ţiuni de colegială colaborare. , D. ing. Botez-Kaukaz­ Mihail, casie­rul asociaţiei, expune darea de sea­mă asupra gestiunii A. G. I. R. Bugetul administrativ a dat la ve­nituri lei 2.502.864, iar la cheltueli lei 2.252.028, cu un excedent de lei 250.736. Bugetul administrativ a fost exce­dentar la venituri cu lei 516.864. Bugetul buletinului a avut la ve­nituri 2.173.022 cu un excedent de lei 621.022 față de prevederi Am chel­tuit la acest capitol rei 1.459.614 pen­tru angajamente curente şi lei 191.000 pentru angajamente restante. Bugetul Manifestări Sociale, din cauza împrejurărilor neprielnice, nu a putut fi executat conform dorinţe­lor noastre, cu excepţia ciclului de conferinţe menţionat în darea de seamă generală. Bugetul Congres, încasările reali­zate­ la acest capitol au fost de lei 1.566.300, în­trecând cu 300% preve­derile. Cheltuel­ile însă, datorită Amploa­rei ce s-a dat congresului, au­­ fost la­­angajamente, curente în sumă de lei 1.792.503. Bugetul Investiţii a cheltuit 1­. 159.935 pentru mobilierul necesar Cercului Colegial. Bugetul Angajamente de plată a fost achitat, din veniturile buletinului şi a fost examinat odată cu bugetul acestuia. După ce d. ing. Tulbure citeşte ra­portul comisiei de cenzori se dă des­cărcare de gestiune pe anul expirat. Cotizaţia membrilor pe anul 1944 se fixează la lei 1200 iar pentru in­ginerii tineri, în primii trei ani de la Reg. com. 35/943 Str. G. G. Assan, 3. Telef. 4.41.32 Direcţia : SEREDA SORBUL Dir. art.: TUDOR MAŞATESCU Azi şi in fiecare seară ora 7,30 Joi, Sâmbătă şi Duminică matineu ora 3:30 SUCCESUL Z­ILEI (Continuare în pag. V-a) TUSCA COMEDIE IN 3 ACTE Localizare de Tudor Mușatescu după Ar­mon’ și Gerbidon mt.

Next