Curentul, februarie 1944 (Anul 17, nr. 5732-5760)
1944-02-01 / nr. 5732
ANUL XVII, Nr. 5732, Marți 1 Februarie 1944 Curentul po Adunarea generala a asociaţiei generale a inginerilor din România (A.G.S. R.) Fixarea cotîzafîtxnîlor, problema unei bă salarizarea şi legea corpului tech In prezenţa a aproape două sute de membri a avut ioceri dimineaţă adunarea generală a inginerilor români în sala de festivităţi A. G. I. R. Adunarea s’a ţinut sub preşedinţia d-lui ing. Ştefan Mihăescu, asistat de d-nii dr. ing. N. Popescu-Arcadian, ing. Ştefan Suhăţeanu, ing. Botez Kaukazi şi Zaharia Costmtinescu Au luat parte d-nii: ing. N. Caramfil, fost ministru; p. ,I. Cantuniari, prof.dr.—ing. Valeriu Patriciu, prof. ing. Dinescu Ion, ing. Antonescu, preşedintele Societăţii inginerilor agronomi, ing. Popescu- Botoşani, ing. Edgar Rusu, ing. Gheorghe Chercea, ing. Pădureanu, ing. Radu Cădere, ing. Russu Abrudeanu, ing. Zottovici, ing. C. Stan, ing. Grozescu, ing. Luca Bughianu, ing. Isaia Niculescu, ing. Popescu Niculai, ing. C. Atanasiu, ing. D. dr. ing. N. Popescu-Arcadian, secretarul general al A. G. I. R. după ce a anunţat telegramele ce se vor trimite M. S. Regelui Mihai I, d-lui Mareşal Conducător, d-lui prim-ministru şi d-lui ministru al comunicaţiilor, a citit darea de seamă a activităţii asociaţiei pe anul expirat. D-sa a spus : Asociaţia Generală a Inginerilor din România a trăit, în 1943, cel de al 25-lea an de existenţă, încheindu-şi cu îndreptăţită bucurie într’un climat de optimism, de muncă îndârjită, de însufleţire idealistă şi înălţător prestigiu, ce a culminat în sărbătoarea Congresului jubiliar, primul pătrar de veac de fructuoasă, continuă şi românească activitate. Acum 25 de ani, Asociaţia noastră a luat naştere în vâltoarea războiului şi a vremilor eroice de atunci, care ne-au dat România Marea a Regelui Ferdinand întregitor de Neam, când inginerii, depăşind obligaţiile isvorând din purtarea războiului, hotărau, cu faţa îndreptată cu încredere spre viitor, să-şi strângă rândurile într-o asociaţie profesională de reprezentare a corpului ingineresc şi de răspândire a culturii tehnice. Astăzi, România iubitului nostru Suveran Mihai I, se găseşte din nou într-o încordare extraordinară de voinţă şi de eforturi, conduse de Mareşalul Ion Antonescu spre victoria războiului dreptăţii Neamului românesc, iar inginerimea noastră din linia frontului, din industria de răsboi şi economia naţională, îndrumată de bunele exemple din trecut şi pătrunsă de adevăratele interesele ale ţării, lucrează cu seriozitate cu metodă şi spor, pentru a oferi din plin contribuţia ei pentru ridicarea tehnică şi economică a ţării şi pentru câştigarea acestui război care este în fond un război al fabricelor, al potenţialului tehnic şi al minunilor armelor noui. \NIZAREA CORPULUI TEK-..C Legea pentru organizarea corpului tehnic a fost ţinută pe primul plan al preocupărilor Consiliului, iar proecrsul AGIR, continuu îmbunătăţit, au depus d-lor miniştri ai departamentului lucrărilor publice cari, au urmărit îndeaproape să ajungă la un text definitiv pentru a fi prezentat d-lui Conducător al Statului spre s. O comisiune restrânsă, din care fac parte şi delegaţii AGIR-ului, lucrează actualmente la M. L. P. C. pentru redactarea definitivă a anteproectului de lege, după directivele principale ale d-lui ministru al lucrărilor publice, potrivit anteproectului AGIR şi într’un ritm care să corespundă dorinţei d-lui ministru de a avea gata legea corpului tehnic, în cursul lunei Februarie. REGLEMENTAREA INTREj. ital JDERILOR ŞI PROFESIUNII DE ÎNTREPRINZĂTOR DE LUCRĂRI PUBLICE ŞI PARTICULARE AGIR-ul a colaborat activ prin d. preşedinte St. Mihăescu, d. preşedinte al secţiei III-a Emil Em. Anastasiu şi d. ing. Th. Mareş, la elaborarea proectului de lege asupra construcţiilor şi condiţiilor generale pentru executarea de lucrări publice, Care este depus Ministerului Lucrărilor Publice, spre a fi prezentat d-lui Conducător al Statului spre semnare. REGLEMENTAREA RAPORTURILOR DINTRE INGINERI ŞI ARHITECŢI In ceea ce priveşte chestiunea competenţei în întocmirea şi semnarea planurilor, problema a fost pusă de AGIR în fondul ei juridic şi profesional încă de anul trecut, când a cerut o soluţie bazată pe echitate şi anume : semnarea planurilor şi proectelor de la un anumit grad de importanţă, de către ingineri, care reprezintă competenţa în ceea ce priveşte rezistenţa, stablitatea şi execuţia instalaţiilor clădirilor, împreună cu arhitectul, care reprezintă competenţa arhitectonică. AGIR-ul a cerut d-lui ministru al lucrărilor publice, ca această problemă Chiriac Alexandrescu, ing. Grecu, ing. Vlăsceanu, ing. M. Constantinescu, ing. Emil Avastasiu, ing. Ghiorghiu Ioan, Ștefan Popa, ing. Dragan, ing. Tulbure, ing. Stamatin, ing. Păsăreanu, ing. Vioreanu, ing. M Mateescu, ing. I. F. Panu, ing. Dan Constantinescu, ing. Ivanovici, ing. Rochieru, ing. Mitu Dumitrescu, etc. Cuvântul de cere l-a avut rt. preşedinte ing. Ştefan Mihăescu care, în numele cnsiliului de administraţie A. G. I. R. a salutat pe membrii participanţi la adunare. D-sa a spus că astăzi este necesar ca asociaţiile profesionale să se întărească cât mai mult căci in epoca de după război li se rezervă un rol mai important ca în trecut. Asociaţia A. G. I. R. va avea importanţei vitală în viaţa economică de mâine, să fie soluţionată odată cu legea corpului tehnic. Proectul unei lucrări sau furnituri, 3 SALARIZAREA INGINERILOR DIN CADRUL PUBLIC Consiliul AGIR a pus în joc toată puterea străduinţelor lui pentru a duce „Proectul oricărei lucrări sau farnila bun sfârşit problema salarizării şi a obţine pentru inginerii de la Stat, remunerarea justă a muncii lor productive. La adunarea generală AGIR din 31 Ianuarie 1943 s’a dat cea mai mare amploare şi importanţă problemei salarizării inginerilor din cadrul public; acest lucru a avut următoarele efecte remarcabile : a) D. vicepreşedinte al Consiliului de miniştri Miha Antonescu a luat cunoştinţă cu multă înţelegere şi prietenie de justele cereri ale inginerilor AGIR-işti şi a răspuns urărilor inginerilor întruniţi în adunarea generală anuală AGIR. b) D. Pamfil Şeicaru, directorul ziarului „Curentul“, s-a sesizat de problemă şi a scris în ziarul d-sale un articol favorabil chestiunei pentru care luptăm, apreciind munca extenuantă a inginerilor membri ai corpului tehnic român şi susţinând îmbunătăţirea salarizării inginerilor (propunând şi posibilitatea angajărilor prin contract); deasemeni întreaga presă a îmbrăţişat justele doleanţe ale inginerilor. c) Sesizarea Onoratului Guvern, care a pus chestiunea salarizării inginerilor pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului de miniştri din 4.II.1943. d) Deriziunea Comisariatului general al Preţurilor cu privire la salarizarea funcţionarilor din întreprinderile industriale, prin care se stabileau pentru ingineri salariul minimal de 22.000 lei şi maximal de 120.000 lei lunar, deriziune care din nefericire a fost retrasă după ce se publicase punerea ei în vigoare., , informat şi impresionat de insuficienta şi nedreapta salarizare a corpului tehnic român, în şedinţa din 4.II.943, Consiliul de miniştri a luat în desbatere această problemă, dând bine cunoscutul comunicat prin care se consemnau următoarele: a) preocuparea guvernului de a sprijini prin sporirea salariilor, printre alte corpuri şi pe aceia a membrilor Corpului Tehnic; b) sesizarea guvernului asupra dezideratelor exprimate la acea dată ca inginerii să aibă un tratament special şi să poată fi angajaţi şi salarizaţi cu contract, aşa cum procedează întreprinderile particulare; c) rugămintea făcută d-lui ministru Buşilă ca să examineze posibilitatea ca pe calea aceasta să se amelioreze însăşi salarizarea inginerilor ; d) dorinţa guvernului de a cunoaşte toate dezideratele inginerilor în această privinţă, ştiut fiind că altădată asociaţiunile inginereşti au cerut constituirea corpurilor tehnice şi apoi încadrarea în serviciile publice de Stat. Următor comunicatului guvernului, 4 idei esenţiale cuprinse în comunicat. Stadiul actual al lucrărilor pregătite de AGIR este caracterizat prin redactarea definitivă a modificării articolelor 40 şi 41 din legea corpului tehnic, AGIR-ul considerând această cale ca fiind cea mai potrivită pentru obţinerea justei salarizări a inginerilor Aceste salarii corespund Tabelei de salarizare Grupa A tipul 2, din Decretul-lege pentru Codul Funcţionarilor Publici, publicat în M. O. nr. 59 din 10 Martie 1942. ’ Afară de salariile de bază, prevăzute de art. 40 urmează a se mai acorda inginerilor Statului aflaţi în cadrul de activitate, o primă lunară de activitate scutită de impozite, reprezentând cel puţin 50% din salariul de bază al gradului şi clasei cu gradaţiile respective. Având în vedere că d .prof. Mihai Antonescu, în discuţiile avute cu delegaţii AGIR-ului, şi-a exprimat dorinţa ca pentru unii din ingineri, consacraţi într-una din specialităţile tehnice, să poată fi angajaţi cu contract şi salarizare specială. AGIR-ul a sud. ministru Buşilă a cerut la 9.II.943 părerile AGIR-ului în legătură cu cele pus această dorinţă a d-lui vicepreşedinte al Consiliului de miniştri — cu care Consiliul este complect de acord din corpul tehnic al Statului. Iată care sunt cerinţele AGIR-ului privitoare la salarizarea inginerilor din cadrul public, astfel cum au fost prezentate d-lui ministru al Lucrărilor Publice. Salariile de bază ale inginerilor statului se fixează după cum urmează : — examinării şi soluţionării d-lui ministru al Lucrărilor Publice. CICLUL DE CONFERINŢE DELA AGIR Tradiţia înaltului prestigiu tehnic şi profesional al AGIR-ului, am năzuit a o continua şi desvolta şi în cursul anului trecut, cu toate dificultăţile timpurilor prin care trecem, iar Consiliul s’a străduit ca linia de solidaritate profesională şi de aleasă competenţă tehnică şi economică pe care inginerii o deţin în ierarhia celorlalte corpuri de profesionişti intelectuali ai ţării, să fie dusă mai departe, prin orgnizarea ciclului de conferinţe ţinut în sala de festivităţi AGIR, prin orgnizarea Congresului jubiliar şi prin Buletinul AGIR. CONGRESUL JUBILIAR AGIR 1943 Minuţioasele pregătiri pentru organizarea sărbătoririi primilor 25 de ani de existenţă a Asociaţiei noastre, la care au luat parte cu entuziasm şi voinţă încordată membrii Consiliului şi un număr important de valoroşi colegi, au culminat prtimul din cele mai reuşite congrese ale AGIR-ului, Congresul jubiliar din 19-22 Decembrie 1943. BULETINUL AGIR Organul de publicitate al Asociaţiei, datorită muncii preţioase a Comitetului de redacţie al Buletinului şi valoroaselor lucrări trimise în mare număr de colegi, a atins în acest an un record. D-lui ing. O. Păduraru îi revine o covârşitoare parte de meritul reuşitei.RAPORTURILE DE PRIETENIE ŞI COLABORARE DINTRE AGIR SI INGINERIMEA EUROPEANA In cursul anului, prin colaborarea româno-germană în conferinţele ţinute la AGIR, şi mai ales cu ocazia congresului, Asociaţia noastră a păşit pe calea cea bună a inaugurării şi desvoltării relaţiilor de prietenie şi de colaborare cu societăţile naţionale de ing' -eri din Europa. Darea de seama noi nie proprii a Gradul 7 Inginer inspector- general I Inginer inspector general II Inginer şef I Inginer şef II Inginer ordinar I Inginer ordinar II Inginer ordinar III Inginer stagiar O parte din membrii biroului gradaţie, 64.400 Tipul de salariu Cu 1 gradaţie 67.600____ Cu 2 gradaţii 72.300 58 400 61 200 50.300 53.100 . 55.600 44 900 46.900— 39.400 42.800— 33.600 36.200— 27.700 30.200— 25.800— — Serbarea Patronului Seminarului ..Central'4 eri dimineaţă la ora 10, a avut loc la Seminarul „Central“, sărbătorirea tradiţională a patronilor acestei şcooli (Sfinţii Trei Erarhi). Festivitatea s’a început printr’un serviciu divin, oficiat de P. S. Chesarie episcop al Constanţei şi directorul Seminarului Central, asistat de un sobor de preoţi în frunte cu pr. prof. Gh. Ghia prof. Gr. Costea şi pr. Nicon Popescu, răspunsurile, fiind date de Corul şcoalei, sub conducerea d-lui prof. Gh. Ciobanu. A urmat apoi predica zilei, rostită de elevul Duicu Zaharia din clasa 8-a . După serviciul divin al Sfintei Liturghii s’a oficat un Te-Deum, în urma căruia a avut loc conferinţa părintelui spiritual Ioan Pâslaru, încarcnată într’un program artistic. In afară de corpul didactic şi elevii Seminarului la serbare a mai luat parte si un numeros public, remarcând în asistență pe d-nii : prof. univ. Victor Papacostea, pr. I. Comanu, consilier referent al Sf. Patriarhii, St. Popescu, subdirector în Ministerul Cultelor etc. Asistenta Asocifia foselor profsori şi elviii semnarului Central Cu prilejul serbării patronului şi hramului capelei Seminarului Central, de ori în urma propunerii d-lui profesor universitar Victor Papacostea, fost profesor al Seminarului s’a hotărît înfiinţarea „Asociaţiei foştilor şi actualilor profesori şi foştilor elevi ai Seminarului Central Scopurile acestei asociaţii sunt : a) De a strânge în jurul şcoalei toate elementele ce şi-au oobândit aci formaţia lor spirituală, ori s’au legat sufleteşte de ei ; b) De a ajuta şcoala în nevoile desvoltării ei prezente şi viitoare ; C) De a stimula şi ajuta elementele de valoare, dintre elevii şcoalei, atât în timpul şcolarităţii cât şi după terminarea şcoalei. O comisie delegată, care va îndeplini şi oficiul de comitet provizoriu până la prima adunare generală, constituită din pr. Constantin Coman, consilier referent la Sf. Mitropolie ; profesor Petre I. Teodorescu ; N. S. Ionescu profesor onorar și avocat, preot Nicon Popescu, spiritual al Seminarului ; profesor Vasile Ionescu, inspector general al Seminariilor, Victor Papacostea, profesor universitar, fost profesor al Seminarului şi C. Şoldan, ziarist, fost elev al şcolii, Va întocmi Statutele şi regulamentul accipaţiei, Îngrijind şi de îndeplinirea tuturor formelor legale pentru buna şi deplina funcţionare a asociaţiei. Sediul asociaţiei va fi in b-dul Regina Maria, 81, Buc. VI la Seminarul Central. S’a dresat un proces-verbal, semnat de toţi cei prezenţi, şi anume : Chesarie episcopul Constanţei, pr. Const N. Coman, Const. Nicolescu Slăvea, S. Savu, Ilie Ene, H. Moscova, Victor Papacostea, C. Şoldan, P. I. Teodorescu, preot Nicon Popescu, prof. Gh. Cioran, prof. Const. Botezata, prof. C. Ionescu-Sânger, prof. Gh. Ciobanu, pr. St. Atanesiu, pr. Gr. Costea, prof. Clima, prof. Gh. V. Preotescu, prof. M. Ionescu, prof. Ion Dincă, prof. Corneliu G. Eufrosin, prof. St. Gh. Topală, pr. M. Anastasiu, C. Rabega, pr. I. Pâslaru, prof. Stellu, Niţă I. Grigore, Ion Foculescu. Solemnitatea I ostăşească a misiunii germane din România Eri dimineaţă, la ora 11, în cazarma „Regina Maria“, din Capitală a avut loc, într’un cadru sobru ostăşesc, solemnitatea comemorării — de către Misiunea germană din România — a 11 ani de la instaurarea regimului naţional-socialist în Germania. Au luat parte delegaţii, — compuse din ofiţerii, subofiţeri şi trupă, — de la diverse unităţi ale Misiunii germane din România. D. general Hansen, şeful Misiunei germane din România a vorbit ostaşilor subliniind semnificaţia acestei zile, arătând munca importantă depusă de trupele misiunei germane pentru câştigarea victoriei finale. D-sa a decorat apoi ofiţerii, subofiţerii şi trupa, care s-au distins în timpul exercitării serviciului lor. —Sobra solemnitate ostăşească a luat sfârşit prin intonarea de către fanfara misiunii germane din România a Imnurilor Poporului german. „ -----oxoxoxox 9 xoxoxoxo—— Pn*r#fin©r©!a scoHlor, bisericilor şi judecătoriilor Se ştie că încă din anul trecut, cu prilejul alcătuirii bugetelor administraţiunilor locale, Ministerul afacerilor interne luase hotărîrea de a nu ma înscrie nici o sumă pentru întreţinerea şcolilor, bisericilor şi judecătoriilor, cheltuelile necesare acestor instituţiuni urmând a fi suportate de bugetele ministerelor respective. Intre timp s’a renunţat pentru un an la această măsură, întrucât, departamentele de resort ceruseră a se înscrie în bugetele lor sume cu mult mai mari decât cele cheltuite în mod curent, de primării şi prefecturi. Anul acesta, problema a fost reluată : prin instrucţiunile trimise unităţilor administrative în virtutea alcâtuirei bugetelor, s’a ordonat din nou să nu se mai înscrie sume pentru şcoli, biserici şi judecătorii. Şi cum anul financiar 1944—1945 se apropie, problema a fost luată în discuţia ministerului Educaţiei Naţoinale şi cultelor, care caută formula bugetară menită a asigura buna, funcţionare a şcolilor. Până in prezent nu s'a decis însă, dacă întreţinerea şcolilor se va face anul acesta de primării şi prefecturi sau de minister. Ziua a doua a congresului asoc. presei române din Ardeal şi Banat SIBIU, 30. — Ziua a doua a congresului asociaţiei presei române din Ardeal şi Banat a fost rezervată cinstirii presei române din Ardeal şi Banat, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor civile şi militare, a membrilor memoriei gazetarilor membri ai sin- sindicatului şi a unui numeros public, dicatului, dispăruţi şi desbaterii problemelor de ordin profesional. Dimineaţa la orele 10 o delegaţie de membri din sindicat în frunte cu d. dr. Sebastian Bornemisa a depus o coroană de flori la bustul lui Gh. Bariţiu, — din parcul asociaţiei Astra" — ca semn de omagiu pentru marele înaintaşi al presei ardelene dela a cărei moarte s’a împlinit jumătate de veac. La orele 11, s'a oficiat, în ambele biserici naţionale, slujba religioasă pentru pomenirea membrilor sindicatului, decedaţi. După aceea în sala festivă a prefecturii de judeţ, a început şedinţa festivă a celui de al 24-lea congres anual all sindicatului La masa prezidenţială au luat loc : I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae al Ardealului, g-ral Neculai Mladei, dr. Iuliu Haţieganu rectorul universităţii Daciei Superioare, general Constantin Negoescu, prefectul judeţului şi reprezentant al guvernului, dr. Station Mitea, reprezentantul municipiul, dr. Sebastian Bornemisa, preşedintele sindicatului, părintele Ion Agârbiceanu dr. Constantin Hogea. Au luat cuvântul: dr. Sebastian Bornemisa, I. P. S. S. mitropolitul Nicolae al Ardealului, g-ral Madoi, dr. Iuliu Haţieganu, g-ral Constantin Negoescu, dr. Simion Mitea, părintele Ion Agârbiceanu, dr. Constantin Hogea. vázul© şi moiu lui*isil© încălţăminte pentru refugiaţii ardeleni Pentru a se veni în ajutorul refugiaţilor ardeleni, Comisariatul General, prin Guvernământul Bucovinei a cerut preţurilor şi primăriilor comunale să întocmească tablouri cu încălţămintea de care aceştia au nevoe Conform acestor instrucţiuni, organele în subordine au întocmit două tablauri cu încălţămintea de care aceştia au nevoe. Conform acestor instrucţiuni, organele în subordine au întocmit două tablouri; pe primu tablou au fost trecuţi refugiaţii care şi-au putut face rost de bani Şi au achitat anticipat încălţămintea pentru care sau înscris, iar pe al doilea au fost trecuţi refugiaţii cu familii mai numeroase şi cu mai puţine posibilităţi de trai pentru a fi ajutaţi de către Comisariatul General. Deşi au trecut de atunci mai bine de două luni totuşi până astăzi în judeţul Câmpulung-Bucovina n’a sosit încălţămintea comandată Cazul e cu atât mai dureros cu cât o parte din refugiaţi, ca să poată plăti înainte costul ghetelor sau a bocancilor, s’au împrumutat din altă parte, răscumpărând prin muncă aceşti bani, iar acum în plină iarnă — lăsându-se în nădejdea acestei încălţăminte — de mare lipsă. Credem că cei în drept se vor sesiza de cele relatate mai sus şi cu aceeaşi dragoste de totdeauna vor veni în ajutorul acestor năpăstuiţi de soartă. Câmpulung-Bucovina In oraşul Câmpulung există un singur cinematograf. Şi acolo unde e un singur cinematograf şi nu există concurenţă între întreprinzători, lucrurile se prezintă de cele mai multe ori sub aşteptări . Filme proaste taxe exagerate şi sală neîncălzită. Aşa era şi la Câmpulung şi din această cauză lumea se resemna şi nu mergea la cinematograf. De un timp încoace, unele lucruri par să se fi îmbunătăţit. Au fost aduse mai multe filme şi sala cinematografului a fost mai populată. Totuşi există câteva nemulţumirii. Amintim una din ele : In plină iamă sala nu este încălzită. Aşa că luxul unui spectacol cinematografic, pe lângă taxa obişnuită se mai plăteşte de cele mai multe ori şi cu o răceală. Pentru Ministerul Culturii Naţionale In cota de încălţăminte atribuită de Economatul Ministerului Culturii Naţionale şcolii noastre, am obţinut un bon de încălţăminte Nr. 38, pentru băiatul meu. Când m’am prezentat, însă, în Noembrie la Economat, mi s'a spus că nu au încă numărul 38 şi să vin în Decembrie. In Decembrei am fost de 3 ori şi în Ianuarie încă odată, pentru ca să mi se spuie în sfârşit, că există pantofi No 38 în magazia Economatului, dar numai pentru bărbaţi, nu şi pentru copii. Am căutat să aflu, foarte contrariat ce deosebire poate să existe între gheată No. 38 de bărbat şi o gheată No. 38 de copil. Mi s’a răspuns, cu destulă anevoinţă, că deosebirea nu există la pantofi ci în cotele atribuite şcoalor. Adică, eu nu pot luat un bon de încălţăminte de bărbat, când am fost trecut pe lista şcolii la rubrica: încălţăminte pentru copii, şi când, oficial, încălţămintea pentru copii, merge până la No. 35, iar No. 38 intră în cotele atribuite bărbaţilor. Deci, ar urma 1) Sau să fac o cerere timbrată şcolii, ce să fiu şters din rubrica „încălţăminte pentru copil" şi şcoala să intervină la Direcţiunea Eoonamatului, ca în marginele încălţămintelor disponibile, să mi se dea un bon de încălţăminte pentru bărbat, în locul celui de copil. Adcă să cer pentru mine, pantofii care îi va purta fiul meu, rămânând ca mie, să mi se dea pantofi din cota... anului viitor. 2) Sau să aştept o viitoare repartiţie de bonuri de înălţăminte şi atunci să cer pentru copilul meu de 13 ani un bon de bărbat. Ceea ce ar însemna, desigur, un fals. 3) Or să aştept până vor sosi pantofi de copil No. 38. Am ales ultima aternativă, dar cum până astăzi 28 Ianuarie, încă n’au sosit la Economat pantofii de copil No. 38 şi cum, cu toată iarna aceasta indulgentă coptul riscă să se îmbolnăvească cu încălţămintea uzată pe care o are, rog pe d. Ministru al Culturii Nationale să de® deslegare d-lui director al Economatului, să poată trece peste aceste „subtilităţi" birocratice şi să vândă încălţămintea, indiferent dacă solicitatorul e hiricat sau încă copii. MARCEL OLINESCU profesor la Şcoala Normală de băeţi Bucureşti In atenţia Ministerului Afacerilor Interne Funcţionarii care au ca studii 4 clase liceu şi o vechime în funcţiune de cel puţin 6,10 ani, roagă pe această cale ministerul Afacerilor Interne ca prin modificarea C. F. P. să l1 se aprobe a avansa până la gradul de şef de serviciu inclusiv. Cererea lor se bazează pe următoarele considerente: legiuitorul din 1924 a admis funcţionarilor care se aflau în serviciu in anul 1916 să avanseze până la gradul de director, indiferent de studiile pe care le aveau astfel că astăzi avem o serie întreagă de funcţionari superiori (şef de serviciul care nu au la bază decât 4 clase primare şi totuşi se achită în mod ireproşabil de toate obligaţiunile cari le revin de pe urma acestui grad. Prin legea măsurilor finaniciare din anul 1943, s’a admis funcţionarilor care se găseau în serviciu la data de 1 ianuarie 1924, să avanseze până la gradul de şef de secţie inclusiv, indiferent de studiile ce le au, astfel că s-a permis funcţionarilor cu 4 clase primare să avanseze până la gradul de şef de secţie. întrucât în prezent sunt foarte mulţi funcţionari cu 4 clase primare care conduc secţii şi servicii, credem că drept ar fi să se aprobe şi funcţionarilor, cu cel puţin 4 clase secundare, cari au vechime de cel puţin 6-10 ani în serviciu să poată avansa până la gradul de şef de serviciu inclusiv. Locuitorii jud. Mehedinţi roagă pe această cale pe d. ministru al agriculturii să îngădue înlocuirea viţei de vie hibrizi cu nobilă, sau să se admită deocamdată a rămâne 1/4 din cantitatea producătoare. Aceasta spre a nu se lipsi gospodăriile de venitul de pe urma strugurilor. Se ştie doar că locuitorii din partea locului nu valorificau vinul produs din hibrizi, ci numai pentru nevoile lor : nunţi, botezuri, etc., de aceia îngăduinţa ar atinge pe unii cari în altă parte a ţării se ocupau cu astfel de valorificări. Iar dacă pe măsură ce viile de hibrizi sunt înlocuite treptat cu viţă nobilă ţăranii vor avea peste câţiva ani calitatea de vinuri accesibile unei producţii oneste şi civilizate. Remanierea guvernului francez (Continuare din pag. lai de câteva zile, să tacă şi să-şi dea astfel tacit asentimentul, Georges Suarez, în „Aujourd’hui“ este mai explicit fondându-se din nou. „Sub Republică, Franţa nu avea guvern. Astăzi posedă două, din care unul împiedică pe celălalt să guverneze. Ieri, sub pretextul controlului, legislativul paraliza puterea executivă. Şi c acesta e cazul Franţei: unul din guverne (cel ocult), atins de badoglietă acută, face ochi dulci democraţilor; celălalt, îndrumat de realităţile dezastrului naţional a apărării naţionale, colaborează cu Germania. Primul trişază şi nu riscă nimic. Cel de-al doilea joacă pe faţă şi riscă totul“. Considerăm, ca de obiceiu, prea severe criticele presei pariziene, în intransigenţa lor excesivă şi prematură. Remanierea nu-i veche decât de o săptămână, niciodată fructele unei transformări nu s’au putut coace aşa de repede Al. Mateescu-Frârtcu -OXOXOXOX XOXOXOXOD. ministru I. Petrovici îşi reia azi cursul de istoria filosofiei D. prof. Ion Petrovici, ministrul culturii naţionale şi al cultelor, îşi reia cursul de „Istoria filosofiei contemporane“, azi Luni, la orele 18 în amfiteatrul .,Titu Maiorescu" de la facultatea de filosofie şi litere din Bucureşti . Problemele profesionale Apărarea intereselor profesionale, colective sau individuale, ale inginerilor, s’a bucurat din partea Consiliului de o solicitudine învederată de însăşi scopul fundamental al Asociaţiei noastre. Iată problemele profesionale ce au format preocupările noastre în cursul anului 1943; Utdizarea raţională a inginerilor în timp de război, mobilizări pentru lucru; Problema inginerilor economişti; Reorganizarea Cercurilor regionale AGIR şi în special al Cercului regional Braşov; Impozitele aplicate inginerilor antreprenori în sensul degrevărilor acestora; Desemnarea experţilor în comisiunile de preţuri din Ministerul Economiei Naţionale; Legiferarea mişcării inginerilor din întreprinderi în colaborare cu Ministerul înzestrării Armatei; înaintările în Corpul tehnic prin extinderea cadrelor şi înscrierea în Corpul tehnic pe data angajării, indiferent de caracterul provizoriu al numirii; Asimilarea Inginerilor în gradele militare şi Corpul tehnic militar; Participări în comisiuni, congrese şi colaborări cu instituţiuni diferite; Participarea activă a AGIR-ului la lucrările CAPI-ului (Confederaţia Asociaţiilor de Prsesionişti Intelectuali din România), căruia i-am dat găzduire în sediu, într’un spirit de colegială solidaritate şi înţelegere; Intervenţia AGIR-ului, ca urmare la solicitările individuale ale colegilor; Intervenţiile MLPC pentu inginerii cari au luptat sau luptă pe front, în armatele operative, urmând să TEATRUL COLORAM aibă, la calificative egale, întretate la înaintările ce se fac în Corpul tehnic al Statului, sau la întreprinderile particulare; Intervenţie la MLPC în vederea punerii în concordanţă a legii Corpului tehnic cu legea măsurilor excepţionale nr. 198-1943 şi cu legea prin care se stabileşte data începerii exerciţiilor bugetare la 1 Aprilie afiecărui an; întreţinerea şi desvoltarea raporturilor dintre AGIR şi Colegiul Inginerilor, precum şi cele dintre AGIR şi toate celelalte societăţi inginereşti, cu care ne găsim în cele mai bune relaţiuni de colegială colaborare. , D. ing. Botez-Kaukaz Mihail, casierul asociaţiei, expune darea de seamă asupra gestiunii A. G. I. R. Bugetul administrativ a dat la venituri lei 2.502.864, iar la cheltueli lei 2.252.028, cu un excedent de lei 250.736. Bugetul administrativ a fost excedentar la venituri cu lei 516.864. Bugetul buletinului a avut la venituri 2.173.022 cu un excedent de lei 621.022 față de prevederi Am cheltuit la acest capitol rei 1.459.614 pentru angajamente curente şi lei 191.000 pentru angajamente restante. Bugetul Manifestări Sociale, din cauza împrejurărilor neprielnice, nu a putut fi executat conform dorinţelor noastre, cu excepţia ciclului de conferinţe menţionat în darea de seamă generală. Bugetul Congres, încasările realizate la acest capitol au fost de lei 1.566.300, întrecând cu 300% prevederile. Cheltuelile însă, datorită Amploarei ce s-a dat congresului, au fost laangajamente, curente în sumă de lei 1.792.503. Bugetul Investiţii a cheltuit 1. 159.935 pentru mobilierul necesar Cercului Colegial. Bugetul Angajamente de plată a fost achitat, din veniturile buletinului şi a fost examinat odată cu bugetul acestuia. După ce d. ing. Tulbure citeşte raportul comisiei de cenzori se dă descărcare de gestiune pe anul expirat. Cotizaţia membrilor pe anul 1944 se fixează la lei 1200 iar pentru inginerii tineri, în primii trei ani de la Reg. com. 35/943 Str. G. G. Assan, 3. Telef. 4.41.32 Direcţia : SEREDA SORBUL Dir. art.: TUDOR MAŞATESCU Azi şi in fiecare seară ora 7,30 Joi, Sâmbătă şi Duminică matineu ora 3:30 SUCCESUL ZILEI (Continuare în pag. V-a) TUSCA COMEDIE IN 3 ACTE Localizare de Tudor Mușatescu după Armon’ și Gerbidon mt.