Curentul, martie 1944 (Anul 17, nr. 5761-5790)

1944-03-01 / nr. 5761

ANUL XVII, Ni*1 3761, Miercuri 1 Martie 1944 Curefitul V­iaţa­ politicii Rafiunea este o comunitate Sunt, în viaţa popoarelor ca şi a indivizilor, momente când se impune revizuirea unor noţiuni care par să-şi fi pierdut cuprinsul vastei lor sfere. Aşa este ideea de Patrie. Ideea sau mai bine zis sentiment­ul de Patrie. Ce altceva este Patria decât numele ţării tale în timp de primejdie ? Dezastrul din 1940 a dat francezi­lor prilejul unei reculegeri, a cărei nevoie era de mult simţită. Forţa reînălţării se află în ei înşişi, ca un isvor nesecat care trebuie captat şi canalizat către un ţel. Istoria Franţei prea curând unită sau neglijată, pare să se fi răzbunat. Dar tot ceea ce este gata să-i înveţe pe cei cari îi ascultă lecţiile, cum să se înalţe din prăpastie pe culmi. Această pagină de mare adevăr a hit Ernest Renan, gânditorul care ştie să pătrundă admirabil tâlcurile istoriei, pagină de vie acualitate, va da prilej de rodnice meditaţi france­zilor şi tuturor celor cari preferă să înveţe ceva din păţaniile altora, de­cât să le aştepte pe ale lor. „O pară, scrie Renan, nu este o simplă adunare a indivizilor, cari o alcătuesc: e un suflet, o conştiinţă, o persoană, o rezultantă vie. Sufletul acesta poate să stea într’un mic nu­măr de oameni. Ar fi de dorit ca toţi să participe în el. Dar ceea ce este necesar e că, prin selecţia guverna­mentală, se formează un cap care ve­ghează şi care gândeşte, în timp ce restul ţării nici nu gândeşte, nici nu simte. Ori, alegerea franceză este cea mai slabă dintre toate. Cu votul ei universal neorganizat, lăsat în voia soartei, Franţa nu poate avea decât un cap social fără inteligenţă şi fără ştiinţă, fără prestigiu şi fără autori­tate. Franţa voia pacea, dar şi-a ales aşa de prosteşte nişte mandatari cari au îmbrâncit-o la război. Camera­­rei ţări ultra-pacifice­­, votat cu entuziasm războiul cel mai funest... Sunt şi­ în Franţa oameni de inimă şi oameni de duh, ca în orice altă ţară, dar nu sunt valorificaţi. O ţară care nu are alt organ decât votul univer­sal direct, este în ansamblul ei, ori­care ar fi valoarea oamenilor pe care îi are, o făptură neştiutoare, ne­ghioabă, nepricepută să rezolve cu­minte o problemă oarecare..." Democraţiile, spune mai departe Renan, se arătau foarte severe faţă de vechiul regim, care aducea adesea la putere suverani incapabili sau răi. Făcând un scurt bilanţ al regilor Franţei şi al înfăptuirilor lor, Renan conchide: „Nu există sistem electiv în stare să dea ţării reprezentanţi ca aceştia. Omul cel mai mediocru este superior rezultantei colective care iese din 36 de milioane de indivizi, socotindu-l pe fiecare o unitate. „Aş dori ca viitorul să nu-mi dea dreptate. Dar am motive să mă tem că, în ciuda nesecatelor ei resurse de curaj, de bunăvoinţă şi de inteligenţă, Franţa să nu se stingă într-o zi ca un foc rău făcut. Egoismul, isvor al so­cialismului, invidia, isvor al democra­ţiei, nu vor realiza niciodată decât o societate slabă, incapabilă să reziste unor vecini puternici. O societate nu este puternică decât cu condiţia de a recunoaşte faptul superiorităţilor fi­reşti, care, în fond, se reduc la una singură, superioritatea naşterii, pen­­tru că superioritatea intelectuală şi morală nu este, ea însăşi, decât su­perioritatea unui germen de viaţă desvoltat în condiţiuni deosebit de prielnice". -----oxoxoxox­o­xoxoxoxo----­D. Romulus Dianu va vorbi la Fundaţie despre „Muzica Nordului" In cadrul conferinţelor organizate de asociaţia Româno - Finlandeză, Marţi 7 Martie a. c., în amfiteatrul Fundaţiei Carol I, d. Romulus Dianu va vorbi despre „Muzica nordului“. Conferinţa va fi urmată de muzică originală finlandeză, de cameră, exe­cutată de trio I. Filionescu, C. Bo­­bescu şi Gh. Drăghici. Invitaţiile se pot cere de la sediul a­­sociaţei, b-dul Lascăr Catargiu nr. 31, telefon 2.04.37. Ecouri transilvane■■■ Porunca lui Horia o auzim, ascultând cu urechea orice glie din marele lor mormânt, care este Ardealul întreg — scrie I. Roşcan în „Unirea Poporului” din Blaj. Prin glasul gliei ne vorbesc ţăranii de acum un veac şi jumătate. Sfaturile lor legi su­nt pentru vremile ce vor veni. Ele ne vor arăta drumul cinstei, d­ omeniei, drumul spre adevăr, nu spre cerşitorie de favoruri. In orice colţişor al pământului românesc pre­zenţi sunt martirii sfârtecaşi la Bălgra­­dul Unirii celei mari. Testamentul lor ne va arăta drumul spre vrednicie şi jertfă românească. Niciodată Dumnezeu nu a lăsat nea­mul nostim să piară. Dovadă ne sunt vremile învolburate prin cari am tre­cut. Când totul în jurul nostru ne erau duşmane, când hotarele ne-au fost sfâr­tecate şi dreptatea românească călcată în picioare, atunci a trimis Dumnezeu scăparea prin un om providenţial. Om providenţial a fost Horia pentru popo­rul de iobagi. Glasul lui îl auzi, frate. Urmează-1 ! * Arătând trecutul şi prezentul pin de sbucium al unei comune româneşti, în­torsătura Buzăului, d. Ion Bozdog rele­­vează în coloanele „Gazetei Transilva­niei’’ şi această „întâmplare”. In timpul din urmă, Buzoienii luptă din răsputeri împotriva sărăciei ce-i ameninţă. Au apărut în Buzău fantomele strigoilor şi s’au înţepenit într’o firmă mare, ţipătoare şi obraznică din preaj­ma gării: Löwenbach. Acest nume re­prezintă mii de vagoane de lemne „cumpărat” — cu dreptul de exclusivi­tate, ca oficiu de colectare a lemnu­lui — de la toţi producătorii din a­ceste comune curat româneşti. Pe ţăranul producător îl costă ex­ploatarea şi transportarea lemnului in regia lui lei 24.000, iar firma cu dreptul de colectare li-1 plăteşte cu 16.000 lei. Urmările dezastruoase ale acestui drept îl resimt sângeros toţi comer­cianţii, exploatatorii şi cărăuşii ro­mâni de acolo, căci ei nu pot vinde al­tuia lemnul. Mai este apoi şi un preţ maximal fixat pentru lemnul de foc, care nu se respectă ! Suntem pentru libera concurenţă a preţurilor şi pentru ieftinirea traiului, dar nu înţelegem cum se poate ca noi la Braşov să fim nevoiţi a plăti preţul oficial cu 35.000 lei la vagon şi Dumnezeu ştie cu­ câte mii în plus la nevoie, când firma Löwenbach are dreptul să-l colecteze adus şi depo­zitat la rampă subt jumătatea pre­ţului. Implinindu-se trei decenii de la re­­presentarea piesei „Domnul notar” a lui Goga In Capitală, d. G. Popa scrie în cotidianul Sibiului că aceasta este un fragment de came vie din durerea milenară a Ardealului românesc. Câ­teva tablouri sumbre şi dramatice ale unei lupte care dura de două mii de ani, desprinse de geniul lui Octavian Goga dintr’o crudă experienţă elec­torală. Conflictul dramatic se deslăn­ţue între „domnul notar”, însoţit la tot pasul ca jandarmii şi sfânta ţărăni­me română. Să reconstituim tabloul de o parte, no­tarul şi jandarmii unei stăpâniri bi­cefale, găunoasă, putredă şi otrăvită de miasmele corupţiei, de altă parte ţara reală, robustă şi muncitoare a ţărănimii de baştină, adunată în jurul bisericii şi a şcolii, neavând alt ocro­titor decât pe Dumnezeu din Cer, îm­potriva acestei superbe, în dârzenia ei lumi româneşti, curată la suflet ca îngerii şi tare la uimă ca stâncile De­tunatei, se năpusteau toate atacurile unei stăpâniri neputincioase, cuprinsă de panica nelegiuirilor săvârşite şi de disperarea unei descompuneri fatale, ce nu mai putea întârzia. Stâlpii de reazim ai acestei dominaţii de factură neroinia­­nă împlântaţi ca nişte beţe fără cap, într’o mare de conştiinţe româneşti, erau notarul şi jandarmul, ridicaţi la rangul de simboluri reprezentative şi învestiţi cu­ puteri discreţionare. Ce-a ieşit din această înfruntare de lumi se ştie. Iată ce-a dus Octavian Goga pe scena Teatrului Naţional din Regatul Român: a dus Ardealul în carne şi oase; Ardea­lul cu rănile deschise şi sângerânde; Ardealul viforului răzbunător; Ardealul aşteptărilor izbăvitoare ! Şi în această ipostază, Ardealul nu putea să nu fie înţeles, iubit şi elibe­rat. De aceea, Domnul Notar, a cărei co­memorare de 30 de ani o facem astăzi, nu este numai o piesă de team, ci icoa­na însângerată a ţării Transilvaniei, care şi azi, ca şi ieri, aşteaptă ceasul binecuvântat al mântuirii Statele mai, statele mici — Conferinţa d-m. Romati­us Seişanu la Ateneul Român — Duminică d. a., d. Romulus Seişanu a conferenţiat în sala Ateneului Ro­mân despre „Statele mari, statele mici". După ce a făcut un istoric al sta­telor mari şi mici din antichitate, evul mediu şi modern, stăruind asu­pra caracterului statelor­ mic gre­ceşti şi asupra organizaţiei originale a imperiului roman, ca şi a influen­ţelor ce le-a avut acel imperiu după dispariţia sa asupra nouilor state eu­ropene, d. Romulus Seişanu s’a ocu­pat apoi de statul naţional — crea­­ţiune modernă — care este statul cel mai unitar şi echilibrat, fiind cadrul politic al naţiunii, de rostul marilor puteri , de egalitatea de drept şi de inegalitatea de fapt a statelor, ca şi de însemnătatea ce o prezintă în viaţa internaţională statele mici. D-sa a amintit că toate statele din trecut cu configuraţia­­ gigantică, cu organizaţia complexă şi cu structura multinaţională, n’au putut rezista în timp şi s’au prăbuşit, apărând in locul unora din ele statele naţionale uni­tare modeme. Aşa imperiul occciden­tal carolingian s’a împărţit în trei re­gate, care au originea statelor naţio­nale modemne : Franţa, Germania şi Italia; imperiul habsburgic austro-un­gar şi imperiul otoman s’au împărţit şi ele în mai multe state naţionale. In Europa orientală numai după prăbu­şirea imperiului rus, n’au apărut state naţionale, ci tot un stat gigan­tic — U. R . S. — complex şi cu tendinţe primejdioase de expansiune şi de universalitate Din cauza variaţiei dimensiunilor şi a populaţiei lor statele sunt împăr­­ţite în mari şi mici, dintre care unele fac figura de „mari puteri“ şi abu­zând de situaţia lor exercită un fel de directorat şi de dictatură asupra ce­lorlalte. După primul răsboi mondial, în 1919, la Conferinţa Păcii, din Paris pentru întâia oară Statele au fost împărţite printr’o decizie a marilor puteri victorioase în două categorii : Statele asociate cu puteri nelimitate şi Statele miei cu interese limitate. Această împărţire cu tendinţe direc­ţionale şi dictatoriale din partea ace­lor Mari Puteri a determinat un pro­test şi o punere la punct din partea lui Paul Dechanel, fostul preşedinte al Republicii franceze.. S’a constituit apoi Societatea Naţiu­nilor, în 1920, care cu toate că a recunoscut această egalitate în statu­tul său, în practică ea a introdus su­premaţia statelor mari, aşa că a e­­xistat antinomie între egalitatea de drept a naţiunilor şi practica Societă­ţii naţiunilor, care asigura preponde­renţa puterilor mari. S’a răspuns de către unii că dacă concepţia clasică a suveranităţii sta­telor e în declin, desvoltarea inversă a responsabilităţii statelor în dreptul naţional modern, a repus în onoare obligaţiunile lor fundamentale ori, nu se poate ca un grup de state, pen­­tru că sunt mici, sau mijlocii în raport cu altele, să fie considerate cu su­veranitate limitată, dar în schimb să li se sporească obligaţiile internaţio­nale. Ce spune doctrina ? Că statul, fie mare, fie mic, are aceeaş destinaţie, acelaş rol, aceleaşi drepturi şi ace­leaşi obligaţiuni,­­ deci sunt egale. Că din moment ce Statul se prezintă ca o putere uniformă de comanda­ment pentru toţi locuitorii aceluiaş teritor, el nu poate să sufere ca a­­ceastă egalitate de principiu să fie contrazisă, — fie şi într’o slabă mă­sură printr’o inegalitate de fapt. Unul din principiile fundamentale ale drep­tului internaţional public este inde­pendenţa. Nu se concepe un stat in­dependent, dar cu suveranitatea limi­tată, căci ceea ce poate fi limitat, redus, poate fi şi desfiinţat. De aceea fără recunoaşterea suveranităţii de drept, integrală, fără restricţii, fără nici o rezervă, statul ar pierde din independenţa sa şi ar trece sub direc­tiva şi dependenţa statelor mari. In dreptul internaţional clasic nu se ad­mite teoria supremaţiei statelor mari asupra celor mici, nici directă, nici indirectă, căci egalitatea statelor este principiul director, regula fundamen­tală. Statele mici­ sunt elemente preţioa­se, atât pentru naţiunile şi populaţiile ce fac parte din cadrul lor, cât şi pentru umanitate şi viaţa internaţio­nală prin capitalul lor cultural şi ar­tistic, ca­­ şi prin contribuţia lor la desvoltarea civilizaţiei şi la apărarea dreptului, a libertăţii şi a indepen­denţei Există unele State mari în afară de Europa, sau la periferia ei care n’au dat lumii până acum nici un aport progresului. Statele mici, ale căror acţiuni în serviciul cauzelor mari sunt cunoscute — şi între aces­tea se numără şi România — şi care îşi îndeplinesc misiunea lor în con­­diţiile ce le îngăduie situaţia şi mij­loacele lor şi îşi apără la nevoie drep­turile împotriva celor ce le nesocotesc şi le ameninţă, merită să trăiască în libertate şi egalitate, căci nu întinde­rea spaţiului ce ocupă un stat şi nici numărul oamenilor ce fac parte din­­tr’îinsul, pot fi criterii pentru valori­ficarea şi ierarhizarea statelor şi­­ naţiunilor. polii p ii« a Halvalei Conferinţa (i­)ui George Sbârcea, rostită la radio Cu prilejul sărbătorii naţionale fin­landeze, legată de data apariţiei Ka­­levalei. d. George Sbârcea a vorbit, la Radio despre semnificaţia culturală şi politică a epopeii nordice. Rezistenţa poporului finlandez, in oceanul de adversităţi al Nordului — a spus d. George Sbârcea — nu­ poate fi tălmăcită numai cu mijloacele de investigaţie ştiinţifică la îndemână.. Eoristă o forţă ocultă în vieaţa lui cu ajutorul căreia finlandezii şi-au do­minat soarta, scăpând întâi de domi­naţia suedezilor, mai apoi de cea a ruşilor. La începutul veacului trecut, când modestul doctoraş de provincie, Elias Lönnrot întâlneşte la graniţa de răsărit a Finlandei fragmente din Ka­levala, intueşte cu un fericit instinct de artist funcţia politică şi culturală poeziei populare finlandeze. Cu cât se cufundă mai adânc în lumea necunoscută a satelor careliene, cu atât se întăreşte întrinsul convinge­rea că ataşamentul de tradiţie şi dra­­gostea pentru, cântec a ţăranilor de la marginea socotită cea mai înstrăinată a ţării, au salvat nepreţuitul tezaur al sufletului finlandez, începuturile sale naţionale, pierdute in ceaţa de înce­put al istoriei. „Tezaur al sufletului finlandez", cu­vintele acestea rezumă şi definesc în­treg înţelesul Kalevalei. In cei mai grei ani pentru poprul finlandez, pro­videnţa a vrut ca epopeea aceasta să fie scoasă la lumină din uitarea sate­lor careliene şi odată cu ea, auto-în­­crederea poporului finlandez să se re­deştepte, determinând o epocă de în­florire culturală şi emancipare poli­tică. „Aniversarea de la 28 Februarie — şi-a încheiat d. George Sbârcea con­ferinţa c­are, în urma evenimentelor ce se abat din nou asupra Finlandei, o sporită semnificaţie. Mai mult ca oricând, poporul finlandez apelează la pildele de curaj şi abnegaţie din e­­popeea naţională, pentru a putea în­frunta riscurile unei lupte dispropor­­ţionate cu Sovietele, împotrivirea fin­landeză, bravura cu care continuă să lupte, hotărirea de a sacrifica totul pentru libertate, îşi au rădăcina în universul legendar al Kalevalei. Fin­landa stă dreaptă şi mândră în vâl­toarea războiului, cu lozinca libertăţii înscrisă pe toate steagurile ei, luptând nu numai pentru propria securitate, ci şi pentru principiul pe care îl pro­movează Kalevala, dreptul tuturor de a-şi trăi vieaţa proprie, nu libertate şi onoare". „Iată de ce, ziua, de 28 Februarie, nu este o sărbătoare specific finlan­deză, ci una a tuturor micilor naţiuni, mobilizate de pasiunea independen­ței". ------OXOXOXOX • oxoxoxox-----­ azufe şi m«u*fwrisite Pentru (lirecfiunia^ I vânătoarei \ Vânătorimea Vlăşceană, roagă pe cei tn drept, ca întrucât terenurile de vâ­nătoare din judeţul Vlaşca sunt aren­date persoanelor şi societăţilor de vâ­nătoare streine de judeţ, în proporţie de 50-­o terenurile arabile, 900/„ pădu­rile 1009/n bălţile, aceste bunuri să fie arendate pe viitor societăţilor de vână­toare vîâşcene, ca unele care au în control, susţinerea şi îngrijirea lor vâ­na­ţi din acest judeţ. A­ceste societăţi, în număr de 12, so­licită, nu înlăturarea complectă a stră­inilor de la arendarea acestor bunuri, dar ca pe viitor, să se stabilească o proporţie echitabilă între ele şi socie­tăţile de vânătoare streine de judeţ, în ceea ce priveşte aceste arendări şi tot­odată ca arendările să se facă, con­form legii, în primul rând, prin bună înţelegere. La Galaţi Se observă că foarte mulţi negus­tori­ şi locatari nu-şi curăţă de zăpa­dă porţiunile din dreptul prăvăliilor şi proprietăţilor lor, — deşi ordonanţa comunală prevede această obligativitate cetăţenească. . — Hoinarii gălăţenii pretind pentru curăţatul unui coş dela 6—800 lei, ceea ce înseamnă curată speculă Primăria municipiului a luat hotărâ­rea de a înfiinţa un serviciu comunal de hoinărit, însă până la punerea în practică a acestei deriziuni, ar fi bine să se înfiinţeze preţuri maximale. Locuitorii de pe străzile Nicu Cernăianu colţ cu Eroii de la Cerna, din oraşul Turnu Se­verin, se plâng că întreprinderile comu­nale, au mutat fântâna cu apă tocmai la şcoala nr. 3 de fete din acel cartier, întrucât toţi locatarii mai ales în timp de iarnă, trebue să se deplaseze distanţă mare. Ei roagă să se mai instaleze încă o fântână. Direcţia Mişcării C. F. R. ne comu­nici: „Urmare celor publicate in coloana „Văzute şi Mărturisite“ din ziarul Dva. Nr. 5746 din 15.11.1944 avem onoare a vă comunica următoarele: Deşi centrala CRF. din Gara de Nord este legată cu oraşul printr’un număr suficient de circuite telefonice, totuşi in orele de serviciu din timpul zilei din cauza prea multor cereri din oraş, ele nu se pot satisface, decât pe mă­sură­ ce circuitele devin libere. Din această cauză numerele centralei CFR, se găsesc dese­ori ocupate şi soli­citatorii sunt nemulţumiţi. La aceasta contribue şi faptul că mulţi din cei ce voesc a lua informaţii din Gara de Nord Nr. 3.65.30 şi 3.65.35, ei cer centrala CFR, prin Nr. 6.00.10 şi 5.12.40, ocupând astfel inutil circuitele. Administraţia CFR­ are in proect in­stalarea unei centrale mai mari în Gara de Nord Economatul funţionarilor publici din judeţul Teleorman ne scrie: „In ziarul Dvs. din 8 Februarie a. c., la „Văzute şi mărturisite“ se vorbeşte despre Economatul funcţionarilor din Teleorman. Datorită comitetului de conducere, în frunte cu prefectul Alexandru Col­­fescu, acest Economat este unul din­tre cele mai bine organizate. In cele 10 luni, de funcţionare, anul trecut, s-au vândtut mărfuri în valoare de 50.634.495 lei, rezultând un beneficiu de 2.003.644 lei. Formalităţile ce se cer la secţia în­călţăminte sunt comunicate prin deci­zia Ministerrială Nr. 1 383, publicată în M. Oficial Nr. 219/1943, care fixează, în amănunt, modalitatea eliberării bo­nurilor. Secţia încălţăminte a vândut 2.585 pe­rechi încălţăminte confecţionată şi 100 kg talpă Numai in 14 zile din Febru­arie­ s’a vândut încălţăminte de lei 7.378.688. Ecoul „văzuţilor”« Un comitet restrâns aprobă în fiecare zi, cereri de încălţăminte, cu posibili­tatea de a fi ridicate în aceeaşi zi, deci s-au făcut toate uşurările. întreg stocul de încălţăminte este aprobat, dar neridicat. Economatul general a fixat termenul de lichidare a stocului d­e încălţăminte, 1 Februarie a. c. Cererile aprobate n’au fost ridicate şi atunci s’a cerut Econo­­matului general să prelungească ter­menul până la 1 Martie a. c. înştiinţările pentru aprobări se fac individual şi imediat, iar încălţămin­tea se ridică şi prin delegaţie cu res­pectarea formalităţilor fixate. Dispoziţiunea de a fi un singur Eco­nomat pe judeţ este a Conducerii cen­trale. Faptul că in Teleorman capitala este în partea de sud a judeţului nu constitue o vină a Economatului jude­ţean. Din respect pentru adevăr, vă rugăm a insera acest răspuns la aceeaşi ru­brică. In mai toate părţile unde există un ghişeu ori se fac cumpărături, problema monedei mă­runte a devenit un sistem infailibil pentru cei ce s’au obişnuit să invoace lipsa ei în orice fel de împrejurare. Dacă împotriva acestor metode care s’au generalizat peste tot şi care au un caracter de adevărată contagiune, nu există arme cu care să lupţi, e cazul să ne întrebăm: aece oare, până mai deunăzi exista „mărunţiş“ cu grămada şi de ce acum când se introduc banc­note de 5000 lei, nu se iau măsuri care să îndrepte o situaţie ce se agravează pe zi ce trece? Fiindcă . îr.’ — -„„'m 'Ce piaţă a hârtiilor de bancă de mare va­loare va face şi mai de rea credinţă, ps cei cari şi-au creiat venituri sigure din utilizarea formulei clasice „N’a­­vem măruţi" -----oxoxoxox • xoxoxoxo—--­ Peste 100 manifestaţii publce în Bulgaria SOFIA 28 (Rador). — Corespon­dentul Agenţiei O. N. B. transmite. Duminică au avut loc în toată Bul­garia peste 100 de manifestaţii publi­ce, în cursul cărora au fost tratate probleme de politică externă şi in­ternă In cadrul acestor manifestaţii, d. Christoff, ministru de interne, a vor­bit la Zvilengrad, d. prof. Iotoff, mi­nistrul culturii, a vorbit la Tristoff, iar d. Vazoff, ministrul comerţului, a vorbit la Plovdiv. Realizări culturale la Iaşi In zilele de 1 şi 2 Martie se va face la Iaşi cu deosebită solemnitate: 1) I­­naugurarea reprezentaţiilor de operă în Capitala Moldovei. 2) prima şezătoare a Soc. studenţilor în drept de la Univer­sitatea Cuza Vodă şi inaugurarea sălii de festivităţi a Conservatorului de Mu­zică şi Artă Dramatică. Deasemeni­a,a fi inaugurat şi localul „Cercului Militar“. — OXOXOXOX • XOXOXOXO------­ Pentru doamnele soţii de ofiţeri Direcţia Pregătirii Cadrelor din Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale, str. Roma 32—34, 9 nuntă pe doamnele soţii de ofiţeri care ur­mează cursurile de Asitenţă şi Ocro­tire Socială, pentru Voluntare Sociale că sunt rugate să ia parte la­ vizitele săptămânale ce se vor face la diferite instituţiuni, în vederea co­nlertării mează cursurile de Asistenţă şi Ocro­tire Socială nere are înainte de ţine­rea examenului. Pentru data de 1 marţi 29 Februarie a. c. orele 10.30 precis doamnele sunt rugate a se prezenta la Centrul de Sănătate Maşina de Pâine” str. Ma­sina de Pâine 47, iar Joi 2 Martie a. c. orele 16 precis la Asociaţie Greş­­i­tă a Femeilor din str. Popa Rush nr. 13. Din orice gospodărie nu trebue lipsească Cuptoraşul Patent F U V A" să­u Brevet Regal Român Nr. 33871. Adap­tabil la orice lampă cu petrol ca: Primus, Ideal, Globus, etc., precum şi la Aragaz Invenţia şi producţia fa­­bricei „Fuva” C. Fuiores­­cu-Cernăuţi, Strada Mărăşeşti 45, Tel. 20.99. Reg. Com. 1101 Ind. Este cel mai practic, economic, rapid şi higienic ajutor în bucătăria gospo­dinelor şi laboratoarelor de cofetărie. In 50 minute cu Vo litru petrol se pre­găteşte : pâine, fripturi, prăjituri, etc. Se găseşte de vânzare : Bucureşti : TRANSMETAL, str. Lipscani, 110 ; Braşov : BARBU & Co„ Piaţa Libertăţii, 29 ; Const­aiţa : POLIMARC, str. Ştefan cel Mare 21 ; Chişinău : FIER,OŢEL, str. Eminescu 9 ; Iaşi: CONST. VRABIE, I. C. Brătianu 157 ; Sibiu : IOSIF JICK­ELI, Regina Maria, 47. Reprezentanta Metalurgicei S. A. aduce la cunoştinţa posesorilor de autovehicule ■ m AlW3P £1 că a instalat garajul și magazia de piese de schimb în Bulevardul Basarab 101. Atelierul de reparaţîuni este condus de un a­ uzinelor Ring­hoffer-Tatra. Reg. Com. 550/93— Conica Mem ♦ ♦»♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦ Elisabeta Zaharia D. Dumitrescu-Jalea Logodiţi 503 — Banca Federală CONSTANŢA Angajează adminis­trator technic de moa­ră şi şef morar bine plătiţi. 402 PIERDUT diplomă de bacalaureat Nr. 63394, eliberată de li­ceul „B. P. Haşdeu”, Chi­şinău pe numele Pavel Jitniuc care se declară nulă în mâinele oricui — 36.911 — Pl V Nil A pentru vinuri, cu inventar capacitate 3—5 vagoane­­ Caută SPRE ÎNCHIRIERE Firma „AGRARI­A" Str. D-ţa Anastasia nr. 23 Vă apără de răceală, inflamaţii de gât şi gripă CHINOSOLFABRIK. A. G. MARMELADE5 Ş» IAMSURI din portocale, căpşuni, caise, smeură, vişine, mere, prune şi gutui, ca­lităţi spurci­oare, găsiţi la „CONSUMUL PALATULUI CARPAŢI" S. A. Strada ACADEMIEI nr. 7. Telefoane: 4.86.54 şi 4.01.62. Reg. Cam. 229/936 — 504 — Nr. Tel. 5.44.40 Reg. Cam. 3292/942. — 450 C A S S A IOAN BALOC — GALAŢI Banu Mărăcine 41. Telef. 3.77.40 anunţă onor. clientelă că a primit co­lecţia de modele de rochii, taioare şi mantouri exclusiv originale. Angajează lucrători, a­­jutoare perfecte şi uce­nice externe. R. C.­­1951/942 VANZARE DE LEMNE Nr. 25.787/43 Fondul bisericesc ort. rom. din Bu­covina, Cernăuţi, str. Iancu Flon­­dor No 30 vinde prin licitaţie publică cu oferte scrise închise în ziua de 11 Martie 1944, orele 10 a. m. lemn de foc esenţă brad şi molid rămăşiţe de parchet în urma fasonării produselor accidentale nefasonat şi nesortat din ocolul silvic Argel grupate pe loturi după cum urmează: 1.000 m. st. şi 1.500 m. st. Caietul de sarcini se poate vedea la Administraţia subsemnată Reprezen­tanta Fondului bisericesc ort. rom. din Bucureşti D-dul Dacia nr. 7 şi la oco­lul silice Argel. Administraţia Fondului bisericesc ort. din Cernăuţi. — 36.933 — ♦♦♦♦♦uuuiuuujiimmu SFOARA de hârtie străină SULCOP S. A. R. Bd. C. Brâncoveanu, 6 Tel. 5.79.52 — 36376 — Vânzare de lemne Nr. 3444/44 Se publică spre cunoştinţă generală că Fondul bisericesc prt. rom. al Bu­covinei cu sediul în Cernăuţi str. Iancu Flondor nr. 30 vinde prin licita­­re publică cu oferte scrise şi sigilate în ziua de 116 Martie 1944 orele 10 a. m. următoarele cantităţi de lemn de foc fag gata fasonat la cioată grupate în loturi, din ocolul Brodina după cum urmează: 370 m. st.; 300 m. st.; 670 m. st.; 1. 370 m. st. 400 m. st.; 600 m. st.; 720 m. st.; 520 m. st.; 530 m. st.; 450 m st.; 500 m. st. 800 m. st. Condiţiunile de vânzare se pot ve­dea zilnic la administraţia subsem­nată, la ocolul silvic Brodina şi la Reprezentanţa Fondului bisericesc din Bucureşti Bulevardul Dacia nr. 7. Administraţia Fondului bisericesc ortodox român — 36.934 — Aparatul dr. de Radio funcţiona ca nou anunţând telefonic 1.28.12 Serviciul de raparaţii RADIO ROMAN IMaedUxS «flee deled »1-1 pune perfect la ftuet, chiar la domiciliul dv. Reg. Com. 2085 943-ANUNŢ Mare întreprindere Industrială angajează urgent, portari şi su­praveghetori bine plătiţi, pre­ferabil subofiţeri pensionari şi sergenţi miliţieni din Grăniceri sau Jandarmi Amatorii se vor adresa în strada General Florescu nr. 16. Târ­­toviște. DIRECȚIUNEA — 36921 —

Next