Curentul, martie 1944 (Anul 17, nr. 5761-5790)
1944-03-01 / nr. 5761
ANUL XVII, Ni*1 3761, Miercuri 1 Martie 1944 Curefitul Viaţa politicii Rafiunea este o comunitate Sunt, în viaţa popoarelor ca şi a indivizilor, momente când se impune revizuirea unor noţiuni care par să-şi fi pierdut cuprinsul vastei lor sfere. Aşa este ideea de Patrie. Ideea sau mai bine zis sentimentul de Patrie. Ce altceva este Patria decât numele ţării tale în timp de primejdie ? Dezastrul din 1940 a dat francezilor prilejul unei reculegeri, a cărei nevoie era de mult simţită. Forţa reînălţării se află în ei înşişi, ca un isvor nesecat care trebuie captat şi canalizat către un ţel. Istoria Franţei prea curând unită sau neglijată, pare să se fi răzbunat. Dar tot ceea ce este gata să-i înveţe pe cei cari îi ascultă lecţiile, cum să se înalţe din prăpastie pe culmi. Această pagină de mare adevăr a hit Ernest Renan, gânditorul care ştie să pătrundă admirabil tâlcurile istoriei, pagină de vie acualitate, va da prilej de rodnice meditaţi francezilor şi tuturor celor cari preferă să înveţe ceva din păţaniile altora, decât să le aştepte pe ale lor. „O pară, scrie Renan, nu este o simplă adunare a indivizilor, cari o alcătuesc: e un suflet, o conştiinţă, o persoană, o rezultantă vie. Sufletul acesta poate să stea într’un mic număr de oameni. Ar fi de dorit ca toţi să participe în el. Dar ceea ce este necesar e că, prin selecţia guvernamentală, se formează un cap care veghează şi care gândeşte, în timp ce restul ţării nici nu gândeşte, nici nu simte. Ori, alegerea franceză este cea mai slabă dintre toate. Cu votul ei universal neorganizat, lăsat în voia soartei, Franţa nu poate avea decât un cap social fără inteligenţă şi fără ştiinţă, fără prestigiu şi fără autoritate. Franţa voia pacea, dar şi-a ales aşa de prosteşte nişte mandatari cari au îmbrâncit-o la război. Camerarei ţări ultra-pacifice, votat cu entuziasm războiul cel mai funest... Sunt şi în Franţa oameni de inimă şi oameni de duh, ca în orice altă ţară, dar nu sunt valorificaţi. O ţară care nu are alt organ decât votul universal direct, este în ansamblul ei, oricare ar fi valoarea oamenilor pe care îi are, o făptură neştiutoare, neghioabă, nepricepută să rezolve cuminte o problemă oarecare..." Democraţiile, spune mai departe Renan, se arătau foarte severe faţă de vechiul regim, care aducea adesea la putere suverani incapabili sau răi. Făcând un scurt bilanţ al regilor Franţei şi al înfăptuirilor lor, Renan conchide: „Nu există sistem electiv în stare să dea ţării reprezentanţi ca aceştia. Omul cel mai mediocru este superior rezultantei colective care iese din 36 de milioane de indivizi, socotindu-l pe fiecare o unitate. „Aş dori ca viitorul să nu-mi dea dreptate. Dar am motive să mă tem că, în ciuda nesecatelor ei resurse de curaj, de bunăvoinţă şi de inteligenţă, Franţa să nu se stingă într-o zi ca un foc rău făcut. Egoismul, isvor al socialismului, invidia, isvor al democraţiei, nu vor realiza niciodată decât o societate slabă, incapabilă să reziste unor vecini puternici. O societate nu este puternică decât cu condiţia de a recunoaşte faptul superiorităţilor fireşti, care, în fond, se reduc la una singură, superioritatea naşterii, pentru că superioritatea intelectuală şi morală nu este, ea însăşi, decât superioritatea unui germen de viaţă desvoltat în condiţiuni deosebit de prielnice". -----oxoxoxoxoxoxoxoxo----D. Romulus Dianu va vorbi la Fundaţie despre „Muzica Nordului" In cadrul conferinţelor organizate de asociaţia Româno - Finlandeză, Marţi 7 Martie a. c., în amfiteatrul Fundaţiei Carol I, d. Romulus Dianu va vorbi despre „Muzica nordului“. Conferinţa va fi urmată de muzică originală finlandeză, de cameră, executată de trio I. Filionescu, C. Bobescu şi Gh. Drăghici. Invitaţiile se pot cere de la sediul asociaţei, b-dul Lascăr Catargiu nr. 31, telefon 2.04.37. Ecouri transilvane■■■ Porunca lui Horia o auzim, ascultând cu urechea orice glie din marele lor mormânt, care este Ardealul întreg — scrie I. Roşcan în „Unirea Poporului” din Blaj. Prin glasul gliei ne vorbesc ţăranii de acum un veac şi jumătate. Sfaturile lor legi sunt pentru vremile ce vor veni. Ele ne vor arăta drumul cinstei, d omeniei, drumul spre adevăr, nu spre cerşitorie de favoruri. In orice colţişor al pământului românesc prezenţi sunt martirii sfârtecaşi la Bălgradul Unirii celei mari. Testamentul lor ne va arăta drumul spre vrednicie şi jertfă românească. Niciodată Dumnezeu nu a lăsat neamul nostim să piară. Dovadă ne sunt vremile învolburate prin cari am trecut. Când totul în jurul nostru ne erau duşmane, când hotarele ne-au fost sfârtecate şi dreptatea românească călcată în picioare, atunci a trimis Dumnezeu scăparea prin un om providenţial. Om providenţial a fost Horia pentru poporul de iobagi. Glasul lui îl auzi, frate. Urmează-1 ! * Arătând trecutul şi prezentul pin de sbucium al unei comune româneşti, întorsătura Buzăului, d. Ion Bozdog relevează în coloanele „Gazetei Transilvaniei’’ şi această „întâmplare”. In timpul din urmă, Buzoienii luptă din răsputeri împotriva sărăciei ce-i ameninţă. Au apărut în Buzău fantomele strigoilor şi s’au înţepenit într’o firmă mare, ţipătoare şi obraznică din preajma gării: Löwenbach. Acest nume reprezintă mii de vagoane de lemne „cumpărat” — cu dreptul de exclusivitate, ca oficiu de colectare a lemnului — de la toţi producătorii din aceste comune curat româneşti. Pe ţăranul producător îl costă exploatarea şi transportarea lemnului in regia lui lei 24.000, iar firma cu dreptul de colectare li-1 plăteşte cu 16.000 lei. Urmările dezastruoase ale acestui drept îl resimt sângeros toţi comercianţii, exploatatorii şi cărăuşii români de acolo, căci ei nu pot vinde altuia lemnul. Mai este apoi şi un preţ maximal fixat pentru lemnul de foc, care nu se respectă ! Suntem pentru libera concurenţă a preţurilor şi pentru ieftinirea traiului, dar nu înţelegem cum se poate ca noi la Braşov să fim nevoiţi a plăti preţul oficial cu 35.000 lei la vagon şi Dumnezeu ştie cu câte mii în plus la nevoie, când firma Löwenbach are dreptul să-l colecteze adus şi depozitat la rampă subt jumătatea preţului. Implinindu-se trei decenii de la representarea piesei „Domnul notar” a lui Goga In Capitală, d. G. Popa scrie în cotidianul Sibiului că aceasta este un fragment de came vie din durerea milenară a Ardealului românesc. Câteva tablouri sumbre şi dramatice ale unei lupte care dura de două mii de ani, desprinse de geniul lui Octavian Goga dintr’o crudă experienţă electorală. Conflictul dramatic se deslănţue între „domnul notar”, însoţit la tot pasul ca jandarmii şi sfânta ţărănime română. Să reconstituim tabloul de o parte, notarul şi jandarmii unei stăpâniri bicefale, găunoasă, putredă şi otrăvită de miasmele corupţiei, de altă parte ţara reală, robustă şi muncitoare a ţărănimii de baştină, adunată în jurul bisericii şi a şcolii, neavând alt ocrotitor decât pe Dumnezeu din Cer, împotriva acestei superbe, în dârzenia ei lumi româneşti, curată la suflet ca îngerii şi tare la uimă ca stâncile Detunatei, se năpusteau toate atacurile unei stăpâniri neputincioase, cuprinsă de panica nelegiuirilor săvârşite şi de disperarea unei descompuneri fatale, ce nu mai putea întârzia. Stâlpii de reazim ai acestei dominaţii de factură neroiniană împlântaţi ca nişte beţe fără cap, într’o mare de conştiinţe româneşti, erau notarul şi jandarmul, ridicaţi la rangul de simboluri reprezentative şi învestiţi cu puteri discreţionare. Ce-a ieşit din această înfruntare de lumi se ştie. Iată ce-a dus Octavian Goga pe scena Teatrului Naţional din Regatul Român: a dus Ardealul în carne şi oase; Ardealul cu rănile deschise şi sângerânde; Ardealul viforului răzbunător; Ardealul aşteptărilor izbăvitoare ! Şi în această ipostază, Ardealul nu putea să nu fie înţeles, iubit şi eliberat. De aceea, Domnul Notar, a cărei comemorare de 30 de ani o facem astăzi, nu este numai o piesă de team, ci icoana însângerată a ţării Transilvaniei, care şi azi, ca şi ieri, aşteaptă ceasul binecuvântat al mântuirii Statele mai, statele mici — Conferinţa d-m. Romatius Seişanu la Ateneul Român — Duminică d. a., d. Romulus Seişanu a conferenţiat în sala Ateneului Român despre „Statele mari, statele mici". După ce a făcut un istoric al statelor mari şi mici din antichitate, evul mediu şi modern, stăruind asupra caracterului statelor mic greceşti şi asupra organizaţiei originale a imperiului roman, ca şi a influenţelor ce le-a avut acel imperiu după dispariţia sa asupra nouilor state europene, d. Romulus Seişanu s’a ocupat apoi de statul naţional — creaţiune modernă — care este statul cel mai unitar şi echilibrat, fiind cadrul politic al naţiunii, de rostul marilor puteri , de egalitatea de drept şi de inegalitatea de fapt a statelor, ca şi de însemnătatea ce o prezintă în viaţa internaţională statele mici. D-sa a amintit că toate statele din trecut cu configuraţia gigantică, cu organizaţia complexă şi cu structura multinaţională, n’au putut rezista în timp şi s’au prăbuşit, apărând in locul unora din ele statele naţionale unitare modeme. Aşa imperiul occcidental carolingian s’a împărţit în trei regate, care au originea statelor naţionale modemne : Franţa, Germania şi Italia; imperiul habsburgic austro-ungar şi imperiul otoman s’au împărţit şi ele în mai multe state naţionale. In Europa orientală numai după prăbuşirea imperiului rus, n’au apărut state naţionale, ci tot un stat gigantic — U. R . S. — complex şi cu tendinţe primejdioase de expansiune şi de universalitate Din cauza variaţiei dimensiunilor şi a populaţiei lor statele sunt împărţite în mari şi mici, dintre care unele fac figura de „mari puteri“ şi abuzând de situaţia lor exercită un fel de directorat şi de dictatură asupra celorlalte. După primul răsboi mondial, în 1919, la Conferinţa Păcii, din Paris pentru întâia oară Statele au fost împărţite printr’o decizie a marilor puteri victorioase în două categorii : Statele asociate cu puteri nelimitate şi Statele miei cu interese limitate. Această împărţire cu tendinţe direcţionale şi dictatoriale din partea acelor Mari Puteri a determinat un protest şi o punere la punct din partea lui Paul Dechanel, fostul preşedinte al Republicii franceze.. S’a constituit apoi Societatea Naţiunilor, în 1920, care cu toate că a recunoscut această egalitate în statutul său, în practică ea a introdus supremaţia statelor mari, aşa că a existat antinomie între egalitatea de drept a naţiunilor şi practica Societăţii naţiunilor, care asigura preponderenţa puterilor mari. S’a răspuns de către unii că dacă concepţia clasică a suveranităţii statelor e în declin, desvoltarea inversă a responsabilităţii statelor în dreptul naţional modern, a repus în onoare obligaţiunile lor fundamentale ori, nu se poate ca un grup de state, pentru că sunt mici, sau mijlocii în raport cu altele, să fie considerate cu suveranitate limitată, dar în schimb să li se sporească obligaţiile internaţionale. Ce spune doctrina ? Că statul, fie mare, fie mic, are aceeaş destinaţie, acelaş rol, aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţiuni, deci sunt egale. Că din moment ce Statul se prezintă ca o putere uniformă de comandament pentru toţi locuitorii aceluiaş teritor, el nu poate să sufere ca această egalitate de principiu să fie contrazisă, — fie şi într’o slabă măsură printr’o inegalitate de fapt. Unul din principiile fundamentale ale dreptului internaţional public este independenţa. Nu se concepe un stat independent, dar cu suveranitatea limitată, căci ceea ce poate fi limitat, redus, poate fi şi desfiinţat. De aceea fără recunoaşterea suveranităţii de drept, integrală, fără restricţii, fără nici o rezervă, statul ar pierde din independenţa sa şi ar trece sub directiva şi dependenţa statelor mari. In dreptul internaţional clasic nu se admite teoria supremaţiei statelor mari asupra celor mici, nici directă, nici indirectă, căci egalitatea statelor este principiul director, regula fundamentală. Statele mici sunt elemente preţioase, atât pentru naţiunile şi populaţiile ce fac parte din cadrul lor, cât şi pentru umanitate şi viaţa internaţională prin capitalul lor cultural şi artistic, ca şi prin contribuţia lor la desvoltarea civilizaţiei şi la apărarea dreptului, a libertăţii şi a independenţei Există unele State mari în afară de Europa, sau la periferia ei care n’au dat lumii până acum nici un aport progresului. Statele mici, ale căror acţiuni în serviciul cauzelor mari sunt cunoscute — şi între acestea se numără şi România — şi care îşi îndeplinesc misiunea lor în condiţiile ce le îngăduie situaţia şi mijloacele lor şi îşi apără la nevoie drepturile împotriva celor ce le nesocotesc şi le ameninţă, merită să trăiască în libertate şi egalitate, căci nu întinderea spaţiului ce ocupă un stat şi nici numărul oamenilor ce fac parte dintr’îinsul, pot fi criterii pentru valorificarea şi ierarhizarea statelor şi naţiunilor. polii p ii« a Halvalei Conferinţa (i)ui George Sbârcea, rostită la radio Cu prilejul sărbătorii naţionale finlandeze, legată de data apariţiei Kalevalei. d. George Sbârcea a vorbit, la Radio despre semnificaţia culturală şi politică a epopeii nordice. Rezistenţa poporului finlandez, in oceanul de adversităţi al Nordului — a spus d. George Sbârcea — nu poate fi tălmăcită numai cu mijloacele de investigaţie ştiinţifică la îndemână.. Eoristă o forţă ocultă în vieaţa lui cu ajutorul căreia finlandezii şi-au dominat soarta, scăpând întâi de dominaţia suedezilor, mai apoi de cea a ruşilor. La începutul veacului trecut, când modestul doctoraş de provincie, Elias Lönnrot întâlneşte la graniţa de răsărit a Finlandei fragmente din Kalevala, intueşte cu un fericit instinct de artist funcţia politică şi culturală poeziei populare finlandeze. Cu cât se cufundă mai adânc în lumea necunoscută a satelor careliene, cu atât se întăreşte întrinsul convingerea că ataşamentul de tradiţie şi dragostea pentru, cântec a ţăranilor de la marginea socotită cea mai înstrăinată a ţării, au salvat nepreţuitul tezaur al sufletului finlandez, începuturile sale naţionale, pierdute in ceaţa de început al istoriei. „Tezaur al sufletului finlandez", cuvintele acestea rezumă şi definesc întreg înţelesul Kalevalei. In cei mai grei ani pentru poprul finlandez, providenţa a vrut ca epopeea aceasta să fie scoasă la lumină din uitarea satelor careliene şi odată cu ea, auto-încrederea poporului finlandez să se redeştepte, determinând o epocă de înflorire culturală şi emancipare politică. „Aniversarea de la 28 Februarie — şi-a încheiat d. George Sbârcea conferinţa care, în urma evenimentelor ce se abat din nou asupra Finlandei, o sporită semnificaţie. Mai mult ca oricând, poporul finlandez apelează la pildele de curaj şi abnegaţie din epopeea naţională, pentru a putea înfrunta riscurile unei lupte disproporţionate cu Sovietele, împotrivirea finlandeză, bravura cu care continuă să lupte, hotărirea de a sacrifica totul pentru libertate, îşi au rădăcina în universul legendar al Kalevalei. Finlanda stă dreaptă şi mândră în vâltoarea războiului, cu lozinca libertăţii înscrisă pe toate steagurile ei, luptând nu numai pentru propria securitate, ci şi pentru principiul pe care îl promovează Kalevala, dreptul tuturor de a-şi trăi vieaţa proprie, nu libertate şi onoare". „Iată de ce, ziua, de 28 Februarie, nu este o sărbătoare specific finlandeză, ci una a tuturor micilor naţiuni, mobilizate de pasiunea independenței". ------OXOXOXOX • oxoxoxox----- azufe şi m«u*fwrisite Pentru (lirecfiunia^ I vânătoarei \ Vânătorimea Vlăşceană, roagă pe cei tn drept, ca întrucât terenurile de vânătoare din judeţul Vlaşca sunt arendate persoanelor şi societăţilor de vânătoare streine de judeţ, în proporţie de 50-o terenurile arabile, 900/„ pădurile 1009/n bălţile, aceste bunuri să fie arendate pe viitor societăţilor de vânătoare vîâşcene, ca unele care au în control, susţinerea şi îngrijirea lor vânaţi din acest judeţ. Aceste societăţi, în număr de 12, solicită, nu înlăturarea complectă a străinilor de la arendarea acestor bunuri, dar ca pe viitor, să se stabilească o proporţie echitabilă între ele şi societăţile de vânătoare streine de judeţ, în ceea ce priveşte aceste arendări şi totodată ca arendările să se facă, conform legii, în primul rând, prin bună înţelegere. La Galaţi Se observă că foarte mulţi negustori şi locatari nu-şi curăţă de zăpadă porţiunile din dreptul prăvăliilor şi proprietăţilor lor, — deşi ordonanţa comunală prevede această obligativitate cetăţenească. . — Hoinarii gălăţenii pretind pentru curăţatul unui coş dela 6—800 lei, ceea ce înseamnă curată speculă Primăria municipiului a luat hotărârea de a înfiinţa un serviciu comunal de hoinărit, însă până la punerea în practică a acestei deriziuni, ar fi bine să se înfiinţeze preţuri maximale. Locuitorii de pe străzile Nicu Cernăianu colţ cu Eroii de la Cerna, din oraşul Turnu Severin, se plâng că întreprinderile comunale, au mutat fântâna cu apă tocmai la şcoala nr. 3 de fete din acel cartier, întrucât toţi locatarii mai ales în timp de iarnă, trebue să se deplaseze distanţă mare. Ei roagă să se mai instaleze încă o fântână. Direcţia Mişcării C. F. R. ne comunici: „Urmare celor publicate in coloana „Văzute şi Mărturisite“ din ziarul Dva. Nr. 5746 din 15.11.1944 avem onoare a vă comunica următoarele: Deşi centrala CRF. din Gara de Nord este legată cu oraşul printr’un număr suficient de circuite telefonice, totuşi in orele de serviciu din timpul zilei din cauza prea multor cereri din oraş, ele nu se pot satisface, decât pe măsură ce circuitele devin libere. Din această cauză numerele centralei CFR, se găsesc deseori ocupate şi solicitatorii sunt nemulţumiţi. La aceasta contribue şi faptul că mulţi din cei ce voesc a lua informaţii din Gara de Nord Nr. 3.65.30 şi 3.65.35, ei cer centrala CFR, prin Nr. 6.00.10 şi 5.12.40, ocupând astfel inutil circuitele. Administraţia CFR are in proect instalarea unei centrale mai mari în Gara de Nord Economatul funţionarilor publici din judeţul Teleorman ne scrie: „In ziarul Dvs. din 8 Februarie a. c., la „Văzute şi mărturisite“ se vorbeşte despre Economatul funcţionarilor din Teleorman. Datorită comitetului de conducere, în frunte cu prefectul Alexandru Colfescu, acest Economat este unul dintre cele mai bine organizate. In cele 10 luni, de funcţionare, anul trecut, s-au vândtut mărfuri în valoare de 50.634.495 lei, rezultând un beneficiu de 2.003.644 lei. Formalităţile ce se cer la secţia încălţăminte sunt comunicate prin decizia Ministerrială Nr. 1 383, publicată în M. Oficial Nr. 219/1943, care fixează, în amănunt, modalitatea eliberării bonurilor. Secţia încălţăminte a vândut 2.585 perechi încălţăminte confecţionată şi 100 kg talpă Numai in 14 zile din Februarie s’a vândut încălţăminte de lei 7.378.688. Ecoul „văzuţilor”« Un comitet restrâns aprobă în fiecare zi, cereri de încălţăminte, cu posibilitatea de a fi ridicate în aceeaşi zi, deci s-au făcut toate uşurările. întreg stocul de încălţăminte este aprobat, dar neridicat. Economatul general a fixat termenul de lichidare a stocului de încălţăminte, 1 Februarie a. c. Cererile aprobate n’au fost ridicate şi atunci s’a cerut Economatului general să prelungească termenul până la 1 Martie a. c. înştiinţările pentru aprobări se fac individual şi imediat, iar încălţămintea se ridică şi prin delegaţie cu respectarea formalităţilor fixate. Dispoziţiunea de a fi un singur Economat pe judeţ este a Conducerii centrale. Faptul că in Teleorman capitala este în partea de sud a judeţului nu constitue o vină a Economatului judeţean. Din respect pentru adevăr, vă rugăm a insera acest răspuns la aceeaşi rubrică. In mai toate părţile unde există un ghişeu ori se fac cumpărături, problema monedei mărunte a devenit un sistem infailibil pentru cei ce s’au obişnuit să invoace lipsa ei în orice fel de împrejurare. Dacă împotriva acestor metode care s’au generalizat peste tot şi care au un caracter de adevărată contagiune, nu există arme cu care să lupţi, e cazul să ne întrebăm: aece oare, până mai deunăzi exista „mărunţiş“ cu grămada şi de ce acum când se introduc bancnote de 5000 lei, nu se iau măsuri care să îndrepte o situaţie ce se agravează pe zi ce trece? Fiindcă . îr.’ — -„„'m 'Ce piaţă a hârtiilor de bancă de mare valoare va face şi mai de rea credinţă, ps cei cari şi-au creiat venituri sigure din utilizarea formulei clasice „N’avem măruţi" -----oxoxoxox • xoxoxoxo—-- Peste 100 manifestaţii publce în Bulgaria SOFIA 28 (Rador). — Corespondentul Agenţiei O. N. B. transmite. Duminică au avut loc în toată Bulgaria peste 100 de manifestaţii publice, în cursul cărora au fost tratate probleme de politică externă şi internă In cadrul acestor manifestaţii, d. Christoff, ministru de interne, a vorbit la Zvilengrad, d. prof. Iotoff, ministrul culturii, a vorbit la Tristoff, iar d. Vazoff, ministrul comerţului, a vorbit la Plovdiv. Realizări culturale la Iaşi In zilele de 1 şi 2 Martie se va face la Iaşi cu deosebită solemnitate: 1) Inaugurarea reprezentaţiilor de operă în Capitala Moldovei. 2) prima şezătoare a Soc. studenţilor în drept de la Universitatea Cuza Vodă şi inaugurarea sălii de festivităţi a Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică. Deasemenia,a fi inaugurat şi localul „Cercului Militar“. — OXOXOXOX • XOXOXOXO------ Pentru doamnele soţii de ofiţeri Direcţia Pregătirii Cadrelor din Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale, str. Roma 32—34, 9 nuntă pe doamnele soţii de ofiţeri care urmează cursurile de Asitenţă şi Ocrotire Socială, pentru Voluntare Sociale că sunt rugate să ia parte la vizitele săptămânale ce se vor face la diferite instituţiuni, în vederea conlertării mează cursurile de Asistenţă şi Ocrotire Socială nere are înainte de ţinerea examenului. Pentru data de 1 marţi 29 Februarie a. c. orele 10.30 precis doamnele sunt rugate a se prezenta la Centrul de Sănătate Maşina de Pâine” str. Masina de Pâine 47, iar Joi 2 Martie a. c. orele 16 precis la Asociaţie Greşită a Femeilor din str. Popa Rush nr. 13. Din orice gospodărie nu trebue lipsească Cuptoraşul Patent F U V A" său Brevet Regal Român Nr. 33871. Adaptabil la orice lampă cu petrol ca: Primus, Ideal, Globus, etc., precum şi la Aragaz Invenţia şi producţia fabricei „Fuva” C. Fuiorescu-Cernăuţi, Strada Mărăşeşti 45, Tel. 20.99. Reg. Com. 1101 Ind. Este cel mai practic, economic, rapid şi higienic ajutor în bucătăria gospodinelor şi laboratoarelor de cofetărie. In 50 minute cu Vo litru petrol se pregăteşte : pâine, fripturi, prăjituri, etc. Se găseşte de vânzare : Bucureşti : TRANSMETAL, str. Lipscani, 110 ; Braşov : BARBU & Co„ Piaţa Libertăţii, 29 ; Constaiţa : POLIMARC, str. Ştefan cel Mare 21 ; Chişinău : FIER,OŢEL, str. Eminescu 9 ; Iaşi: CONST. VRABIE, I. C. Brătianu 157 ; Sibiu : IOSIF JICKELI, Regina Maria, 47. Reprezentanta Metalurgicei S. A. aduce la cunoştinţa posesorilor de autovehicule ■ m AlW3P £1 că a instalat garajul și magazia de piese de schimb în Bulevardul Basarab 101. Atelierul de reparaţîuni este condus de un a uzinelor Ringhoffer-Tatra. Reg. Com. 550/93— Conica Mem ♦ ♦»♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦ Elisabeta Zaharia D. Dumitrescu-Jalea Logodiţi 503 — Banca Federală CONSTANŢA Angajează administrator technic de moară şi şef morar bine plătiţi. 402 PIERDUT diplomă de bacalaureat Nr. 63394, eliberată de liceul „B. P. Haşdeu”, Chişinău pe numele Pavel Jitniuc care se declară nulă în mâinele oricui — 36.911 — Pl V Nil A pentru vinuri, cu inventar capacitate 3—5 vagoane Caută SPRE ÎNCHIRIERE Firma „AGRARIA" Str. D-ţa Anastasia nr. 23 Vă apără de răceală, inflamaţii de gât şi gripă CHINOSOLFABRIK. A. G. MARMELADE5 Ş» IAMSURI din portocale, căpşuni, caise, smeură, vişine, mere, prune şi gutui, calităţi spurcioare, găsiţi la „CONSUMUL PALATULUI CARPAŢI" S. A. Strada ACADEMIEI nr. 7. Telefoane: 4.86.54 şi 4.01.62. Reg. Cam. 229/936 — 504 — Nr. Tel. 5.44.40 Reg. Cam. 3292/942. — 450 C A S S A IOAN BALOC — GALAŢI Banu Mărăcine 41. Telef. 3.77.40 anunţă onor. clientelă că a primit colecţia de modele de rochii, taioare şi mantouri exclusiv originale. Angajează lucrători, ajutoare perfecte şi ucenice externe. R. C.1951/942 VANZARE DE LEMNE Nr. 25.787/43 Fondul bisericesc ort. rom. din Bucovina, Cernăuţi, str. Iancu Flondor No 30 vinde prin licitaţie publică cu oferte scrise închise în ziua de 11 Martie 1944, orele 10 a. m. lemn de foc esenţă brad şi molid rămăşiţe de parchet în urma fasonării produselor accidentale nefasonat şi nesortat din ocolul silvic Argel grupate pe loturi după cum urmează: 1.000 m. st. şi 1.500 m. st. Caietul de sarcini se poate vedea la Administraţia subsemnată Reprezentanta Fondului bisericesc ort. rom. din Bucureşti D-dul Dacia nr. 7 şi la ocolul silice Argel. Administraţia Fondului bisericesc ort. din Cernăuţi. — 36.933 — ♦♦♦♦♦uuuiuuujiimmu SFOARA de hârtie străină SULCOP S. A. R. Bd. C. Brâncoveanu, 6 Tel. 5.79.52 — 36376 — Vânzare de lemne Nr. 3444/44 Se publică spre cunoştinţă generală că Fondul bisericesc prt. rom. al Bucovinei cu sediul în Cernăuţi str. Iancu Flondor nr. 30 vinde prin licitare publică cu oferte scrise şi sigilate în ziua de 116 Martie 1944 orele 10 a. m. următoarele cantităţi de lemn de foc fag gata fasonat la cioată grupate în loturi, din ocolul Brodina după cum urmează: 370 m. st.; 300 m. st.; 670 m. st.; 1. 370 m. st. 400 m. st.; 600 m. st.; 720 m. st.; 520 m. st.; 530 m. st.; 450 m st.; 500 m. st. 800 m. st. Condiţiunile de vânzare se pot vedea zilnic la administraţia subsemnată, la ocolul silvic Brodina şi la Reprezentanţa Fondului bisericesc din Bucureşti Bulevardul Dacia nr. 7. Administraţia Fondului bisericesc ortodox român — 36.934 — Aparatul dr. de Radio funcţiona ca nou anunţând telefonic 1.28.12 Serviciul de raparaţii RADIO ROMAN IMaedUxS «flee deled »1-1 pune perfect la ftuet, chiar la domiciliul dv. Reg. Com. 2085 943-ANUNŢ Mare întreprindere Industrială angajează urgent, portari şi supraveghetori bine plătiţi, preferabil subofiţeri pensionari şi sergenţi miliţieni din Grăniceri sau Jandarmi Amatorii se vor adresa în strada General Florescu nr. 16. Târtoviște. DIRECȚIUNEA — 36921 —