Curentul, iunie 1944 (Anul 17, nr. 5851-5880)

1944-06-01 / nr. 5851

Anul XVII, Nr. 5851, Joi 1 Iunie 1944 ŞTIRI INTERN­E Co­­niile de vara pentru copii Măsura evacuării copiilor din Capi­tală este binevenită cu atăt mai mult cu cât e­a coincide cu timpul prielnic pentru alcătuirea coloniilor de vară la munte. Desigur, sunt părinţi cari dispun de mijloace materiale şi cari nu apelează la sprijinul oferit de Consiliul de patro­nal celeilalte categorii de oameni, lip­siţi de cele necesare inte­rnerii copiilor în colonii sau tabere de­­creare. Toţi aceştia cari au putinţa să-şi trimeată copiii la rude, departe de urm­i’­ vre­mii, să o facă neîntârziat. C­­uţirea vremelnică de cei dragi cărora îşi în­­chină toată manca, durerea stateţească de a nu-i vedea zilnic în pron­­ia lor, trebue înfrântă tocmai spre b­aele lor. Este în aceasta şi grija statului care veghează cu părintească dragoste la ti­nerele vlăstare, speranţa de mai târ­ziu a Ţării. Mai este o categorie de cetăţeni, ai Capitalei cari nu pot, cu toată sfor­ţarea, să pună con­­t la adăpostul pe­ricolului de bombardament, trim­lâindu-i la ţară sau în oblonii. Pentru aceştia, Consiliul de patronaj a intervenit prin sprijinul său ; un prim transport de co­pii s-a şi efectuat. La 1 iunie urmează a doua trimitere de copii in colonii. Părinţii pot profita în largă măsură de această nouă posibilitate care li se oferă de a asigura copiilor câteva luni de linişte in regiuni sănătoase de mam­­e încadraţi în program de educaţie şi de lucru folositor potrivit vârstelor. Dotate cu personalul didactic necesar, coloniile de vară pentru copiii evacuaţi completează şi educaţia şcolărească în­treruptă câtva timp din cauze în afara voinţii lor şi a părinţilor. Se adaugă acesteia întremarea trupească a copiilor. De aci o dublă binefacere. Asistenta medicală şi hrana servită în bune condiţiuni, atenta grije a perso­nalului auxiliar, sunt chezăşii că toţi aceşti copii vor avea aceiaşi îngrijire ca şi acasă. Scrisorile trimise de cei ple­caţi cu primul transport sunt elocvente in acest sens. Tă o cheltuială bănească şi cu cre­­dinţa că-şi dau copiii pe mâini bune, părinţii pot apela fără grijă la sprijinul ce li-l acordă consiliul de patronaj al operelor sociale. In atenţia părinţilor cari vor să-şi evacueze copiii Părinţii cari doresc să-şi evacueze copiii din Capitală, ii pot înscrie in fie­care zi lucrătoare, între orele 15.20 la următoarele centre: Sectorul I Galben şi IV Verde în Piaţa Amzei 13 (Primăria Sect. I Gal­ben), Sectorul 11 Negru la Centrul de A­­sistenţă Obor, în B-dul Ferdinand nr 159. Sectorul 111 Albastru la Centrul de Asistenţă Şerban-Vodă în cal. Şerban- Vodă nr. 211. ------oxoxoxox 9 xaxoxoxo-----­ Faptă de bun român D. Traian Iovănaş, din comuna Nâdlac, judeţul Arad, a luat pe sea­ma sa întreţinerea a opt copii săraci, evacuaţi din Bucureşti, până la ter­minarea războiului. Pentru această faptă de bun ro­mân, d-nul Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, a dispus cita­rea ca exemplu pe Naţiune a d-lui Traian Iovănaş. -----oxoxoxox • xoxoxoxo-----­ Obligativitatea botniţei şi pentru câinii aduşi în adăposturi Direcţiunea veterinară a Capitalei face cunoscut următoarele: Constatându-se numeroase cazuri de muşcături, provocate în adăposturi, de câinii ce sunt introduşi acolo fără bot­niţă, se pune în vedere tuturor acelora care eventual intră cu câinii în adă­posturi, ce pe lângă permisiunea celor ce-i acceptă un adăpost,­­ sunt o­oo­­gaţi să posede ,­i să aplice ■ dinilor bot­niţe, cari să-i facă inofensivi. — Pe lângă omenie, se va evita astfel, ca mulţi cetăţeni să mai fie puşi în greaua situaţie de a suporta, în mo­mentele de faţă, pierderi de timp şi suferinţa unui tratment antirabic des­tul de dureros şi îndelungat. Vidra I. P. S. Patriarh Nicodim la monastirea Căldăruşani DUMINICA 28, — I. P. S. Nicodim, Patriarhul României, însoţit de P. C. comsilier patriarhal Vasile Ştefan şi d. Arsenie Dumitru, a vizitat sfanţe mo­nastire Căldăruşani. înalt Prea Sfinţia Sa a sosit dimi­neaţa la mo­nestire la ora 6 şi a fost întâmpinat de P. S. Arhiereu Ad­re­­nasie Dincă Bârlădeanu, vicar patriar­hal, de arhim. Iririon Marin, stareţul şi de soborul manăv­­rei. Intrând în biserică I.P. S. Sa a în­­genunchiat în ţaţa sintei icoane făcă­toare de minuni a Maicei Domnului, adusă aici de la sfânta Monssrtre Nesni­­ţu, icoană oferită de impe­v-vul loan Paleologu al Bizanţului daim­utorusul Moldovei Alexandru cel Bun le anul 1427. Mişcat până la lacrămi, I. P. S. Sa a înălţat rugăciuni fierbinţi pentru grab­nica biruinţă a oştirilor noastre şi sfâr­şitul cât mai apropiat a­lbucumului în care se găseşte întreaga omenire. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de părinţi de la sfânta monastire Neamţu, adăpostiţi temporar în sfânta monastire Căldăruşani. Răspunsurile au fost date de corul compus din fraţii elevi de la monastirea Neamţ şi din elevii absol­venţi ai anului şcolar curent de la şcoala de cântăreţi din s. mănăstire­a Caldă, ruşani. » Apoi I. P. S. Patriarh şi însoţitorii săi au vizitat localul şi dormitoarele şcoalei de cântăreţi şi chiliile unde sunt adăpostţi călugării şi fraţii elevi de la mănăstirea Neamţ, precum şi gos­podăria monastirii, observând bunul mers al treburilor şi dând îndrumări pentru viitor. In chip deosebit I. P. S. Sa s-a inte­resat de cei 33 fraţi elevi de la Neamţu, aproape toţi din teritoriul din nordul Moldovei, cutropiți în prezent de duş­mani, îmbărbătându-i şi dându-le asi­gurări că şi aici sunt priviţi ca şi la Neamţu, unde, cu ajutorul lui Dumne­zeu în curând să nădăjduim, că se vor putea înapoia şi relua firul ocupaţiilor în vederea pregătirii lor pentru viitor la specialităţile unde erau prinşi. Mulţămit de cele constate, către seară s’a înapoiat le București. Membrii guvernului au cercetat la faţa locului nevoile populaţiei laşului prinse în zona frontului. In cursul zilei, d-nii miniştri Ion Pe­­trovici, Petre Strihan şi Mircea Vulcă­­nescu au vizitat Mitropolia, cimitirul E­­ternitatea, unde sunt înmormântaţi e­­roii morţi în apărarea laşului şi pe a căror morminte au depuse flori, cartie­rul Sărăria, atelierele liceului indus­trial, Universitatea şi grădina Copou. Au fost deasemeni vizitate ambulan­ţele din oraş precum şi spitalul Sf. Spi­ridon, unde d-nii miniştri au stat de vorbă cu ofiţerii şi ostaşii răniţi împăr­­ţindu-le ţigări, cozonac şi vin. Pretutindeni îngrijirea răniţilor a fost găsită exemplară şi moralul tuturor foarte ridicat. In cu­rsul după amiezii d-nii miniştri s’au înapoiat în Capitală. In seara zilei de 27 M­ai a. c. au sosit populaţia civilă evacuată dim satele cu­la Iaşi, spre a cerceta la faţa locului nevoile populaţiei oraşului, d-nii : prof. Ion Petrovici, ministrul culturii naţio­nale şi al cultelor, prof. Petre Strihan, ministrul subsecretar de stat la interne, Mircea Vulcănescu, ministru subsecre­tar de stat la finanţe şi Ovidiu Vlădes­­cu, ministru subsecretar de stat al ro­mânizării şi al preşedinţiei consiliului de miniştri. D-nii miniştri au participat la consi­liul de colaborare ce s-a ţinut în sala de recepţii a primăriei, în prezenţa tu­turor reprezentanţilor autoriaţilor lo­­cale A­u participat şi d. general N. Stoenes­­cu, comandantul unei unităţi. Cu acest prilej au fost cercetate în primul rând nevoile financiare ale ora­şului, hotărându-se cum să se facă plata ajutoarelor familiilor concentraţi­lor, refugiaţi din comunele ocupate de inamic. Plata acestor ajutoare se va face pro­vizoriu în baza unei declaraţii, urmând ca cei ajutaţi să fie verificaţi ulterior in­scriptele din arhiva autorităţilor eva­cuate. . A fost cercetată apoi situaţia sanitară a judeţului, care este satisfăcătoare, în­trucât organele sanitare militare din zona de operaţiuni dau asistenţă şi lo­cuitorilor din regiune. Viaţa economică a oraşului se în­dreaptă cu încetul spre normal, lumea nevoiaşă a Iaşilor începând să se rein­­toarcă S-a hotărît apoi posibilitatea de a da de muncă muncitorilor rămaşi fără ocu­paţie în urma închiderii fabricilor, întă­­rindu-se încă odată principiul că cetăţe­nii au dreptul la ajutor, dar au şi obli­gaţia de a munci pentru colectivitate. In legătură cu personalul dedatetic e­­vacuat s-a luat măsuri de a se chema câte o persoană de răspundere de fie­care şcoală pentru a pune în siguranţă materialul didactic răn­is. A fost pusă doar cmvient în discuţie a­­provizionarea oraşului cu talpă, piele, chibrituri şi carburanţi hotar în­ şu-se toate mijloacele de remediere a acestor lipsuri. ... . „ O chestiune deosebit de înse­minată a fost aceia a alimentării uzinei electrice, care furnizează lotaimâ ,apă cât şi cu­rentul pentru tr­i*tv,«le oraşului. InsemântVile în judMul Iaşi merg bine, realizându-se 90 la sută din planul agricol. La sfârşiM consiliului de colaborare *’a hotărît intensLSeirea măsurilor de pază in cuprinsul omului. _ în special la casele ramase fă­ră locatari. In dimineaţa zilei de 28 Mai a. c. d. ministru subsecretar de stat prof. Petre Strihan a inspectat prefectura oraşului, unde a luat cunoştinţă de lipsurile că­rora trebue să facă faţă personalul ad­ministrativ, luând măsurile necesare de îndreptare. Deasemeni d-sa a cercetat modul cum funcţionează aprovizionarea oraşului, care este satisfăcătoare, interesându-se de modul cum urmează să fie ajutorată Reglementarea procedurii de chemare la prestarea muncii obligatorii indi­viduale şi obşteşti „Monitorul Oficial” de astăzi publi­că următorul Decret-Lege : ART. 1. 1: Locuitorii Ţării de am­bele sexe, între­­15 şi 57 ani, care nu au nicio activitate de mu­acă efectivă, pot fi chemaţi a presta serviciul de muncă individuală, intelectuală sau ma­nuală, prevăzută de Legea Nr. 425 din 15 Mai 1941, potrivit pregătirii şi stării fiecăruia. Funcţonarii publici cari, din orice cauză nu prestează serviciul efectiv şi permanent pentru care sunt retribuiţi, pot fi chemaţi la dispoziţia autorităţi­lor sau instituţilor arătate în alineatul următor, pentru a presta serviciul de muncă individuală. Chemarea se va face printr’un „Ordin de chemare la muncă”, care va putea fi emis de Ministere şi Subsecretariate de Stat, de Marele Stat Major, de Con­siliul de Patronaj al Operelor Sociale, de Regia Autonomă a Căiilor Ferate, de organizaţia tineretului premilitar, precum şi de Guvernământe, Inspecto­ratele Generale Administrative, Primă­riile de Municipii şi Prefecturile de judeţ. Ordinul de chemare pentru muncă va indica numele şi prenumele persoanei chemate, serviciul de muncă, intelec­tuală sau manuală, pe care urmează să-l presteze, autoritatea sau instituţia la care urmează să se prezinte pentru executarea, precum şi data prezentării pentru începerea serviciului de muncă. ART. 2. — Cei chemaţi la muncă in­dividuală au dreptul la întreţinere, cu excepţia celor cari primesc în timpul prestării serviciului de muncă, un sa­lariu de la stat, judeţ, comună sau o ins­tituţie particulară. ART. 3. — Nerespectarea îndatoririlor de a presta servieia­ muncii individua­le, prin neprezentarea la locul indicat d­e ordinul de chemare individuală, se pedepseşte cu închisoare corecţională de la 6 luni la un an. Funcţionarii publici care, primind or­dinul de chemare la muncă nu-l vor executa, vor fi pedepsiţi disciplinar cu oricare din pedepsele prevăzute de Co­dul funcţionarilor publici sau legile lor speciale, inclusiv destituirea pentru re­fuzul de serviciu datorit. La Preşedinţia consiliului de miniştri se va constitui o comisie disciplinară pentru toate serviciile publice, care va judeca toate infracţiunile d­isciplinare la prezenta lege. Autoritatea administrativă care elibe­rează cartelele, sau bonurile este obli­gată să le retragă aceluia care nu s’a prezentat la termenul şi locul prevăzut de ordinul de chemare individuală, pen­tru a executa serviciul de muncă da­torit. Aceleaşi sancţiuni se aplică celor care n’ar urma ordonanţele de chemare pentru munca obştească. ART. 4. — Departamentele pot sta­bili,­ printr’o ordonanţă publicată în Monitorul Oficial, categoriile de locui­tori, taberele şi serviciile de muncă ob­ştească pe care le-ar organiza, în pu­terea art. 16 al legii pentru organizarea muncii naţionale. Ministerul Agriculturii şi Domeniilor poate chema la munca obştească, prin ordonanţă, orice categorie de muncitori agricoli şi orice locuitori rurali ai ţării, de orice vârstă, de ambele sexe.. Prefecţii şi primarii municipiilor pot, pe cale de ordonanţă, să institue servi­cii de muncă obştească locală, chemând la muncă toate categoriile de locuitori care le vor fi fost aprobate de Ministe­rul Afacerilor Interne. i V­azute şi mme lui*isîle Ministerul Educa­ţiei Naţionale este rugat de părinţii ai căror copii sunt născuţi in regiunile evacuate, de unde oficiile de stare civilă sunt dea­semeni evacuate, să acorde o dispensă de acte pentru­ copiii cari sunt născuţi în aceste regiuni şi cari vor să se în­scrie la examenele de admitere în cl. I a şcolilor secundare La Olteniţa , necesar ca măcar în aceste vremuri, toată lumea să-şi facă datoria, în colţul ei de activitate fără să nesocotească ne­voile colective. Ni se atrage atenţia că în oraşul Olteniţa, Duminica lucrată de la orele 12 în sus, se putea ceti următo­rul anunţ înfipt in geamul singurei far­macii care deserveşte azi, aproape 20 mii de oameni: „Pentru orice reţetă urgentă pot fi găsit la domnul dentist Siebermann” ! Nu ştim ce făcea d-na farmacistă acolo, dar că era necesar să nu închidă de la orele 13 în sus, ci putea lăsa un angajat oarecare, nu în­cape îndoială. De vre­o două săptămâni la Olteniţa, nu se găsesc deloc petrol lampant, spirt şi sifoane Dacă de sifoane nu e cine ştie ce nevoe,­ în shimb de gaz şi de spirt are nevoe toată lumea. Şi având în ve­dere că la noi aceste articole se gă­sesc din abundenţă, nu se prea pricepe de ce nu apare pe piaţa respectivă ga­zul şi spirtul?. Specula I Restaurantul „Călugăru“ din Valea Popii, jud. Muscel, a încasat pentru 6 felioare salam de Sibiu 325 lei, pentru un fir de ceapă 4 lei, iar pe o chiflă 10 lei. Sezonul fructelor „Peste câteva zile încep să se coacă fructele. Producătorii și consumatorii se întreabă dacă se va putea face trans­portul fructelor pe căile ferate, dacă vor fi primite la vagoanele de bagaje ale trenului de persoane, ca să ajungă mai repede în oraşele de desfacere ? Se impune o mână de ajutor pro­ducătorilor dar şi populaţiei consu­matoare, dându-se ordinele necesare staţiunilor de cale ferată. Deponenţii de bani la C. E. C., aflaţi acum eva­cuaţi prin comune îndepărtate de ca­pitalele de judeţ, roagă instituţia de mai sus să dispună ca ridicarea bani­lor — după evaluarea de 5000 lei la 5 zile — să se poată face şi de la oficiile poştale rurale. Aceasta, pentru că de­plasarea la capitalele de judeţ este cos­­tisitoare. Pensionarii din com. cer ministerului aprovizionărei să precizeze din ce categorie fac parte in ceea ce priveşte naţia de zahăr la care au dreptul. Titlurile înzestrării nu au fost primite de cei în drept din comuna Firău judeţul Teleorman nici azi, când au trecut 5 ani de la sub­scriere. Cetăţenii respectivi roagă ministerul de finanţe să dispună trimiterea titlu­rilor. Un grup de absolvenţi ai liceelor industriale cer ministerului educaţiei naţionale o înţe­legere a situaţiei în care se află. După ultimele prevederi legale, aceşti absol­venţi nu mai au drepturile ce le reve­neau prin legea din 1936 şi anume în­cuviinţarea de a urma şcoala Politeh­nică, precum şi cariera de ofiţer in domeniul geniului, marinei şi aviaţiei — bine­înţeles la specialităţile unde se cere­ o pregătire din domeniul indus­trial. Pe calea de faţă, aceşti absolvenţi cer revenirea la vechea legiuire, sperând că ministerul va înţelege situaţia lor de decăzuţi din vechile drepturi. La Slatina C. N. P. Nedeianu, pensionar s'a e­­vacuat din Capitală in corn. Dobrotineţ, jud. Olt şi s’a prezentat administraţiei Finaciare Olt, pentru a-şi încasa drep­turile. A fost refuzat, spunându-i-se că nu poate încasa pensia decât în Bucureşti. Or există d­ispozițiuni precise in acest sens. Curentul3 * I — Elev plut rez. Milea Victor, roagă pe cei care ştiu ceva de fratele său şeful întreţinerii Arsenalului Armatei din Roman, să-i comunice că se află sănătos la aceiaş unitate Ofic. Poştul Militar Nr. 4143. — Sblt. Talasman Stavăr, anunţă fa­milia sa că e bine şi se află pe pă­mântul patriei. Adresa este aceiaşi, cu deosebirea ofic. post. mitt. care este 3151. — D-na Ostromov Tamara, refug. din Trg.-Sechreni, jud. Hoţin, se interesează de soarta cumnatului său Palamaru Ni­colai şi soţia acestuia Edena din Târg. Lipcani, rugând să i se comunice pe adr. Oncul­ Mare, str Pieţii Nr. 101, jud. Fagăraş — D. Nistor Nicolae, secretar al corn. Plosca, jud. Rădăuţi, roagă fam. refug. din oraşul Cernăuţi-Bucovina, prof. u­­niv. preot Vladimir Prelipceanu, ca să scrie pe adresa : Divizionul 4 Obuziere P. S. Copăcioasa-Gorj, dacă a aflat unde unde şi-au stabilit domiciliul so­ţia s­a Maria şi fiul său Viorel-Liviu. — învăţătoarea Teodora Valentin, re­fug. din oraşul Bălţi, repartizată în corn. Budieni, jud. Gorj, of Cărbuneşti, îşi caută fiica Larisa Groapă, refugiaţi de la Parohia Resteu-Atachi, jud. Ho­­tip. — Elevul serg. Maj. Solodchii Andrei refug. din com. Larga, jud. Tighina, roagă pe cei ce știu unde se află în refugiu tatăl său Nicolae, elev serg. maj. Gorceag Boris, din com Popescu, jud. Tighina, d-șoara elevă Sârbu Li­dia, refug. din com. I. G. Duca, jud. Chilia, să-i comunice pe adj.: Divizio­nul 4 Obuzieri Munte P. S., corn Co­­păcoasa, jud. Gorj. — Cei cari ştiu unde se află tânărul Alexandru Mirică, refugiat din Cer­năuţi, sunt rugaţi să anunţe pe mama sa Anica Mirică, domiciliată actual­mente pe str. Elena Clucereasa Nr 33, Bucureşti. — învăţătorul Dumitru Buruiană ce urma să se evacueze odată cu premili­­tarii din plasa Tătăreşti, jud. Chilia, este anunţat pe această cale să se ducă urgent în com. Băleşti-Gorj, unde s'a refugiat d-na cu copiii provizoriu, pen­tru cazuri de boală în familie. — D-na învăţătoare Olga Mihuţoiu din com. Pavlovca, jud. Chilia, refug. în corn. Băleşti-Rasova, jud. Gorj, roagă pe cei ce ştiu ceva­ despre sora ei, Liupa Arnăutu care Urma să se evacue­ze din corn. Arciz, jud. Chilia, s’o anun­ţe pe adresa de mai sus. — Contesa Rosa Della Scalla, evacu­ată din Cernăuţi la Bucureşti şi apoi la Târnăveni, jud. Tr. Mică, str. Regele Mihai I, nr. 2, anunţă pe soţul d-sale Contele Giudo Della Scalla că se află la sus menţionata adresă — Sold. Iacob Ştirbu, Spit. Militar Z. J. nr. 199 Oraviţa, jud. Caraş, se interesează de familia sa Floarea A­­dem Ştirbu cu trei copii, refugiată din jud. Botoşani, corn. Frumuşica, satul Lătoc. — Cine cunoaşte sau ştie unde se află refugiaţi familia Gh. şi Modesta Gavrilescu, frate şi cumnată; Elena Ga­­vrilescu, mamă; Serghie Gavrilescu, unciu; locot. Ilie Gavrilescu, director şcolar, văr. Gh. şi Stela Gavrilescu, văr, refugiatţi din corn. Igeştie, jud Storojineţ este rugat să comunice pe adresa subofiţerul Gavrilescu Const. Spitalul de Stat Z. I. 518. Timişoara, unde se găseşte rănit. — D-na Maricica pit. Cucer prel. 13 Septembrie no. 40 Bucureşti, caută pe surioarele şi cumnaţi ei mecanic Iaco­­bovici loan fost la depoul Tighina cu Verginioa is Claudica, Guţă, Gheorghiu cu Lucica şi cu ,trei copilaşi ai lor re­fugiaţi din Bucecea jud. Botoşani rog sufleteşte cine ştie despre ei unde se află să anunţe pe surioara şi cam­­nata lor la sus numita adresă. — D-ra Stella Coclici, refug. din Su­ceava, în Sânnicolaul Mare, str. Primei­pele Carol 12, jud. Timiş-Torontal, roa­gă pe Tuşea avocat, Bucataru să-i scrie unde se află şi a-i comunica adresa. — Familiile Istrati şi Gârneaţă, refu­giate din Moldova, stabilite în com. Dra­gomireşti,Dâmboviţa, întreabă unde se află familia L. Timofte, refugiată de la Orfelinatul Consiliului de Patronaj Cernăuţi. — Sold. Moguş Vasile se interesează unde se găsesc refugiaţii din corn. Teţ­cani, jud. Hoţim şi roagă să­ i se comu­nice pe adresa: sold. Moguş Vasile L. 21515, L. g. p. a. Wien. — Familia Gh. Diaconu din Caracal str. Craiovei nr. 102, se interesează, unde se află d. Ioan Mexi, student la Facultatea de Drept şi Academia Co­mercială, funcţionar la C. F. R. Este ruga a scrie, roagă rudele sau cunos­cuţii a le da ştire despre locul unde se găseşte. — Coca Alexandri, caută pe d-ra pro­fesoară Emilia Tomescu din Roman şi pe d-ra Cornelia Conţescu studentă Iaşi, cine ştie unde sunt, rugat a o a­­nunţa la Răşinari-Sibiu, str. Principală nr. 1151. Preot Nicolae Vlesie refugiat din corn. Drepcăuţi, jud. Hotin şi stabilit în corn. Fizeş, jud. Caraş, gara Salcea, face cunoscut familiilor: Gheorghe şi Olga Vlasie, preot Ignat şi Zoe Savin, preot Anatolie şi Taisia Vlasie, doctor Mihai şi Victoria Murgu, că se află să­nătos împreună cu Valy, să scrie la adresa de mai sus şi ce-au făcut cu ba­gajele noastre. — Theodor Grib, refugiat din Feteşti Hotin roagă rudele Rayssa şi Tamara Bărbos, Oleg Danovschi şi Roman Plân­­gan şi cunoscuţii Nicandru Dimitriu Popa Ion şi Pogonlovschi Ion, să-i scrie în com. Oineac-Vlaşca. Fam. prof. adm. Bănărescu Vasile refugiată din Chişinău în com. Hăghig- Braşov, caută părinţii refugiaţi din co­muna Rădăuţi-jud Dorohoi, deasemeni caută pe fratele Dumitru Bănărescu. — Sold. Stefanschi Vladimir din spi­talul de campanie nr. 16 of. poştal 3041 secţia I şoferi, caută familia Marga Ioan factor P. T. T., refugiată din co­muna Bodrogi Vechi-Hotin. Elevul Cu­toş D-tru, refugiat din com. Zamostea-Dorohoi în com­. Salcea- Teleorman la subcentrul 8 caută fami­lia sa refugiată din com. Zamostea. — Serg- Buţura Darie din reg. 7 V. M. Bat. X comp. 3-a, of. p. Nr. 3805 ac­tualmente în­ spitalul Z. I. 479 Sibiu, caută părinţii Vasile Buţura din com. Horbova-Dorohoi. — Sold. Vlad Teodor din comanda­mentul M. V., serviciul pretora-1 of. p militar 5151 caută pe soţia Vlad Glicheria, refugiată din Storojineţ, d. Gavrilă Aurel, ref. din Cernăuţi, Bar­bier Teofil din Storojineţ, fam. Dumi­tru Mihoreanu din Storojineţ şi Teodor Samoil din Storojineţ. Persoanele care trimit anun­ţuri pentru această rubrică sunt rugate să timbreze legal scri­sorile. ___­........... . vorbi eroului, dar este împiedicat de comandant: căpitanul acesta, cu chipul şi cu braţele neclintite, bătând agale din ploape, a fost rănit lângă carotidă, şi nu are putinţa să rostească nici un cuvânt... Cât durează inspecţia Mareşa­lului în port, ofiţerul este transportat pe masa de operaţie a spitalului; peste o oră, se va raporta Mareşalului Con­ducător că operaţia a reuşit, şi liga­­tura salvatoare a fost perfect desăvăr­­şită de un chirurg destoinic. FRĂŢIE DE ARME ...Printre ostaşii români şi germani cari continuă să coboare de pe punte, Conducătorul porneşte acum spre dis­trugătorul „Regina Maria“, vasul es­cortă al convoiului, şi el intrat adinea­ori in port: — „Am adus la bord 986 soldaţi ro­mâni şi germani“,­­ raportează coman­dantul vasului, locot,­comandorul Ale­xandru Bercea... „Am suferit mai multe atacuri aeriene, dar nu am avut la bord decât un singur mort : un caporal ger­man. Nici o avarie... Nava este gata de nouă operaţiuni". Forfoteala de pe puncte, unde ivirea Mareşalului a însufleţit tresăriri şi zâm­­bete de bucurie, nu s’a întrerupt... Doar privirile noastre sboară acum, dela Con­ducător ,la vasul acela impunător, care pătrunde în port cu mii de ostaşi la bord; in urma lui, o întreagă suită de nave MFP, având fiecare pe punte câte 400 soldaţi români şi germani, printre tunurile de 88 mm, cu ţevile uşor ca­brate. Mareşalul Antonescu priveşte basti­mentul care pătrunde solemn în port, cu echipajul şi trupele aliniate in lung front de la proră la pupă, sub flutură­rile pavilionului în berna... Conducăto­rul, aci, nu mai urcă pe punte. Un co­lonel german a coborît cel dintâi pe mal, şi cu alura marţială raportează Mareşalului României situaţia trupelor sale evacuate . — „Bun venit pe pământul Româ­niei“, t­urează ospitalier Conducătorul. Colonelul a transmis oamenilor de la bord, în graiul lor matern, urările Ma­reşalului. O scurtă comandă sacadată, şi din piepturile recunoscătoare a 1200 germani de pe nava românească isbuc­­neşte entuziast un strigăt unanim, vi­brând de toate ecourile primejdiilor străbătute, animat de întreaga gratitu­dine a salvării : — „Hei! !... Heil!... Heil, Marschall Antonescu Comandantul vasului, locot.­comand­­rul Foca Anton, a raportat fazele ope­raţiunilor de salvare şi evacuare, la Chersones. Este clipa când colonelul german mai are ceva de adăugat : — „Domnule Mareşal... Nu am cu­vinte spre a mulţumi, în numele ofiţe­rilor şi soldaţilor mei, pentru chipul cum am fost întâmpinaţi, evacuaţi şi găzduiţi la bordul acestei nave, de că­tre ofiţerii şi echipajul român !“­.. Mareşalul Antonescu a răspuns cu un zâmbet de mulţumire şi de mândrie. — „Camarazii români“, — continuă emoţionat colonelul german, — „s’au a­­rătat faţă de noi mai mult decât minu­naţi camarazi... S’au purtat cu noi ca nişte adevăraţi fraţi !“.. Emoţia oaspelui se citeşte în toate privirile... Este mişcat şi Mareşalul, care împreună cu noi toţi face efort ca să-şi comprime mai ostăşeşte emoţia. Dornic să dedice celor ce le-au meritat, a creşte omagii de recunoştinţă. Condu­cătorul ordonă comandantului să-i pre­zinte pe toţi ofiţerii echipajului, cărora le strânge afectuos mâna, mulţumindu­­ie prietenos . — „In numele Ţării“, — rosteşte la­conic Mareşalul Antonescu, încă mişcat de freamătul acestor clipe de mândrie românească. ...Câteva secunde sunt de ajuns pen­tru ca şi ofiţerii germani de la bird să coboare pe mal ; ca şi ostaşii noştri, sunt toţi bronzaţi de jarul bătăliilor... Mareşalul Antonescu strânge fiecăruia mâna, apoi dispare în răsunătoarele u­­rale ale trupelor şi echipajului, por­nind spre răniţii de la spital. CEI CE-AU PRIVIT MOARTEA.. ..întâi răniţi... Pe urmă evacuaţii din depărtările Crâmului... Ostaşii din spi­talul cercetat acum, au avut de două ori temeinic cuvânt să se creadă pă­răsiţi de viaţă... Cum s’a ivit miracolul strămutării?... In clipa când asupra unui căpătâi de pat alb se înclină chi­­pul Mareşalului Antonescu, fiecare ră­nit desluşeşte că în Patria nevăzută, aci, veghea pentru toţi camarazii de peste ape un soldat cu inimă de pă­rinte, frământat de neastâmpărul de a nu pierde nici un soldat mai mult, pe meleagurile vitrege ale Crimeei. Bucuria revenirii la viaţă şi la fraţi se citeşte pe chipurile acestor răniţi de pe distrugătorul „Regele Ferdinand ’: sunt palizi, dar fără acel surâs de stoică resemnare, de obicei marcat pe­ buzele răniţilor. In inima fiecăruia dintre ei, sub rănile acestor trupuri care mâine vor purta glorioasele cicatrice ale Cri­­meei, vor stărui ani îndelungaţi amin­tirile de vitejie ale luptătorilor cari, împresuraţi de desnădejde fiind, au ne­gat cu trufie moartea şi au crezut nă­valnic în Patrie, în Conducător şi in Viaţă. SEVASTOPOL,—NUME DE LEGENDA... Miezul nopţii a bătut la un ceasornic din căsuţa unde Mareşalul Antonescu urmăreşte necontenit evacuarea între­zărită la Constanţa, într’un amurg de primăvară. Nu a întâlnit acolo pe acela care a avut comanda supremă a opera­ţiunilor aeronavale,­­ pe vice-amiralul german Brinckman, strălucit navigator şi desăvârşit om de războiu, pentru a­­ceste merite decorat de Conducător deu­­năzi cu ordinul „Mihai Viteazul“... Dar roadele trudei lui şi a marinarilor ro­mâni ne sunt din oră în oră vestite, prin îmbucurătoarele rapoarte pe care țăcănitul telegrafului ni le culege dela mare : — „Convoiul 23... intrat cu bine in port“. — „Convoiul 27... împreună cu două nave de dragaj, încărcate cu trupe eva­cuate... intrate cu bine în port“... — „Convoiul 32... Convoiul 26... intrat la ora 21,35 în portul... — „Intre orele 9 dimineaţa şi 22,30, în portul.... debarcaţi 23.967 oameni şi ofi­ţeri, in ziua de 12 Mai... 13 Mai, — până la amiază, debarcaţi 13.426 oameni... Scufundat, un singur vas cu muniţii“. ...De la 5 Mai, marina românească a continuat eroic operaţia de salvare. A fost faza a doua a evacuării; prima în­cepuse la 14 Aprilie... Au fost conduse ambele, sub pavilion românesc, de ma­rinarul acela subţirel şi taciturn, calm la primejdie şi năpraznic la provocare : contraamiralul Măcelaria. * Dela 8 Aprilie la 12 Mai 1944, lu­­ând în Crimeea 29 divizii sovietice cu peste 1.000 tunuri, trupele romă­­no-germane dela Sevastopol au sal­vat frontul Nistrului interior de nă­­pustirea armatei a 3-a roșii. Eva­cuarea capului de pod nu s’a desă­vârșit decât în clipa când frontul Nistrului românesc se consolidase deplin, după ce pierduseră bolşevicii în 34 zile, de la Perekop şi Kerci la Sevastopol, 198 blindate, 113 tunuri şi 604 avioane. „Contr­amiralul Macellariu, coman­dantul forţelor maritime române, a fost decorat cu Crucea de Cavaler al Ordinului „Crucea de Fier"». Sdrobiţi de durere Theodora soţie, Carol şi Doina copii, A­­neta şi Mitică părinţi, Petruţa soacră, Tony şi Mariana cum­nat şi cumnată, anunţă moartea eroică a maiorului Mihăescu St. Corneliu din Infanterie Decorat cu mai multe ordine militare Căzut pentru apărarea Moldovei în luptele de la Ştefăneşti şi înmormântat provizoriu în cimitirul Eroilor „Pacea” din Botoşani. PUBLICAŢIE Nr 5116 din 20 Mai 1944 Se aduce la cunoştinţa generală că in ziua de 16 Iunie 1944, orele 17, în localul din strada Brezoianu Nr. 31, se vor repartiza passe-montagnele confecţionate şi depozitate la Peniten­ciarul Militar Târgşor pentru a fi transformate in flanele şi ciorapi în condiţiunile caeietelor de sarcini res­pective şi la preţurile ce se vor sta­bili de Ministerul Economiei Naţio­nale — Comisariatul General al Pre­ţurilor. Fabricile şi atelierele ce pot exe­cuta această transformare, urmează să se prezinte, în ziua şi ora fixată, cu garanţia respectivă, socotindu-se că pentru un kgr. de passe-montagne este de lei 2.269. Garanţia va fi depusă în recipisa Cassei de Depuneri şi Comsemnaţiuni la Penitenciarul Militar Târgşor la ridicarea passe-montagnelor. Consultarea caietelor de sarcini şi a condiţiunilor de livrare se poate face in zilele de Marţi şi Vineri, orele 17,30—19, în localul din Piaţa Walter Mărăcineanu, iar calitatea passe-mon­tagnelor se poate vedea la Peniten­ciarul Militar Târgşor. — 248 — In veci nemângâiaţi: Miaria şi Ga­vrilă Ghiroltean părinţi, Vintilă, iu­bitul lui frăţior, au durerea de a a­­nunţa familia, prietenii, precum şi tuturor celor de peste Feleac, paras­tasul de 40 zile a scumpului lor loan Ghiroltean Student decedat în urma unei scurte şi gre­le suferinţe şi înmormântat provizo­riu în cimitirul Sft. Treime din Giur­giu. Parastasul va avea loc Sâmbătă 3 Iunie ora 8 la Biserica Smârda Giur-* giu. — 225— Familia amiralului Gavrilescu cu aceeaşi durere aduce la cunoştinţă că se împlinesc 3 luni dela pierderea mult iubitului lor AMIRAL Mihail Gavrilescu şi 28 ani dela pierderea scumpei lor Alina M. Gavrilescu Parastasul se va oficia Joi, 1 Iunie 1944, ora 8 dim., în biserica Amzei. — 39731 — Eugenia Pr. Gh. Chirică, soţie; Ma­­rioara şi lt. col. Alexandru Englinschi, Mimi şi inps. Emanuel Boandăr, Mi­cuţa şi dr. Alfred Dimolescu, Ma­­rioara şi dr. Vintilă Chirică cu An­drei şi Mihai, căpitan Niculae Chi­rică, inginer Eugen Chirică, copii şi nepoţi. Elena şi preot Ioan Chirică cu copiii, precum şi familiile înrudite, anunţă cu mare durere încetarea din viaţă a scumpului lor PREOT Gheorghe Chirică Econom stavrofor Fost paroh al Catedralei Sf. Ioan din Ploeşti; fost membru în consistoriul superior bisericesc; fost profesor al liceului „Sf. Petru şi Pavel“; fost senator de Prahova în urma unei scurte suferinţe, în vârstă de 76 ani. înmormântarea provizorie a avut loc în comuna Pleaşa, jud. Prahova, în ziua de 27 Mai 1944. — 39713 — Adânc întristaţii Alexandrina ma­mă. L­a soţie, cum şi familiile înrudite Marioara şi căpitan Flo­rian Niţulescu cu nepoţii Gişi şi Romeo, Hariclia şi Nicu Şerbănescu de la Opera Română. Virginia şi George Vaicumvasi şi Paul Gheorghiu, Eleo­­nora Vasalichia şi Anghel Niţulescu, surori, fraţi, cumnaţi şi cumnate, aduc la cunoştinţa camarazilor şi prietenilor moartea eroic­ă pe câmpul de luptă a scumpului lor Aurelian Gheorghiu Căpitan activ, în vârstă de 33 ani, fost în Garda Personală Regală, fost profe­sor la Şcoala Militară Infanterie, deco­rat cu mai multe ordine străine şi Române mort în apărarea scumpei lui patrii. In ziua de 29 Aprilie 1944, în luptele de la Nord Iaşi, după ce a înaintat şi doborât 2 tancuri inamice, înmormântat la Biserica comunei Uri­­cani jud. Iaşi, Zdrobiţi de durere. Alexandru şi Iu­­liane Christodorescu părinţi, Elena, Ma­­rioara şi Constantin surori şi frate, Marie şi Dimitrie Marinescu, Duduia şi Eugen Buhman, consilier Const. Chris­todorescu, unchi şi mătuşi împreună cu întreaga familie, anunţă că iubitul lor Alexandru A. Christodorescu (LECU) aspirant din marina regală, şeful pro­moţiei 1944, a căzut la datorie în largul apelor Mării Negre, in ziua de 12 Mai 1944, a doua zi de la promovarea sa ca ofiţer, si înmormântat in cimitirul e­­roilor din Constanţa Comunicat pentru pen­­sionarii asigurărilor sociale Pentru a veni in ajutorul pensio­narilor, în grelele împrejurări de azi, Casa Naţională a Asigurărilor So­ciale a hotărît plata anticipată a pen­siilor pe trei luni şi anume pe luna Iunie, Iulie şi August. Plata pensilor pe aceste trei luni se va face între 10—20 Iunie a. c. Cu această ocazie se reaminteşte pensionarilor că, atunci când işi schimbă domiciliul, să anunţe ime­diat Casa Naţională a Asigurărilor Social — Aiud. Direcţiunea Generală — 227 — ŞOFERI arien! se caută de societate petroliferă pentru camioane 315 tone. Adresaţi ofer­te scrise la ziar sau chemaţi telefon nr. 5—94—00 — 39707 — CASA BLOC-GALAŢI Ioan Stângă R.C. 1951­942 Str. Banu Mărăcine nr. 41 Bucureşti Anunţă onor- clientelă că a primit colecţia de modele pentru sezonul de vară. Orele de primire 3—6 p. m. d­orit spitatelor civile Anunţă publicul că în fieca­re zi lucrătoare exceptând Lu­nea şi Marţea, casieria este deschisă între orele 7—10 a. m. la sediul său din b-dul Elisa­­beta nr. 9 — 39750 — TRIBUNALUL SIBIU SECȚIA I-a EXTRAS Nr. 7418 din 23 Mai 1944 Reclamanta Rike Zink nasc. Wal­­lepagi, casnică din Sibiu str. Bedeus nr. 14 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său dr. Albert Zink din Sibiu str. Dragalina nr. 3, pentru motive determinate de lege. Din căsătoria susnumiţilor soţi a rezultat o singură copilă cu numele Thea născută la 10 Octombrie­­L923. Soțul pârît posedă următoarea a­­vere: 1. Casa de locuit parter cu mansar­dă situat în Sibiu str. Dragalina nr­ 3 cuprinsă în ff. Sibiu nr. 10956 sub nr. top 7266 cu suprafața de 250 st. p. in valoare de lei 6.000 000. 2. Loc de casă cuprins in ff. Sibiu nr. 10856 sub nr. top. 7137 cu supra­faţa de 278 st. p. in valoare de lei 300.000. 3. Loc de casă cuprins în ff. Sibiu nr 10937 sub nr. top. 7236 cu supra­faţa de 250 st. p. in valoare de lei 600.000. 4. Loc de casă cuprins în ff. Sibiu nr. 10857 sub nr. top 7138 cu supra­faţa de 278 st. p. în valoare de lei 300.000. 5. Loc de casă cuprins in ff. Sibiu nr. 10935 sub nr. top. 7234 cu supra­faţa de 272 st. p. în valoare de lei 500.000. 6. Loc de casă cuprins în ff. Sibiu nr. 10934 sub nr. top. 7233 cu supra­faţa de 253 st. p. in valoare de lei 500.000. 7. Loc de casă cuprins în ff. Sibiu nr. 10933 sub nr. top. 7232 cu supra­faţa de 250 st. p. in valoare de lei 500.000. 8. Loc de casă cuprins în ff- Sibiu nr. 10938 sub nr. top 7237 cu suprafa­ţa de 285 st. p. în valoare de lei 600.000. 9. Instalaţia cabinetului medical în str. Regina Maria nr. 12 în valoare de lei 500.000. Termen de judecată fixându-se pe ziua de 26 Iunie 11944 orele 3 p. m. Dosar nr. C. N­. 510/1944 Grefier A. SAMOILA GREFA TRIBUNALULUI DAMBOVIŢA, SECŢIA I-a EXTRAS Prin petiţia inreg. la No. 7353/944, Ion M. Teodorescu din comuna Bărbu­­leţ, judeţul Dâmboviţa, a cerut convo­carea creditorilor săi pen­tru radierea menţiunilor luate în conf. cu legea de conversiune asupra averei numitului, având termen la 26 Iunie 1944, când sun­t citaţi toţi creditorii săi. Dosar Nr. 81/932. Grefier (Indescifrabil) 39717 Consiliul de Administraţie al Imobilului din Bd. Bră­­tianu nr. 24 (BLOC PHERERYDE) face cunoscut că adunarea generală ordinară e convocată pentru 5 Iunie 1944, orele 16, în biroul administra­ţiei. La neîntrunirea numărului ne­cesar ,adunarea se va ţine la 12 Iu­nie 1944, conform statutului. Convocările s-au trimis conform statutului la ultima adresă cunoscută. Proprietarii asociaţi şi chiriaşii C. N. R. sunt rugaţi de a trimite urgent cotele restante şi rata pentru anul în curs, pentru a fi scutiţi de chel­­tueli de executare şi de răspunderea ce şi-o asumă pentru imediata înce­tare a serviciilor de apă, lumină, pază etc. pentru întregul imobil. — 39.699 — COHDUCĂTOR PRINTRE Ull EROICEI REZISTENTE DELA SEVASTOPOL 7&m A­VIZ Asociaţia comercianţilor detailişti de che­restea din România roagă pe aceasta cale pe toţi comercianţii de cherestea, membri ai a­­cestei Asociaţii, să trimită achitarea întregei cotizaţii pe anul 1944, aceasta pentru a.­­• se putea trimite noile liste de preţuri maximale la cherestea. — 39685 — Ziarul ,XURfcftl­­­UL*‘ ANGAJEAZĂ BĂRBAT! Şl FEMEI PENTRU DIS­TRIBUIREA ZIARELOR LA CHIOŞCURI. - BINE PLĂTIŢI. - 85 - (Conthntare din pag. l-ai obscure paturi de cabine, işi dorm som­nul neclintirii eterne câţiva dinter vi­tejii marinei româneşti, jertfiţi pentru ca mii şi mii de vânători de munte ai ţării să-şi poată îmbrăţişa mamele, so­ţiile şi copiii, prin satele carpatine unde vor alerga curând... PE PUNŢI CU FURAJERE DE SÂNGE... ...— „Vă mulţumesc pentru serviciile aduse Patriei... Am încredere în aa­stră şi convingerea că, în nouile misiuni ce veţi primi, vă veţi purta la fel !“... Cuvintele­ acestea, spuse de Mare­­şalul Antonescu II,­comandorului Sam­son, după câteva minute de vorbă cu echipajul şi cu ofiţerii, răsună încă în auzul nostru in clipa când oaspete urcă pe bordul navei vecine, ab­ia sosită de la Sevastopol. Debarcarea batalioanelor este aci in curs. In faţa frontului de bluze cu tivuri albe, It.­comandorul Niculescu Dumitru a dat Conducătorului raportul. — „Cum­ era in zona de la Cherson­nes ?“, — întreabă Mareşalul. Pe chipul comandantului, evocarea sguduitoarelor clipe ale îmbarcării a animat un zâmbet cu accent de gri­masă repede transformată insă un surâs de mândrie marinărească: — „Era extraordinar, Domnule Mare­şal —­ răspunde ofiţerul nimerind un adjectiv susceptibil de toate interpretă­­rile... Comandantul a lăsat o pauză de o clipă, apoi adaogă cu chipul subit grav şi orgolios : ...„dar ne-am îndeplinit misiunea!"... Mareşalul Antonescu clătină uşor din cap, cu gestul acela familiar, dăruit os­­taşilor numai atunci când este într’a­­devăr mulţumit­or,­comidorul Nicu­lescu Dumitru îşi continuă raportul: — „Nava are la pupă câteva lovitură de schije de bombe... Am avut câţiva răniţi şi următorii morţi la bord“... Privirile noastre se înalţă şi aci spre pavilionul vasului, a coborit şi acesta, în semn de doliu pentru jertfa camara­­zilor căzuţi... Momentul este mişcător. . Purtat de doi sanitari pe o targa, este tocmai acum coborât pe uscat un ofi­ţer din Statul Major al navei, grav ră­­nit. Conducătorul s’a apropiat spre a Colţul refugiaţilor .

Next