Curentul, iunie 1944 (Anul 17, nr. 5851-5880)
1944-06-01 / nr. 5851
Anul XVII, Nr. 5851, Joi 1 Iunie 1944 ŞTIRI INTERNE Coniile de vara pentru copii Măsura evacuării copiilor din Capitală este binevenită cu atăt mai mult cu cât ea coincide cu timpul prielnic pentru alcătuirea coloniilor de vară la munte. Desigur, sunt părinţi cari dispun de mijloace materiale şi cari nu apelează la sprijinul oferit de Consiliul de patronal celeilalte categorii de oameni, lipsiţi de cele necesare internerii copiilor în colonii sau tabere decreare. Toţi aceştia cari au putinţa să-şi trimeată copiii la rude, departe de urmi’ vremii, să o facă neîntârziat. Cuţirea vremelnică de cei dragi cărora îşi închină toată manca, durerea stateţească de a nu-i vedea zilnic în pronia lor, trebue înfrântă tocmai spre baele lor. Este în aceasta şi grija statului care veghează cu părintească dragoste la tinerele vlăstare, speranţa de mai târziu a Ţării. Mai este o categorie de cetăţeni, ai Capitalei cari nu pot, cu toată sforţarea, să pună cont la adăpostul pericolului de bombardament, trimlâindu-i la ţară sau în oblonii. Pentru aceştia, Consiliul de patronaj a intervenit prin sprijinul său ; un prim transport de copii s-a şi efectuat. La 1 iunie urmează a doua trimitere de copii in colonii. Părinţii pot profita în largă măsură de această nouă posibilitate care li se oferă de a asigura copiilor câteva luni de linişte in regiuni sănătoase de mame încadraţi în program de educaţie şi de lucru folositor potrivit vârstelor. Dotate cu personalul didactic necesar, coloniile de vară pentru copiii evacuaţi completează şi educaţia şcolărească întreruptă câtva timp din cauze în afara voinţii lor şi a părinţilor. Se adaugă acesteia întremarea trupească a copiilor. De aci o dublă binefacere. Asistenta medicală şi hrana servită în bune condiţiuni, atenta grije a personalului auxiliar, sunt chezăşii că toţi aceşti copii vor avea aceiaşi îngrijire ca şi acasă. Scrisorile trimise de cei plecaţi cu primul transport sunt elocvente in acest sens. Tă o cheltuială bănească şi cu credinţa că-şi dau copiii pe mâini bune, părinţii pot apela fără grijă la sprijinul ce li-l acordă consiliul de patronaj al operelor sociale. In atenţia părinţilor cari vor să-şi evacueze copiii Părinţii cari doresc să-şi evacueze copiii din Capitală, ii pot înscrie in fiecare zi lucrătoare, între orele 15.20 la următoarele centre: Sectorul I Galben şi IV Verde în Piaţa Amzei 13 (Primăria Sect. I Galben), Sectorul 11 Negru la Centrul de Asistenţă Obor, în B-dul Ferdinand nr 159. Sectorul 111 Albastru la Centrul de Asistenţă Şerban-Vodă în cal. Şerban- Vodă nr. 211. ------oxoxoxox 9 xaxoxoxo----- Faptă de bun român D. Traian Iovănaş, din comuna Nâdlac, judeţul Arad, a luat pe seama sa întreţinerea a opt copii săraci, evacuaţi din Bucureşti, până la terminarea războiului. Pentru această faptă de bun român, d-nul Mareşal Ion Antonescu, Conducătorul Statului, a dispus citarea ca exemplu pe Naţiune a d-lui Traian Iovănaş. -----oxoxoxox • xoxoxoxo----- Obligativitatea botniţei şi pentru câinii aduşi în adăposturi Direcţiunea veterinară a Capitalei face cunoscut următoarele: Constatându-se numeroase cazuri de muşcături, provocate în adăposturi, de câinii ce sunt introduşi acolo fără botniţă, se pune în vedere tuturor acelora care eventual intră cu câinii în adăposturi, ce pe lângă permisiunea celor ce-i acceptă un adăpost, sunt ooogaţi să posede ,i să aplice ■ dinilor botniţe, cari să-i facă inofensivi. — Pe lângă omenie, se va evita astfel, ca mulţi cetăţeni să mai fie puşi în greaua situaţie de a suporta, în momentele de faţă, pierderi de timp şi suferinţa unui tratment antirabic destul de dureros şi îndelungat. Vidra I. P. S. Patriarh Nicodim la monastirea Căldăruşani DUMINICA 28, — I. P. S. Nicodim, Patriarhul României, însoţit de P. C. comsilier patriarhal Vasile Ştefan şi d. Arsenie Dumitru, a vizitat sfanţe monastire Căldăruşani. înalt Prea Sfinţia Sa a sosit dimineaţa la monestire la ora 6 şi a fost întâmpinat de P. S. Arhiereu Adrenasie Dincă Bârlădeanu, vicar patriarhal, de arhim. Iririon Marin, stareţul şi de soborul manăvrei. Intrând în biserică I.P. S. Sa a îngenunchiat în ţaţa sintei icoane făcătoare de minuni a Maicei Domnului, adusă aici de la sfânta Monssrtre Nesniţu, icoană oferită de impev-vul loan Paleologu al Bizanţului daimutorusul Moldovei Alexandru cel Bun le anul 1427. Mişcat până la lacrămi, I. P. S. Sa a înălţat rugăciuni fierbinţi pentru grabnica biruinţă a oştirilor noastre şi sfârşitul cât mai apropiat albucumului în care se găseşte întreaga omenire. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de părinţi de la sfânta monastire Neamţu, adăpostiţi temporar în sfânta monastire Căldăruşani. Răspunsurile au fost date de corul compus din fraţii elevi de la monastirea Neamţ şi din elevii absolvenţi ai anului şcolar curent de la şcoala de cântăreţi din s. mănăstirea Caldă, ruşani. » Apoi I. P. S. Patriarh şi însoţitorii săi au vizitat localul şi dormitoarele şcoalei de cântăreţi şi chiliile unde sunt adăpostţi călugării şi fraţii elevi de la mănăstirea Neamţ, precum şi gospodăria monastirii, observând bunul mers al treburilor şi dând îndrumări pentru viitor. In chip deosebit I. P. S. Sa s-a interesat de cei 33 fraţi elevi de la Neamţu, aproape toţi din teritoriul din nordul Moldovei, cutropiți în prezent de duşmani, îmbărbătându-i şi dându-le asigurări că şi aici sunt priviţi ca şi la Neamţu, unde, cu ajutorul lui Dumnezeu în curând să nădăjduim, că se vor putea înapoia şi relua firul ocupaţiilor în vederea pregătirii lor pentru viitor la specialităţile unde erau prinşi. Mulţămit de cele constate, către seară s’a înapoiat le București. Membrii guvernului au cercetat la faţa locului nevoile populaţiei laşului prinse în zona frontului. In cursul zilei, d-nii miniştri Ion Petrovici, Petre Strihan şi Mircea Vulcănescu au vizitat Mitropolia, cimitirul Eternitatea, unde sunt înmormântaţi eroii morţi în apărarea laşului şi pe a căror morminte au depuse flori, cartierul Sărăria, atelierele liceului industrial, Universitatea şi grădina Copou. Au fost deasemeni vizitate ambulanţele din oraş precum şi spitalul Sf. Spiridon, unde d-nii miniştri au stat de vorbă cu ofiţerii şi ostaşii răniţi împărţindu-le ţigări, cozonac şi vin. Pretutindeni îngrijirea răniţilor a fost găsită exemplară şi moralul tuturor foarte ridicat. In cursul după amiezii d-nii miniştri s’au înapoiat în Capitală. In seara zilei de 27 Mai a. c. au sosit populaţia civilă evacuată dim satele cula Iaşi, spre a cerceta la faţa locului nevoile populaţiei oraşului, d-nii : prof. Ion Petrovici, ministrul culturii naţionale şi al cultelor, prof. Petre Strihan, ministrul subsecretar de stat la interne, Mircea Vulcănescu, ministru subsecretar de stat la finanţe şi Ovidiu Vlădescu, ministru subsecretar de stat al românizării şi al preşedinţiei consiliului de miniştri. D-nii miniştri au participat la consiliul de colaborare ce s-a ţinut în sala de recepţii a primăriei, în prezenţa tuturor reprezentanţilor autoriaţilor locale Au participat şi d. general N. Stoenescu, comandantul unei unităţi. Cu acest prilej au fost cercetate în primul rând nevoile financiare ale oraşului, hotărându-se cum să se facă plata ajutoarelor familiilor concentraţilor, refugiaţi din comunele ocupate de inamic. Plata acestor ajutoare se va face provizoriu în baza unei declaraţii, urmând ca cei ajutaţi să fie verificaţi ulterior inscriptele din arhiva autorităţilor evacuate. . A fost cercetată apoi situaţia sanitară a judeţului, care este satisfăcătoare, întrucât organele sanitare militare din zona de operaţiuni dau asistenţă şi locuitorilor din regiune. Viaţa economică a oraşului se îndreaptă cu încetul spre normal, lumea nevoiaşă a Iaşilor începând să se reintoarcă S-a hotărît apoi posibilitatea de a da de muncă muncitorilor rămaşi fără ocupaţie în urma închiderii fabricilor, întărindu-se încă odată principiul că cetăţenii au dreptul la ajutor, dar au şi obligaţia de a munci pentru colectivitate. In legătură cu personalul dedatetic evacuat s-a luat măsuri de a se chema câte o persoană de răspundere de fiecare şcoală pentru a pune în siguranţă materialul didactic rănis. A fost pusă doar cmvient în discuţie aprovizionarea oraşului cu talpă, piele, chibrituri şi carburanţi hotar în şu-se toate mijloacele de remediere a acestor lipsuri. ... . „ O chestiune deosebit de înseminată a fost aceia a alimentării uzinei electrice, care furnizează lotaimâ ,apă cât şi curentul pentru tri*tv,«le oraşului. InsemântVile în judMul Iaşi merg bine, realizându-se 90 la sută din planul agricol. La sfârşiM consiliului de colaborare *’a hotărît intensLSeirea măsurilor de pază in cuprinsul omului. _ în special la casele ramase fără locatari. In dimineaţa zilei de 28 Mai a. c. d. ministru subsecretar de stat prof. Petre Strihan a inspectat prefectura oraşului, unde a luat cunoştinţă de lipsurile cărora trebue să facă faţă personalul administrativ, luând măsurile necesare de îndreptare. Deasemeni d-sa a cercetat modul cum funcţionează aprovizionarea oraşului, care este satisfăcătoare, interesându-se de modul cum urmează să fie ajutorată Reglementarea procedurii de chemare la prestarea muncii obligatorii individuale şi obşteşti „Monitorul Oficial” de astăzi publică următorul Decret-Lege : ART. 1. 1: Locuitorii Ţării de ambele sexe, între15 şi 57 ani, care nu au nicio activitate de muacă efectivă, pot fi chemaţi a presta serviciul de muncă individuală, intelectuală sau manuală, prevăzută de Legea Nr. 425 din 15 Mai 1941, potrivit pregătirii şi stării fiecăruia. Funcţonarii publici cari, din orice cauză nu prestează serviciul efectiv şi permanent pentru care sunt retribuiţi, pot fi chemaţi la dispoziţia autorităţilor sau instituţilor arătate în alineatul următor, pentru a presta serviciul de muncă individuală. Chemarea se va face printr’un „Ordin de chemare la muncă”, care va putea fi emis de Ministere şi Subsecretariate de Stat, de Marele Stat Major, de Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale, de Regia Autonomă a Căiilor Ferate, de organizaţia tineretului premilitar, precum şi de Guvernământe, Inspectoratele Generale Administrative, Primăriile de Municipii şi Prefecturile de judeţ. Ordinul de chemare pentru muncă va indica numele şi prenumele persoanei chemate, serviciul de muncă, intelectuală sau manuală, pe care urmează să-l presteze, autoritatea sau instituţia la care urmează să se prezinte pentru executarea, precum şi data prezentării pentru începerea serviciului de muncă. ART. 2. — Cei chemaţi la muncă individuală au dreptul la întreţinere, cu excepţia celor cari primesc în timpul prestării serviciului de muncă, un salariu de la stat, judeţ, comună sau o instituţie particulară. ART. 3. — Nerespectarea îndatoririlor de a presta servieia muncii individuale, prin neprezentarea la locul indicat de ordinul de chemare individuală, se pedepseşte cu închisoare corecţională de la 6 luni la un an. Funcţionarii publici care, primind ordinul de chemare la muncă nu-l vor executa, vor fi pedepsiţi disciplinar cu oricare din pedepsele prevăzute de Codul funcţionarilor publici sau legile lor speciale, inclusiv destituirea pentru refuzul de serviciu datorit. La Preşedinţia consiliului de miniştri se va constitui o comisie disciplinară pentru toate serviciile publice, care va judeca toate infracţiunile disciplinare la prezenta lege. Autoritatea administrativă care eliberează cartelele, sau bonurile este obligată să le retragă aceluia care nu s’a prezentat la termenul şi locul prevăzut de ordinul de chemare individuală, pentru a executa serviciul de muncă datorit. Aceleaşi sancţiuni se aplică celor care n’ar urma ordonanţele de chemare pentru munca obştească. ART. 4. — Departamentele pot stabili, printr’o ordonanţă publicată în Monitorul Oficial, categoriile de locuitori, taberele şi serviciile de muncă obştească pe care le-ar organiza, în puterea art. 16 al legii pentru organizarea muncii naţionale. Ministerul Agriculturii şi Domeniilor poate chema la munca obştească, prin ordonanţă, orice categorie de muncitori agricoli şi orice locuitori rurali ai ţării, de orice vârstă, de ambele sexe.. Prefecţii şi primarii municipiilor pot, pe cale de ordonanţă, să institue servicii de muncă obştească locală, chemând la muncă toate categoriile de locuitori care le vor fi fost aprobate de Ministerul Afacerilor Interne. i Vazute şi mme lui*isîle Ministerul Educaţiei Naţionale este rugat de părinţii ai căror copii sunt născuţi in regiunile evacuate, de unde oficiile de stare civilă sunt deasemeni evacuate, să acorde o dispensă de acte pentru copiii cari sunt născuţi în aceste regiuni şi cari vor să se înscrie la examenele de admitere în cl. I a şcolilor secundare La Olteniţa , necesar ca măcar în aceste vremuri, toată lumea să-şi facă datoria, în colţul ei de activitate fără să nesocotească nevoile colective. Ni se atrage atenţia că în oraşul Olteniţa, Duminica lucrată de la orele 12 în sus, se putea ceti următorul anunţ înfipt in geamul singurei farmacii care deserveşte azi, aproape 20 mii de oameni: „Pentru orice reţetă urgentă pot fi găsit la domnul dentist Siebermann” ! Nu ştim ce făcea d-na farmacistă acolo, dar că era necesar să nu închidă de la orele 13 în sus, ci putea lăsa un angajat oarecare, nu încape îndoială. De vreo două săptămâni la Olteniţa, nu se găsesc deloc petrol lampant, spirt şi sifoane Dacă de sifoane nu e cine ştie ce nevoe, în shimb de gaz şi de spirt are nevoe toată lumea. Şi având în vedere că la noi aceste articole se găsesc din abundenţă, nu se prea pricepe de ce nu apare pe piaţa respectivă gazul şi spirtul?. Specula I Restaurantul „Călugăru“ din Valea Popii, jud. Muscel, a încasat pentru 6 felioare salam de Sibiu 325 lei, pentru un fir de ceapă 4 lei, iar pe o chiflă 10 lei. Sezonul fructelor „Peste câteva zile încep să se coacă fructele. Producătorii și consumatorii se întreabă dacă se va putea face transportul fructelor pe căile ferate, dacă vor fi primite la vagoanele de bagaje ale trenului de persoane, ca să ajungă mai repede în oraşele de desfacere ? Se impune o mână de ajutor producătorilor dar şi populaţiei consumatoare, dându-se ordinele necesare staţiunilor de cale ferată. Deponenţii de bani la C. E. C., aflaţi acum evacuaţi prin comune îndepărtate de capitalele de judeţ, roagă instituţia de mai sus să dispună ca ridicarea banilor — după evaluarea de 5000 lei la 5 zile — să se poată face şi de la oficiile poştale rurale. Aceasta, pentru că deplasarea la capitalele de judeţ este costisitoare. Pensionarii din com. cer ministerului aprovizionărei să precizeze din ce categorie fac parte in ceea ce priveşte naţia de zahăr la care au dreptul. Titlurile înzestrării nu au fost primite de cei în drept din comuna Firău judeţul Teleorman nici azi, când au trecut 5 ani de la subscriere. Cetăţenii respectivi roagă ministerul de finanţe să dispună trimiterea titlurilor. Un grup de absolvenţi ai liceelor industriale cer ministerului educaţiei naţionale o înţelegere a situaţiei în care se află. După ultimele prevederi legale, aceşti absolvenţi nu mai au drepturile ce le reveneau prin legea din 1936 şi anume încuviinţarea de a urma şcoala Politehnică, precum şi cariera de ofiţer in domeniul geniului, marinei şi aviaţiei — bineînţeles la specialităţile unde se cere o pregătire din domeniul industrial. Pe calea de faţă, aceşti absolvenţi cer revenirea la vechea legiuire, sperând că ministerul va înţelege situaţia lor de decăzuţi din vechile drepturi. La Slatina C. N. P. Nedeianu, pensionar s'a evacuat din Capitală in corn. Dobrotineţ, jud. Olt şi s’a prezentat administraţiei Finaciare Olt, pentru a-şi încasa drepturile. A fost refuzat, spunându-i-se că nu poate încasa pensia decât în Bucureşti. Or există dispozițiuni precise in acest sens. Curentul3 * I — Elev plut rez. Milea Victor, roagă pe cei care ştiu ceva de fratele său şeful întreţinerii Arsenalului Armatei din Roman, să-i comunice că se află sănătos la aceiaş unitate Ofic. Poştul Militar Nr. 4143. — Sblt. Talasman Stavăr, anunţă familia sa că e bine şi se află pe pământul patriei. Adresa este aceiaşi, cu deosebirea ofic. post. mitt. care este 3151. — D-na Ostromov Tamara, refug. din Trg.-Sechreni, jud. Hoţin, se interesează de soarta cumnatului său Palamaru Nicolai şi soţia acestuia Edena din Târg. Lipcani, rugând să i se comunice pe adr. Oncul Mare, str Pieţii Nr. 101, jud. Fagăraş — D. Nistor Nicolae, secretar al corn. Plosca, jud. Rădăuţi, roagă fam. refug. din oraşul Cernăuţi-Bucovina, prof. univ. preot Vladimir Prelipceanu, ca să scrie pe adresa : Divizionul 4 Obuziere P. S. Copăcioasa-Gorj, dacă a aflat unde unde şi-au stabilit domiciliul soţia sa Maria şi fiul său Viorel-Liviu. — învăţătoarea Teodora Valentin, refug. din oraşul Bălţi, repartizată în corn. Budieni, jud. Gorj, of Cărbuneşti, îşi caută fiica Larisa Groapă, refugiaţi de la Parohia Resteu-Atachi, jud. Hotip. — Elevul serg. Maj. Solodchii Andrei refug. din com. Larga, jud. Tighina, roagă pe cei ce știu unde se află în refugiu tatăl său Nicolae, elev serg. maj. Gorceag Boris, din com Popescu, jud. Tighina, d-șoara elevă Sârbu Lidia, refug. din com. I. G. Duca, jud. Chilia, să-i comunice pe adj.: Divizionul 4 Obuzieri Munte P. S., corn Copăcoasa, jud. Gorj. — Cei cari ştiu unde se află tânărul Alexandru Mirică, refugiat din Cernăuţi, sunt rugaţi să anunţe pe mama sa Anica Mirică, domiciliată actualmente pe str. Elena Clucereasa Nr 33, Bucureşti. — învăţătorul Dumitru Buruiană ce urma să se evacueze odată cu premilitarii din plasa Tătăreşti, jud. Chilia, este anunţat pe această cale să se ducă urgent în com. Băleşti-Gorj, unde s'a refugiat d-na cu copiii provizoriu, pentru cazuri de boală în familie. — D-na învăţătoare Olga Mihuţoiu din com. Pavlovca, jud. Chilia, refug. în corn. Băleşti-Rasova, jud. Gorj, roagă pe cei ce ştiu ceva despre sora ei, Liupa Arnăutu care Urma să se evacueze din corn. Arciz, jud. Chilia, s’o anunţe pe adresa de mai sus. — Contesa Rosa Della Scalla, evacuată din Cernăuţi la Bucureşti şi apoi la Târnăveni, jud. Tr. Mică, str. Regele Mihai I, nr. 2, anunţă pe soţul d-sale Contele Giudo Della Scalla că se află la sus menţionata adresă — Sold. Iacob Ştirbu, Spit. Militar Z. J. nr. 199 Oraviţa, jud. Caraş, se interesează de familia sa Floarea Adem Ştirbu cu trei copii, refugiată din jud. Botoşani, corn. Frumuşica, satul Lătoc. — Cine cunoaşte sau ştie unde se află refugiaţi familia Gh. şi Modesta Gavrilescu, frate şi cumnată; Elena Gavrilescu, mamă; Serghie Gavrilescu, unciu; locot. Ilie Gavrilescu, director şcolar, văr. Gh. şi Stela Gavrilescu, văr, refugiatţi din corn. Igeştie, jud Storojineţ este rugat să comunice pe adresa subofiţerul Gavrilescu Const. Spitalul de Stat Z. I. 518. Timişoara, unde se găseşte rănit. — D-na Maricica pit. Cucer prel. 13 Septembrie no. 40 Bucureşti, caută pe surioarele şi cumnaţi ei mecanic Iacobovici loan fost la depoul Tighina cu Verginioa is Claudica, Guţă, Gheorghiu cu Lucica şi cu ,trei copilaşi ai lor refugiaţi din Bucecea jud. Botoşani rog sufleteşte cine ştie despre ei unde se află să anunţe pe surioara şi camnata lor la sus numita adresă. — D-ra Stella Coclici, refug. din Suceava, în Sânnicolaul Mare, str. Primeipele Carol 12, jud. Timiş-Torontal, roagă pe Tuşea avocat, Bucataru să-i scrie unde se află şi a-i comunica adresa. — Familiile Istrati şi Gârneaţă, refugiate din Moldova, stabilite în com. Dragomireşti,Dâmboviţa, întreabă unde se află familia L. Timofte, refugiată de la Orfelinatul Consiliului de Patronaj Cernăuţi. — Sold. Moguş Vasile se interesează unde se găsesc refugiaţii din corn. Teţcani, jud. Hoţim şi roagă să i se comunice pe adresa: sold. Moguş Vasile L. 21515, L. g. p. a. Wien. — Familia Gh. Diaconu din Caracal str. Craiovei nr. 102, se interesează, unde se află d. Ioan Mexi, student la Facultatea de Drept şi Academia Comercială, funcţionar la C. F. R. Este ruga a scrie, roagă rudele sau cunoscuţii a le da ştire despre locul unde se găseşte. — Coca Alexandri, caută pe d-ra profesoară Emilia Tomescu din Roman şi pe d-ra Cornelia Conţescu studentă Iaşi, cine ştie unde sunt, rugat a o anunţa la Răşinari-Sibiu, str. Principală nr. 1151. Preot Nicolae Vlesie refugiat din corn. Drepcăuţi, jud. Hotin şi stabilit în corn. Fizeş, jud. Caraş, gara Salcea, face cunoscut familiilor: Gheorghe şi Olga Vlasie, preot Ignat şi Zoe Savin, preot Anatolie şi Taisia Vlasie, doctor Mihai şi Victoria Murgu, că se află sănătos împreună cu Valy, să scrie la adresa de mai sus şi ce-au făcut cu bagajele noastre. — Theodor Grib, refugiat din Feteşti Hotin roagă rudele Rayssa şi Tamara Bărbos, Oleg Danovschi şi Roman Plângan şi cunoscuţii Nicandru Dimitriu Popa Ion şi Pogonlovschi Ion, să-i scrie în com. Oineac-Vlaşca. Fam. prof. adm. Bănărescu Vasile refugiată din Chişinău în com. Hăghig- Braşov, caută părinţii refugiaţi din comuna Rădăuţi-jud Dorohoi, deasemeni caută pe fratele Dumitru Bănărescu. — Sold. Stefanschi Vladimir din spitalul de campanie nr. 16 of. poştal 3041 secţia I şoferi, caută familia Marga Ioan factor P. T. T., refugiată din comuna Bodrogi Vechi-Hotin. Elevul Cutoş D-tru, refugiat din com. Zamostea-Dorohoi în com. Salcea- Teleorman la subcentrul 8 caută familia sa refugiată din com. Zamostea. — Serg- Buţura Darie din reg. 7 V. M. Bat. X comp. 3-a, of. p. Nr. 3805 actualmente în spitalul Z. I. 479 Sibiu, caută părinţii Vasile Buţura din com. Horbova-Dorohoi. — Sold. Vlad Teodor din comandamentul M. V., serviciul pretora-1 of. p militar 5151 caută pe soţia Vlad Glicheria, refugiată din Storojineţ, d. Gavrilă Aurel, ref. din Cernăuţi, Barbier Teofil din Storojineţ, fam. Dumitru Mihoreanu din Storojineţ şi Teodor Samoil din Storojineţ. Persoanele care trimit anunţuri pentru această rubrică sunt rugate să timbreze legal scrisorile. ___........... . vorbi eroului, dar este împiedicat de comandant: căpitanul acesta, cu chipul şi cu braţele neclintite, bătând agale din ploape, a fost rănit lângă carotidă, şi nu are putinţa să rostească nici un cuvânt... Cât durează inspecţia Mareşalului în port, ofiţerul este transportat pe masa de operaţie a spitalului; peste o oră, se va raporta Mareşalului Conducător că operaţia a reuşit, şi ligatura salvatoare a fost perfect desăvărşită de un chirurg destoinic. FRĂŢIE DE ARME ...Printre ostaşii români şi germani cari continuă să coboare de pe punte, Conducătorul porneşte acum spre distrugătorul „Regina Maria“, vasul escortă al convoiului, şi el intrat adineaori in port: — „Am adus la bord 986 soldaţi români şi germani“, raportează comandantul vasului, locot,comandorul Alexandru Bercea... „Am suferit mai multe atacuri aeriene, dar nu am avut la bord decât un singur mort : un caporal german. Nici o avarie... Nava este gata de nouă operaţiuni". Forfoteala de pe puncte, unde ivirea Mareşalului a însufleţit tresăriri şi zâmbete de bucurie, nu s’a întrerupt... Doar privirile noastre sboară acum, dela Conducător ,la vasul acela impunător, care pătrunde în port cu mii de ostaşi la bord; in urma lui, o întreagă suită de nave MFP, având fiecare pe punte câte 400 soldaţi români şi germani, printre tunurile de 88 mm, cu ţevile uşor cabrate. Mareşalul Antonescu priveşte bastimentul care pătrunde solemn în port, cu echipajul şi trupele aliniate in lung front de la proră la pupă, sub fluturările pavilionului în berna... Conducătorul, aci, nu mai urcă pe punte. Un colonel german a coborît cel dintâi pe mal, şi cu alura marţială raportează Mareşalului României situaţia trupelor sale evacuate . — „Bun venit pe pământul României“, turează ospitalier Conducătorul. Colonelul a transmis oamenilor de la bord, în graiul lor matern, urările Mareşalului. O scurtă comandă sacadată, şi din piepturile recunoscătoare a 1200 germani de pe nava românească isbucneşte entuziast un strigăt unanim, vibrând de toate ecourile primejdiilor străbătute, animat de întreaga gratitudine a salvării : — „Hei! !... Heil!... Heil, Marschall Antonescu Comandantul vasului, locot.comandrul Foca Anton, a raportat fazele operaţiunilor de salvare şi evacuare, la Chersones. Este clipa când colonelul german mai are ceva de adăugat : — „Domnule Mareşal... Nu am cuvinte spre a mulţumi, în numele ofiţerilor şi soldaţilor mei, pentru chipul cum am fost întâmpinaţi, evacuaţi şi găzduiţi la bordul acestei nave, de către ofiţerii şi echipajul român !“.. Mareşalul Antonescu a răspuns cu un zâmbet de mulţumire şi de mândrie. — „Camarazii români“, — continuă emoţionat colonelul german, — „s’au arătat faţă de noi mai mult decât minunaţi camarazi... S’au purtat cu noi ca nişte adevăraţi fraţi !“.. Emoţia oaspelui se citeşte în toate privirile... Este mişcat şi Mareşalul, care împreună cu noi toţi face efort ca să-şi comprime mai ostăşeşte emoţia. Dornic să dedice celor ce le-au meritat, a creşte omagii de recunoştinţă. Conducătorul ordonă comandantului să-i prezinte pe toţi ofiţerii echipajului, cărora le strânge afectuos mâna, mulţuminduie prietenos . — „In numele Ţării“, — rosteşte laconic Mareşalul Antonescu, încă mişcat de freamătul acestor clipe de mândrie românească. ...Câteva secunde sunt de ajuns pentru ca şi ofiţerii germani de la bird să coboare pe mal ; ca şi ostaşii noştri, sunt toţi bronzaţi de jarul bătăliilor... Mareşalul Antonescu strânge fiecăruia mâna, apoi dispare în răsunătoarele urale ale trupelor şi echipajului, pornind spre răniţii de la spital. CEI CE-AU PRIVIT MOARTEA.. ..întâi răniţi... Pe urmă evacuaţii din depărtările Crâmului... Ostaşii din spitalul cercetat acum, au avut de două ori temeinic cuvânt să se creadă părăsiţi de viaţă... Cum s’a ivit miracolul strămutării?... In clipa când asupra unui căpătâi de pat alb se înclină chipul Mareşalului Antonescu, fiecare rănit desluşeşte că în Patria nevăzută, aci, veghea pentru toţi camarazii de peste ape un soldat cu inimă de părinte, frământat de neastâmpărul de a nu pierde nici un soldat mai mult, pe meleagurile vitrege ale Crimeei. Bucuria revenirii la viaţă şi la fraţi se citeşte pe chipurile acestor răniţi de pe distrugătorul „Regele Ferdinand ’: sunt palizi, dar fără acel surâs de stoică resemnare, de obicei marcat pe buzele răniţilor. In inima fiecăruia dintre ei, sub rănile acestor trupuri care mâine vor purta glorioasele cicatrice ale Crimeei, vor stărui ani îndelungaţi amintirile de vitejie ale luptătorilor cari, împresuraţi de desnădejde fiind, au negat cu trufie moartea şi au crezut năvalnic în Patrie, în Conducător şi in Viaţă. SEVASTOPOL,—NUME DE LEGENDA... Miezul nopţii a bătut la un ceasornic din căsuţa unde Mareşalul Antonescu urmăreşte necontenit evacuarea întrezărită la Constanţa, într’un amurg de primăvară. Nu a întâlnit acolo pe acela care a avut comanda supremă a operaţiunilor aeronavale, pe vice-amiralul german Brinckman, strălucit navigator şi desăvârşit om de războiu, pentru aceste merite decorat de Conducător deunăzi cu ordinul „Mihai Viteazul“... Dar roadele trudei lui şi a marinarilor români ne sunt din oră în oră vestite, prin îmbucurătoarele rapoarte pe care țăcănitul telegrafului ni le culege dela mare : — „Convoiul 23... intrat cu bine in port“. — „Convoiul 27... împreună cu două nave de dragaj, încărcate cu trupe evacuate... intrate cu bine în port“... — „Convoiul 32... Convoiul 26... intrat la ora 21,35 în portul... — „Intre orele 9 dimineaţa şi 22,30, în portul.... debarcaţi 23.967 oameni şi ofiţeri, in ziua de 12 Mai... 13 Mai, — până la amiază, debarcaţi 13.426 oameni... Scufundat, un singur vas cu muniţii“. ...De la 5 Mai, marina românească a continuat eroic operaţia de salvare. A fost faza a doua a evacuării; prima începuse la 14 Aprilie... Au fost conduse ambele, sub pavilion românesc, de marinarul acela subţirel şi taciturn, calm la primejdie şi năpraznic la provocare : contraamiralul Măcelaria. * Dela 8 Aprilie la 12 Mai 1944, luând în Crimeea 29 divizii sovietice cu peste 1.000 tunuri, trupele romăno-germane dela Sevastopol au salvat frontul Nistrului interior de năpustirea armatei a 3-a roșii. Evacuarea capului de pod nu s’a desăvârșit decât în clipa când frontul Nistrului românesc se consolidase deplin, după ce pierduseră bolşevicii în 34 zile, de la Perekop şi Kerci la Sevastopol, 198 blindate, 113 tunuri şi 604 avioane. „Contramiralul Macellariu, comandantul forţelor maritime române, a fost decorat cu Crucea de Cavaler al Ordinului „Crucea de Fier"». Sdrobiţi de durere Theodora soţie, Carol şi Doina copii, Aneta şi Mitică părinţi, Petruţa soacră, Tony şi Mariana cumnat şi cumnată, anunţă moartea eroică a maiorului Mihăescu St. Corneliu din Infanterie Decorat cu mai multe ordine militare Căzut pentru apărarea Moldovei în luptele de la Ştefăneşti şi înmormântat provizoriu în cimitirul Eroilor „Pacea” din Botoşani. PUBLICAŢIE Nr 5116 din 20 Mai 1944 Se aduce la cunoştinţa generală că in ziua de 16 Iunie 1944, orele 17, în localul din strada Brezoianu Nr. 31, se vor repartiza passe-montagnele confecţionate şi depozitate la Penitenciarul Militar Târgşor pentru a fi transformate in flanele şi ciorapi în condiţiunile caeietelor de sarcini respective şi la preţurile ce se vor stabili de Ministerul Economiei Naţionale — Comisariatul General al Preţurilor. Fabricile şi atelierele ce pot executa această transformare, urmează să se prezinte, în ziua şi ora fixată, cu garanţia respectivă, socotindu-se că pentru un kgr. de passe-montagne este de lei 2.269. Garanţia va fi depusă în recipisa Cassei de Depuneri şi Comsemnaţiuni la Penitenciarul Militar Târgşor la ridicarea passe-montagnelor. Consultarea caietelor de sarcini şi a condiţiunilor de livrare se poate face in zilele de Marţi şi Vineri, orele 17,30—19, în localul din Piaţa Walter Mărăcineanu, iar calitatea passe-montagnelor se poate vedea la Penitenciarul Militar Târgşor. — 248 — In veci nemângâiaţi: Miaria şi Gavrilă Ghiroltean părinţi, Vintilă, iubitul lui frăţior, au durerea de a anunţa familia, prietenii, precum şi tuturor celor de peste Feleac, parastasul de 40 zile a scumpului lor loan Ghiroltean Student decedat în urma unei scurte şi grele suferinţe şi înmormântat provizoriu în cimitirul Sft. Treime din Giurgiu. Parastasul va avea loc Sâmbătă 3 Iunie ora 8 la Biserica Smârda Giur-* giu. — 225— Familia amiralului Gavrilescu cu aceeaşi durere aduce la cunoştinţă că se împlinesc 3 luni dela pierderea mult iubitului lor AMIRAL Mihail Gavrilescu şi 28 ani dela pierderea scumpei lor Alina M. Gavrilescu Parastasul se va oficia Joi, 1 Iunie 1944, ora 8 dim., în biserica Amzei. — 39731 — Eugenia Pr. Gh. Chirică, soţie; Marioara şi lt. col. Alexandru Englinschi, Mimi şi inps. Emanuel Boandăr, Micuţa şi dr. Alfred Dimolescu, Marioara şi dr. Vintilă Chirică cu Andrei şi Mihai, căpitan Niculae Chirică, inginer Eugen Chirică, copii şi nepoţi. Elena şi preot Ioan Chirică cu copiii, precum şi familiile înrudite, anunţă cu mare durere încetarea din viaţă a scumpului lor PREOT Gheorghe Chirică Econom stavrofor Fost paroh al Catedralei Sf. Ioan din Ploeşti; fost membru în consistoriul superior bisericesc; fost profesor al liceului „Sf. Petru şi Pavel“; fost senator de Prahova în urma unei scurte suferinţe, în vârstă de 76 ani. înmormântarea provizorie a avut loc în comuna Pleaşa, jud. Prahova, în ziua de 27 Mai 1944. — 39713 — Adânc întristaţii Alexandrina mamă. La soţie, cum şi familiile înrudite Marioara şi căpitan Florian Niţulescu cu nepoţii Gişi şi Romeo, Hariclia şi Nicu Şerbănescu de la Opera Română. Virginia şi George Vaicumvasi şi Paul Gheorghiu, Eleonora Vasalichia şi Anghel Niţulescu, surori, fraţi, cumnaţi şi cumnate, aduc la cunoştinţa camarazilor şi prietenilor moartea eroică pe câmpul de luptă a scumpului lor Aurelian Gheorghiu Căpitan activ, în vârstă de 33 ani, fost în Garda Personală Regală, fost profesor la Şcoala Militară Infanterie, decorat cu mai multe ordine străine şi Române mort în apărarea scumpei lui patrii. In ziua de 29 Aprilie 1944, în luptele de la Nord Iaşi, după ce a înaintat şi doborât 2 tancuri inamice, înmormântat la Biserica comunei Uricani jud. Iaşi, Zdrobiţi de durere. Alexandru şi Iuliane Christodorescu părinţi, Elena, Marioara şi Constantin surori şi frate, Marie şi Dimitrie Marinescu, Duduia şi Eugen Buhman, consilier Const. Christodorescu, unchi şi mătuşi împreună cu întreaga familie, anunţă că iubitul lor Alexandru A. Christodorescu (LECU) aspirant din marina regală, şeful promoţiei 1944, a căzut la datorie în largul apelor Mării Negre, in ziua de 12 Mai 1944, a doua zi de la promovarea sa ca ofiţer, si înmormântat in cimitirul eroilor din Constanţa Comunicat pentru pensionarii asigurărilor sociale Pentru a veni in ajutorul pensionarilor, în grelele împrejurări de azi, Casa Naţională a Asigurărilor Sociale a hotărît plata anticipată a pensiilor pe trei luni şi anume pe luna Iunie, Iulie şi August. Plata pensilor pe aceste trei luni se va face între 10—20 Iunie a. c. Cu această ocazie se reaminteşte pensionarilor că, atunci când işi schimbă domiciliul, să anunţe imediat Casa Naţională a Asigurărilor Social — Aiud. Direcţiunea Generală — 227 — ŞOFERI arien! se caută de societate petroliferă pentru camioane 315 tone. Adresaţi oferte scrise la ziar sau chemaţi telefon nr. 5—94—00 — 39707 — CASA BLOC-GALAŢI Ioan Stângă R.C. 1951942 Str. Banu Mărăcine nr. 41 Bucureşti Anunţă onor- clientelă că a primit colecţia de modele pentru sezonul de vară. Orele de primire 3—6 p. m. dorit spitatelor civile Anunţă publicul că în fiecare zi lucrătoare exceptând Lunea şi Marţea, casieria este deschisă între orele 7—10 a. m. la sediul său din b-dul Elisabeta nr. 9 — 39750 — TRIBUNALUL SIBIU SECȚIA I-a EXTRAS Nr. 7418 din 23 Mai 1944 Reclamanta Rike Zink nasc. Wallepagi, casnică din Sibiu str. Bedeus nr. 14 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său dr. Albert Zink din Sibiu str. Dragalina nr. 3, pentru motive determinate de lege. Din căsătoria susnumiţilor soţi a rezultat o singură copilă cu numele Thea născută la 10 OctombrieL923. Soțul pârît posedă următoarea avere: 1. Casa de locuit parter cu mansardă situat în Sibiu str. Dragalina nr 3 cuprinsă în ff. Sibiu nr. 10956 sub nr. top 7266 cu suprafața de 250 st. p. in valoare de lei 6.000 000. 2. Loc de casă cuprins in ff. Sibiu nr. 10856 sub nr. top. 7137 cu suprafaţa de 278 st. p. in valoare de lei 300.000. 3. Loc de casă cuprins în ff. Sibiu nr 10937 sub nr. top. 7236 cu suprafaţa de 250 st. p. in valoare de lei 600.000. 4. Loc de casă cuprins în ff. Sibiu nr. 10857 sub nr. top 7138 cu suprafaţa de 278 st. p. în valoare de lei 300.000. 5. Loc de casă cuprins in ff. Sibiu nr. 10935 sub nr. top. 7234 cu suprafaţa de 272 st. p. în valoare de lei 500.000. 6. Loc de casă cuprins în ff. Sibiu nr. 10934 sub nr. top. 7233 cu suprafaţa de 253 st. p. in valoare de lei 500.000. 7. Loc de casă cuprins în ff. Sibiu nr. 10933 sub nr. top. 7232 cu suprafaţa de 250 st. p. in valoare de lei 500.000. 8. Loc de casă cuprins în ff- Sibiu nr. 10938 sub nr. top 7237 cu suprafaţa de 285 st. p. în valoare de lei 600.000. 9. Instalaţia cabinetului medical în str. Regina Maria nr. 12 în valoare de lei 500.000. Termen de judecată fixându-se pe ziua de 26 Iunie 11944 orele 3 p. m. Dosar nr. C. N. 510/1944 Grefier A. SAMOILA GREFA TRIBUNALULUI DAMBOVIŢA, SECŢIA I-a EXTRAS Prin petiţia inreg. la No. 7353/944, Ion M. Teodorescu din comuna Bărbuleţ, judeţul Dâmboviţa, a cerut convocarea creditorilor săi pentru radierea menţiunilor luate în conf. cu legea de conversiune asupra averei numitului, având termen la 26 Iunie 1944, când sunt citaţi toţi creditorii săi. Dosar Nr. 81/932. Grefier (Indescifrabil) 39717 Consiliul de Administraţie al Imobilului din Bd. Brătianu nr. 24 (BLOC PHERERYDE) face cunoscut că adunarea generală ordinară e convocată pentru 5 Iunie 1944, orele 16, în biroul administraţiei. La neîntrunirea numărului necesar ,adunarea se va ţine la 12 Iunie 1944, conform statutului. Convocările s-au trimis conform statutului la ultima adresă cunoscută. Proprietarii asociaţi şi chiriaşii C. N. R. sunt rugaţi de a trimite urgent cotele restante şi rata pentru anul în curs, pentru a fi scutiţi de cheltueli de executare şi de răspunderea ce şi-o asumă pentru imediata încetare a serviciilor de apă, lumină, pază etc. pentru întregul imobil. — 39.699 — COHDUCĂTOR PRINTRE Ull EROICEI REZISTENTE DELA SEVASTOPOL 7&m AVIZ Asociaţia comercianţilor detailişti de cherestea din România roagă pe aceasta cale pe toţi comercianţii de cherestea, membri ai acestei Asociaţii, să trimită achitarea întregei cotizaţii pe anul 1944, aceasta pentru a.• se putea trimite noile liste de preţuri maximale la cherestea. — 39685 — Ziarul ,XURfcftlUL*‘ ANGAJEAZĂ BĂRBAT! Şl FEMEI PENTRU DISTRIBUIREA ZIARELOR LA CHIOŞCURI. - BINE PLĂTIŢI. - 85 - (Conthntare din pag. l-ai obscure paturi de cabine, işi dorm somnul neclintirii eterne câţiva dinter vitejii marinei româneşti, jertfiţi pentru ca mii şi mii de vânători de munte ai ţării să-şi poată îmbrăţişa mamele, soţiile şi copiii, prin satele carpatine unde vor alerga curând... PE PUNŢI CU FURAJERE DE SÂNGE... ...— „Vă mulţumesc pentru serviciile aduse Patriei... Am încredere în aastră şi convingerea că, în nouile misiuni ce veţi primi, vă veţi purta la fel !“... Cuvintele acestea, spuse de Mareşalul Antonescu II,comandorului Samson, după câteva minute de vorbă cu echipajul şi cu ofiţerii, răsună încă în auzul nostru in clipa când oaspete urcă pe bordul navei vecine, abia sosită de la Sevastopol. Debarcarea batalioanelor este aci in curs. In faţa frontului de bluze cu tivuri albe, It.comandorul Niculescu Dumitru a dat Conducătorului raportul. — „Cum era in zona de la Chersonnes ?“, — întreabă Mareşalul. Pe chipul comandantului, evocarea sguduitoarelor clipe ale îmbarcării a animat un zâmbet cu accent de grimasă repede transformată insă un surâs de mândrie marinărească: — „Era extraordinar, Domnule Mareşal — răspunde ofiţerul nimerind un adjectiv susceptibil de toate interpretările... Comandantul a lăsat o pauză de o clipă, apoi adaogă cu chipul subit grav şi orgolios : ...„dar ne-am îndeplinit misiunea!"... Mareşalul Antonescu clătină uşor din cap, cu gestul acela familiar, dăruit ostaşilor numai atunci când este într’adevăr mulţumitor,comidorul Niculescu Dumitru îşi continuă raportul: — „Nava are la pupă câteva lovitură de schije de bombe... Am avut câţiva răniţi şi următorii morţi la bord“... Privirile noastre se înalţă şi aci spre pavilionul vasului, a coborit şi acesta, în semn de doliu pentru jertfa camarazilor căzuţi... Momentul este mişcător. . Purtat de doi sanitari pe o targa, este tocmai acum coborât pe uscat un ofiţer din Statul Major al navei, grav rănit. Conducătorul s’a apropiat spre a Colţul refugiaţilor .