Curentul, iunie 1944 (Anul 17, nr. 5851-5880)
1944-06-10 / nr. 5860
AWl XVII, XI 5860L 4 PAGINI 7 LEI Director: " PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere Nr. 6 TELEFOANE: 8.27.53 3.40.86 4.84.40 3.40.88 3.27.53 4.89.28 Biroul comenzilor. Personalul, Contenciosul 192.58 Proprietar: „Curentul” S. A. R, Tribunalul Ilfov. Registrul publicațiilor No. 174/1938 Taxa poştală plătită în numerar conform adresei direcției generale P. T. T. No. 29.744/1939 ABONAMENTE: In provincie: 1 an 1.700 lei; 6 luni 900 lei; 3 luni 500 lei; In Capitală : 1 an 2.000 lei; 6 luni 1.000 lei; 3 luni 600 lei; Instituţiile particulare şi de Stat 3.500 lei anual Redacţia Secretariatul Secretarul gen. Redacţia politică Redacţia sportivă Provincia Cab. directorului Adtorul delegat Contab. şi depoz. Aton. şi publici! Expediţia şi vânz. Tipografia 6.24.47 5.54.83 3.40.80 3.40.84 4.23.32 4.84.48 Situaţia politică suferă o eclipsă, fiindcă pe primul plan au trecut evenimentele militare, a căror desfăşurare poate să influenţeze fie într’un sens fie într’altul raporturile politice dintre forţele în luptă. Anglo-americanii vor să obţină un succes decisiv chiar în acest an, nu cuceriri de spaţii, nici dacă ar izbuti să se resfire pe întreaga Franţă, ajungând chiar până la linia fortificată a Rhinului nu ar fi satisfăcuţi, fiindcă politic sunt obligaţi să aibă Germania scoasă din luptă înainte de alegerile prezidenţiale din Statele Unite care au loc în luna Noembrie. Din aceleaşi considerente, americanii vor dezlănţui ofensiva în Septembrie şi împotriva Japoniei. Fără îndoială că toate acţiunile militare sunt, în ultima analiză, subordonate politicului, dar când pentru un prestigiu politic se impun sacrificii prea mari şi comandamentul militar este obligat să nesocotească adesea considerentele tactice pentru a da satisfacţie celor politice, nu totdeauna, rezultatele sunt strălucite. Nimic mai periculos într’o acţiune militară care trebue să se desfăşoare logic, decât precipitarea ei determinată fie de o ambiţie politică, fie de necesitatea de a consolida o situaţie politică în opinia publică. Necontestat că înaltul comandament anglo-american a pregătit cu minuţiozitate extraordinară invazia, dar necesitatea politică îi impune o cadenţă extrem de accelerată spre a obţine bătălia decisivă cu armata germană chiar în cursul acestei veri. Am face o gravă eroare dacă am socoti că debarcările se vor continua numai în lungul coastei de nord a Franţei. Concentrările masive din Corsica, această indicaţie din comunicatul oficial anglo-american. „Bombardierele grele au atacat portul Livorno, liniile ferate dealungul Rivierei italiene şi Rivierei franceze“ este o indicaţie precisă a intenţiei anglo-americane de a executa debarcări în aceste direcţii. Chiar şi cucerirea portului Civita-Vecchia, la nord vest de Roma ca şi a oraşului Subiacco, situat la nord-est, ne îndreptăţeşte să credem că vor să-şi conjuge aceste acţiuni cu o eventuală debarcare pe coasta mării Tireniene la Livorno-Va trebui să ne aşteptăm apoi şi la o debarcare pe coasta Dalmaţiei care, cum este foarte probabil, va coincide cu o reluare a ofensivei ruseşti în direcţia sudest. Nici un sacrificiu nu va fi ocolit de către comandamentul anglo-american, dar succesul nu este un monolog pe câmpul de bătae, un monolog bine conceput şi bine rostit, ci un sângeros dialog, concluzia fiind în funcţie şi de inamic. De aceia, în presa engleză, în afară de bucuria începutului invaziei, îşi face apariţia întrebarea •• „Ce va face inamicul“, întrebarea fecundează o serie de articole apărute în ziarele londoneze, în care se analizează diferitele posibilităţi ce stau deschise la îndemâna comandamentului german, şi care rămân încă neclare în ceea ce priveşte alegerea lor. Cu toate că respiră o încântare de primele rezultate dobândite, nu se uită să se sublinieze că mari încercări sunt de aşteptat. Ziarul „Times“ cu data de 8 iunie, rezumă situaţia astfel: „Marina britanică nu a fost nimicită, forţele navale şi cele aeriene aliate au dovedit dominaţia lor pe mare şi în aer. Mai grea este situaţia infanteriei aliate“. Un slab ecou al realităţii aflăm in această declaraţie a generalului Eisenhower difuzată de postul de radio Londra în ziua de 8 iunie: „până în ziua de ieri, realizările înfăptuite de către trupele de invazie au fost sub nivelul aşteptărilor, dar, după amiaza de ieri situaţia s-a îmbunătăţit şi dezvoltarea operaţiilor în Franţa de nord continuă în modul dorit De altă parte, Comandamentul german trimite fără întrerupere rezerve pe câmpul bătăliei. Agenţia germană Transocean ne informează: „în districtul de coastă Caen este în toiu o bătălie năpraznică. Lupte crâncene se dau între unităţile blindate“ In acelaş timp, debarcarea de noui trupe continuă, dând proporţii din ce în ce mai mari unităţilor angajate în luptă Nu se poate desprinde nimic clar din aceste începuturi şi nu lipsesc unele reţinute îngrijorări anglo-americane, fiindcă înaltul comandament aliat este conştient de forţa adversarului pe care îl înfruntă. In această privinţă, sunt interesante declaraţiile făcute de d. Churchill în Camera Comunelor în ziua de 8 iunie. Le redăm aşa cum au fost difuzate de postul de radio Londra : „D Churchill, drept răspuns la întrebările puse în Camera Comunelor, a declarat : „Nu am avut intenţia să fac vreo declaraţie azi dimineaţă, asupra mersului bătăliei din Franţa. Nu voi face nicio declaraţie până ce nu se va întâmpla ceva excepţional pe acest front. Cred că toate chestiunile care vă interesează, au fost clarificate cu desăvârşire prin rapoartele publicate în presa noastră de corespondenţi militari acreditaţi pe fronturile combatante. Am vrut să spun aceasta înainte de week-end, în speranţă că membrii parlamentului, ducându-se în circumscripţiile lor electorale nu numai că vor menţine moralul populaţiei la nivelul necesar, ci şi vor da avertismente insistente împotriva supraoptimismului şi împotriva ideei că toate lucrurile vor fi rezolvate în mod automat, prevenind populaţia că primejdii mari ne aşteaptă şi că încordări enorme de forţe sunt încă de aşteptat. Edgar Granville a întrebat dacă nu este adevărat că d. Churchill nu vrea să facă declaraţii asupra mersului evenimentelor militare fiindcă are intenţie să facă o vizită personală în Franţa. D. Churchill nu a răspuns nimic la această întrebare“. Dacă d. Churchill — care nu poate fi acuzat de lipsă de optimism, ba uneori este exuberant de încredere ca un adolescent — simte necesitatea să recomande un cât mai radical corectiv împotriva supraoptimismului şi împotriva ideei că toate „lucrurile vor fi rezolvate în chip automat, prevenind populaţia că primejdii mari ne aşteaptă şi încordări enorme de forţe sunt încă de aşteptat”, înseamnă că optimismul său confruntat cu realitatea câmpurilor de bătae a primit unele grave avertismente. Şi calmul comandamentului german este o indicaţie. Fireşte fiecare zi, fiecare oră vine plină de surprize, ţesând din zeci şi sute de mii de sacrificii de vieţi, steagul victoriei, care nu ştim încă în rândurile cărei armate va flutura. Nimic mai periculos decât judecăţile pripite, concluziile uşoare la succesiunea vertiginoasă a instabilităţii sorţilor de pe câmpurile de bătae, un ecru la supraoptimism de PAMFIL ŞEICARU întors din a 500-a misiune, Cpt. Alex. Șerbănescu (x) un as al vânătoarei noastre, este primit cu căldură de sburătorii grupului său. (SMP. — Pelin Dumitru) pe wmm BERLIN 8 (Rador). — Gam vreo 50—60 de avioane de vânătoare britanice au atacat târziu în după amiaza zilei de 6 Iunie și in noaptea următoare un grup de distrugere german la Golful Biscaya. Avioanele s’au apropiat la o mare înălţime, pentru ca apoi să se coboare din nou până aproape de pământ. Ele au fost identificate la timp şi primite cu un violent tir de apărare. Focul concentric a nimicit primul val al avioanelor arcatoare şi a împedecat celelalte valuri să-şi arunce bombele cu preciziune. Deşi avioanele de vânătoare inamice şi-au continuat atacurile până târziu noapte, ele nu au putut realiza însă niciun succes. Toate bombele au căzut în apă. Apărarea antiaeriană de bord a obţinut, dimpotrivă, o serie de lovituri în plin. Mai multe avioane de vânătoare britanice s’au înapoiat din drum lăsând un nor gros de fum in urma lor. Din cauza întunericului nu s’a putut stabili cu preciziune numărul aviomelor doborâte. Cronica războiului de ROMULUS SEIŞANU Ziua a 3-a a invaziei. Luptele din zonele capetelor de pod Situaţia ce s’a creiat pe coasta de caracterizează prin sforţările ce le nord a Franţei, după 48 ore de la debarcarea celor dintâi forţe anglo americane, nu poate fi încă bine definită din punct de vedere tactic şi strategic. Aceasta se explică prin însăşi complexitatea ce o prezintă operaţiunile succesive impuse de o invazie în stil mare pe continent, precum şi de obstacolele numeroase ce le întâmpină în faza iniţială grupele de divizii debarcate în câteva regiuni, în vederea dezvoltării şi a unificării capetelor de pod , precum şi a rezistenţei îndârjite ce o opun forţele germane de siguranţă şi de apărare în zona coastei canalului Mânecii, protejată de un sistem de fortificaţii eşalonate în adâncime. După ocuparea Franţei de nord, în 1940, germanii au întreprins cele dintâi lucrări de fortificaţii în zona litorală a canalului Mânecii, sub conducerea organizaţiei Todt, care s’au terminat în vara acelui an. Rezultă dintr’un raport oficial al amiralului Raeder, fostul comandant al flotei germane, că lucrările din 1940 au avut un caracter provizoriu, impuse de necesităţile urgente ale apărării coastei Canalului Mânecii. De aceea s’a întocmit alt plan în care s’a prevăzut executarea unui vast sistem de fortificaţii, de baze de sprijin, poziţii betonate, refugii subterane, curse antitanc, terenuri minate şi o reţea întinsă de comunicaţii între centrele de sprijin. Tot atunci s’au făcut practicabile instalaţie din porturile Cherbourg, Le Havre, Boulogne şi Dunkerque, ce fuseseră distruse în timpul campaniei din vara anului 1940. In cursul anilor 1943—1944 şi acest sistem de apărare a fost completat şi în parte modificat după cerinţele moderne în materie de protecţie a coastelor şi de fortificaţii eşalonate în adâncime. Bineînţeles că şi comandamentul anglo-american a cunoscut valoarea acestor lucrări defensive şi în planul său de invazie a prevăzut măsurile cele mai indicate pentru a uşura pe cât posibil pătrunderea forţelor debarcate în zona litorală a canalului Mânecii. Situaţia în această zonă se fac grupurile de forţe anglo-americane de a dezvolta şi unifica capetele de pod şi prin alternanţa atacurilor lor şi a contra-atacurilor germane în regiunile cele mai importante. Capul de pod principal anglo-american este cel de pe ambele maluri ale fluviului Orne, situat în apropiere de estuarul acestui fluviu. El are o lăţime de 35 km. și o adâncime ce variază intre 6—10 km. Comandatul grupului de forţe anglo-americane urmăreşte scopul să dezvolte acest cap de pod, atât în direcţia Caen, cât şi în direcţia sudvest, spre Bayeux şi să stabilească legătura cu corpul de paraşutişti concentrat în regiunea Vire. Până ori, n’au fost atinse obiectivele fixate din cauza ripostei germane sub forma unor contra-atacuri violente, care au ţinut în foc trupele anglo-americane. In spaţiul capului de pod dela vărsarea fluviului Orne, continuă să debarce noui unităţi, spre a întări pe cele aflate acolo. Alte lupte s’au angajat in sectorul Bayeux, unde forţe puternice angloamericane au atacat în direcţia sudvest, urmate de un contra-atac german şi în regiunea Carentan, unde deasemenea sunt în curs lupte violente. Atât in noaptea de 7-8 iunie, cât şi în ziua următoare, numeroase echipe de paraşutişti anglo-americani, au fost lansaţi din avioane, atât pe coasta de vest a peninsulei Contentin, între localităţile Lessay şi Coutance, cât şi coasta de est a aceleaşi peninsule, între Quineville şi Madeleine, precum şi mai la răsărit, în regiunile Cozuié — Pont L’Eveque şi Falaise- Argentan, de la sud de oraşul Caen. Germanii anunţă lichidarea capului de pod de la Grandcamp, încă din faza sa iniţială când avea dimensiuni modeste. Până acum invazia e tot în faza sa iniţială, aşa că nu se pot formula aninuni asupra rezultatelor ce le-a nhfîrnit invazia în ieri trei zile n*» ansamblul zonei lîtoraîe în care *’■*„ barcările vor continua cu orice sacrificii, forțele anglo-americane vor căuta să unească capetele de pod spre a forma unul princiipal, după care se va cristaliza un front de luptă. Zona litorală a canalului Mânecii, care până azi, face parte din zona de operaţiuni se întinde pe o lungime de 200 km., sectorul cel mai important fiind cel de la vest. Experţii militari germani, care consideră foarte importante forţele puse la dispoziţia generalului Montgomery pentru operaţiunile ce sunt în curs în Nordul Franţei, cred că se vor efectua şi alte debarcări pe coastele de vest ale Atlanticului. Ţinând seama de efectivele unităţilor debarcate până acum în nordul Franţei, nu se poate considera această operaţiune cu o simplă diversiune. Din aceste unităţi fac parte şi acelea ale armatei I-a americane de sub comanda generalului Bradley, care au operat în Africa de nord. In Italia centrală, luptele continuă în regiunea de la vest, nord și est de Roma, în cursul cărora forțele aliate au câştigat teren. # Pe frontul oriental, situaţia generală este neschimbată. Foştii miniştri bulgari decoraţi de Regenţi SOFIA, 8 (Rador). — Corespondentul Agenţiei D N. B. transmite : Regenţii au primit rol succesiv pe d-nid Bojiloff, fost prim ministru, Sismanoff, fost ministru de externe, şi Christoff, fost ministru de interne. Oraşul Koeln bombardat BERLIN, 8 (Rador). — Avioane britanice izolate au aruncat in cursul nopţii trecute bombe în regiunea oraşului Koeln. Şi bazilica din Lisieux PARIS, 8 (Rador). — Corespondentul Agenţiei D. N. B. transmite: Ştirea bombardării celebrului loc de pelerinaj al francezilor, Lisieux, în cursul căreia vestita bazilică a suferit grave avarii din cauza bombelor care au lovit-o în plin, a provocat o mare indignare în presa pariziană. Ziarele atrag în deosebi atenţiunea asupra bombardăriiticestei bazilice, consacrată pe vremuri de cardinalul Paceli, actualul Papă, onorând pe Patroana ei, Sf. Tereza. Ziarele cred că știrea distrugerii aceste bazilice va întrista peste măsură pe Papa. 30 avioane doborâte deasupra Germaniei BERLIN, 8 (Rador). — Avioanele de vânătoare de noapte, care la noaptea spre 8 Iunie au atacat numeroase formaţiuni de avioane britanice au doborât, după şirile de până acum, 30 de avioane de bombardament tetramotoare Nota oficială a guvernului portughez asupra problemei Wolframului LISABONA, 8 (Rador). — Corespondentul Agenţiei C. N. R. transmite : Preşidenţia consiliului a remis Miercuri după amiază, presei, o notă oficială, din care reese că în urma unei note cu caracter ultimativ a guvernului britanic guvernul Portugaliei s-a văzut constrâns a înceta imediat orice export de wolfram. Steagurile roşii pe străzile Romei BERNA, 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite: După cum anunţă corespondentul din Roma al lui „United Press“, se văd pe străzile oraşului steaguri roşii comuniste, având ciocanul şi securea. Pe străzile oraşului trec grupuri de tineri ce salută cu brațul ridicat și pumnul închis. COMANDAMENTUL in din zina de II lai 19M Pe Nistrul inferior şi nu Basarabia de mijloc nici un eveniment important. La Nord de laşi, toate contraatacurile sovietice au fost respinse cu mari pierderi, distrugându-se şi 31 care de luptă inamice. In operaţiunile ofensive executate de trupele germane şi române, la Nord de Iaşi, intre 30 Mai şi 7 Iunie, forţele sovietic au fost aruncate spre Nord cu toată rezistenţa lor înverşunată. Poziţiile noastre au fost considerabil îmbunătăţite iar inamicul a suferit următoarele pierderi grele : 1400 prizonieri şi mai multe mii de morţi, 209 care de luptă, 309 tunuri, 109 aruncătoare, 117 puşti anticar, 350 mitraliere, 382 pistoale-mitraliere, 2365 arme şi 8290 mine. Acţiunea trupelor noastre a fost sprijinită în mod eficace de aviaţia română şi germană. In rule aeriene sinrin focul armelor terestre au fost doborîte 364 avioane inamice. In cursul acestor operațiuni, s-a distins în mod deosebit maiorul Langa Tertulian care a căzut ca un erou in fruntea batalionului său de vânători de munte. Prin invazie Germania a fost determinată să iasă din defensivă Prin telefon de la coresp. nostru din Berlin BERLIN, 8. — Războiul celor 3 fronturi care a devenit realitate prin acţiunea de debarcare la 6 Iunie a aliaţilor ■preocupă mai departe întreaga presă germană. Din felul în care opinia publică germană ia cunoştinţă de orice fază şi orice eveniment in legătură cu evoluţia invaziei se recunoaşte aprigul interes ce-l frământă fiecare. Pe frontul invaziei se profilează ultima şansă a beligeranţilor. Acesta este punctul de vedere nu numai al fiecărui cetăţean german ci şi al oficialităţilor germane. Voelkischer Beobachter, organul conducerii germane, constată: dacă inamicul reuşeşte in campania invaziei, atunci urmările pentru Germania şi adiaţii săi vor fi incalculabile, însemnând pur şi simplu sfârşitul acestora. Alte ziare declară : decizia stă exclusiv in mâinile luptătorilor germani de pe malul Atlanticului. Comunicatele germane succinte oferă o idee sugestivă a violenţei ne maipomenite a bătăliei din Normandia. Aceste comunicate descriu acţiunile diviziilor de debarcare aeriană anglo-americane cari sunt transportate in punctele nevralgice cu ajutorul planoarelor şi vaselor speciale de debarcare dând o luptă disperată cu prilejul manevrelor de debarcare cu multipla gamă de obstacole: câmpurile de mine, stâlpii ascuţiţi, barajele de sârmă ghimpată, etc. Din comunicatele corespondenţilor de război germani luate de pe câmpurile de luptă din Vest iese puternic in relief spiritul cu care sunt animate trupele germane în această luptă apocaliptică şi sentimentele pe cari le trăeşte din străfunduri orice soldat german aprig hotărât să se revanşeze împotriva unui adversar care i-a devastat luni de-arândul patria, i-a masacrat femeile şi copii. Astfel se discerne pe cazematele blindate, pe amplasamentele şi instalaţiile fortificaţiilor precum şi pe hărţile de tragere inscripţii al cărui conţinut dă în vileag puternic că soldatul german a purces de astă dată la luptă fiind cel mai înverşpunat dintre toţi luptătorii, aplicând deviza „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte’’. Inscripţii ca : „răsbunare pentru Hamburg", „plată pentru Colonia", „represalii pentru Muenser" scrise cu litere înalte cât omul pe zidurile de beton ca expresie a voinţei nestrămutate de luptă. Deasemenea şi infanteriştii germani poartă inscripţii pe căştile lor de oţel şi pe banderole la mâini, reliefând că ura cea mai aprigă a patriei înrâureşte în cel mai înalt grad şi pe poziţiile cele mai înaintate ale frontului invazia Ziarele germane publică şi reportaţii ce descriu întrebuinţarea aşa numitelor trupe de paraşutişti fictive acri nu sunt altceva decât nişte manechine umplute cu explozibil. Cercurile militare germane făcând consideraţiuni asupra celor 3 fronturi şi asupra importanţei lor strategice, toate trei fiind caracterizate pentru Germania, fronturi defensive. Primul rang îl deţine frontul invaziei atât prin semnificaţia sa cât şi prin proporţiile sale. Frontul răsăritean deţine al doilea loc, iar frontul italian a ajuns să aibă abia gradul al treilea. Toate aceste trei fronturi îşi pot pierde totuşi caracterul lor defensiv în momentul când conducerea germană intenţionează acest lucru. Această stare de lucruri,de care trebue să ţie neapărat seama atât anglo-americanii cât şi Ruşii, îngreuiază simţitor situaţia celor trei mari puteri. Până la începerea invaziei aliaţii puteau să sconteze cu siguranţă faptul că conducerea germană se va menţine în strategia sa la forma defensivă în cele două fronturi existente până acum, în Est şi în Italia Prin debarcările anglo-americane efectuate pe coasta canalului a fost eliminată pentru conducerea germană necesitatea de ordin strategic de a rămâne în defensivă. Acestea sunt convingerile ce domină actualmente cercurile militare germane care îşi exprimă cea mai desăvârşită încredere în desfăşurarea evenimentelor. Au intrat în acţiune masive contraatacuri germane In cercurile militare germane se declară astăzi referitor la frontul invaziei că a intrat în acţiune un masiv contraatac german împotriva capului de pod din golful Senei creiat de trupele de debarcare anglo-american. După ce a fost recunoscut centrul de gravitaţie al atacului anglo-american au fost puse în mişcare diviziile germane atacatoare care se aflau pregătite în acest scop, astfel încât actualmente iniţiativa a trecut de partea Germanilor. Experţii militari berlinezi scontează pe o Intensificare crescândă a proporţiilor bătăliei. Centrul de gravitaţie al luptelor se află între gurile râului Orne în Est şi oraşul Caen în Vest. La Vest de Orne contraatacurile germane au atinse obiectivele fixate. După cum se menţionează la Berlin punctele de sprijin germane din valul Atlanticului aflătoare înăuntrul capului de podi nord-american o pun mai departe cea mai îndârjită rezistenţă. Obiectivul apropiat al trupelor de debarcare anglo-americane este de a lichida cu aceste puncte de sprijin germane şi de a stabili joncţiunea între diferite puncte de debarcare. Centrele de gravitaţie al luptelor sunt ca şi înainte între Bayou şi Canne. Acesta este singurul loc unde adversarul a izbutit să formeze un cap de pod ocupând o fâşie din teren care are forma unui dreptunghi îngust cu lungimea de numai 15 km. Celelalte capete de poduri mici pe care anglo-americanii putuseră să le constituie au fost lichidate între timp Un centru de luptă desvoltat de trupele de debarcare aeriană şi de paraşutişti se află actualmente şi pe coasta răsăriteană a Normandiei, totuşi acest spaţiu nu mai joacă un rol operativ deoarece după părerea cercurilor militare germane informate, va fi lichidat în scurt timp. Referitor la situaţia de pe fiecare spaţiu de luptă rezultă pe temeiul evenimentelor militare din cursul zilei de ieri, următorul tablou: 1) Un atac concentric efectuat de formaţiuni de şoc germane pe malul estic al râului Orne în ultimile ore ale zilei de ieri împotriva unui cap de debarcare inamic a decimat literalmente o întreagă divizie de debarcare aeriană ce lupta acolo. Inamicul a fost încercuit complet şi dinspre mare. 2) Centrul de gravitaţie al eforturilor inamice şi cel mai important câmp de luptă sunt în momentul de faţă porţiun de coastă ce se întinde la gurile râului Orne spre Vest până la Caen unde, potrivit ultimului comunicat german, inamicul a pornit la atac în direcţie sud-vestică, dar concomitent a început şi contraatacul german dat de rezerve germane. Intrarea rapidă în acţiune a trupelor blindate ale Mareşalului Rommel a zădărnicit total planurile conducerii inamice. Faza actuală se caracterizează prin aceea că deşi au trecut 3 zile de eforturi extraordinare anglo-americanii nu dispun încă de nici un port în Franţa pentru a putea debarca grosul forţelor lor de invazie. Din recunoaşterile germane rezultă că totuşi considerabile formaţiuni de unităţi navale, vase de transport şi bastimente de răsboi se află sub presiune in canalul Bristol și în alte numeroase porturi din sudul Angliei. Ziar italian iern punerea sub acuzare a Regelui Victor Emanuel AMSTERDAM, 8 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite: După cum află agenţia „Reuter" din Roma, ziarul italian „Avanti“ a cerut punerea sub acuzare publică a Regelui Victor Emanuel. Monarhul, declară ziarul, va trebui să răspundă de vorbele şi acţiunile sale în faţa Adunării Constituante. Declaraţiile ministrului de externe al Suediei STOCKHOLM, 8 (Rador). — Corespondentul Agenţiei D. N. R. transmite : D. Guenther, ministrul afacerilor străine al Suediei, a ţinut o cuvântare Marţi, cu prilejul sărbătoarei naţionale suedeze şi a zilei drapelului suedez, in oraşul Oestersund, din Suedia de nord după cum anunţă Agenţia de Presă Suedeză. Intre altele d. Guenther a declarat că Suedia poate să ia asupra sa tot atât de făţiş ca şi oricare altă ţară răspunderea pentru atitudinea şi politica ei in cursul anilor marelui război mondial. Referindu-se la lipsa de pregătire în înarmare a Suediei la începutul războiului ministerul afacerilor străine a spus că atunci prevederea a trebuit să fie regula fundamentală a politiciei suedeze. Nimeni nu-şi face iluzia că o ţară mică cum este Suedia poate să devină o putere militară de comparat cu marile puteri. De asemeni, a incheit el, nimeni nu trebue să se amăgească cresând că Suedia „mulţumită armatei sale, se află acum in siguraţă Mobilizarea miliţiei franceze VICHY, 8 (p.). — Ministrul secretar de stat, Joseph Darnand, a mobilizat miliţia franceză din ordinul şefului guvernului francez, d. Laval. D. Darnand a adresat un apel miliţiei, prin care cere ca aceasta să înăbuşe cu cea mai mare hotărîre şi asprime orice încercare de sabotaj, chiar şi a agenţilor paraşutişti. Toţi aceia, care vor încerca să submineze moralul miliţiei vor fi deasemenea percepsiţi cu cea mai mare severitate. In apelul lui Darand se spune textual: „Cu începere de astăseară ordon mobilizarea gărzilor libere franceze ale miliţiei. Ştiu că nu veţi da îndărăt de la sacrificiul suprem. Sunt convins că şi alţii, care poartă idealul Franţei în sufletele lor, vor merge alături de voi. Viaţa cetăţenească din Franţa a încetat de a mai exista. Acum vom trăi într'un pericol continuu. Mâine, când furtuna va fi trecut, vom răsplăti pe credincioşi iar trădătorii şi slăbănogii îşi vor primi pedeapsa cuvenită". -