Curierul Administrației Sălăjene, 2006 (Anul 8-9, nr. 1-22)

2006-01-01 / nr. 1

Curierul Rubrica școlii . După cum se cunoaște, urmare a concursului susținut, spre finele anului trecut, la Ministerul Educației și Cercetării, dl. prof.dr.IOAN ABRUDAN a fost numit în funcția de inspector general al Inspectoratului Școlar al județului Sălaj, si dorim succes! In obișnuita conferință săptămânală de presă de marți (10 ianuarie 2006), prima din acest an și prima în această nouă calitate, inspectorul general a făcut mai multe precizări legate de procesul instructiv-educativ din Sălaj. ■ După binemeritata vacanță, a început școala, nesemnalizându-se probleme. ■ La Grupul Școlar "Voievodul Gelu" Zalău a început o inspecție RODIS, ce va dura trei săptămâni. • în școli se va desfășura etapa locală a olimpiadelor școlare. • Vor fi înființate 64 de posturi de pază pentru prevenirea actelor de violență în unitățile școlare. ■ în anul 2005, au fost înființate 15 noi posturi de consilier școlar, numărul total al acestora fiind de 27. Faptul că în 2006 vor fi înființate încă 10 posturi de consilier școlar atestă preocuparea Inspectoratului școlar pentru a se oferi elevilor, părinților și dascălilor posibilitatea unei consilieri psihologice de specialitate în probleme ce afectează, întrun fel sau altul, procesul instructiv-educativ. • Doamna prof. Dorina Ciutre, inspector de specialitate, a prezentat câteva din măsurile de prevenire a gripei aviare, făcând referiri la programul național de stimulare a interesului pentru educație fizică și sport în rândul copiilor preșcolari și a școlarilor mici - "Kalokagathia". A fost, de asemenea, prezentat Graficul activităților de perfecționare prin definitivare în învățământ și acordarea gradelor didactice II și I din anul școlar 2005 - 2006. "2.V. Sălăjean Asigurări... agricole Avându-se în vedere prevederile Legii nr.381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile Legii nr.503/2004 privind redresarea financiară și falimentul societăților de asigurare, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale a emis, la începutul acestui an, un ordin prin care se aprobă lista societăților de asigurare și asigurare-reasigurare care practică asigurări pentru culturi agricole, animale, păsări, familii de albine și pești, agreate de acest minister, pentru anul agricol 2005- 2006. Iată componența acesteia: 1-Agras-Grupul Wiener Stadtische-S.A.; 2. Allianz-Țiriac Asigurări - S.A.; 3. Asigurare-Reasigurare Ardaf-S.A.; 4. Asiban-S.A.; 5. Asigurarea Românească Asirom- S.A.; 6. Societatea Comercială de Asigurare- Reasigurare ASTRA - S.A.; 7. Carpatica Asig - S.A.; 8. Generali Asigurări - S.A.; 9. Omniasig - S.A.; 10. Unita - S.A. (S.F) REZULTATE DIN CADRUL COMPETIȚIEI SPORTIVE "CUPA PRO SĂLAj" în cadrul competiției sportive "Cupa Pro Sălaj" organizată de Asociația Pro Sălaj, în parteneriat cu Sindicatul PUBLICUS al angajaților Consiliului Județean Sălaj și finanțată de SC FORNETTI • ROMÂNIA SRL, prin Programul "Dezvoltarea Societății Civile", în perioada 17.12.2005 - 08.01.2006 s-au desfășurat 4 din cele 5 probe, respectiv: fotbalul, voleiul, șahul și tenisul de masă. Primele locuri, la aceste probe, au fost ocupate după cum urmează: la volei locul I - JANDARMERIA SĂLAJ la fotbal locul I - AJF SĂLAJ locul II - SĂLAJUL(Consiliul Județean SĂlaj) locul II -EUROTRANS locul III -PRIMĂRIA ZALĂU locul III - MINERVA locul IV - SEP SĂLAJ locul IV - GLORIA MESEȘENI la șah tenis de masă locul I -MINTAȘ FLORIN locul I -MUREȘAN AUGUSTIN locul II - ZAHARIA LIVIU locul II -NEDIȘAN EMIL locul III - MUREȘAN VLAD locul II - DAN DORIN Cu celelalte rezultate, vom reveni. Persoană de contact: Platon Susana, assistant manager: Asociația PRO SĂLAJ, Tel. 0743419148, e-mail. prosalat.go.ro urmare din pag.1 PROIECTE 2006 programul PHARE 2004-2006 - Infrastructură rutieră, dar sunt puține șanse ca în 2006 să se ia o decizie privind finanțarea acestui proiect. Sunt și alte proiecte de infrastructură pe care le promovăm, mă gândesc aici la alimentările cu apă și la dezvoltarea canalului menajer și a stațiilor de epurare, sunt proiecte pentru care așteptăm asistență tehnică pe fonduri ISPA, urmând ca proiectele să fie finanțate ulterior din Fondurile de Coeziune sau Structurale. Avem în vedere și alte proiecte, pentru că am vorbit de proiecte regionale, de management al deșeurilor menajeră la nivelul județului, pentru care, de asemenea, urmează să primim o asistență tehnică din fonduri nerambursabile. Ar mai rămâne un al treilea domeniu care este într-o bună măsură responsabilitatea Consiliului județean, și anume, cultura. Anul 2006 va fi pentru județ și pentru Muzeul Județean, anul în care găzduim un Congres Internațional. Dorim să dezvoltăm, de asemenea, în zona aceasta a culturii și să redefinim rolul Centrului de Creație Populară și să dăm o altă față Ansamblului "Meseșul" al Consiliului județean. Pentru Biblioteca județeană, rămâne în continuare ca o problemă, cea a spațiului în care își desfășoară activitatea și căutăm variante pentru a găsi o locație corespunzătoare sau a suplimenta spațiile de care au nevoie pe termen scurt. Lansăm și în acest an, prin proiectul de buget, "dezvoltarea prin proiecte".Anul trecut am avut o bună experiență în această zonă în cooperare cu consiliile locale, cu primăriile. Au fost finanțate un număr important de proiecte, de fapt au fost co-finanțate de Consiliul județean. Sumele pe care le vom propune prin buget consilierilor pentru acest proiect, vor fi considerabil mai mari decât anul trecut. Sigur, vom încerca să preluăm de la primării care sunt zonele în care doresc să dezvolte proiecte de acest gen, în așa fel încât să rezolvăm nu doar problemele locale ci și cele care sunt de interes județean. Vom propune în 2006, prin proiectul de buget mai mulți bani și pentru sport. Vrem să ne implicăm într-o măsură mai mare, atât în sportul de performanță cât și în sportul de masă. Intenționăm, în acest sens, chiar să constituim un fond de premiere, premii care vor fi acordate de Consiliul Județean pentru cei mai buni trei sportivi sălăjeni ai anului. I ■X 2 Managerul public... urmare din pag.1 indirect, înaltului funcționar. Spre exemplu, dacă managerul public este chemat să coordoneze un proiect, această situație duce la depășirea relațiilor de subordonare clasice, piramidale și la apariția unei structuri de lucru matriceale, în care liderul de proiect coordonează pe perioade determinate, pentru realizarea unor obiective precise, persoane din diverse structuri. Fără sprijinul înaltului funcționar care să-i faciliteze accesul la resurse și mai ales să-i permită aceste colaborări pe orizontală, managerul public se poate lovi de rigiditatea relațiilor clasice de subordonare și nu-și va putea realiza obiectivele. Poziția de manager public este o poziție vulnerabilă, deoarece ea nu dă întotdeauna posibilitatea, în lipsa relațiilor ierarhice directe față de echipa cu care lucrează, de a controla direct obținerea unor rezultate. Tocmai aici va sta dificultatea rolului de manager public, în felul în care el știe să anime o echipă pe care doar o coordonează temporar și în felul în care va obține colaborarea sau sprijinul managerilor de la nivelul echivalent cu al său (funcționari de conducere). De asemenea, este important ca managerului public să i se permită sau să i se acorde sarcina de a coordona astfel de activități (inițiativa poate veni din partea sa sau din partea superiorului său ierarhic). Astfel, marginalizat, fără acces la resurse și neavând direct în subordonare un colectiv, managerul public nu-și va atinge scopul pentru care a fost numit în acea funcție. Tendința oricărei administrații este aceea de a-l plasa pe noul venit, în speță managerul public, pe un post fix, undeva într-o structură predefinită, de regulă într-o direcție, și ținând cont numai de pregătirea sa universitară. Este o soluție nejustificată, deoarece menținerea managerului public pe un post asimilat unuia de execuție din cadrul unei direcții, loc în care el nu va putea aduce acel plus de inițiativă, de inovație și nu-și va pune în valoare abilitățile manageriale sau cunoștințele dobândite, creează o disproporție între resursele consumate pentru remunerarea lui și responsabilitățile pe care le îndeplinește. Experiența primei promoții de manageri publici Experiența primului ciclu al Proiectului Tinerilor Profesioniști a fost una deosebit de bogată. După lungul parcurs până la adoptarea cadrului legislativ amintit au existat o mulțime de provocări privind etapele de formare, evaluare și mai ales plasare a viitorilor manageri publici. Asistența tehnică primită din partea Proiectului PHARE a fost deosebit de valoroasă. Printre principalele noutăți pe care le aduce acest proiect și statutul managerului public putem aminti: * apare un sistem de recrutare și formare centralizat, transparent, după standarde ridicate și un proces de evaluare foarte complex, pe toată durata formării; se respectă o schemă de plasare în funcție de merite. Se scoate de sub controlul autorităților și instituțiilor publice primitoare procesul de recrutare și selecție, se introduc o mulțime de variabile (examene pe parcurs) și se elimină astfel suspiciunile cu privire la corectitudinea concursurilor; * se reafirmă valoarea stagiului de practică în instituții și se creează o rețea de mentori în sistemul administrației publice; * formarea cuprinde două părți, una în țară și alta în străinătate (situație care va continua pe parcursul existenței proiectelor cu asistență externă); * la nivelul administrației publice apare o primă categorie de funcționari care se apropie de ideea de corp, precum în funcția publică franceză, și care este pe cale să realizeze o rețea, să funcționeze ca o rețea. se instituie pentru prima oară un sistem de promovare rapidă în funcția publică din România. Dificultățile cu care s-a confruntat primul ciclu au fost numeroase. Ele țin, în esență, de reticența și inerția unui sistem care, prin crearea corpului managerilor publici, își pierde caracterul monolitic, se fisurează. Apare o excepție, o funcție publică specifică, una care datorită perspectivelor de dezvoltare, a carierei și a sistemului motivant de remunerare va atrage candidați din ce în ce mai buni la concursurile de admitere. Trebuie învinse reticențele legate de păstrarea unei egalități perfecte între toate categoriile de funcționari. De altfel egalitatea nu este afectată, deoarece admiterea în categoria managerilor publici se face prin concurs deschis tuturor celor care îndeplinesc condițiile minimale cerute, inclusiv celor care sunt deja funcționari publici. Dar, o altă reticență s-a dovedit mai greu de învins, aceea legată de modul în care un manager public poate fi integrat la nivelul instituțiilor publice. Din experiența primilor absolvenți, componenta stagiari 2003-2004, se desprinde faptul că instituțiile publice nu au obișnuința de a primi un asemenea lucrător cu statut particular. De multe ori, nu s-au acordat atribuții noului manager public, conform dispozițiilor legale, nu s-a găsit o poziție de pe care acesta să-și pună în valoare abilitățile și cunoștințele sau relațiile ierarhice stabilite, în fapt nu erau conforme cu statutul. Așa cum atrăgeam atenția, adesea s-a încercat asimilarea managerului public cu o funcție de execuție. De la caz la caz, s-au găsit și unele soluții la problemele semnalate..Pentru rezolvarea acestor probleme, un rol esențial revine chiar managerului public, care poate să se facă mai ușor acceptat, dovedindu-se util, având inițiativă și făcând propuneri. în al doilea rând, un rol important revine Comisiei pentru manageri publici, care, în cazuri cu totul excepționale, poate solicita transferul sau mutarea managerului public în altă instituție ori în alt compartiment. Au existat, din păcate, și unele cazuri în care numirea managerilor publici a fost în mod nejustificat întârziată, deși instituțiile publice primiseră comunicări din partea ANFP, cu privire la repartizarea absolvenților și fuseseră invitate să emită ordinele de numire în funcție.Despre modul cum se... împarte funcția publică de manager public, despre barierele ce crează unele probleme, în numărul viitor. (După revista Economie și administrație locală, nr. 10/2005)