Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)
1871-10-22 / nr. 116
ANULf IV. Prețul Abonamentului: Iassi: Pe unu anu 20 lei noi. „ șese luni 10 „ „ » ( 6 ). Districte: Pe unu anu 24 lei noi. „ șese luni 12 „ „ ,, trei „ 6 ,, „ Austria: Pe șese luni 8 fiorini hârtie. Germania : Pe șese 11 18 Franci. ____un Francia: Pe șese luni 24 franci. Rusia: Pe șese luni 20 franci sau 7 ruble hârtie. IASSI, VINERI 22 OCTOMVRIE 1871. Anunciuri. Rindul de 35 litere sau locul seu 20 bani. Inserțiuni și reclame. Rendul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. APARE DE TREI ORI PE SĂPTĂMĂNĂ, DUMINICA, MERCURI ȘI VINERI. Exemplarul 50 de bani. REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA IN LOCALUL VECHIU, CASELE BANCEI. CALENDARUL SEPTEMANEI. — STILU PA,rl,n,TTTT T.TTTIT Răsăr. Apus. STILU 8TILU miTA pa tt? e tc TT t tit t fi tăsăr. Apus. VECHIU. NOU. 1>IUA. PATRONUL piLEI. goar. soar. j I VECHITU. NOU. PIUA. SAIRONUL ÎJILEl. soar. soar. Octomv. Octomvr. j Ore.m. Ore. m. Octomvr. Noem.Ore. m. Ore. m. 17 29 Duminică. Prorocul Osie. 17 150 21 2 Joi. Cuviosul Ilarion. 7 9 4 55 . 18 30 Luni. f Luca evanghelistul. 7 2 4 59 22 3 Vineri. Păr. Averchie. episcopu. 7 11 4 53 19 31 Marți. Prorocul Joil. 7 34 58| 23 1 4 Sâmbătă. Apost. Iacob, fat. Domnului. 7 12 4 52 20 Noam. 1 Mercur. Mucenicul Artemie. 7 5[ 4 57.1 24 |_____ 5 Duminică. Mucenicul Arefta. 8 7 14 4 51 Onor. D-nii noștri Abonați, care vor muta domiciliul D-lor la Sf. Dimitrie, sunt invitați, a ne arăta această schimbare, pentru a li se putea trimite foaea regulatu la noul domiciliu. t Administrațiunea. No. 116. Depeși Telegrafice. Pesta 26 Octomvre. Deputatul Helly adresază următoare interpelație cătră Ministrul-Președinte: 1) Este adevăratu, că Comunele Andrássy așară de influența sa, pentru a impedica admiterea pretensiunelor boeme. 2) Dacă așa, cu ce motivează D-lui această procedură arbitrară, ce contrazice intereselor și legilor națiunei magiare. Interpelațiunea se va preda Ministerului Președinte. HmcselleSi 28 Ortombre. „Libert” publică o depeșă din Gent, după care a devenit o generală strike a mașiniștilor; 3000 de oameni se abținu de la lucru. Berlin 28 Octomvre. Comisiunea budgetară a Reichstagului a primitu legea relativă la tesaurul imperialu de resboiu, afară de § 2, care tratează despre întregirea sa in cașul împuținării capitalului. Londra 28 Octomvre. Gladstone a ținutu in Greenwich naintea unei mulțimi colossale de oameni, care erau in parte entusiasmați, 2 oare unu discursu, care cuprinde mai alesu scuse relative la sesiunea din urmă. Despre politica esternă nu vorbitu nimică. Discursul fu priimitu cu vii aplause. Pesta 28. Octomvrie. Comitele Andrassy a plecatu la Viena, fiind chlamatu de împăratul Madrid 28. Octomvrie. Sub-Comitetul Comisiunei budgetare in înțelegere cu Ministrul de Finance va propune introducerea unui impositu de 18 procente pentru datoriile Statului interne și externe. Viena 28. Octomvrie. Demisionarul Ministru Hohenwart vrea să termine activitatea sa prin o amnestie cuprinzătoare. împăratul i-a datu ordin, de a face propunerile respective. Paris 28. Octomvrie. Toate faimele, ce circulează pe la bursă, relative la tratări noue financiare, sunt lipsite de fondu. Despre plătirea contribuției curentă n’a fost niciodată vorba. Dar cu toate aceste bursa engleză se ține in reservă, pentru că mai toate Statele afară de Germania vor să contracteze împrumuturi, anume: Austria, Italia, Spania și Turcia. Chemnitz 29 Octomvre. In dimineață au făcutu strike in 20 fabrice mini 6500 lucrători. Escese nu s’au intemplatu. Lucrătorii ceru reducerea oarelor de lucru la 10 pe zi și mărirea plății cu 25 ° C. Kragujewalz, 29 Octomvre. (Ședința Scripcinei). Ministrul Comunicațiunei propune ridicarea unui monumentuentru asasinatul principe Milan. Scrpcina a decisu, să invite pe guvernu, ca să propună unu proiectil de lege pentru reformarea intregei instrucțiuni. Principele se asceaptă pe luni, ca să sosiască aici. Praga 29 Octomvre. Cehii afirmă, că in zilele viitoare, incă naintea formării noului Cabinetu, se va aduce Rescriptul Impărătescu la cunoscința mareșalului Țerei, care din parte-și va convoca dieta, pentru al asculta. Lemberg 29 Octombrie. „Dr. PA cere din nou disolvarea dietei galițiane, crezănd că numai prin alegeri noue și prin depărtarea capilor actuali ai dietei ar putea urma o înțelegere și s’ar putea intări și consolida o posiție constituțională. Paris 29 Octombrie. Cornitele de Chambord va sosi in 7. Noemvrie la Luzern. Versailles 29. Octomvrie. Thiers a declarații consiliului generalii pentru dep. Seineet Oise, că va susținea republica in modul cel mai legala, a provocata pe bărbații ordinei, ca ei aseminea să accepteză republica, adăugăndu că și Republicanii trebue să fie moderați, dovedindu astfeliu, că Republica este unicul guvernu capabilii de viață in Franța. Praga 30. Octomvrie. Principele Metternich a refusatu compunerea noului Cabinet, apoi s’a invitatu comițele Trauttmannsdorff (fostu Ambassadoru in Roma), care incă nu a respunsu. Praga 30 Octombre. La finele septemânei se va convoca dieta. Rescriptul a sositii aice. Viena 1 Noemvre. Se afirmă din parte demsă de toată credința, că comitetele pentru apărarea intereselor proprietarilor de obligațiuni ale căilor ferate române, au datu declarația obligatorică, că aceștia au conformitate cu legea votată de camerele române vreau să se constitue in o societate de Acționari, care să pertracteze să termine Zidirea. Se asceaptă, că comitetele vor da această declarație și nu publiqu, aretăndu totodată, ce garanții și ce felin de concesiuni le-a făcut guvernul românu, pentru ca ele să poată da o asemene declarație obligatorică. Sorii din Intru. Guvernul romăn, indată ce a avut cunoștința despre plecarea la Crima a Alteței Sale Prințului Serbiei, s’a grăbit a da ordinele necesare pentru a se face Alteței Sale recepțiunea, ce i se datorează. La Turnu-Severin, intrarea in port a vaporului, pe care se află prințul Milan, fu salutată cu 24 lovituri de tunuri. Musica cânta dymnul naționala. Prințul Serbiei, scoborăndu-se in urmă pe pământ, revisui garnisoana orașului, care era înșiruită d’a-lungul beiului. In același timp, prefectul însoțit de toate autoritățile locale, felicită pe Alteța Sa in numele Domnului nostru și al guvernului romăn. La Turnu-Măgurele, aceleași onoruri asceaptă pe Alteța Sa. La Giurgiu, D. Costa-Foru, ministru al afacerilor străine, insoțit de un adjutant domnesc, se dusese acolo pentru a’l ascepta și pentru a’l felicita din nou in numele Măriei Sele Domnului și al guvernului. D. Zabitcu se află asemenea acolo. De la Giurgiu, D. ministru al afacerilor străine, împreună cu adjutantul domnesc și cu D. agent diplomatic al Ser- F 01 L E1 0 I. Jesuiții. In Congresul Protestanților din Darmstadt ocupăndu-se cu chestia Jesuiților, după ce se terminase desbaterile in privința chestiei infailibilităței Papei. Renumitul Dr. Blvntswili invoacă puterea imperială pentru isgonirea Jesuiților din Germania. Ideile espuse de genialul oratoru sunt atăt de sublime, faptele produse ca argumente atăt de adevărate și consecințele, ce le scoate in fine, atăt deimportante, incăt chestia tratată astfeliu nu are numai unu interesu focalu pentru Germania, ci pentru toate Statele. Este cunoscuții, că și o mare parte de Români sunt împreunați cu biserica apusană, și prin urmare aceștia sunt espuși consecințelor faimoasei dogme a Infailibilității, și influenții Jesuiților; scimu că și in România s’a trimisu in diferite intervaluri și se află in presentu pioniri ai compagniei Jesuiților, care prin activitatea lor publică (in scoli) și privată (in societăți) tindu să obțină unu nou terenu, unde să-și realiseze scopurile lor. Avuții și putere. Așa dată nu este de prisosu, ci din contra, foarte utilii, a cunoasce prin unu resumatu din discursul învățatului germanu mai de aproape această corporațiune. Anul nascerei al Compagniei Ordinului lui hus (cum se numescu Jesuijii) fundată de cavalerul ispaniou Ignaz de Loyola este a. 1540, .timpul când a inceputu a sta pe locu și mișcarea protestantică. Ispania s’a ruinatu in secolul al 16-Ie totalii prin incursițiunea pornită și eseculată de cătră Jesuiți, incă d in urmă prin osteneli de sute de ani nu și-a pututu reveni in fire. Nu mai puținu gravii a fostii ispitită și Italia de cătră Jesuiți, astfel in că așii incă se luptă cu obstacole urieșe, pentru a deveni la o constituție adevărații liberală și sănătoasă. Ce a suferitu și sufere incă astășii și Austria din partea Jesuiților— se vede cu ochii din desfacerea acestui Statu. A Jesuiților este ma maculelor celor mai rușinoase din istoria popoarelor, a omorului Hugenoților, ei au partea cea mai mare la resboiul de 30 de ani. Secolul treculu a cercatu, să scuture jugul lor și Papa alunei pesemne incă nu infailibilu. Clemens XIV a dissolvatu in a. 1773 ordinul Jesuiților oprindu urmașilor sei sub pedeapsă de afurisenie, de a lu reînființa. In actul respectivu le reproșează, că ei umplu lumea cu ceartă și că aleargâ cu o lăcomie nesățioasă după avuții. Totuși Pius VII a restauratu acestu ordinu in forma sa de mai înainte, incăt astășli este greu, de a destinge o biserică catolică și o biserică jesuitică. Unii au incercatu a pune ordinul jesuiților pe asemenea treaptă cu alte association, dar cu nedreptul, pertru că associațiunile sunt compuse de indivizi, ce s’au associatu din propria lor voință, ce au familia, profesiunea, comuna și patria lor. Dar cine se face Jesuitu, trebue să depună următorul jurămentu: „Eu n’am părinți, nici familie, tatăl și mama miau muritu; eu ni am casă, n'am patrie și nici am obiecta de amoru sau de adorațiune.“ Prin urmare Jesuiții nu cunoscu legături familiare, nici datorii cetățenesci, ci numai ascultarea necondiționată, ce datorescu generalului Jesuiților. Ordinul Jesuiților este unu corpu complețit de armată, și fiecare membru stă sub o disciplină mai aspră, decât soldatul, fiindcă acesta cunoasce celu