Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)
1871-10-24 / nr. 117
ANUL IV. Prețul Abonamentului: Iassi: Pe unu anu 20 lei noi. „ șese luni 10 „ „ și trei „ 5 ,. Districte: Pe unu anu 24 lei noi. „ șese luni 12 „ „ » trei ,, 6 ,, „ Austria: Pe șese luni 8 fiorini hărtie. Germania : Pe șese luni 18 Franci. Francia: Pe șese luni 24 franci. IASSI,»DUMINICĂ 24 OCTOMVRIE 1871. APARE DE TREI ORI PE SĂPTĂMĂNĂ, DUMINICA, MERCURI ȘI VINERI. CALENDARUL SEPTEMANEI. Anuncuri. Rândul de 35 litere sau locul seu 20 bani. Inserțiuni și reclame. Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 50 de bani. REDACȚIUNEA ȘI ADMIRE STRAȚIUNEA IN LOCALUL VECHIU, CASELE BANCEI. No. 117. ............ ........... ■ [UNK] — ......■ A....................-----------—-------------------------— ....................... I Octomv. Noemv. I Ore. m. Ore. m. Octomvr. Noem. Ore. m. Ore. m. 24 5 Duminică. Mucenicul Arefta. ^ 7 14 5 61 28 9 Joi. Mucenicul Terentie. 7 19 4 45 25 6 Luni. Mucenicul Marcilan. 7 15 4 49 29 10 Vineri. Mucenița Anastasia. 7 19 4 44 26 7 Marți. (f) Muc. Demitrie. 7 16 4 481 30 11 Sâmbătă. Mucenicul Dinorie. . 17 20 4 43 Rusia. Pe șese luni 20 franci sau 7 ruble hârtie. STILU STILU patrintttt TITTíT 1 Apus. i I SULU STILU t^tita I patphnttt tattp't Räsar. Apus. VECHIU. NOU. PIUA. PATRONULILEI. goar. soar. VECHIU. NOU. ZIUA PATRONUL CILEI. soar. ^ 27 8 Mercur. Mucenicul Nestor. 17 18 4 461_______31_________12______Duminică^I Apostolul Stahie. [ 7 21 4 41 Onor. D-nii noștri Abonați, careși vor muta domiciliul D-lor la Sf. Dimitrie, sunt invitați, a ne arăta această schimbare, pentru a li se putea trimite foaei regulații la noul domiciliu. Administrațiunea. Depeși Telegrafice. Geneza 30 Octomvrie. Prințul Napoleon a sositi i éri sara aice și pleacă ani mai departe la Florența, unde va petrece și iarna cu familia sa. Versailles 30 Octomvrie. Shiess a «slsut in unu discursu, ce l’a ținutu Vineri, că a sositu momentul, pentru a proceda cu moderațiune contra culpabililor, dar el nu a pronunțatu cuvântul grație, prin urmare faimele relative la amnestie sunt false. Praga 30 Octomvrie. Rieger unul din capii partidei boeme, a sositu dela moșia sa in Praga și fu priimitu cu ovațiuni și demonstrațiuni colosale. Poliția intervenindu a arestatu 11 persoane. Rieger a vorbitu de 2 ori cătră poporu. Arestații a doua zii s'au liberatu. Berlin 30 Octomvre. Comitetele Consiliului federațiunei au decisu in privința reformei monedale, ca să se introducă valuta de auru. Bismarc a ordonatu, ca inmumerarea poporului să se cuprindă și trupele, ce ocupă o parte a Franței. In Reichstag circulându o listă de subscripțiuni pentru nenorociții din Chicago in curând s’a acoperitu cu iscălituri. Paris 31 Octomvie. Iar cele d'ânteiu 6 luni ale anului 1871 au intratu din birurile si impositele indiiecte preliminate cu 1200 milioane franci, 872,010, ear din birurile directe in sunestiul antețiu 215 milioane, fiind preliminate 578 milioane. Muvelun, 31 Oetomvre. Archiepiscopul a cetitu in biserică i naintea poporului adunatu si in medu solemnu excrju unicatio major (afurisenia) asupra mai multor preoți, care declarase, că le opresce conștiința lor, de a recunoaște infalibilitatea Papei. Poporul a respunsu la aceasta incă fiind archiepiscopul presenta in biserică, cu aclamațiuni pentru preoți excomunicați. Duminică va avea locul intrunire a catolicilor vechi in Kircfersfelden, la care vor fi representați și catoliciivechi din Miiemcen prin unu comitetu. Versailles 31 Octomvre. Guvernul va propune imediata după convocarea Adunării unu proiectu de lege pentru reorganisațiunea armatei. Faimele despre venirea încoace a principelui Gorceacoff, sunt lipsite de fond. Comisiunea pentru gradare se ocupă foarte puținu, fiindcă i s’au inaintatu numai puține acte. Londra 31. Detomvre. Procesul lui Kelly, care a omoritu pe șeful poliției din Dublin, a inceputu ieri. In publicu domnna o emoțiune grozavă. La intrarea lui in sală, Kelly fu salutatu și poliția insultată. Madrid 31 Oetomvre. In Barcelona s’a descoperit și o conspirațiune făcută de Membrii Internaționalei, aflăndu-se și bombe esplosive acolo. Roma 31 Oetomvre. Mai multe din diferitele Asociațiuni francmasonice din Italia au subscrisu o convențiune, prin care se convoacă o constituantă generală a tuturor francmasonilor, pentru a forma din deosebitele fracțiuni, in care se desfăcuse acea instituțiune de ani incoace, unu singuru corpu cu „Marele Orientu“ in Roma. Berlin 31 Octomvre. Reichstagul a ratificatu legea relativa la calea ferată St. Gotthard. Kragujavatz, 1. Noemvre. Scupcina a decisu, să provoace pe guvernu, ca acesta să propună unu proiectu de lege, in urma cărui să aibă fiecare comună o scoală, pentru ca astfeliu să se introducă instrucțiunea obligatorieă. Florența 1 Noemvre. Ambasadorul francezii Choiseul este numitu definitivu ca Ambasadorii francezu la curtea din Berlin. Bavaria a intreruptu deja in modu oficialu relațiunile sale cu Papa. Ambasadorul Trautmannsdorff s’a chiamatu deja inapoi la Muenchen. Belgrad 2 Noemvre. Mâne se va închide sesiunea Scupcinei in presența tuturor membrilor Regenței și a Principelui. FOILETON. CRONICA SEPTEMANEI. (De la 17—23 Octomvre 1871). In săptămâna espirată s’au petrecutu pe orizontul politicu mai multe schimbări, din care unele negreșitu au o importanță deosebită. In Franța a inceputu a se limpezi situațiunea, ce era cam tulburat prin alegere și constituirea multu asceptatelor C>stiluri generale și prin agitațiunile bonapartistice. Cel putinu este constatatu, că jumătate din consilierii generaii suntu buni republicani care ceealaltă jumătate cuprinde pe representanții diferitelor fracțiuni politice. De altă parte se scie că Majoritatea Adunării este monarhistică, și că actuala Assemble este o Constituantă illegală. De aici rezultă, că consiliurile generale nu potu ținea casă bună, nici cu Adunarea națională, nici cu guvernul parvenitu din ea. De aici ne explicăm și stăruințele guvernului, de a priva pe consiliuri de ori-ce activitate politică. Diferința intre ambele representațiuni a și aflatu deja espresiunea sa practică parte in decisiuni eminente politice și periculoase pentru guvernu si Adunare luata de unele Consiliuri, parte anularea decisiunilor respective, până și in disolvarea unor Consiliuri de cătră guvernu. Dar ,cu toate aceste țara are prea mare necesitatea de buisee, și Francezii sunt prea buni patrioți, decăzu să se încurce din nou lupte domestice, și prin urmare va rămăne încă oare-și care timpn siaivs-qvo. Guvernul francezu a pregătitu o mică surprindere pentru Adunare și adecă îndată, ceea se va readuna, o va invita să meargă la Paris, fiindcă inconveniențele reședinței din Versailles suntu prea mari, Parisul destul de liniscitu și forturile d’impregiurul seu evacuate. Acestei strămutări insă trebue numai decătu să premeargă multu dorita desființare a stârii de asediu a Parisului, și o altă concesiune ce se va face capitalii atfitu de griu ispitele, pentru a căstiga și mai multu simpatiile, sale va fi amnestia mare, ce se pregătesce, dacă nu cumva, arată corespondențele din urmă, va înlocui Thiers grațiarea necondiționată a unui părți a culpabililor prin o procedură moderată contra tuturor insurgențiloru. Căt privesce clica bonapartistică, matadorii ei se compromitu parte singuri, parte prin altă influențe unul mai tare decât altul, incăt pe lăngă măsurile luate de guvernu, au inceputu a deveni și ei, precum ceilalți pretendenți, oameni nepericuloși. Prințul Napoleo s’a săturatu de a întinde Francezilor brațele sale, și preferă, de a petrece iarna viitoare in țara romantică a soclului său, anume in Florența; iar vărul seu, Ex-emperáiul Napoleon intuienda va respira aerul mai sănătosu al insulei Malta, lăsindu grijele economice asupra soției sale, ex-impărătesii, care se esticizează mereu in a face datorii. Gumanii după ce și-au fondatu unu tesauru comunu cu fondul de 40 milioane taleri, care mărindu-se prin dobândă, ramâne neatacată, afară la casa de restoiu, scutindu-i atunci de neplăcerile contractării unui imprumutu , avendu acuma bani in abundență, schimba valuta de până acuma a argintului in valută de auru. Dar este unu semnu caracteristicu, pentru generositatea și ospitalitatea raselor, că pe când Francezii, cu toate că intră mai puține biruri, decât erau preliminare pentru anul acesta, pe când n’au cheltueli extraordinare imense, precum sunt miliardele contribuției, in siuriu cu toate nevoile lor, au pusu 98 milioane franci la disposiția departamentelor ce eu suferitu prin invasiune, și unu milion pentru ajutorarea fugitivilor din Lorena și Alsacia. Germanîi lață cu atâtea miliarde, ce le beau, au respinsu din nou petițiunea deputaților de a li se da dietei Mișcarea relegionară odată pornită, iea acuma din șlrin și dimensiuni totu mai mari. In Germania abia terminendu Protestanții congresul lor, o făcu catolicii vechi peste totu locul demonstrațiuni, care cu atâta mai puținu se impedică, cu câtu și guvernele țerilor, precum acel din Bavaria, aproape întreagă catolică, au tăiatu comunicațiunea cu Papa, lăsându vacantă Ambasadura sa din Roma. In Italia s’a constituitu o sută nouă relegionară, care fiind condusă din barbati iluștri, invatați și energici, desbrăcăndu religiunea creștină de toate superstițiile, de totu formalismul și de totu aparatul ei inerarchicu, vrea se redică la simplicitate, in care se afla in timpurile Apostolilor. Această sciință se răspăndesce necontenita, și insuflă spaimă Papei, Semiților și Ierarhilor in genere. Foile Austriace publică in fruntea lor demisiunele Miniștrilor Hohenwart Habictinek, Lirieck, și Schaefflec. Ministrul de finance, Baron Holzeathan care ceruse mai nainte demisiunea sa, și care a făcutu acuma dupăolaltă parte din trei cabinete consecutive, este insercinatu cu președința interimare a consiliului, care este provisoriu compusu din doi Miniștri rămași și din mai mulți șefi de secții. Acestu Cabinetu provisoriu este destinata a purta agentele, până ce va fi cășciga lu împăratul timpii de a-și alege bărbații potriviți și mai capabili, de a scoate Imperiul din o astfeliu de serioasă crisă. Ministeriul afaceriloru comune ale Austriei și Ungariei, cu Beust in frunte, care se găsise deja pe drumu, ține portofoliurile sale. Germanii Austriei deocamdată sunt mulțămiți, velendu că lutu pe Ministeriul atât de amaru umlu de denșii și constituția neviolată. Celelalte națiuni și partide, și anume : Cehii, sunt exaltați de furie. Dar’ toți cunoscu, că Împăratul va insista la pertractarea pacificării, deși pe altă cale, și prin urmare sunt și acești din urmă incă plini de speranță. Și Francmasonii, carii duceau pănă acuma o esistență cum ar fi ce Cicero, aproape catilinarică, se