Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)

1873-09-26 / nr. 111

CURIERUL DE IAȘI. are dimensiunile următoare: inălțime 1 m. 20 și diametru 6m. 60. Un suport pentru o ghiulea de cristal, ob­iecte de bronz incrustat cu aur și argint, e demn de observat prin motivul prea origi­nal al zeului apei, ținând o ghiulea; — așa precum se arată in istoria mithologiei ja­­ponese. Trebue se cităm in fine o pereche de fanare mari de templu, ale căror di­mensiuni relativ colosale se urcă la 1 i­, 845 m­ inălțime. Smalțuri. Pentru a zice căte­va cuvinte asupra a tot ce vedem in această curioase exposițiune, se cităm printre smalțurile îm­prăștiate, nasturi smaltați, inele, un vas de 40 centimetri de vnait și un serviciu de cafea asemenea smăltat, toate productele ale a­­celuiași gen, incontestabil superioare acelor ce vom găsi mai târziu­ in aceleași producte expuse de China. Pei și pei lucrate. O parte nu mai puțin interesantă este acea a peilor și a peilor lu­crate. In primele găsim o colecțiune de pro­be destul de variată, și se cuvine de a ob­serva intre altele, printre cele de al doilea, o minunată cutie portofoliu, de pete albas­tră, împodobită cu lagne de aur. Se poate prea bine că din punctul de vedere al ar­tei reale, aceste obiecte să nu aibă prin ele insă­și o valoare reală, dar de­sigur găsim in ele toate elementele noutății și această amestecătură, destul de abil combinată cu fagul, precum și cu smalțul și ivoriul, pro­duce adesea prea fericite efecte, înainte de a ajunge la partea specială reservată mătăsărielor, se aruncăm o repe­de privire asupra lucrărilor in iamb și in ro­­tiu sau rotang precum: coșuri, săculețe pen­tru plăcinte, colivii de insecte, port cigarete.. etc. care merit a fi­ menționate. Hărtiea. După aceasta vin hărtiele, a căror fabricațiune e prea remarcabilă, pen­tru că a ajuns la un grad de perfecțiune superior Europei. Japonezii au un adevă­rat secret pentru preparațiune, căci cu toa­te că se știe că in fabricele de la Mino, Etchizen, Zoza, Satsouma, hărtia se obține nu numai prin preparațiunea cârpei, ci și prin a scoarței unui arbore particular care se numește­ arbore pentru hârtie, totuși ei știu să-i dea o mlădiere incomparabile și o mulțime de straturi diferite care imită in cel mai mare grad pânza. Proprietatea specială a acestui secret ex­­plică dată cu prisos pentru ce hărtia con­­stituc­in Jipon unul din obiectele indispen­sabile vieței. E întrebuințată in infinite mo­duri. Se fabrică cu ea mobile, sticle, pa­hare etc. și chiar vestminte și case. Această întrebuințare atăt de frecventă a hârtiei ex­plică, pănâ la un oare­care grad, superiori­tatea ei reală asupra tuturor genurilor de fabricațiune cunoscute in Europa și ne spu­ne tot deo­dată,—așa cum am arătat mai sus—pentru ce Japonesii nu știu a prepara sticlăria, serele, etc., și in general toate ma­teriile prime servind la confecțiunea obiec­­telor de necesitate domestică. China. Ne vom mărgini a zice numai căte­va cu­vinte asupra Chinei, pentru cuvântul prea marei asemănări a productelor expuse cu ale Japanului, pe cari am crezut că trebue să le studiem cu îngrijire (poate chiar prea mult), dară și aceasta găsește scusă in elementele interesante ce conținea in realitate, cu totul demne de a fi puse in paralel cu industria europeană, și cari întrec adesea productele ce vom examina in secțiunea chineză. Și aci sunt tot lapue, porcelane, etc. cos­tume, țesături, din cari un fel este special proprietatea industriei Chinese, acesta e­ crepul de China, țesături ușoare și renumite, cari servesc la confecțiunea șalurilor. Sta­tuete, obiecte sculptate in ivoriu, scule, pic­turi și sculpturi; acestea din urmă probează starea staționară in care se găsește chiar acum belele-arte. Acestea sunt mai toate ob­iectele diferite cari ne revelă pentru prima oară această civilisațiune necunoscută. Mai vedem un pat colosal, umbrit de un balda­quin așezat pe patru picioare masive; lu­crul seu­de și e original, n’ar oferi nimic particular dacă stofele ce­ l ornează n’ar fi un adevăr minunate. In rezumat, prima im­­presiune ce produce exposițiunea lucrărilor vn laque, porcelan, costumele de mătase, gas, armele etc., este contrastul tot atăt de bizar căt și complect cu ori­care din productele in­dustriei occidentale. Este asemenea lesne de recunoscut, in vederea acestor lucruri, că pe cănd in Europa, de exemplu, cele mai multe producte port pe dănsele sigiliul vivacităței, promptitudinei al acestor friguri sfâșietoare, până la un grad care par a zice căi ziua de mine n’o să mai fiă; in productele Chi­nese, din contra, găsim toate aparințele unui viitor lung și durabile. Fie­care lucru e în­semnat intr’un colț cu eternitate și impre­­siunea ce se degage aci, din complexul ex­­posițiunii pare a avea ca devisă, avem timp, putem aștepta. Acestea au fost, cel puțin, sentimentele noastre, părăsind secțiunea chi­neză și pășind Portaltul, pe frontispiciul că­ruia se citește inscripțiunea­ „Statul marei dynastii, țara luminei.“ „Ta Tsching Kwo­u Persia. Trecem îndată la galeria persană, ce în­cepem a vizita azi, ca cea din urmă stațiune ce ne oprește înainte de a ajunge la sec­țiunea României. Așezată in centrul Asiei, Persia este țara vecină locului care, după toate tradițiunile, a fost leagănul genului human, și, pentru a zice așa, Una din primele țări unde omul se așează. Aceasta ar putea explica (cum s’a încercat a se face) opiniunea că din Persia s’au importat in Europa fructele cele mai comune și cele mai stimate; in regnul ani­mal, mai cu samă caii, caii dispărând la­ o oare­care epocă in urma unui oare­care ca­taclism, fură importați de populațiunile Celte, in epoca marilor lor emigrațiuni din India in Europa și din Europa in Asia. In mene­­ralogie, tot Persiei datorim turquósele (pe­ruzelele), petre magnifice de o coloare al­­ bastră-verzie, cari, după cum se știe, sunt formate de oseminte fosile, supuse unei tran­­sformațiuni minerale, și cari se coloră in albastru sub influența unei sări de cupru. Peruzeaua se mai găsește in India, Rusia și Ungaria. Civilisațiunea Persiei este prea vechia, dară prea desvoltată, și cu toate că expo­­sițiunea ei, începută prea târziu, este mai mult resultatul inițiativei și sforturilor par­ticularilor, decăt ale guvernului, totul trebue să constatăm noi că acest Stat este prea bine representat in palatul industriei. Galeria per­sană e vecină cu a Chinei, așa in­căt pro­ductele acestor două țări, expuse unele lân­gă altele, permite visitatorului a le compara cu ușurință. Ast­fel putem de la prima ve­dere cu multă facilitate să ne dăm sama de contrastele imense ale acestor done civili­­ sauiuni așa de vechi. Tocmai observam, a­­dineoare, cănd vorbiam de China, carterul esen­țial de durată și de longevitate cu cari sunt înzestrate productele Chinei. La ele se denotă in tot scepticismul și materialismul, pe cănd din contra­la Perși, una din ramurile rasei ariane, vom vedea, examinând pro­ductele lor, cum găsim la fie­care pas po­­esia, gustul, stilul tot atăt de entusiast căt și fantastic. Instrumentele de musică. Primele obiecte ce se oferă vederilor noastre sunt instru­mentele de musică, compuse numai din șase bucăți, adică: o tambură, două țimbale, co­lorate și garnisite cu mosaic, două vioare și o chitară. Din punctul de vedere al artei, țimbalele singure ne pare că merit o oare­care atențiune prin scumperea incrustațiu­­nilor de mosaic ce au o oare­care valoare. Sub raportul originalității, ar fi alt­ceva, căci și acolo am avea a constata indiciele medi­­tațiunii și ale melancoliei. Ariile graphice. Fără contestațiune, prefe­rim examinarea documentelor prea intere­sante ale artei graphice ce găsim aci. Sunt niște manuscripte vechi de o prea mare va­loare stiințifică, intre altele mai cu samă opt manuscripte chaldeice, care ne par, in adevăr, demne de toată atențiunea învăța­ților și arh­eologilor. Alături, și pe lăngă oare­care lucruri de gravură, pe lemn și pe peatră (artă foarte respectată in Persia), ob­servăm o peatră litografică, cu legendă să­pată adânc și in relief, având un efect cu totul original. Apoi, găsim cornaline sculp­tate și scobite, figuri acoperite cu legende, etc., precum și o mulțime de asemenea mici obiecte cari prin ele insă­și n’au nici o va­loare intrinsecă, dară cari nu sunt lipsite de interes. Agricultura și materii țesute. Partea agri­colă, mai presus de tot, merită o atențiune particulară, mai cu samă pentru România, atăt de bogată sub acest raport, și pentru­ că la Persia găsim producte cu totul diferite Țara noastră trage principalele sale avuții din horticultura și din productele naturale ale pământului: grău, porumb etc. Persia, din contra, din arboricultură: migdale, gume, puțină cănepă, șofran­ dară, mai cu samă roiba, plantele odoriferante, tutunul; articole ,cari, împreună cu mătasea, bumbacul și ca­tifeaua, formează, in adevăr, basa com­er­ciului de exportațiune, destul de important al Persiei. (Va urma). ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA.­ ­ Contele de Chambord a adresat unui de­putat legitimist o scrisoare, care nu rezol­­vește nici una din cestiunile ce ridică res­tabilirea monarhiei legitime in Franția. In această scrisoare contele se plânge despre propaganda revoluționară, protestează in con­tra ideei ce i s’a atribuit că vroește să restabilească drepturile feudale sau să în­treprindă un resbel in condiții imposibile; in sfârșit el se pune ca representantul nu a unei partide, ci a unui principiu care sin­gur poate mântui Franția, asigurăndu-i re­generarea socială. In ceea ce privește stea­gul Franției, libertățile sale, organizarea sa politică civilă și administrativă, el nu vor­bește de loc, și chiar in protestările sale in contra intoarcerei la instituțiile trecutului, el evită cu îngrijire a se pronunța asupra meritului lor. Jurnalele fusioniste sau acele ce sunt dis­puse a se uni cu restaurarea monarhică se încearcă un adevăr de a face pe public să creadă că după aceste declarări a contelui de Chambord, nu trebue să i se mai ceară nici promisiuni nici angajamente, dar această tactică nu mai isbutește. Chiar organele cele mai moderate a opiniei liberale declară că el nu respunde la singurele cestiuni ce reclamau explicări din partea sa. „Le Figaro“ anunță că o întrunire a de­putaților din dreapta și din centrul drept a avut loc in 30 Sept. la Versailles, spre a pregăti de­sigur pe acea care trebue să se facă in 4 Octomvrie, la care vor fi convo­cate un mare număr de notabilități parla­mentare, și care va fi prezidată de d. de Larcy. D. Thiers s-a întors la Paris. O depeșă din Viena anunță că contele de Chambord a primit in 28 Sept., ajunul ani­­versărei nașterei sale, vizita și omagiile du­celui de Chartres. A doua zi contele de Pa­ris i-a trimis o depeșă de felicitare. Mișcările electorale pentru alegerile com­plementare au început. Republicanii au pre­­tutindene mare șansă de succes. GERMANIA. împăratul a sosit in 29 Sept. la Franc­fort, de unde, după o scurtă oprire, a con­tinuat călătoria sa la Baden unde se găsește împărăteasa Augusta. După plecarea regelui Italiei, prințul de Bismark s-a inturnat la Varzin. Fiind­că el primise deja cea mai înaltă distincțiune a ordinelor italiene, marea cruce a ordinului Anonciada, regele i-a oferit portretul său, împodobit cu diamante, și cu o inscripție foarte măgulitoare. In timpul scurt căt a stat in Berlin, d. de Bismark a avut o lungă intrevidere cu generalul de Manteuffel, care e acum in disponibilitate, căci corpul de ocupație a fost disolvat. Această împreju­rare a dat o nouă tărie vitezelor care cir­culau deja asupra inlocuirei ministrului pre­ședinte din Prusia, mareșalul de Roon, ce persistă a vroi să se retragă, prin genera­lul Manteuffel, care se știe că e in mare fa­voare la imparatul. Astfel publicul se aș­teaptă la o modificare ministerială in Prusia. „Gazeta de Spener“ rapoartă din izvor sigur ca episcopul vechilor catolici, d. Rein­­­ kens, a fost chemat de guvern Ia Berlin, spre a trece jurământul prescris de lege, înaintea ministrului de culte. In urma aces­tei formalități, care se va face la începutul lui Octomvrie, episcopul Reinkens va avea dreptul, in înțelegere cu guvernul, să creeze parohii, și parohii ce-i va numi el vor pu­tea face acte legale semi-civile, semi-reli­­gioase, precum acte de naștere, de căsăto­rie și de moarte. SPANIA. Cele două corăbii restituite de Englezi au ajuns prea târziu ca să apere Alicante, care a fost bombardat de intransigenți, in timp de 7 oare. Apararea a fost eroică, și dacă de o parte suferințele au fost mari de cee­­laltă parte bombardatorii au fost siliți a se retrage cu mari perderi. La Madrid se cre­de că curănda sosire la Cartagena a coră­biilor restituite de Anglia vor pune capăt acestor jafuri a lui Contreras și a partiza­nilor săi. Stânga radicală a publicat un manifest in contra suspendărei Camerilor. Acest do­cument iscălit numai de 69 deputați, a fost confiscat de autoritatea judiciară. Foștii de­putați unioniști și constituționali se intru­­nesc la mareșalul Serrano spre a delibera asupra atitudinei lor față cu guvernul. SINTERA. Comisia Consiliului național, însărcinată cu redactarea unui nou proect pentru revi­zuirea constituțională, a terminat lucrările sale. Contrar cu ceea ce se asigurase, se pare că ea n’a reușit a impaca pretențiile centraliștilor cu acele­a federaliștilor. Cei intăi făcuse totuși concesii importante ad­versarilor lor. Mai cu samă ei se unise cu un amendament ce avea de scop a împărți reformele proectate, in loc de a le propune in bloc votului popular, in șese grupuri cu­prinzând: afacerile confesionale și instrucția publică, domiciliul și dreptul de reședință, libertatea industrială și abrogarea titlurilor nobilitare, afacerile militare și financiare, reformele judiciare și administrative, drep­turile populare, și in sfârșit cestiunile de economie politică. Prin această procedare, unele din aceste cestiuni, și chiar cele mai importante, precum cele ale culturilor și in­strucțiunii, erau asigurate dinainte de o ma­joritate, in vreme ce altele de un interes mai puțin vital pentru Synțeza, ar fi putut cădea la o de pe urmă încercare, fără a compromite opera in întregul ei. TURCIA. Nestabilitatea puterei in Turcia este o stare atăt de cronică incăt nici nu s’a ocu­pat lumea in Europa de vitetele despre noile schimbări in inaltul personal a imperiului. După o corespondență din Constantinopoli, singurul vitet confirmat este retragerea mi­nistrului de justiție, Midhad pașa. Neputăn­­du-se înțelege cu colegii săi, și indrăsnind une­ori chiar a protesta in contra ordinelor venite de la palat, el a preferat să fie gu­vernatorul unei provinții. Se scrie de la Tulcea Curierului de O­­rient: Comisiunea Europeană a Dunărei se va întruni la Galați spre a lua măsuri asupra lucrărilor necesare pentru înlesnirea navi­­gațiunei, care, in acest moment se face foarte greu. Fahri-bey, președintele acestei comisiuni a pornit la 22 Septemvre. Sub fundul vasului Austria s’a găsit numai 12 picioare de apă cea ce silește vasele a nu se încărca de ajuns. Vasele deosebitelor companii, sau numai pe jumătate din greu­tatea obișnuită Nava Chelif a Mesageriilor nu mai vine; din cauza Carantinei, admi­nistrația nu poate se intreția serviciul liniei regulat. Ar fi drept ca comisiunea Europeană, să coboare tarifa cănd apele sunt scăzute și cănd vasele sunt silite a face cheltueli stra­­ordinare pentru ușurarea lor. D. W. C. Callender a propus Consiliului Municipal din București să facă in capitală ulițe in asfalt cum le face in Iași. D. Bert­­hon, capul serviciului tehnic, fiind consultat, a scris din Paris că acest sistem funcțio­nează la Londra foarte bine. Generalul Vladoianu, primarul capitalei, susține că sis­temul asfaltului a isbutit la Pesta. D. Mi­nistru de interne a autorizat pe D. primar a trata cu d. Callender, și a face ca cer­care mai intăia 5,000 metre de pavaju după zisul sistem, pe strada Mogoșoaei. Consi­liul Municipal a dat primarului autorizare de a intra in vorbă cu d. Callender, rezervăn­­du-și dreptul de aprobarea condițiilor in­­dată după aceasta. Tribunalul civil a Senei (Paris) este a­­cum ocupat cu cererea in responsabilitate contra Poliției Paris pentru pagubele cauzate de Comună. Principele Știrbei, proprietarul castelului Bépon, reclamă contra Statului și a Poliției Paris suma de 247,647 franci 13 centime pentru stricăciunele făcute proprietăței sale prin bateriile insurgenților Comunei contra trupelor in timpul luptei in acel loc. Prin­cipele Știrbei susține că după legea din Vendemear (cea intăin lună a anului repu­blican) anul al IV, poliția Paris este res­­punzătoare de pagubele insurecțiunei de 18 Mart. D-l Jules Favre va susținea acțiunea in responsabilitate intentată contra poliției Pa­ris de cătră principele Știrbei. (La Roumanie). ȘTIRI LOCALE. #%. (Inspecțiunea Milițianilor.) Du­minică in 23 a curentei pe la oarele 9y2 dimineață toți milițiani cu musică regi­mentului al 5-le in frunte erau înșirați

Next