Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)
1873-09-26 / nr. 111
CURIERUL DE IAȘI. are dimensiunile următoare: inălțime 1 m. 20 și diametru 6m. 60. Un suport pentru o ghiulea de cristal, obiecte de bronz incrustat cu aur și argint, e demn de observat prin motivul prea original al zeului apei, ținând o ghiulea; — așa precum se arată in istoria mithologiei japonese. Trebue se cităm in fine o pereche de fanare mari de templu, ale căror dimensiuni relativ colosale se urcă la 1 i, 845 m inălțime. Smalțuri. Pentru a zice căteva cuvinte asupra a tot ce vedem in această curioase exposițiune, se cităm printre smalțurile împrăștiate, nasturi smaltați, inele, un vas de 40 centimetri de vnait și un serviciu de cafea asemenea smăltat, toate productele ale aceluiași gen, incontestabil superioare acelor ce vom găsi mai târziu in aceleași producte expuse de China. Pei și pei lucrate. O parte nu mai puțin interesantă este acea a peilor și a peilor lucrate. In primele găsim o colecțiune de probe destul de variată, și se cuvine de a observa intre altele, printre cele de al doilea, o minunată cutie portofoliu, de pete albastră, împodobită cu lagne de aur. Se poate prea bine că din punctul de vedere al artei reale, aceste obiecte să nu aibă prin ele insăși o valoare reală, dar desigur găsim in ele toate elementele noutății și această amestecătură, destul de abil combinată cu fagul, precum și cu smalțul și ivoriul, produce adesea prea fericite efecte, înainte de a ajunge la partea specială reservată mătăsărielor, se aruncăm o repede privire asupra lucrărilor in iamb și in rotiu sau rotang precum: coșuri, săculețe pentru plăcinte, colivii de insecte, port cigarete.. etc. care merit a fi menționate. Hărtiea. După aceasta vin hărtiele, a căror fabricațiune e prea remarcabilă, pentru că a ajuns la un grad de perfecțiune superior Europei. Japonezii au un adevărat secret pentru preparațiune, căci cu toate că se știe că in fabricele de la Mino, Etchizen, Zoza, Satsouma, hărtia se obține nu numai prin preparațiunea cârpei, ci și prin a scoarței unui arbore particular care se numește arbore pentru hârtie, totuși ei știu să-i dea o mlădiere incomparabile și o mulțime de straturi diferite care imită in cel mai mare grad pânza. Proprietatea specială a acestui secret explică dată cu prisos pentru ce hărtia constitucin Jipon unul din obiectele indispensabile vieței. E întrebuințată in infinite moduri. Se fabrică cu ea mobile, sticle, pahare etc. și chiar vestminte și case. Această întrebuințare atăt de frecventă a hârtiei explică, pănâ la un oarecare grad, superioritatea ei reală asupra tuturor genurilor de fabricațiune cunoscute in Europa și ne spune tot deodată,—așa cum am arătat mai sus—pentru ce Japonesii nu știu a prepara sticlăria, serele, etc., și in general toate materiile prime servind la confecțiunea obiectelor de necesitate domestică. China. Ne vom mărgini a zice numai căteva cuvinte asupra Chinei, pentru cuvântul prea marei asemănări a productelor expuse cu ale Japanului, pe cari am crezut că trebue să le studiem cu îngrijire (poate chiar prea mult), dară și aceasta găsește scusă in elementele interesante ce conținea in realitate, cu totul demne de a fi puse in paralel cu industria europeană, și cari întrec adesea productele ce vom examina in secțiunea chineză. Și aci sunt tot lapue, porcelane, etc. costume, țesături, din cari un fel este special proprietatea industriei Chinese, acesta e crepul de China, țesături ușoare și renumite, cari servesc la confecțiunea șalurilor. Statuete, obiecte sculptate in ivoriu, scule, picturi și sculpturi; acestea din urmă probează starea staționară in care se găsește chiar acum belele-arte. Acestea sunt mai toate obiectele diferite cari ne revelă pentru prima oară această civilisațiune necunoscută. Mai vedem un pat colosal, umbrit de un baldaquin așezat pe patru picioare masive; lucrul seude și e original, n’ar oferi nimic particular dacă stofele ce l ornează n’ar fi un adevăr minunate. In rezumat, prima impresiune ce produce exposițiunea lucrărilor vn laque, porcelan, costumele de mătase, gas, armele etc., este contrastul tot atăt de bizar căt și complect cu oricare din productele industriei occidentale. Este asemenea lesne de recunoscut, in vederea acestor lucruri, că pe cănd in Europa, de exemplu, cele mai multe producte port pe dănsele sigiliul vivacităței, promptitudinei al acestor friguri sfâșietoare, până la un grad care par a zice căi ziua de mine n’o să mai fiă; in productele Chinese, din contra, găsim toate aparințele unui viitor lung și durabile. Fiecare lucru e însemnat intr’un colț cu eternitate și impresiunea ce se degage aci, din complexul exposițiunii pare a avea ca devisă, avem timp, putem aștepta. Acestea au fost, cel puțin, sentimentele noastre, părăsind secțiunea chineză și pășind Portaltul, pe frontispiciul căruia se citește inscripțiunea „Statul marei dynastii, țara luminei.“ „Ta Tsching Kwou Persia. Trecem îndată la galeria persană, ce începem a vizita azi, ca cea din urmă stațiune ce ne oprește înainte de a ajunge la secțiunea României. Așezată in centrul Asiei, Persia este țara vecină locului care, după toate tradițiunile, a fost leagănul genului human, și, pentru a zice așa, Una din primele țări unde omul se așează. Aceasta ar putea explica (cum s’a încercat a se face) opiniunea că din Persia s’au importat in Europa fructele cele mai comune și cele mai stimate; in regnul animal, mai cu samă caii, caii dispărând la o oarecare epocă in urma unui oarecare cataclism, fură importați de populațiunile Celte, in epoca marilor lor emigrațiuni din India in Europa și din Europa in Asia. In meneralogie, tot Persiei datorim turquósele (peruzelele), petre magnifice de o coloare al bastră-verzie, cari, după cum se știe, sunt formate de oseminte fosile, supuse unei transformațiuni minerale, și cari se coloră in albastru sub influența unei sări de cupru. Peruzeaua se mai găsește in India, Rusia și Ungaria. Civilisațiunea Persiei este prea vechia, dară prea desvoltată, și cu toate că exposițiunea ei, începută prea târziu, este mai mult resultatul inițiativei și sforturilor particularilor, decăt ale guvernului, totul trebue să constatăm noi că acest Stat este prea bine representat in palatul industriei. Galeria persană e vecină cu a Chinei, așa incăt productele acestor două țări, expuse unele lângă altele, permite visitatorului a le compara cu ușurință. Astfel putem de la prima vedere cu multă facilitate să ne dăm sama de contrastele imense ale acestor done civili sauiuni așa de vechi. Tocmai observam, adineoare, cănd vorbiam de China, carterul esențial de durată și de longevitate cu cari sunt înzestrate productele Chinei. La ele se denotă in tot scepticismul și materialismul, pe cănd din contrala Perși, una din ramurile rasei ariane, vom vedea, examinând productele lor, cum găsim la fiecare pas poesia, gustul, stilul tot atăt de entusiast căt și fantastic. Instrumentele de musică. Primele obiecte ce se oferă vederilor noastre sunt instrumentele de musică, compuse numai din șase bucăți, adică: o tambură, două țimbale, colorate și garnisite cu mosaic, două vioare și o chitară. Din punctul de vedere al artei, țimbalele singure ne pare că merit o oarecare atențiune prin scumperea incrustațiunilor de mosaic ce au o oarecare valoare. Sub raportul originalității, ar fi altceva, căci și acolo am avea a constata indiciele meditațiunii și ale melancoliei. Ariile graphice. Fără contestațiune, preferim examinarea documentelor prea interesante ale artei graphice ce găsim aci. Sunt niște manuscripte vechi de o prea mare valoare stiințifică, intre altele mai cu samă opt manuscripte chaldeice, care ne par, in adevăr, demne de toată atențiunea învățaților și arheologilor. Alături, și pe lăngă oarecare lucruri de gravură, pe lemn și pe peatră (artă foarte respectată in Persia), observăm o peatră litografică, cu legendă săpată adânc și in relief, având un efect cu totul original. Apoi, găsim cornaline sculptate și scobite, figuri acoperite cu legende, etc., precum și o mulțime de asemenea mici obiecte cari prin ele insăși n’au nici o valoare intrinsecă, dară cari nu sunt lipsite de interes. Agricultura și materii țesute. Partea agricolă, mai presus de tot, merită o atențiune particulară, mai cu samă pentru România, atăt de bogată sub acest raport, și pentru că la Persia găsim producte cu totul diferite Țara noastră trage principalele sale avuții din horticultura și din productele naturale ale pământului: grău, porumb etc. Persia, din contra, din arboricultură: migdale, gume, puțină cănepă, șofran dară, mai cu samă roiba, plantele odoriferante, tutunul; articole ,cari, împreună cu mătasea, bumbacul și catifeaua, formează, in adevăr, basa comerciului de exportațiune, destul de important al Persiei. (Va urma). ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA. Contele de Chambord a adresat unui deputat legitimist o scrisoare, care nu rezolvește nici una din cestiunile ce ridică restabilirea monarhiei legitime in Franția. In această scrisoare contele se plânge despre propaganda revoluționară, protestează in contra ideei ce i s’a atribuit că vroește să restabilească drepturile feudale sau să întreprindă un resbel in condiții imposibile; in sfârșit el se pune ca representantul nu a unei partide, ci a unui principiu care singur poate mântui Franția, asigurăndu-i regenerarea socială. In ceea ce privește steagul Franției, libertățile sale, organizarea sa politică civilă și administrativă, el nu vorbește de loc, și chiar in protestările sale in contra intoarcerei la instituțiile trecutului, el evită cu îngrijire a se pronunța asupra meritului lor. Jurnalele fusioniste sau acele ce sunt dispuse a se uni cu restaurarea monarhică se încearcă un adevăr de a face pe public să creadă că după aceste declarări a contelui de Chambord, nu trebue să i se mai ceară nici promisiuni nici angajamente, dar această tactică nu mai isbutește. Chiar organele cele mai moderate a opiniei liberale declară că el nu respunde la singurele cestiuni ce reclamau explicări din partea sa. „Le Figaro“ anunță că o întrunire a deputaților din dreapta și din centrul drept a avut loc in 30 Sept. la Versailles, spre a pregăti desigur pe acea care trebue să se facă in 4 Octomvrie, la care vor fi convocate un mare număr de notabilități parlamentare, și care va fi prezidată de d. de Larcy. D. Thiers s-a întors la Paris. O depeșă din Viena anunță că contele de Chambord a primit in 28 Sept., ajunul aniversărei nașterei sale, vizita și omagiile ducelui de Chartres. A doua zi contele de Paris i-a trimis o depeșă de felicitare. Mișcările electorale pentru alegerile complementare au început. Republicanii au pretutindene mare șansă de succes. GERMANIA. împăratul a sosit in 29 Sept. la Francfort, de unde, după o scurtă oprire, a continuat călătoria sa la Baden unde se găsește împărăteasa Augusta. După plecarea regelui Italiei, prințul de Bismark s-a inturnat la Varzin. Fiindcă el primise deja cea mai înaltă distincțiune a ordinelor italiene, marea cruce a ordinului Anonciada, regele i-a oferit portretul său, împodobit cu diamante, și cu o inscripție foarte măgulitoare. In timpul scurt căt a stat in Berlin, d. de Bismark a avut o lungă intrevidere cu generalul de Manteuffel, care e acum in disponibilitate, căci corpul de ocupație a fost disolvat. Această împrejurare a dat o nouă tărie vitezelor care circulau deja asupra inlocuirei ministrului președinte din Prusia, mareșalul de Roon, ce persistă a vroi să se retragă, prin generalul Manteuffel, care se știe că e in mare favoare la imparatul. Astfel publicul se așteaptă la o modificare ministerială in Prusia. „Gazeta de Spener“ rapoartă din izvor sigur ca episcopul vechilor catolici, d. Rein kens, a fost chemat de guvern Ia Berlin, spre a trece jurământul prescris de lege, înaintea ministrului de culte. In urma acestei formalități, care se va face la începutul lui Octomvrie, episcopul Reinkens va avea dreptul, in înțelegere cu guvernul, să creeze parohii, și parohii ce-i va numi el vor putea face acte legale semi-civile, semi-religioase, precum acte de naștere, de căsătorie și de moarte. SPANIA. Cele două corăbii restituite de Englezi au ajuns prea târziu ca să apere Alicante, care a fost bombardat de intransigenți, in timp de 7 oare. Apararea a fost eroică, și dacă de o parte suferințele au fost mari de ceelaltă parte bombardatorii au fost siliți a se retrage cu mari perderi. La Madrid se crede că curănda sosire la Cartagena a corăbiilor restituite de Anglia vor pune capăt acestor jafuri a lui Contreras și a partizanilor săi. Stânga radicală a publicat un manifest in contra suspendărei Camerilor. Acest document iscălit numai de 69 deputați, a fost confiscat de autoritatea judiciară. Foștii deputați unioniști și constituționali se intrunesc la mareșalul Serrano spre a delibera asupra atitudinei lor față cu guvernul. SINTERA. Comisia Consiliului național, însărcinată cu redactarea unui nou proect pentru revizuirea constituțională, a terminat lucrările sale. Contrar cu ceea ce se asigurase, se pare că ea n’a reușit a impaca pretențiile centraliștilor cu acelea federaliștilor. Cei intăi făcuse totuși concesii importante adversarilor lor. Mai cu samă ei se unise cu un amendament ce avea de scop a împărți reformele proectate, in loc de a le propune in bloc votului popular, in șese grupuri cuprinzând: afacerile confesionale și instrucția publică, domiciliul și dreptul de reședință, libertatea industrială și abrogarea titlurilor nobilitare, afacerile militare și financiare, reformele judiciare și administrative, drepturile populare, și in sfârșit cestiunile de economie politică. Prin această procedare, unele din aceste cestiuni, și chiar cele mai importante, precum cele ale culturilor și instrucțiunii, erau asigurate dinainte de o majoritate, in vreme ce altele de un interes mai puțin vital pentru Synțeza, ar fi putut cădea la o de pe urmă încercare, fără a compromite opera in întregul ei. TURCIA. Nestabilitatea puterei in Turcia este o stare atăt de cronică incăt nici nu s’a ocupat lumea in Europa de vitetele despre noile schimbări in inaltul personal a imperiului. După o corespondență din Constantinopoli, singurul vitet confirmat este retragerea ministrului de justiție, Midhad pașa. Neputăndu-se înțelege cu colegii săi, și indrăsnind uneori chiar a protesta in contra ordinelor venite de la palat, el a preferat să fie guvernatorul unei provinții. Se scrie de la Tulcea Curierului de Orient: Comisiunea Europeană a Dunărei se va întruni la Galați spre a lua măsuri asupra lucrărilor necesare pentru înlesnirea navigațiunei, care, in acest moment se face foarte greu. Fahri-bey, președintele acestei comisiuni a pornit la 22 Septemvre. Sub fundul vasului Austria s’a găsit numai 12 picioare de apă cea ce silește vasele a nu se încărca de ajuns. Vasele deosebitelor companii, sau numai pe jumătate din greutatea obișnuită Nava Chelif a Mesageriilor nu mai vine; din cauza Carantinei, administrația nu poate se intreția serviciul liniei regulat. Ar fi drept ca comisiunea Europeană, să coboare tarifa cănd apele sunt scăzute și cănd vasele sunt silite a face cheltueli straordinare pentru ușurarea lor. D. W. C. Callender a propus Consiliului Municipal din București să facă in capitală ulițe in asfalt cum le face in Iași. D. Berthon, capul serviciului tehnic, fiind consultat, a scris din Paris că acest sistem funcționează la Londra foarte bine. Generalul Vladoianu, primarul capitalei, susține că sistemul asfaltului a isbutit la Pesta. D. Ministru de interne a autorizat pe D. primar a trata cu d. Callender, și a face ca cercare mai intăia 5,000 metre de pavaju după zisul sistem, pe strada Mogoșoaei. Consiliul Municipal a dat primarului autorizare de a intra in vorbă cu d. Callender, rezervăndu-și dreptul de aprobarea condițiilor indată după aceasta. Tribunalul civil a Senei (Paris) este acum ocupat cu cererea in responsabilitate contra Poliției Paris pentru pagubele cauzate de Comună. Principele Știrbei, proprietarul castelului Bépon, reclamă contra Statului și a Poliției Paris suma de 247,647 franci 13 centime pentru stricăciunele făcute proprietăței sale prin bateriile insurgenților Comunei contra trupelor in timpul luptei in acel loc. Principele Știrbei susține că după legea din Vendemear (cea intăin lună a anului republican) anul al IV, poliția Paris este respunzătoare de pagubele insurecțiunei de 18 Mart. D-l Jules Favre va susținea acțiunea in responsabilitate intentată contra poliției Paris de cătră principele Știrbei. (La Roumanie). ȘTIRI LOCALE. #%. (Inspecțiunea Milițianilor.) Duminică in 23 a curentei pe la oarele 9y2 dimineață toți milițiani cu musică regimentului al 5-le in frunte erau înșirați