Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)
1874-07-10 / nr. 75
FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. ~ _____________ C ~ĂLENDARUL SEPTAMANEI. _________ Stil vechiu. Stil nou. DIO A. PATRONUL DUE! Res. Soar. Ap. Soar. | Stil vechiu. Stil nou. PIPA. _________PATRONUL PILEI.________| Res. Soar. Ap. Soar. Iulie. Iulie. Ore. m. Ore. m. Iulie. *?• 7 19 Duminică. Cuviosul Toma și Acachie. 4 24 7 36 11 23 Joi. Martira Eumia. _ 4 28 7 32 8 20 Luni. Martirul Pricopie. 4 25 7 35 12 24 Vineri Martirul Proclu și Ilarie. 4 29 7 31 9 21 Marți. Martirul Pancratie. Q 4 26 7 34 13 25 Sâmbătă. Soborul Arhanghelului Gavril. 4 30 7 30 10 22 Mercuri. 43 Martiri din Nicopoli. 4 27 7 33 14 26 Duminică. Apostolul Achila. 4 31 7 29 PREȚUL ABONAMENTULUI; Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci Belgia, Elveția .— Pe șase luni 22 franci. ■ Italia. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. ANUNCIURI: Rândul sau locul sau 15 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.—Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și arunciurile pentru „Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rue Drouot, 9. Exemplarul 40 bani. Revista internă. Plecarea Măriilor lor Domnul și Doamna împreună cu A. Sa Principele Leopold, s’a efectuat de la Sinaia Mercurea trecută in condițiunile cele mai bune. La Brașov Suveranii noștri au fost și acum primiți cu adevărat entusiasm de toți românii de acolo, eșiri înainte cu mai multe khilometre, cuvinte, salutări călduroase, presentări oficiale la gară, toate aceste manifestări ale celei mai frumoase primiri, cu tot incognitul auguștilor călători, au avut loc estimp ca și anul trecut. In sala de Jos, M. M. L. L. ajungend la Pesta, au petrecut noaptea acolo , și au primit pe D-nii Miniștri maghiari, care au ținut a se presenta și a felicita pe suveranul nostru. La 5 ale acesteia Vineri, Domnitorul ajuns la Viena, s-a oprit numai căteva oare, și a continuat apoi drumul la Frantresbad la băi. D. Costaforu, agentul nostru la Viena a primit pe Măria Sa la Pesta, și la însoțit apoi in călătoria sa la Viena. Prin decretul domnesc Nr. 1353, se disolvă Consiliul județului Muscel dimpreună cu Comitetul Permanent și Colegiile electorale sunt convocate pe zilele 24, 26 și 28 Iulie și 3 August, pentru a alege noii membri <-1 ° cunoiun. in ziua de 1 Iulie, prin decretul Nr. 1363, I. Sa Domnitorul a aprobat regulamentul intocmit asupra legei din Martie 1873, pentru incuragiarea introducerei industriei zahărului in țară. Eata in extenso acel regulament: 1) Conform legii pentru incuragiarea industriei zahărului in țară, înființarea de fabrice destinate acestei producțiuni, este liberă in oricare punct al teritorului României. 2) Guvernul va da autorizarea inființărei fabricelor de zahar, atăt societăților căt și particularilor cari o vor cere, însă numai conformăndu-se dispozițiunelor legii și regulamentului de față. 3) Autorizațiunea se va da de către Ministerul agriculturei, comerțului și lucrărilor publice, către care, doritorii de a înființa asemenea fabrice vor trebui a se adresa. 4) Cererile de autorizațiune vor trebui să fie însoțite de următoarele acte: a) Un plan al fabricei, însoțit de un memoriu explicativ sistemei de fabricațiune, numerul și capacitatea vaselor ce va fi a se întrebuința, precum și cantitatea anuală aproximativă de zahar, ce fabrica va fi destinată a produce; b) Declarațiunea că din remășițile fabricațiunii zahărului se va estrage sau nu alcool. 5) Autorizațiunea pentru înființarea fabricelor de zahar, cu beneficiarile prevăzute prin lege, nu vor putea fi acordate decât in intervalul de 20 ani, socotit de la promulgarea legii (Martie 1873.) 6) In tot acest interval de 20 ani, zahărul fabricat in țară va fi scutit de orice imposit al Statului sau Comunelor. Orice alt product al acestor fabrice, destinat vânzarii pe loc sau exportațiunei precum alcovul, băuturile riguoroase ș. c. l., vor fi supuse impositelor prevăzute de legile erei. 7) In tot timpul concesiunei, concesionarul va presenta, la începutul fiecărui an, ministerului de agricultură, comerciu și lucrări publice, o listă detaliată de mașinele și productele ce va avea să importe in acel an, in trebuința fabricațiunei zahărului. 8) Tot zaharul fabricat in țară, va trebui să poarte matca fabricei incrustată pe căpâțină și pe hărtia care o acopere, căt și pe butoae; in caz contrar, se va considera ca contrabandă și se va confisca. 9) Acțiunile priîo«ionante pentru înființare de fabrice de zahar, vor fi scutite de taxa timbrului. In asemene caz ănse, se va comunica ministerului agriculturei, comerțului și lucrărilor publice numerul acțiunelor și suma ce ele reprezintă. 10) Sunt scutite de taxele vamale și comunale toate mașinele întrebuințate la fabricațiunea zahărului, in timpul prevăzut de lege. 11) Societățile sau particularii cari vor dori să aducă mașini de felul acesta din străinătate, urmează mai întăi a prezența ministerului agriculturei, comerțului și lucrărilor publice, o listă detaliată de toate mașinele ce au comandat, spre a li se da atunci un certificat de liberă importațiune. Acest certificat se va preda șefului vamei pe unde se introduc acele mașine, de la care, vizat in regulă se va transmite ministerului agriculturei, comerțului și lucrărilor publice spre anulare. 12) In caz cănd s’ar dovedi că vreuna din persoanele sau societățile cărora s’a acordat autorizațiune a introduce mașini pentru fabricațiunea zahărului, ar aduce in același timp mașini de felul acesta și pentru vânzare sau altele, osebit de confiscarea obiectelor, li se va ridica încă și dreptul la scutirile ce le acordă legea fabricații zahărului. 13) Asemenea se va confisca și se va retrage dreptul de concesiune persoanelor sau societăților, cari sub orice formă, vor introduce zahar sau sirop de zahar din străinătate, spre a le trece apoi ca produse ale fabricelor lor, căci autorizațiunea nu le este dată și nu pot beneficia de avantajele legii, decăt anume pentru fabricarea zahărului chiar dintfe ele cultivate in țară. 14) La finele fiecărui an, persoanele sau societățile autorizate pentru fabricațiunea zahărului, vor comunica ministerului agriculturei, comerțului și lucrărilor publice, un raport statistic asupra fabricațiunei anului expirat. D. Ulinescu, președinte tribunalului de Ialomița, a fost pedepsit cu perderea salarului pe o lună. D-nii Becarian membru, V. Ghimpețanu Procuror și A. Doicescu, a fost destituiți pentru pricina următoare . Perceptorul Comunei Reviga, județul Ialomița, Vasile Georgescu, dispărând din Comună fără a se putea da de urma sumei de 1067 lei 91 bani, a fost urmărit și prins de Sub-prefect. Făutuiu instrucțiunea cuvenită judele instructor stabilește, că Giurgescu a...— bani publici in valoarea indicată și că a falsificat o foaie de drum pe numele seu. Tribunalul de Ialomița înlătură faptul de deturnare și învinovăți pe Georgescu numai pentru falsificarea foaei de drum. Iată motivele acestei procedări: Georgescu presenta un certificat din partea lui Filip Lică fost primare, prin care Filip Lică zice că acei bani i-a lăsat Georgescu in pastrarea sa pentru facerea unei scoli, și a unei cancelarii noue in Comună. Acest Lică, este nașul inculpatului, și el a dat certificatul la insistența finului seu, pentru al scăpa din închisoare. Ministerul Justiției, făcând cercetări scrupuloase a găsit motivele scuzei nefundate, și in urmare a făcut destituirile de mai sus. Revista Externă. FRANȚA. In ședința adunărei naționale din 15 iulie, raportorele Comisiei constituționale, Ventavon, a presentat in fine raportul comisiunei asupra organisărei puterilor lui Mac-Mahon. Proiectul corespunde pe deplin cu propunerile subcomisiei și nu este decăt o copie deteriorată a principiilor constituționale prelucrate de Broglie. Majoritatea monarhică a comisiunei a consimțit—după cerirea mareșalului—■ a menținea starea provisoriă și a crea un interim intre Republică și Monarhică; ea s-a pronunțat in contra propunerei lui Casimir Peker,—prin care se cerea proclamarea definitivă a Republicei—deși această propunere a fost declarată in adunare de urgență. Desbaterea asupra proiectului Ventavon s’au stipulat pe luni 20 iulie. In privința cererilor mareșalului, manifestate prin mesagiul seu din urmă, Comisia n’a voit se mai revie asupra puntelor capitale, arătate in sinul ei de cătră ministrul Fourton, sub curent că măsurile ce ea a luat sunt de ajuns pentru a asigura puterile mareșalului. In realitate a fost o pretențiune ne maiauzită ca mareșalul se impună adunărei naționale condițiunile sale. Cu drept cuvânt se miră „La République Franțaise“ cum mareșalul, ca mandatar, se creie precepte mandanților. Adunarea națională, scrie numita foaie, ș’a păstrat dreptul de a modifica acele condiții, cu care mareșalul se-și exercite puterile sale, prin legile constituționale. Adunarea națională este singură suverană și Mareșalului nu s’a dat alt drept prin legea de la 20 Noemvrie, decât se esercite pe șapte ani puterea executivă sub condițiile ce Camera va stipula.—Ministrul de finanțe Magne, vezind că majoritatea adunărei nu mai este aplicată a vota propunerile sale, ș’a dat demisia care a fost primită de Mac-Mahon, invităndul totodată a conduce trebile ministeriului până la numirea următoriului seu.s?,pțt ra"TrVli(T'T%uG fi UÂciiî1]u «Mi.a’âtt majoritatea in nouă comisiuni. Președinții și Secretarii sau ales tot dintre republicani. Jurnalele republicane privesc aceasta ca un semn despre progresul ce face ideia republicană in adunare și promit cel mai bun succes la desbaterea legilor constituționale cari vor incepe căt mai ingrabă. După cum scrie in corespondente din Paris jurnalului de Colonia, Președintele Republicei a avut o întâlnire cu președintele comisiei constituționale, Barbie, la care ocasie mareșalul și a exprimat mulțumirea pentru zelul cu care lucrează comisia de căteva zile. Mac- Mahon persistă pe lăngă organisarea „Septemeului seu“ și a declarat lui Batbie că dorește înlăturarea crimei căt se poate mai curând și un sens conservativ. Se asigură că mareșalul va primi propunerea lui Casimir Périer cu scop de a termina odată cu adunarea națională.In ședința adunărei naționale de la 16 iulie, Duprat interpelează guvernul in privința nouelor dări la cari sunt supuși francezii din Egypet. Ministrul Décazes respunde că s’a numit o anchetă care se constate dacă dările impusă europeilor din Egypet sunt legale sau nu contra capitulațiunilor, pană atunci insă adunarea poate fi liniștită fiind că guvernul va apăra interesele conaționalilor lor cu toate drepturile prevăzute prin capitulațiuni. Jurnalul „Șoir“ asigură că Fourton a demisionat și menține hotărârea sa din causa neînțelegerilor ivite intre el și colegii săi. Organul ministrului de externe, Duce de Décazes, „La Presse“ scrie, cu privire la serbările ce se vor ținea in Avignon la 18, 19 și 20 iulie in memoria lui Petrarca următoarele: „Aceste serbări sunt un simbol despre unitatea rasei latine care are nenumerate cause de a se uni pentru a ținea equilibriul intre propășirile rasei slave și germane. Celebritățile Italiei antice și moderne n’au fost nicăiri mai bine cunoscute și apreciate ca in Franța, scriitorii, artiștii, poeții, sculptorii și musicanții peninsulei sunt la noi tot atăt de admirați ca și in patria lor proprie. Aceasta vine de acolo că Geniul frances și italian au atăte punte de atingere incăt idiomul ambelor popoare se infățișază numai ca dialectele acelei limbi, de aci provine că, încercările unor publiciști de a introduce in civilisațiunea italiană pe cea germană, au fost contrară puterei faptelor, și chiar logica intereselor și elocința amintirilor se opun la atari introduceri. Se anunță că Italia va fi representată la Avignon prin cavalerul Nigra, demnul representant a lui Victor Emanuel. Acest bărbat de stat, care s’a silit mai mulți ani a stringe legătura acestor două popoară, va avea cea mai strălucită primire la Vaucluse. Petrarca a fost un mare poet și un diplomat de frunte. Papa Climent VI, Gonzaga și Visconti l’au însărcinat cu multe misiuni diplomatice pe care le-a indeplinit cu succes. Cavalerul Nigra, care este tot atăt de inițiat in literatură ca și in diplomație, este clar chemat, mai mult decăt oricare altul, a figura la serbarea lui Petrarca. Cuvintele, pe cari le-a rostit el de curand in Cagliari, au intimpinat un resunet amical pe întreaga penpmlul nici s/risărilor din__Vaucluse nu vor fi Italia, a cărei relațiuni cu Franța n’au fost niciodată mai amicale ca acum. ANGLIA. In nordul Irlandei sau serbat aniversarea luptei de la Boyne (12 iulie). In Dublin câțiva indivizi a isbutit, cu toată paza poliției, a pune pe statua lui George Hi in colegiul Green o eșarpă. In Portedown, un mare număr de orangiști cu eșarpe orangiste și cu 200—300 de steaguri, a făcut o mare procesiune. Ei au ținut un Meeting, luând resoluția se protesteze contra „Home Rule“ și se provoace pe guvern ca se opună resistență ultramontanismului. In Burgan a fost un conflict singeros intre orangiști și catolici. In Belfast s’a ținut, sub președința lui Johnston, —unul din membrii parlamentului orangic,— un mare Meeting in cea mai mare liniște și la care au luat parte la o sută de mii de protestanți. După o telegramă din Londra din 17 iulie „Home Rulers“ a decis ca se facă o propunere, incă in sesiunea de acum, prin care se ceară rădicarea actelor parlamentare cari au valore pentru Irlanda. — Gladstone a declarat, in casa de jos, că retrage resoluțiunile sale pe cari anuțase că le va susținea in contra legei pentru regularea serviciului divin fiindcă s’a incuviințat și a doua cetire a bilului susținut de Disraeli. GERMANIA. Relativ la atentatul contra princepului de FOILETON. O CĂLĂTORIE IN CALIFORNIA. sau Expiațiunea. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Lucru ce se poate, și pe urmă... Dar pentru ce a trebuit ca această piatră se ne pice pe cap? Nu, vezi tu, dacă l’așa avea acum in palmă pe acel calic, l’ași zugruma chiar cu mănele mele. — Amicul meu, nu vom sugruma pe nimene și vom trăi... poate puțin mai bine de căt in trecut, dar in fine, vom trăi, și fără a ne căi de un moment de emoțiune și de milă. Noi am comis poate o greșală, dar de o asemine greșală cineva nu roșește... Haide, las se treacă asta. Bine că nu poți fi portărel. Dar contabil la o casă de comerți poți fi. Tu ai o scrisoare frumoasă, și tu cunoști această meserie, și dacă este o meserie puțin unită, cel puțin este liniștită și nu ai nimica a perde. Din partea mi tu știi că eu împletesc destul de repede, știu și a broda; iată Leonia care incepe a se face mare și nu mai am trebuință se mă ocup de dănsa; prin urmare, tot timpul ’1 voiu avea numai pentru mine, ba dacă ’mi va pute ajuta și mitifica. Noi trustei, vom câștiga dar de ajuns pentru ca se avem cu ce trăi, și incă vom pute pune și ceva la o parte. Dl. Jamin, care se ingrozea de lacrimi, de țipete și de desperare, remase recunoscător femeei sale pentru fermetatea ce ea arata, acest exemplu ii dădu curaj și se simți mai consolat. „Haide! reluă d-na Jamin, incă de mane dimineață te vei duce se-ți cauți un loc de contabil. — Da astăzi chiar! strigă dl. Jamin. Dl. Rigolet, neguțitorul de mode din strada Doubs, căruia ca grefier, iam făcut oarecare serviciu, cunoaște pe toți comersanții din oraș, și desigur ’mi va găsi vreun loc. Și pre legea mea, fiindcă mă găsesc bine dispus, trebue se profit și se bat fierul căt e cald. Mé și duc acum. El iși imbrăcișă femea și copila, își luă pălăria și bățul, și eși, plin de un curaj de care nu se găsea capabil. IV. Speranța. După două oare, dl. Jamin reintră cu un registru gros subțioară. Prima sa mișcare fu de a se duce la femea lui pentru ai mulțumi de energia sa in această împrejurare și de curajul ce ia insuflat. Tu ai dreptate, ii zisă el, niciodată nu trebue cineva să se despereze. Am urmat consiliul tău și sper că vom sta bine. Am găsit de lucru. — Sunt fericită, zisă d-na Jamin, de ați vedea această energie. Afară de asta, te cunosc pe tine, și știam bine că cu tine nici odată nu vom fi lipsiți de mijloace. La cine ai intrat? In doua case, Dl. Rigolet m’a insercinat de ai pune in curent condicele ce sunt puțin cam in întârziere; iată condica casei lui, voiu lucra cănd imi va place, sara, acasă, tot vorbind cu tine, buna mea, căci presența ta imi va face sarcina mult mai ușoară. — Jamin, tu incepi a deveni galant? tu mă faci să mă bucur de nenorocirea noastră și se binecuvintez pe procuror. — Eu, ’1 blastăm din toate puterile, căci am se’mi perd mai tot prețul sarcinei mele, și aceasta pentru puțină milă, poate rău întrebuințată; dar in fine cănd vom căuta bine, aceasta nu e o crimă. Și nimica nu mau suparat mai tare, de căt acel mare prost de gardian șefel care au făcut tot zeul, și pe urmă s’a resbunat asupra me. Dar se’și o scrie in frunte, căci și eu nu’l voiu uita la ocasiune. — Haide Jamin, uită totul. Toate suvenirele acestea servesc numai a te irita. Nu caută să te res buni, căci aceasta ne va aaduce nenorocire. Să gândim numai la situația noastră pentru a ne pute folosi ceva. Tu zici că ți ai găsit un loc? Da, la dl. Tavernier, un mare fabricant de ceasornice, la care m’a recomandat dl. Rigolot. Voiu fi țiitor de registre din luna viitoare. — Și cătiți dă pentru aceasta? Optzeci de franci pe lună nu este un lucru mare, dar imi remăne totdeauna timp a pune și alte lucrări in curent, de pildă, cum astăzi la dl. Rigolot, și cu economie... — Da, reluă d-na Jamin cu un aer gânditor vezind pe soțul ei că se oprește asupra acestui cuvânt, dar ne va trebui multă economie... Se făcu o tăcere instructivă, in timp ce fiecare din ei calculau cu spaimă veniturile acestui budget macro, sau mai degrabă privațiunele ce-și impun. D-na Jamin petrecea degetele pintre perii buclați, ai Lioniei fără se gândească ceea ce face. Soțul ei, pentru a nu’și perde cumpătul, foileta registrul ce’l adusesă, dar fără ca se’și arunce ochii sau să se gândească. „O idee, strigă pe dată d-na Jamin, o idee bună! Fiindcă tu lucrezi la dl. Tavernier, pot și eu se lucrez la dânsul. — Ce spui tu? — Da, el intrebuințază multă lume in comerciul seu, și mai cu samă femei. Se vedem ... nu ași pute fi și eu, de pildă o sclivisitoare? Este un lucru comod, ușor, ce se poate face acasă. Voiu invăța și pe Leonia care’mi va ajuta de petrecere. La sfârșit. Măne vei cere de la dl. Tavernier niște coperte de ceasornice; el ne cunoaște și crede că nu le va încredința fără să se opue. Acesta este o frumoase operație pentru o femee. Maria dadaca noastră, fără se cunoască această meserie, au intrat sclivisitoare și câștigă până la trei franci pe zi. — Maria... dadaca noastră... iși zise a parte dl. Jamin, iată la ce a ajuns femea mea... Nu putu se isprăvească, atăt de mult ii sdrobea inima această comparațiune. El dar nu cuteză să facă nici o propunere. Această neplăcută necesitate era acolo: sub ochii lor o datorie viețuindă, această suvenire totdeauna presentă pentru dânșii, era o obligațiune sacră. El dar se invoi cu d-na Jamin se fie sclivisitoare. A doua zi de dimineață, toată familia era la lucru; d-na Jamin chemasă pe vechia sa dadaca pentru a invăța de la dânsa noua sa meserie, învățătura nu dură mult. Grație la complesența profesorului și la inteligența elevului, după zece zile noua sclivisitoare era in stare se-și exerciteze căt se poate de bine meseria. Lucrul seu fu in curând distins, ea