Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)
1874-10-09 / nr. 109
CURIERUL DE IASSI. PUBLICAȚII JUDECĂTORESCI. Tribunalul județului Iași Secția II. No. 2190. Conform art. 248 cod. com. cităm pe d-nii creditori mesei credale a falitului Marcus Wexer din Iași, pentru 19 Octomvrie curent 1874 spre a delibera asupra formărei concordatului și la caz cănd se va face unirea creditorilor pentru a fi consultați atât asupra gestiunei, cât și asupra menținerei sau a inlocuirei sindicilor, și a și da părerea dacă poate să se dea vreun ajutor din activul falimentului in conformitate cu art. 273 cod. comercial. No. 2191. Falitul Marcus Vexier, este citat a se presenta la acest Trib. in ziua de 19 Octomvrie curent 1874 cănd urmează a se delibera de creditorii falitului asupra formarei concordatului, conform art. 248 cod. comercial. Secția IV-a. No. 2692. Prin sentința acestui Trib, din 19 septemvrie a. c. in baza art. 238 c. p. l’a condamnat in absență pe Neculai Marin la 3 luni închisoare corecțională pentru faptul de maltratare, și in privire că domiciliul numitului e necunoscut, se publică aceasta conform art. 75 al. 6 p. civ. spre deșteptarea zisului condamnat, că in contra menționatei sentanți in termenul legiuit are dreptul de opoziție și de apel conform art. 183, 197 și 198 p. p. Tribunalul Districtului Botoșani. No. 1621. Termenul de 17 Ianuarie 1868 pentru vânzarea caselor din acest oraș proprietatea def. Dimitrie Mândrescu urmărite pentru îndestularea depozitului acestui Trib, cu suma de 136 garb. bani de a insolvabilului Dimitrie Zgârcea, publicate prin foaea Progresului No. 76 din 7 Octom. 1867, suspendănduse din causă de nestăruința Trib motivat de cernea d-lui Th Sehipor reg. la No. 5728 prin jur. No. 3239 din 10 a curentei a pus din nou in vânzare sus zisului imobil a căruia situațiune sau prevăzut in foaea progresulu No. 76 din 7 Octomvrie 1867, se publică termenul de 40 zile de la data fonei cu concurenții ce vor fi de a cumpără indicatul imobil să se presinte in camera acestui Trib. In cea lin zi după espirarea termenului de 40 zile oara 11 dimineață, căci atunci urmează a se face mezatul conform art. 544 din p. civ. No 1660. D-l Ioan Arapu din Botoșani, in termenul prescris de art. 551 din p. civ. nedepunănd prețul de 9001 gald. cu care, la termenul din 26 August a. c. s’a adjudecat asupra sa moșie a Coșugenii și Corceștii, din plasa Meietin acest județ, proprietate a d-nei Elena Călinescu și a d lui Colonel Vasile Gherghel, urmărită de d-l Gheorghi Cantimir pentru bani. Tribunalul acesta, in urmarea cererei d lui avocat Siriteanu, procuratorele creditorelui urmăritor in reg. la No. 6192 și in baza art. 553 din p. civ. prin jurnalul No. 3438 din 28 a curentei, a pus in revindere aretatul imobil pe comptul d-lui cumpărător Ioan Arapu, imobil a cărui situațiune publicată și la No. 48 din 1 Maiu a. c. a fonei publicațiunelor oficiale din Iași, este moșiea Coșugenii și Corceștii, situata in comuna Zlotunoaea, plasa Meretin, jud. Botoșani, pe care se află o casă cu 6 odăi, pereții de bârne, acoperită cu șindilă, un grajdiu, un hambariu și o șură de scânduri acoperită cu șindilă, o altă șură acoperită cu paie, o cuhne, lăngă pădure o casă cu 3 odăi acoperită cu șindilă, un grajdiu, un hambar și o șură acoperită cu șindilă, cu 20 pogoane vie lucrătoare, pădure mare și mică, 2 iazuri și 2 prășe la șleah megieșinduse pe 2 părți cu moșia Albeștii a d-nei Elena Bașotă și a d-lui Iorgu Cristescu, pe de o parte cu moșia Mășcătenii a d-lui Costachi Miclescu, pe de o parte cu moșia Dracșănii a Prințului Mihail Sturza și pe de o parte cu moșia Stăneștii a def. Cristea, se publică clar ca concurenții ce vor fi de a cumpără sus aretata moșie să se presinte cu garanții cerute de lege in cea diu zi după espirarea termenului de 30 zile, socotit de la data Ioaei, in sala de audiență a acestui Triboara 11 dimineața, cănd urmează a se face adjudecarea asupra celui ce va da prețul cel mai mare. Tribunalul județului Fălciu. No. 4961. D-na Soltana S. Stoianac născută Dumitru Petrovici din Huși, prin petițiunea sa reg. la No. 4800 din 25 Septembrie, in baza autorizațiunei ce i sau dat sub No. 4735, au intentat proces de separare a patrimoniului seu din averea soțului ei Sava Stoianac de profesiune comerciante din Huși după foaea de dotă din 25 Ianuar 1855 consistente in următoarele și anume : 1 icoană maica domnului, 60 galb, 1 inel de aur cu piatră de matestat, 1 left de pus la găt, 1 părechi cercei fandachi, 1 șalup model, 1 mantei de matasă, 1 poleă de lustrin, 1 cațavecă de cambi (4 blâniță, 1 rochie de lustrin bună, 1 rochie de adamască bună, 1 rochie de camblot bună, 1 una rochie de muslin bună, 1 rochie de muslin cu volane, 3 lați laicere, 1 macat de lichere, 1 oghial de adamască cu prostire, 1 ogheal de dibin cu prostire, 1 salte de adamască, 1 salte de lănă ii 5 ițe cu fața de cit, 6 perei de părete cu fețile de ciz, 2 perni mari cu puf, 4 perni mijlocii tot cu puf, 4 coltucele tot cu puf, 1 rănd fețe de tifon, 1 rănd altul de husa, 2 prosuri de ciubuce, 5 prosoape in 5 ițe cusute, 1 masă in 5 ițe, cusută, 1 masă in 5 ițe cu horbotă, 1 ladă mare de brașov, 1 tabla de dat dulcet, 1 farfurioară de argint, 2 linguriți de argint, 1 părechi chisăle de cristal, 1 părechi pahară de cristal de apă, 1 candelă de argint, 1 părechi sfeșnice cu tăblita lor de alamă, 4 cămeși bărbătești de tulpan și de pânză, 2 părechi izmene, 8 cămeși de pânză fimcești, 2 fuste bune de basa, 1 casnică de matasă, 1 bariz de legat, 14 șervete in 5 ițe de masă, 1 duzină farfurii, 1 duzină furculiu cu cuțitele lor, 1 tava de aramă, 1 tigan de aramă, precum și o casă cu locul ei comparată in urmă pe numele seu după actul din 1858 August 25 aflătoare in strada Făinaru din acest oraș Husi, drept care sau format acest estrad, conform art. 629 din p. civ. care se va afișa in sala audienților Trib. local, public ănduse și prin jurnalul oficial din Iași conform art. 630 din proc. civilă. Tribunalul jud. Roman. No. 10,932. D-na Paraschiva Dragomir, cu domiciliul necunoscut, e citată la 19 Noemvrie a. c. oara 10 din zi la acest, Trib inculpată pentru că au furat niște obiecte de la Maria Brunzoaea. Tribunalul județului Suceava. No. 7105. D-nii Ancei Casaver, Șuhăr Casaver și Marcu Casaver, cu domiciliul necunoscut, sunt citați la 14 Noemvrie a. c. oara 10 din zi să se presipte la acest Trib spre a asista la cercetarea procesului cel privește pentru că ar fi maltratat pe Avram Edilotanu, cunoscând că la neurmare se va aplica art. 182 p. c. p. Tribunalul județului Vaslui. No. 11,189. Prin sentința din 25 Septemvrie 1874 No. 349, Strul Steinberg culpabil de bataca lui Gheorghi și Tanasă Bucatariu in unire cu loan Chițcanu, s’a condamnat in absenți conform art. 182 p. p. la inchisoare corecțională de o lună zile, in virtutea art. 238 c. p. in viderea art. 75 al. 6 p. civ. fiind cu domiciliu necunoscut, se publică aceasta spre a usa de dreptul ce i dă art. 183, 197 și 198 p. prin termenul prescris de la data Ioaei. No. 11.243. Aseminea prin sentința din 25 Septemvrie 1874 No. 344 Cupriean Nesipov culpabil de barsea lui Andrii Petrov, s’a condamnat la închisoare de o lună zile. No. 11.175. Termenul de 27 April anul trecut 1873 publicat prin foaea oficială No. 8 din 27 Ianuariot din acel an, pentru vânzarea de bună voe a imobilului Lipova partea de pamânt remase minorii Maria Duca fiica def. Capitan Costachi Duca, suspendănduse din cause legale. Trib. de Vaslui conform certrei d-lui Neron Lupașcu procuratorul tutorelui zisei case prin jurnalul No. 2363, scoate din nou in vânzare menționatul imobil care este situat in comuna Lipova plasa Racova județul Vaslui in condițiunile și megieșiile prevăzute prin foaea oficială No. 8 arătată mai sus, și dar se deșteaptă pe toți concurenții amatori de cumpărare să se presinte in camera Trib. de Vaslui la ziua terminului care este la 9 Noemvrie zioa Sămbăăoara 12 a. m. anul curent 1874 termin prevăzut și prin afipte, preparați cu garanții legale când urmează a se face adjudecația. Procurorul Tribunal jud. Pascul. ESTRACT DE SENTINȚĂ No. 760. Prin decisia No. 30 a Curței Juraților din 6 Septemvrie 1874 Ioan Șoșoi absent si contumaci culpabil pentru crima de tălhăria la drum public, in prejudeciul lui Bucur Burlacu, s’a condamnat la reclusiune pe 5 ani in virtutea art. 317 și 318 al. 2 și 3 c. p. Procurorul Trib dist. Suceava. MANDAT DE ARESTARE. No. 2089. Noi procurorele pe lăngă Tribunalul județului Suceava, in baza art. Ț93 c. p. ciim. si art. 28 din c. p. in temeiul sentinței Trib. loc. No. 302 din 18 Septemvrie 1873 ce condamnă pe loan Nechifor Daicu insolvabil a plăti amenda de 11 lei proba proces verbal No. 3842 a sub-pretentarei Șomuzu cu domiciliul necunoscut, la închisoare corecțională pe 2 zile socotit căte 5 lei noi o zi de inchsoare pentru furturi, cerem, ca orice agent al forței publice să aresteze si să conducă pe sus numitul la arestul din orașul Folticeni județul Suceava mandăm și ordonăm directorenii acestei închisori a primi și reține pe sus numitul Ioan Nechifor Daicu la zisul penitenciar pe tot timpul determinat mai sus și calculat, de la încarcerare rănd la expirare se va libera de ce nu va fi deținut, pentru alte cause, cerem ca orice depositar al forței publice, să dea ajutor, la cas de necesitate pentru esecutarea presentului mandat, anexăm și estract după sentința citată No. 302. Dată la parchet, astăzi 3 Octomvrie 1874 in orașul Folticeni, Corpul Portăreilor Curței de Apel din Iași. No. 607. Conform disposițiunelor luate de Trib lași secțiunea a 2-a prin vnchierea sa din 30 a espiratei luni Septemvrie și a autorizației sale No 2184 număi da se vinde prin licitațiune publică, mai multe obiecte și efecte casnice sequestrate prin procesul verbal No. 83 din 7 Martie a. c. de la d-l Alecu și Profira Botez, spre satisfacerea d lui Ernest Girarden, cu o sumă bani, subsemnalul anunță că această vânzare va ave loc in ziua de 17 a curentei luni Octomvrie 1874 ziua Joi oara 11 a. m. la domiciliul d-lor Botez din disp.la inmră biserica Banu, invitând pe toate persoanele amatoare, de a cumpăra acele obiecte și efecte casnice, să se presinte in areiata zi și oară la fața locului indicat, cănd ave a se face adjudecațiunea asupra persoanei ce va oferi mai avantajos preț. Cap Port. Curței Iorgu Al. Ghica. Judecătorul ocolului I din Iași. No. 3802. Conform art. 12 și 75 al. 6 p. civilă d-nul Gheorghi Gmmeagiu cu domiciliul recunoscut este citat a se presenta in pretoriul nostru in ziua de 21 Octombre carele 11 dimineață căndare a se judeca procesul intentat de d-nul Stefan Constantin contra d-sa!e pentru bani, cunoscând că la neurmare se va aplica art. 28 pr. civ. No. 3803. Conform art. 12 și 75 al. 6 pr. civ. d-nul Gheorghi Stavăr cu domiciliu necunoscut este citat a se presenta in pretoriul nostru in ziua de 21 Octombre oarele 11 dimineață, când are a se judeca procesul intentat de d-nul Ștefan Constantinescu contra d-sale pentru bani, cunoscând că la neurmare se va aplica art. 28 pr. civ. No. 3804. Conform art. 12 și 75 al. 6 pr. civ. d-nul Gheorghe Stavăr cu domiciliul necunoscut este citat a se presenta in pretoriul nostru in ziua de 21 Otombre carele in dimineață cănd are a se judeca procesul intentat de d nul Stefan Constantinescu contra ds. pentru bani, cunoscând că la neurmare se va aplica art. 28 pr. civilă. Judele de pace oculului III din Iași. No. 635. D-nul Manea Marcovici prin petițiunea inreg. la No. 2632 au acționat in judecată pe d-nul Avram sin Alter cu domiciliul necunoscut spre al satisface cu suma de 500 lei vechi cei debită după o creanță plus procente și cheltueli de judecată timbru publicațiuni și daune interese, și prin cartea de judecată No. 635 pronunciată la 25 Septembre a. c. sau condamnat in baia art. 150 și 146 pr. civ. și art. 1073, 1088 cod. civ. a plăti cătră d-nul Manea Marcovici suma de 500 lei vechi cu procent legal dela data reclamațiunei 13 Septembre curent până la numerătoare plus 40 lei noi freuri procesuale, cu drept de oposiție și apel conf. art. 29 și și 23 pr. civ. cu îndeplinirea celor prescrise la art. 75 al. 6 din pr. civ., dat la 4 Octombre 1874. No. 3454. Conform art. 152 p. p. Gh. Dimitriu, Alexandru Petrea și Nicu Cristea sunt citați ca mărfuri in acest oficiu, la 12 Octomvrie oara 11 din zi ca sub formă de jurământ să -și depună fiacare știința ce au in causă eu d-nii Bereu sin Iancu și David sin saueu inculpați pentru că au ținut căzi cu pei de dubasă in casele lor, la ce urmare se va aplica legea. No. 3453. Aseminea Mihalachi Gheorghiu Neculai Dimitriu, Gheorghi Vasiliu și Nicu Cristea la ace zi și oară marturi in causa d-lor Nușciu sin Iancu și Leiba sin Iancu inculpați pentru contravențiuni. No. 3452. Aseminea D-l loan Constantiniu la 11 Octomvrie inculpat pentru contravenție prin procesul verbal al d-lui Subcomisar Gh. I. Munteanu. No. 3445. Aseminea D-l loan Beliute la 11 Octomvrie inculpat pentru contravenție prin procesul verbal al d-lui Sub comisar N. I Contavici. No. 3448. Aseminea d-l loan Tudosu sement de vii la 12 Octomvrie ca martor in cauza cu Ruxanda Gheorghiu contra lui Leib Mieles pentru insulte. SOMAȚIUNE Subsemnatul A. Ionescu, avocat domiciliat in Calini, procuratorele d-nei Paraschiva Stoean Ciatacli, somez pe toți acei domni ce ar avea lua bani de la decedatul acum Stoean Ciatacli părintele clientei mele, precum inprumutați lui său din orice alte afaceri, ca pănă la 20 Noemvrie viitor, se binevoească a se declera la Trib. Calcul creditare asupra averei remase după moartea lui Stoean Ciatacli, arătănduși numele și pronumele, domiciliul, data creanței, suma ce pretinde că ar avea lua și din ce anume afaceri. A. Ionescu. DEZBATERILE CONSILIULUI COMUNAL din Iași. SESIUNEA ORDINARĂ DE OCTOMBRE. Ședința a 4-a din 5 Octombre 1874. Președința D-lui Primar N. Gane. Membrii presenți 12 și anume: DD. I N. Cantacuzino, N. Drosu, P. Hierin, D. Miler, I. Antoniadi, I. Anghelichi, D. Scorțescu, I. Ianov, D. Gherghel, A. Baronzi, Gr. Tufescu, V. Botez. Absenți: DD. D. Kornea, V. Pogor, G. Racoviță. N’au depus jurământul cerut de lege: D. Col. Gr. Sturdza. Ședința să deschide în 12 1/2 oare p. m. Se cetește sumarul ședinței precedente și să aprobă. D. Primar. Am o adresă, ce se atinge de budget, din partea Comitetului pentru restaurarea Metropoliei, prin care cere ca Comuna să vie și ea in ajutorul restaurărei acestei biserici (cetește). Socot să recomandăm Comisiunei budgetare această adresă ea potrivit cu resursele ce vom ave să avizeze dacă putem aloca ceva in budget. S’a pus la vot propunerea D-lui Primar și s’a primit in unanimitate. D. Primar. Se supun referatul D-lui cchimist Stewell, insercinat cu reveduirea cărnurilor de porc pentru a se încredința dacă nu au trichină, prin care arată că diurna de 5 ore. pe zi, ce i să plătește de Primărie, nu este suficientă pentru Dl. și adjutorul ce-i are, nici pentru cheltuelile de transport la taetoare. D. Chimist observă că numeral porcilor ce să tac, pe fiecare zi incepe a deveni mai mare; pentru aceia Primăria trebue să reguleze ca tăerea să nu si facă numai în tăetoarea Comunală ci să fie fixate mai multe puncte și la fiecare punct să se pue căte un examinator plătit de Comună sau de proprietarul porcilor căte cu 2 franci de fiecare porc. Iată referatul D-lui Stewell (cetește): Fiind chestiune personală constituese ședința secretă. După discuția urmată in ședința secretă Consiliul având in vedere că tăerea masculilor a inceput a se face intr’n numer destul de mare și are a merge crescând cu timpul, având in vedere că tăerea numai intr’un singur punct este peste putință a să face, căci prin aceasta s’ar face mare lovire comersanților, in unanimitate decide a se fixa incă un loc in Păcurari pentru tăerea masculilor, și a să puno la fiecare punct căte doi examinatori, plătinduse fiecăruia căte o diurnă de 5 franci pe zi din extraordinar, pănă cănd autoritatea co • runală va găsi că este necesar acest serviciu. Totodată să vor aduce la cunoștința d-lui ministru imprejurante aceste și se va cere că acesta fiind un caz excepțional, să binevoească a supune camierei un proces de lege, la sesiunea viitoare, ca proprietarii de masculi să fie obligați a plăti o taxă de un franc sau căt s’ar crede de cuviință examinatorului care va revizui carnea. Tot in ședința secretă d. Primar supUQQ respinsul d-l. Iacob Negruzzi prin care face cunoscut că admite a fi numit arbitru din partea comunei pentru ne’nțelegerea ce este intre comună și antreprenorul taxei harabagelăcului, insă. Comuna se-i plătească pentru aceasta un onorar de 600 lei, fiindcă ds. este foarte ocupat și trebue să-și lase alte afaceri. Consiliul in unanimitate admite să plăti d-lui Negruzzi onorarul da 600 lei, insă conform cu caetul da însărcinări, să va invita pe antreprenor să plătească dl. jumătate din acest onorar. D. Primar. Rădic ședința și rog ca comisiunile ce sunt numite să se intrunească pentru a termina lucrările căt mai curănd. Ședința viitoare va fi luni. Ședința să ridică la 11/2 oare. Știri Locale. *** (Concert). Duminică la 13 a curentei va ave loc in grădina Primăriei un mare și extraordinar concert dat de musica Primăriei in beneficiul d-lui sub-șef Fleissing, care in tot sesonul de vară a amusat publicul Iașan prin frumoasele piese ce a esecutat din Kigshorn. Suntem siguri că din partea publicului nu va lipsi încurajarea ce merită acest artist. Programa va fi foarte aleasă, in va va intra și marele potpourii sau „șase luni in treizeci minute“ de d. I. Iacobșits, șeful musicei. *** (Cavalerul Doctor Epstein). Jurnalele Germane, Francese, pănă și cele Poloneze, a vorbit mult timp de minunele făcute de vestitul prestidigitator Cavalerul dr. Epstein astfel incăt a escitat și curiositatea noastră și mulți din concetățenii noștrii așteptau cu nerăbdare sosirea in oraș al acestui mare magic, care a pulsat știința sa, in Asia, Africa și America. Doctorul Epstein,cu trecerea la st. Petresburg, unde este chemat, a se reproduce la curtea împărătească, se va opri in Iași pentru a da 3 reprezentații, din care una acum pe Sâmbăta viitoare. *** (Ziar nou). A apărut de la 1 Octomvrie, un nou ziar: „Curierul de București“, ăi dorim lungă viață. *** (Descoperirea banilor furați la Mărășești in anul 1868). Relativ la notița din numărul precedent, extragem după Telegraf următoarele : Niște țărani au tras in judecată pe un rob emancipat, că le-au furat niște bani, inculpatul care știa că acei țărani s’au împărtășit din geanta cu 7.000 galbeni de la Mărășești, de mult tot pănd la ascunzătoarea și a se împărtăși și dănsul din acel furt. In fine, emanicipatul a reușit a lua banii îngropați ai țăranilor. eară aceștia, vărăndu-se astfel spoliați, au avut curagiul a pâri pe emanicipat ca fur spre a’și scoate banii, cari s’au și găsit la emanicipat numai in sumă 16 mii lei nuoi. Inculpatul, luat din scurt la instrucție și văzăndu-se lipsit de praf părăsi pentru a nu da vreun prepus care se căusese cea mai mică scârbă aceleia ce el o adora și de care era prea sigur ca in adevăr il iubește. Celina intorcându-se in camera ei, găsi acolo pe scumpa sa Annă. Ei bine senora, o intrebă această fată, ați făcut cunoscut generalului că aveți un caracter pronunțat?—Da, dar vai moșul meu, acest om bine-făcător, care mi-au ținut loc de părinte, mi s’au părut iritat, și me tem.... Al Fiți sigură, moșul d-voastră va iubește, și măria sa nu va dura mult.—Ah ! cănd ar fi aceasta adevărat! dar ori și care ar fi soarta mea, m’am jurat că nu voiu fi a contelui Fernando, și’mi voiu ținea parola.—îmi veți permite de acum inainte ca se fiu interpreta d-voastră pe léngă seniorul Florestan?—Sentimentele mele sunt atăt de curate, un cătun mĕ țin de a i le mărturisi și singură.—Dar dacă generalul, care ș’au dat parola sa, și care o păstrează cu religiositate, ve va constringe, atunci ce cale ve’ți apuca?—Mĕ voiu ascunde in monastirea din Lisabona, unde am fost crescute ea și sora mea. Mătușa mea este acolo superioară, și’mi place a crede că ea mă va proteja și va fi destul de generoasă pentru ca se nu spuie retragerea mea. Sunt iubită cu tandreță de această bună religioasă ! căci ea au cunoscut amorul, și s’au călugărit in urma unui șir de nenorociri, de aceea sunt sigură că ii voiu inspira milă. Amabilă Celină! tu iți formezi un proiect, a caria punere in aplicație iți pare ușoară; dar, vaii căte întâmplări te vor impedeca de a ajunge pănă la casa Domnului, care trebue se fie pentru tine ca un paladium contra tiraniei ! Contele Fernando părăsise castelul de Colnicul Bogat, și nu trebuia să se intoarcă decăt pentru a auzi de la Celina dacă aprobă cererea sa pe care mândria lui o privea ca o nedreptate. Junii amanți, don Carlos și soția sa se bucurau in parte pentru aceasta. Singur numai Spinola era ingrijit că contele ii va cere ca se și esecute parola. Guvernorul, intorcându-se la Lisabona, suspendă pregătirele ce le ordonare pentru nunta sa, prezetănd o grabnică indisposițiune intamplata viitoarei soții. Timpul celor opt zile de așteptare, el se ocupă ași pregăti mijloacele sale de resbunare contra generalului, dacă el nu ar sili pe Celina se i se supue. Spinola incă nu cunoștea bine caracterul guvernorului, el nu avusă cu dânsul decăt niște relațiuni de resbel, și ii dase numele de amic, pentru că-l presupunea vrednic de dânsul, dar poate cine va fi zeuboinic indrăsneț, și cu toate acestea se fie un soț foarte rău. El era furios, falus pănă la esces, și resbunător mai tot in același grad. Cănd urla pe cineva, știa se întrebuințeze totul pentru al perde. El o făcea cu o astfel de adresă, nu căt resbunarea sa ori și căt ar fi fost de crudă, părea că are de basă saut numai interesul statului; cu alte cuvinte, spiritul său era năstocitor și îmbelșugat in șiretlicuri pentru a face răul. Prin niște viteze ce le respăndia pe furiș, el știa se oviliască reputațiunea cea mai frumoasă, cănd iar desplăcia acela ce o poseda, sau Tar crede de piedică la planurile sale. Fățărnicia sa niciodată nu se desminția. Cu o mană părea că desmeardă, și cu ceaaltă, el inarma pe acela ce trebuia se-l scape de nenorocitul ce ii jurase perderea. Fisicul seu era tot atăt de amăgitor ca și limbagiul său. (Se știe că el era un om prea frumos). Un suris amical și bine-voitoriu ii inspția cele mai mici discursuri; in fine, totul in el, pănă și privirea sa, aveau un ton de franșitate, ce parea că nu lasă nici o îndoială asupra sincerităței sale. Cu această mască vicleană, ce nu o părăsia nicidată, parveni să se înșele pe general. Acesta fiind bine pregătit in favoarea sa, nu voia se asculte nici pe Isabella, nici pe soțul ei, și la toate rugamintele lor, el le răspundea cu aceste cuvinte: Mi-am dat parola, și ea este sântă. Și după cum iși închipuia că intre Florestan și nepoata sa nu ar exista altă legătură mai puternică decăt amiciția frățească, ce părea că s’ar fi jurat unul altuia, se găndi că numai junele Portughes prin sfaturile sale ar pute îndupleca pe Celina să se supue. Afară de asta cererea ce ii făcuse protejatul său pentru a pleca la armată, si era de ajuns se’l convinge că nici o legătură amoroasă nu’l reține la castelul de la Colnicul Bogat. Intr’o seară, trecusă acum 5 zile din terminul ce’l acordasă Spinola nepoatei sale, era in grădină, și vezu pe Florestan care părea absorbit in gănduri. Il chemă in casă, și’l intrebă dacă tot mai este hotărit de a începe cariera militară. Voiu face plăcerea d voastră, ii î’espunsă orfelinul, și cu un aer sfiicios ce nu’l avusă nici odată; el mai adaogi, ați spus că presența mea in acest castel poate se fie necesară, pentru a privighea la siguranța nepoatelor d-voastră.—Acum nu mai este trebuință. Peste căt-va timp Celina trebue se plece la Lisabona, ea va fi protegeată de soțul ei, căt pentru Isabella și fiul ei, in timpul campaniei, vor sta la otelul guvernorului după cum vezi, această regularisire, iți lasă slobozenia de a urma înfocarea ta resboinică, dar spune’mi, ți-au vorbit nepoata mea de măritarea ei?—Da, părintele meu.—Se hotărește ea se m’asculte?—Nu știu. Ea plănge neincetat.—Știu, și sunt chiar suparat, dar mi-am dat parola. Trebue anixul meu, continuă Spinola, ca tu se me servești in această împrejurare.—Ce pretindeți de la mine? —Celina te iubește; ea are in tine o încredere mare; sfaturile unui amic au mai multă putere decăt ale unui moș, sau chiar a unui părinte. Voia ca tu se o faci se ințeleagă că contele Fernando este singurul om pe care ea trebue se-l insoțiască. Spune’i că va fi fericită........ Părintele meu, d-voastră mi-ați spus că cea inteiu datorie a unui nobil Portughes ar sta in a nu trada nici odată conștiința sa. Nu voiesc se impun nimic Celinei. Unirea ce ați crezut’o vrednică a asigura fericirea ei, va pricinui necasuri acestei nenorocite; și me tem ca ea se nu va siliască ca se va lepădați de făgăduința d-voastră. (Va urma).