Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1877 (Anul 10, Nr. 70-141)
1877-07-01 / nr. 70
vor fi, să se prezinte inaratata zi și oră, in camera trib. Iași secția a III-a, unde este a se face vânzarea cu bani sumerători. Consiliul de higienă publică și Salubritate din orașul Iași. Sumarul ședinței extraordinare din 1 Iunie 1877. Președința d-lui Vice-Președinte Dr. G. Flasșlen. Membrii presenți: D-nii Dr. Lefter, Dr. Filipescu, Dr. Rateu, Dr. Stener, d. Inginer Boguș și arhitect Cugler. Absenți: Dr. Russo, Dr. Iuliano și medic veterinar, Tănăsescu. Ședința se deschide la 7 ‘/2 oare sara. 1. ) Se citește procesul-verbal al ședinței precedente să se aprobă. 2. D. Vice-președinte a comunicat consiliului că d. arhitect Bădărău ce este și membru in consiliul de higienă e dus in concediu, insă pană la întoarcerea d-sale la funcțiune, postul de arhitect să ocupă de d. Cugler și fiindcă d-sa e și present, d. Vice-președinte a propus a se admite pe d. Cugler a lua parte la ședințele consiliului, deși nu s’a făcut cunoscut consiliului in mod oficial înlocuirea d-lui Cugler in postul de arhitect a comunei. Consiliul a admis. 3. ) S’a supus oficia d-lui ministru de interne (Direcția generală a Serviciului Sanitar sub No. 1140, prin care arată, că consiliul medical superior, cu ocasiunea observării făcută raportului general, despre starea sănătăței publice din acest oraș și asupra lucrărilor săvârșite in cursul anului expirat 1876 ce i s’a înaintat pe lăngă adresa No. 140, au emis următoarea rezoluțiune, constată ca satisfacțiune, că consiliul de higienă și de salubritate publică al urbei Iași, s’a conformat cu legea sanitară intr’un mod conștiincios și’și a îndeplinit datoria intr’ un mod cari merită toată lauda, arătând d. Vice-președinte că: d. ministru i-a comunicat aceasta spre a o pune in vederea d-loru-zi de dispăruri, cari sunt și membri consiliului nostru. Asemenea a supus și adresa d-lui Primar No. 4794, prin care face cunoscut, că d-sa aducând la cunoștința consiliului comunal in ședința de la 19 a. c., recomendațiunea făcută de către d. Vicepreședinte in privința însemnatei diferinți de activitate a d-nor medici a serviciului sanitar comunal din această urbă, in comparațiune cu numeral inferior al medicilor comunali din capitală, și consiliul comunal apreciind buna-voință a d-nor doctori comunali, in căutarea bolnavilor a decis: a se exprima mulțemire corpului medical comunal al acestei comune, pentru diligența pusă in îndeplinirea datoriei lui, și d. Primar in numele consiliului comunal exprimă mulțemirele sale întregului corp medical, pentru interesul ce pune in căutarea bolnavilor germani din acest oraș. Consiliul luând act de această mulțumire a trecut mai departe la ordinea zilei. 4. ) S’a supus două adrese a Primăriei sub No. 4383 și 4637, relativ la casele de prostituție din acest oraș, și consiliul lămurindu-se de conținutul lor, a menținut regularele anterioare, conform regulamentului de prostituție in vigoare, adoptăndu-se insă că pe viitoriie case de prostituate se fie depărtate din centrul orașului, numindu-se și o comisiune ce va hotări stradele și stradelele anume ce compun centrul orașului. 5. ) Asemenea s’a supus adresa Primăriei Iași, prin care face cunoscut, că Epitropia cassei Sf. Spiridon primește in ospital fete prostituate bolnave, efectuăndu-se numai plata de 1 leu 50 bani pe zi, costul intreținerei pentru o persoană, in care se cuprinde și medicamentele. Consiliul după deliberațiunea urmată, in unanimitate a decis a se face rugăminte d-lui Primar de a se pronunța dacă de acum inainte d-nn D-zi de dispăruri, constătănd fete prostituate afectate de boale sifilitice sau venerice in modul prescris de regulament. 6. D. Vice-președinte a comunicat consiliului că d. Prefect de poliție cu căteva zile in urmă i-a arătat, că lacurile din prejurul garei au devenit reterezi soldaților armatei Ruse, adăugind in fine d. Vice-președinte că d-sa pe de o parte a mijlocit la d. Director Garei, ca să reguleze curățirea și desinfectarea acelor locuri, transportând necurățeniele adunate la locuri anume, destinate, iar pe de altă parte pentru a evita asemenea necuviințe pe viitor, să se facă pe locuri potrivite niște gropi înguste de o adâncime de un metru, cu o bărnă deasupra cari se serviască de reterezi, și cari cănd vor fi până la jumătate, să se astupe cu pământ, după prealabila desinfectare, deschizănd atuncea după trebuință alte gropi noi, asemenea s’au regulat ca d. Director a Gazei, să ordoane curățirea și desinfectarea latrinelor situate in ambele aripi ale debarcaderei. Asemenea d. Vice-președinte a mai aratat că de către d. Primar i s’a recomendat un referat a biuroului tecnic, relativ la locurile sterpe din apropierea Garei, precum și acele din oraș stradele mai retrase cari servesc de reterezi soldaților armatei Ruse, arătând d. Vicepreședinte că d-sa pe dată a mijlocit la d. Primar ca să bine-voiască a lua măsuri pentru curățirea acelor locuri, după care să se desinfecteze, măsuri cari până acum nu s’au aplicat. Consiliul având in vedere cele expuse de d. Vice-președinte, in unanimitate a decis a se face rugăminte d-lui Primar ca pe de o parte se ordoneze grabnic curățirea stradelor laterale pavate și nepavate din oraș, precum și locurile sterpe pline de murdării, iar pe de altă parte a indatori și pe proprietarii ogrăzilor de a le curăți grabnic se desinfe de pe comptul lor. 7.) După aceasta s’a supus in discuțiune noul proiect de regulament pentru prostituatele din acest oraș, și după cetirea lui in total, apoi s’a procedat la votarea pe articole, incepăndu-se cu capitolul 1. Condițiuni generale, și votăndu-se pănă la capitolul V ședința s’a ridicat, fiind oarele inaintite, remăind ca restul regulamentului să se voteze in ședința viitoare, după care, ședința s’a rădicat la 10 oare. No. 377. Apel cătră Public. Grație generosului concurs dat acestui Comitet de surorile noastre de aici și de prin județe, grație nobilului respuns făcut de un mărinimos public la apelul ce i s’a adresat, ambulanța înființată de acest Comitet, complect organisată, plecată Sâmbătă din București, ajunsă Luni in Caracal, astăzi să află lângă frații noștri de la armată. Comitetul mai are insă nevoe de o imensă cantitate de cămeși, pentru spitalul ce este un ajun de a se înființa și mai ales și mai presus de toate, pentru a le oferi bravei noastre armate. Dărnicia Iași anilor a mișcat toate inimile! Tot la acea dărnicie ne adresăm pentru ai cere cămeși astie sau chiar și pauză. Trebuința este mare și urgentă; fiecare casă din oraș și județ poate să dee o cămeșă. Rugăm, dați-ne ’cămeși. „Comitetul“ CURIERUL DEIASSI PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. Vineri 24 curent, Măriile Lor au întrunit la prănz, la palatul de la Cotroceni, pe A. S. principele Gortchakoff, mare cancelar al imperiului Rusiei, pe EE. U. D. consiliar privat actual baron Jomini, D. consiliar de stat actual Freedericksz, pe D. baron Stuart, agent diplomatic și consul general al Rusiei, pe doamnele delegate ale comitetului central din Iași spre a remite M. S. Doamnei ambulanța organisată de acest comitet, precum și alte notabilități. D-nii miniștri de externe, de justiție și de resboiu au luat parte la acest prânz. A. S. Mare Ducală Principele Henric de Hessa s’a intors, Sâmbătă 25 curent, de la Zimnicea, și s’a pogorit la palatul de la Gotroceni. Duminică 26 curent, Măriile Lor au dat un prănz la onoarea A. S. MareDucală Principele de Hessa, la care a asistat, afară de suite, D. baron de Alvensleben, consul general al Germaniei. După știrile din București, hotărârea ca armată noastră să treacă Dunărea, pare luată in mod irevocabil. In București s’a răspăndit zgomotul că in locul d-lui Chițu va fi ehhemat la departamentul instrucțiunei publice, p. Mârzescu. „Romanul“ primește următoarele știri de pe câmpul de resboiu, datate din Carevița (Bulgaria) sub 26 Iunie. Marele Duce Nicolae mi-a narat, zice corespondentul, grozavele cruzimi comise de Turci in drumul pe unde trec și in Dobrogia. Un creștin, ale cărui măni fuseseră legate cu bucăți tăiate din propria lui pere, a fost adus mutilat astfel la împăratul Alexandru, inaintea căruia a și murit. Maiestatea Sa, indignat de acest fapt, se întoarse către colonelul Wellesley și ei ceru să raporteze ceea ce a văzut cu proprii ei ochi. Am auzit multe narațiuni de felul acesta de cănd a început resboiul, dar n’am avut pănă acum ocasiunea de a vedea o probă mai revoltătoare, despre barbariele turcești. După asigurarea personală a marelui Duce, este cu neputință ca ofițerii Turci să nu poată introna pe acei scelerați pe cari ei au in armatele lor neregulate. Soldații ruși sunt escitați pănă la furoare de asemene fapte. împăratul s-ar fi referit la atașatul englez D. Wellesley, căruia i-a observat, in mai multe rânduri, că venirea flotei engleze in golful de la Besica nu o crede câtuși de puțin un act de bună-voință din partea guvernului englez. Guartierul general va fi un curend strămutat la Batak; marele Duce va rămâne încă la Șiștov, fiindcă n’a sosit încă toată infanteria trebuincioasă la Batak. Se spune că Cazacii au intrat Sâmbătă in Tărnova. Toți locuitorii otomani care se află in drumul armatelor rusești, sunt desarmați. Cinci locuitori din Batak au fost aduși ca prizonieri de Cazaci, fiind asupra lor grave bănueli. Al optulea corp de armată, comandat de generalul Radetzky, merge de-a dreptul la sud prin Tărnovo. Al doilea corp supt marele Duce Vladimir, are sa masceze Rusciucul, iar al 9-lea corp se va îndrepta spre Nicopoli. Al 11-lea corp va urma celorlalte, iar al 4-lea va remăne ca rezervă. Marele Duce Vladimir a plecat azi dimineață de aici la corpul său. Se crede că Rusciukul va putea susține atacul mai multe săptămăni, deoarece ar fi bine aprovisionat și bine întărit, pe când localitățile celelalte aflate împrejurul lui, nu sunt atât de bine întărite. De la trupele noastre „Românul“ primește următoarele știri : In zilele de 25 și 26 a fost o luptă intre bateriele române de la Rast și cele turcești așezate spre apus de Lom-Palanka. Bateriele turcești au suferit mari perderi fiind nevoite de a părăsi locul ce ocupau, deoarece personalului lor a fost secerat de opusele noastre. Cele două tabere inamice, cari posedau forțe de două regimente, au fost asemenea silite a se muta, deoarece li s’a distrus un număr de corturi. S’a distrus și căteva cai ce cari ancorau in portul Lom-Palanka. Trupele turcești au încercat apoi să construiască mai spre răsărit de Lom- Palanka o redută, care putea conține, patru tunuri și o bataliune, cu scopulnegreșit de ași asigura operațiunile pe drumul ce duce de la Tibru la Lom-Palanka , insă au fost impedicați de bateria română ce s’a trimis in contra lor. Tirul artileriei noastre au fost d’o precisiune admirabilă, ceea ce se dovedește și prin succesul strălucit ce a avut această luptă. Atitudinea trupelor a fost mai presus de orice laudă; s’au distins mai cu seamă căpitanii Stoica și Tomescu. D-lui Al. Fiechtenmacher, artist in vioară pentru meritele sale artistice și pentru frumoasele sale producțiuni in cultura musicei noastre naționale. *** Alegere. Colegiul III de Adunare din județul Dorohoiu, a ales deputat pa D. Vasilie Calcăndraur, cu majoritate de 76 voturi. *** Catedre vacante. La 15 Septemvrie viitor se va ține concurs pentru catedrele următoare: a) Liceul din Bărlad. 1. Catedra de limba română curs inferior. 2. Catedra de limba francesă, idem. 3. „ de geografie idem. Concursul la direcțiunea liceului din Bârlad. b) Liceul din Botoșani. 4. Catedra de limba română, curs inter. 5. „ „ geografie idem. 6. Postul de maestru de musică vocală Concurs la Iași. c) Liceul din Craiova. 7. Catedra de geografie, concurs la direcția liceului Craiova. d) Liceul din Iași. 8) Catedra de geografie, concurs la direcția liceului Iași. e) Liceul Sfântul Sava din București. 9) Catedra de geografie. 1) Liceul Matei Basarab, din București. 10. Catedra de geografie. 1) Gimnasiul Mihai Bravu, din București. 11. Catedra de geografie. 12. Musica vocală. l) Gimnasiul Lazăr din București. 13. Catedra de geografie. 14. „ „ limba elenă. 15. „ musica vocală. 1) Gimnasiul Matei Basarab. 16. Limba latină-romănă cl. III și IV. 17. Catedra de geografie. 18. „ „ limba francesă. 19. „ „ „ elenă. 20. „ „ musica vocală. Concursul pentru aceste catedre se va ține la unul din liceele din București, pentru musica vocală la conservatorul din București. k) Gimnasiul Ștefan cel-Mare, din Iași. 21. Catedra de geografie. 22. „ „ religiune. 23. „ „ limba elenă. 24. „ „ științele naturale. 25. Musica vocală. k) Gimnasiul Alexandru cel-Bun. 26. Catedra de geografie. 27. Musica vocală. Concursul la liceul din Iași, pentru musică la conservatorul din Iași. 1) Gimnasiul din Bacău. 28. Catedra de limba latină-romănă, clasa I și II. 29. Catedra de geografie. 30. „ „ limba elenă. 31. „ „ „ franceză. 32. „ „ musica vocală. Concurs la liceul din Iași, pentru musică la conservatorul din Iași. m) Gimnasiul din Galați. 33. Catedra de limba latină-romănă, clasa I. și II 34. Catedra de geografie. 35. „ „ limba francesă. 35 bis Catedra de limba elenă. 36. Catedra de religiune. 37. „ „ desemn și caligrafie. 38. „ „ musica vreală. a) Gimnasiul din Focșani. 39. Catedra de geografie. 40. „ „ limba elenă. 41. „ „ musica vocală. Concursul la direcția liceului din Bâriad, pentru musică la conservatorul din Iași, pentru desemn și caligrafie la școala de bele-arte din Iași. e) Gimnasiul din Ploești. 42. Catedra de geografie. 43. „ „ limba elenă. 44. „ „ musica vocală. p) Gimnasiul din Pitești. 45. Catedra de limba latină-romănă, clasa I și II. 46. Catedra de limba latină-romănă, clasa III și IV. 47. Catedra de geografie. 48. „ „ limba elenă. 49. „ „ „ francesă. 50. „ „ musica vocală. Concursul la unul din liceele din București, pentru musică la conservatorul din București. Prin budgetul anului curent, prevăzându-se fondurile necesare pentru înființarea unei școale de comerț, in urba Craiova, ministerul a hotărăt a se ținea la 15 Septemvrie viitor, concurs pentru ocuparea in mod provisoriu a următoarelor catedre și anume: 1. Catedra de comptabilitate și mărfuri. 2. Catedra de științele fizico-matematice. 3. Catedra de limba franceză. 4. Catedra de limba italiană. 5. Catedra de limba germană. 6. Catedra de limba greacă. 7. Catedra de desemn și caligrafie Concursul se va ținea in București, dinaintea surselor examinatoare, ce se vor institui la timp. Montați. Medalii. Medalia Bene-Merenti clasa II s’a acordat următoarelor persoane: D-lui Socec, librar-editor, pentru zelul și activitatea ce pune in răspândirea prin tipar a operelor poeților naționali precum și pentru editarea mai multor cărți didactice: D-lui L. Wiest, artist in vioară, pentru meritele sale artistice, câștigate in timp de aproape 40 de ani, și pentru frumoasele sale composițiuni musicale, și ANUNCIURI. Subese mnatul Carp Svercevki proprietar, domiciliat in Peatra, fac cunoscut că D-nul Ioan Rogovdtzki, fostul meu vechil la moșia Slobozia, de la 5 Mai trecut 1877, nu mai este in serviciul meu, și nici procurtorul meu; și toate procurele ce se află in pastrarea sa sunt revocate și nu mă pot obliga nici intr’un chip. Cu bună credință a cuiva să mi fiu surprinsă, am publicat aceasta. (121—3). Carp SvercevsJei. China Laroche este un elixir vinoi, care se recomandă prin marile sale proprietăți, operative tonice și febrifuge. E cea mai completă și mai puternică preparațiune de chinchina in contra istovirei premature a puterilor, in contra slăbăciunelor de stomac, a slăbăciunei generale și a frigurilor lungi și primejdioase. China Laroche ferruginos este foarte eficace pentru siegele sărăcit, chlorosă, limfatism, urmări ale recuziei ș. a. Depozit in Paris 22 rue Drouot și la toate farmaciele; depozit pentru Moldova la farmacia fraților Konya, Iași. (100—2) CELU MAI ENERGICII DIN IOTE DESINFECTANTELE Nouă preparațiune recomandată de cei mai renumiți chimisti, nelăsandu nice uă adare, si de rnii efectu mai puternicii ,de cătu chlorulă, fenolulu, si toți agenți intrebuințatî pănă astadi staft RASTARS distruge cu totulă miasmele de letere si pudiite prin corpurile in 14 r4 si 14 î 14 L L descompunere, materile fecale si animale accumulate. Ea este țelă mai puternicii din agenți ce se potu întrebuința in contra or caruia focara de înfectiune cara pote se aducă epidemii. flPfi RuFAFI fara colore, si nu lasă după densa nici unui MSM nMiHLL din mirosulile respingătore ale chlorului si ale Fenolului. APfi RUFUSI e sta fără colore, ea se intrebuintază prin urmare Mi 14 NMiHLL pentru conservațiunea stofelori pe care nu le peteză mai multă decatu apa pura. Spre a conserva hainele, țesuturile si blănile in magazinuri, este destulă a le uda puținu cu acestă apă. IPâ RâFâFÎ este viti vi insectipicLu puternicii, FilH nHi MLL ca spălătură cu ună penelu sau cu nă perie pe ună lemnu de pază este destulă pentru alăturați de orice insecte incomode. APA RAFAEL este indispensabilei in spitaluri ambulantie infirmerie, si in odeile bolnavilor, nu numai ea neutraliza cu totul orice emanatiune pestilențiale, dar incă EA APRESCE DE UA DATA HEMOBRAGIELE CELE MIA VIOLENTE precum vindeca și tăieturile, crăpăturile de pete si arsaturile. fiPst REFAFS indica tóte miresele neplăcute ale corpului, este destulă de a raspandi Mill ílMr MELL căteva picaturi pe bandajele ce servescu pansamentului plîngiloru cauteriloru si testonuriloru. Se espediaza doua-deci si cinei flaconuri ca procă contra unui transmisa franco de sese spre detșe franci. Se vinde asemine in doudinuri de ua capacitate de 60 h 70 litruri. Se ia insărcinerea furniturilor pentru armarte si administratiunî. m. de ei 6 @4 vite © roasei