Curierul Foaea Intereselor Generale, 1875 (Anul 2, nr. 1-99)
1875-10-19 / nr. 82
ifis Biliul privitor la votul femeilor este eluare, după cum ne asigură câteva jurnale anglo, în ajunul de a veni în parlament ? Ori ce aru fi însă, în Franța suntem încă departe de o reformă de felul acesta, și cred că ea ne va face multu timpu încă numai sa surîdem Femeile francese nu suntu, în general atât de ambiți de, și acelea care sunt măritate nu se gândesc nici de cum, cred, să dispute soților lor influența politică ce ei au putut să câștige. tote aceste Este, cu tote acestea, în roeetinguri de daine angle setase de drepturi nuoi, un miculaptu care se pare de nimic, dar care invită la reflecțiune: acesta este că, pe tot timpul duratei întrunirilor, nu s’a presintuiu nici unu orator ca să apun o opiniune contrarie opiniunei esprimate de aceste dómne. Cea mai atingatore și simțită unanimitate n’a încetatu a domni în rezumatul deliberațiunilor. Totul ar merge de minune déca, la finele darii de semn, n’ași găsi acesta scurtă mențiune: „Un orecare căpitan Jones se „Incerca in van să facă să fie ascultat contra acestui bili. Vécea ,,sa fii înăbușită cu fluerături și maramure.“ Este ușor să aibă cineva tot de una cuventa când vorbește singur. Ia să vedem, domnele și misele mele, pentru ce n’ați lăsata pe căpitanul Jones să se urce șefu la rândul seu pe tribună? Știți că inamicii d-vóstre sunt in stare să deducă din acesta ca sunteți netolerante, și că ar fi fórte neînțeleptu lucru de a se acorda dreptul de votu unor donme netratabile in materie de liberă discuțiune ? Pare că ave să spue lucruri interesante acel căpitan. Pare că el vroia să releveze tocmai erorea comisă de miss Becker tragend din presența reginei Victoria, adică a unei regine, pe tronul Angliei, acesta conclusiune că tóte femeile ar ave aceleași drepturi politice ca și bărbații. Ați făcutu atâta zgomot încâtu elu n’a putut să dlică un singur cuvânt. Acesta este supărător: gura sa căare că ați fi aflat din argumentul invocat de miss Becker era tocmai condemnarea revendicărilor d-vóstra; căci adevăratul, singurul rol al femeei în societatea modernă nu este altul decât acela al suveranilor Angliei pe tronul lor : nu a guverna, ci a domni. (Le Gaulois) Adolphe Rácot. Congresul franc-masonic din Elveția. Lucrările acestui congres care s’a adunat la Lausana, s’au terminat, înainte d’a se despărți, membri delegați ai consiliului suprem al ritului Scoțian, in acord au stabilit termenii manifestului și declarația principielor ce urmeza. Lausana, Sept. 1875: „De mult timp și mai cu seamă acum in urmă Masoneria a fost obiectul celor mai injuriose atacuri. „În momentul când Conventul nostru, după examinarea amânuntă a vechilor constituții ale vechiului rit Scoțian stabilit, păstrând cum religioșii respect înțeleptele disposiții care’l protejează și’l perpetuă, liberezá masoneria de vanele pedici, și o pătrunde atunci de suflul libertăței care animă epoca nostra ; in momentul cându pe base sigure, sancționează o intimă alianță intre masonii din tota lumea.— Conventul nu pare să se despartă fară a răspunde cu o lămurită manifestare, la niște calomnii pecatóse și anatheme energice. „Mai ăntăi de tóte pentru ómenii cari ar voi, înainte d’a se presinta la Franc-Masonerie, să’i cunosca principiile. Conventul se proclamă prin declarația altoutere, care’i este și programul oficial, și ale cărei espresii s’au stabilit in comun acord. Declarație de principii. „Franc-Masoneria procimă ca și la origina ei, existența unui principiu creator tu numele de marele arhitect al universului. „Nu impune nici o limită cercetăreii deverului, și pentru a granta tuturor acetă libertate, cere de la toți toleranța. „Franc-Masoneria e clar deschisă la tote naționalitățile, de orice rasă și orice credință. „Oprește in atelierele ei ori ce discuție politică sau religiosa, primește pe ori ce profan, fie de ori-ce opinie politică și reigioă, de care ea n’are să se preocupe, destui să fie liberi și cu bună conduită. „Franc-Masoneria are de scopu să lupte contra intoleranței sub orice formă ; e o scala mutuală al cărei program se resumă astfel : a se supune legilor țezei sale, a trăi cu onore, a practica dreptatea, neîncetat, pentru fericirea umanităței, și a urmări emanciparea ei progresivă și pacifică. „Iacă ceea ce Franc-Masoneria adopta, și vrea să adopte toți acei cari voesc a face parte din familia masonică. „Dar pe lângă declarația principiilor, Conventul are trebuință să proclame doctrinele pe cari se baseza Masoneria, pentru ca toți să le cunosca. „Ca să ridice pe om chiar in ochii lui și sa’l facă demn de misia lui pe pământ, Masoneria pune in principiu că Creatorul a dat omului binele celu mai precios, libertatea , libertatea, patrimoniul omenirei întregi, raza de sus pe care orice putere n’are drept s’o stingă nici s’o amorțască, și care e izvorul onorei și demnităței. „De la prepararea ăntăiului grady pănă la gradul cel mai nalt al Masoneriei scoțiene, întâia condiție fără de care nimic nu se acordă aspirantului, e o reputație de onore și probitate necontestată. „Oamenilor pentru cari religia e singura consolare, Masoneria Ilive: Cultivați religia fără obstacol, urmați inspirația conștiinței vostre. Fra c-Masoneria nu este o religie, n’are cult; da aceea ea voește instrucția laică, și doctrina ei intrega este in acesta frumosă prescripție : Iubește pe apropele teu. „Acelor cari se feresc cu drept cuvent de discuțiile politice Frank-Masoneria, le zice : Inlăturez din adunările mele orice discuție politică ; fii pentru patria ta un serv supus și devotat, n’ai nici un compt să’mi dai. Apoi amorul, patria se unește așa de bine cu inplinirea tuturor virtuților. „Unii acuză Masoneria de imoralitate. Morala nóstra este cea mai pură, cea mai sântă; are de baza cea d’ân tăiu din tóte virtuțile : umanitatea. Adeveratul mason face binele, ’și întinde solicitudinea la toți nefericiții după puterile lui. Nu pate dar decât să respingă cu desgustu și desprețu imoralitatea. „Acestea sunt fundamentele Franc- Masoneriei și care asigură intre toți membri acestei mari familii, unirea cea mai intimă, ori cât de mare ar fi distanția care’i desparte și diferitele teii ce locuesc, intre ei toți, este amorul frățiescu. Și ce pate să probeze, mai bine acest adevĕr decăt cuvântul nostru ! „Necunoscuți unii altora, venind din țările cele mai depărtate, abia schimbasem intăile cuvinte de bună venire și deja unirea cea mai intimă domnea intre noi ; manele se strângeau cu frăție și nu intr’o perfectă armonie cele mai importante resoluții s’au stabilita, și tóte cu acordul unanim. „Franc-Masoni din tóte părțile, cetățeni din tóte țările, eată preceptele, eacă legea Franc-Masonilor, eacă misterele nóstre! Contra lor forțele calomniei sunt și vor fi neputinciose, și injultele fără ecou , mergând liniștită din victorie in victorie, Franc-Masoneria in fie care zii va întinde acția ei morală și civilizatóre. Ziarele germane anunțță că Dr. Strasberg, bine-cunoscutu in România, a dat falimentu Numerose arestări de socialiști s’au făcut filele trecute in Moscva, Odesa, Tula, Riazin, Orel și St- Petersburg. Iar satulvanov, aprópe de Moscva, s’au arestatu cincizeci de urmeni. Guvernul rusu crede a fi descoperit de astă dată focariul conspirațiunii socialiste. In mai multe locuri prisonierii s'au apăratu cu energia disperării contra forței armate. Rozatscheff, pe care memoriul procurorelui generalu Zychareff îlu semnaleze ca pe unui C l RIERU iubia forte multu, s’a ucisu descărcându uu pușcă, care a luatu focu in mânele séle. Apoi, finanțatul contesei Maria, fiica cancelarului, este forte periculos bolnavu de friguri gastrice. Unu altu Șiaru, „Gazetta de Koenigsberg,“ explică astfel cu mortea valetului : La 9 Octomvre, Henrch Niedergesness, în etatea de treizeci și cinci de ani, bolteiu, care de zece ani se află în sovieiul prințului, și pe care acestu din urmă’lu iubia, forte multu din causa fidelității séle, s’a ucisu prin imprudență ștergendură pușcă. Acestu individu trebuia se însociască pe cancelaru în Rulia și pregătise deja gemandanele prințului. La vederea corpului ne ’nsuflețitu a servului seu, D. de Bismark a strigatu: Era unu servu fidelu ; nu voi mai găsi altul ca densul, din șefii principali ai mișcării socialiste, a fostu arestatu în gubernia Churcov, după ce a ucisu cinci gendarmi prin lovituri de pușcă. Râmtu gravu a trebuitu se se predeze. La 17 Octomvre s’a săvârșit-o în Belgrad ceremonia căsătoriei Principelui Serbiei în mijlocul ovațiunilor entusiaste ale populațiunei. La prănzu, Principele Milan a ridicat unu toastu în sănătatea Crarului, care a arătatu atâtu de mare bună voință. Samaracoff a respunsu asigurănd despre sentimentele de amiciție și bunăvoință ale Crarului pentru Priope și națiunea serba. Séra orașul a fost iluminatu. După o soire de la Glin, cu data de 12 Octombre, la 9 curentu a avutu locu o întâlnire sângerosă între 400 turci și 300 insurgenți, lângă comuna granițeră Bojue. Atacul a fostu îndreptatu de către turci și de la 10 ore dimineța pănă la 2 ore după ameista lupta a urmatu fără resultatu dcisivu. Ateni însă insurgenții primindu ajutor, turcii au fostu bătuți și gouii lăsându pe câmpul de bătaie 14 morți. Perderea insurgenților în tóte privințele este neînsemnată. Serbia și Turcia, într’uă comună înțelegere, depărteză trupele lor de la fruntaria serba. WW țiarul Republica francesa dă următorele deslușiri amănunte asupra membrilor actualelui cabnet din Serbia : „Ministerul șerb care a succes cabinetului Ibstici s’a constituit definitiv. El se compune die do. Kraljevici președinte și la interne, Bașcovici la instrucțiune și culte, Marcovici la justiție, Nicolici la resbel, Zdracovici la lucrări publice, Pavlovici la esterne și Ianconovici la finanțe. D. Kraljevici, care președa Scupcina, a fostu în capul pârlitului Omladiniștilor. Elu este fiul unui bancher din Uspitsa. Se com sună că ar fi luat parte la complotul care a cansatu martea reposatului principe Mihail Obrenovici. D Bașcovici era profesor la școla superbră din Belgrad. Face și densul parte din Omladină. D. Marcovici, se zicearu fi de partitul principelui Karagheorghievici. Colonelul Nicolici s’a pronunciat pentru resbel din momentul votării adresei Scupcinei. Afară de acesta dânsul a făcutu parte și din cabinetul Ristici. D. Zdrakovici este maior în corpul de geniu. Și-a făcutu studiile la Paris. D. Pavlovici a fostu profesore de dreptu civile la scala de drept din Belgrad. D. Iancovici a statu în exilu în totu timpul domniei pricipelui Mihail Obrenovici. Elu a redigiatu la Geneva, în societate cu d-nu Vladimir Iovanovici. Ziarul intitulat Sloboda (Libertatea). Ca mai toți colegii săi, este și densul membru al Omladinei. Se vede, prin urmare, dice Republica franceză, că ministeriului șârbu îi lipsesce omogenitatea și că, propriu șhiu, este numai un minister de transițiune. E probabil că în curând , Marinovei va veni la putere. Pănă atunci însă, D. Ristici se pare a fi adevăratul representant al opiniunii publice care domină în Serbia. Se pate presuma deci că acestu onorabile omu de statu va fi supus prigonirilor celor veniți la putere.“ Cetim în Pall Mall Gazette următorea telegramă din Berlin: „Principala dificultate ce există în negocierile cu insurgenții Herzegovinei fiindu cererea ce făcu ei de a li se garanta reformele promise de Turcia și acceptate de cea mai mare parte din insurgenți, că voru fi executate, în realitate, o nouă propunere a fost făcută cu orecari șanse de succesu. Se propune ca esecutarea reformelor să fie încredințată, împreuna cu administrația provinciilor interesate, unui guvernoru generalu, bucurându-se de încrederea supușilor creștini ai Porții. Nu e de credutu că puterile să voiască a primi responsabilitatea garanțielor, cu tote că au fostu din nou rugate de insurgenți. „Consuli străini la Mostar se forțără de a profita de serviciele clerului localu spre a aduce împăciuirea cu insurgenții și urmăresqu cu activitate negocierile lor prin delegatulu loru.“ O întrunire privată a purtătorilor de obligațiuni turce ale împrumuturilor din 1858 și 1862 s’a ținutu la Londra subt președința dlui Beridek. Acesta a explicatu mai intenu scopulu adunării, care e d’a sili pe guvernul otomanu se anuleze decretulu de confiscare și se esecute firmanulu și angagjamentulu semnata de Ali-pașa în virtutea căruia trebuia să stabilesca unu sindicatu pentru împrumutulu din 1858. Mai mulți oratori au declarații c’au ferma otărire d’a face să prevaleze drepturile loru asupra bunurilor ipotecare pentru serviciulu împrumutului și că au intențiunea să convoce unu meeting publicu. In cursulu desbaterii, s’a datu asigurări că Musurus Pașa, ambasadorulu Turciei la Londra, a esprimatu simpatii pentru purtătorii de obligațiuni s’a promisu să’i ajute pe câtu îi stă în putință. Meeting..Iu a adoptatu în unanimitate o resoluțuune, prin care protestă contra decretului marelui vizir și propune reconstituirea comitatului purtătorilor de obligațiuni din 1858 care s’a dissolvatu cându s’a numitu sindicatul. „Gazata de Coessîin“ explică in modul următorii rațiunile pentru care prințul d ’ Bismark a renunțiatu a însoți pe imperatorele Germaniei în Italia . Prințul este erăși așa de bolnavii, îmâtu a adusa la Varza pe medicul seu din Beria. Pe lângă aceste, la 9 Octomvre, s’a întâmplatu unu evenimentu tragicu care’lua mișcatu profund. Valetul seu di cameră, pe care i *** (Concertu). Pentru a sera, Sâmbătă, era anunciatu în sala Palatului Administrativu concertul datu de D-na Vândă de Bogdani, cantatrice a teatrului liricu și a operei italiane din Paris, cu concursul benevolu a DD. Rossi și Niedola. Resultatul îlu vomu comunica lectorilor noștri în Nr. viitor. *** (Concert). In Nr. trecut al jurnalului nostru am fost anunciat Onor, public că un artist roman D-lu Dimitrașcu violoncelist, va da unu concertu în urba nostră , astăzi însă venim a complecta acel anunciu prin o veste pre în căutătore, căci în acestu concert mai eau parte alți doi artiși stimați cu deosebire de publicul la san, și anume : D-ra Barozzi și D-ra Caudella. Publiul nostru cunoște pre bine meritele artistice atât a D-rei Barozzi cât și a d-lui Caudella. Cunoște însă și aceia cât de rar cântă d-ra Barozzi în public ! de aceia credem de datoria nostră d’a preveni pe adoratorii artei musicale și pe acei a talantului Drei Barozzi, ca sa se folosescă de acesta favorabilă ocasiune și să se grăbască a’și promia un toc—(pentru acest concert care va fi Marți în Sala Palatului)— d’a se putea îndulci de sunetele cele fermecătore ce sbor de sub degitele artistei române. In fine, concertul va fi cel mai splendit, programa cea mai interesantă și compusa de autori clasici. Pe lângă aceste, D-lu Vasilescu elev absolvent din Conservato din Bucuresci, cu voce de baryton, va executa între alte piase și o arie din opera roisiană: „Fata tie la Coziau de Flechtenmacher. (Manevrele de tomna). De câteva sunto armata din a IV divisie teritorială este concentrată pe platoul de la Copou unde au început manevrele de tomna. Persone competente și chiar streini admiră instrucțiunea și progresele armatei nostre. Măria Sa care trebuia se sosiască astăzi in Bucuresci pentru a asista la alergările de cai a Jokey Clubului din capitală va veni apoi în urba nostră pentru a asista și la manevrele militare din acesta divisiune. (Menageria Kreuzberg). astă- Kallenberg care se afli acum în urba nostră, chiar de muai a fi cea mai mare din Europa, după cum se intituleze, este* înse necontestata câ e cea mai maare și mai complectă pe care a urbba nostră, și credemu ca oricine o va visita nu va regreta minutele petrecute pentru a o vede. Ea nu va mai sta decât pupinele. Prețuirile s’au redusu la jumătate. *** (Culmea cutezării). Venerabilul igonomu Emanoil Tighneau, superiorul bisericei Trei-Ierarhi, preutu respectat și iubiții de toți concetățămi noștri și omul cel mai pacinicu pe care și’lu póte inchiui cineva, ducendu-se, marcuri, la hală a cumpărații nisce pesce Pe cându pescăriei jidov. — căci din nenorocire ereseni, n’a mai remasu nici unul,—cântăria, preotul îi observâ cu blândeță se cânterescă dreptu, jdovul îl înjura de Cruce. Iconomul Tighinenu ’lu scuipa și atunci pescariul se răpeai asupră’i și’lu palmui. Ieri jidovii ne insultau în Bucovina, a’i ne’njură religia și ne pâlmuescu preoții în România. Iată unde amu ajimsu. Aflămu câ a donani cutezătorul jidovu s’a arestatu și ni place a crede câ’și va lua pedepsa pe care o merită fapta sa. *** (Procesul Gafencu). Deși amu promisa în N-re nostru precedentu a da pentru astăzi dezarturare acestui procesa, din lipsă de spaciu însă suntem nevoiți a le reremite pentru N-ro vitoru. Curtea de Casație Scat. I. Luni 13 Oct. 1 N Baghici cu Catinca, Macri p. b 2 Calmini sin Moise cu Moise Landan p. loc. 3 Statul cu M. Stanciulescu p. b. 4 Statul cu Zaharia Mavromate p. pagube. 5 Elena Atanasiu cu Al. Fercachiu p b. 6 Statul cu Frații Băscoveni p. un testament. Mercuri 15 Oct. 1 Al. D. Vâtavu cu obștasca epitr. p. o vie. 2 lord. Vârnav cu Eleonora Dim. p. moșie. 3 Cotov I. Căgârtu cu F. Ferdinant p. dauie. 4 Hgi Simeon Nazaritenu cu Simeon Alamp p. b. 5 I. Tironi cu Anica Tironi p. pens. aliment. 6 Statul cu Prințul Ipsilante p. pădure. 7 N. M. Furtună cu Cristodor Ciotidis p. moș. Vineri 17 Oct. 1 C. Păltinenu cu Maria Ionide p. socoteli. 2 Aglue Burchi cu A. Vitali p. niște vii. 3 Tomzei Maria cu G. Victor p. b. 1 Costanța Gherman cu prințesa frumbescoi p moșie. 5 P. Orsan cu Statul p. moșie. 6 Gr. Bălenu cu min. de resbel. Sâmbătă 18 Oct. 1 G. Caramanlău cu moștenitorii T. Tâmpenu p. b. 2 Cristodor Anghide cu Gr. Suțu p. b. 3 Pă n Sima cu T. Polihronie p. b. 4 I. Todorescu cu Dragomir Cărciunov p. pagube. 5 Dm. Bonciu cu G. Târșovanu p. b. 6 Sfatul cu N. Popescu p. b. Curtea de Casat. Seat. II. Luni 13 Cct. 1 Iacob Ion Pârvu corect. 2 P. Ioniță cu Sandu Rusu comer. 3 Al. Crupenschi vend. 4 P. Bucovinenu strămutare.. 5 Sigismundu Stras idem. 6 T. Zavetu idem. Marcari 15 Oct. 1 Dim. Cerch1 z vențl. 2 Raducanu Iacovescu idem. 3 Statul cu Nitni Diaconu corect. 4 Neculai Nestor vend moșiei, ă Idem venda niște locuri. 6 Idem venda niște vii. 7 Dr. Leon Novaschi recurs contra dec. camerei de acusare. 8 lon Țivoiu vendl. Vineri 17 Oct. 1 Ghiță Bădoiu vendl. 2 Rabinii Poler id. 3 Maria Macedonschi id. 4 A Macedonschi id. 5 Al. Bobocă și alți crim. 6 Al Monăilă idem . Dm. Gheorghiu și alți corecț. 8 Teodor Dornescu contr. Curtea ds apelu seat I. Luni 13 Octombre. 1 Th. Langi pentru martr. 2 Maria J. Petrino cu V. Pruncu p. b. 3 Iosebi in Leib Opincariu pentru atentat la pudure. 4 T. Leiboiu cu F. Argintăria p b. 5 Chita Matei p. omor. 6 Sc. Greceanu cu A. Gherghel p. b. 7 N. Sachelari p. maltr. 8 Ilie Iisoschi cu S. Dimbinschi p. b. Mercuri 15 Octombre. 1 I Arapu cu D Caralea p. b. 2 V. Marin p. furteu. 3 Th Botez p. sustragere de dosare. 4 M. Nusim cu P. L Balamseu p. b. 5 Gh. Lupu pentru mărturie minciunosă. 6 Maria Gheorghiu cu C. Gheorghiu, divers 7 I. Fenachi p. furtu. Joi 16 Octombre. 1 Pulheria Blarenberg cu V. Sfarțu p. b. 2 Alter Gold pl. 3 N Cojocariu p. arestare ilegală. 4 Gr. Sion cu L Sion p. b. 5 S. M. Racoviță p. calomnie. 6 Epitropia casei M. Calimah cu A Cuza p. succesiune. Vineri 17 Octombre. 1 A. Ganea p. t. 2 Profira Carp cu Romitover și Stenghel p. b. 3 L. Grimberg cu frații lui p avere. 4 N. Pomescu p bătăi. 5 I. GavrilesCU oposiție p. o amendă. 6 A Fegarașinu cu Th. Velicu p . 7 H. Coppel și Str. Lipa iusttr cu Daniel p. bani. Sâmbătă 18 Octomvri. 1 Gh Manolovici p. martr. 2 I. Marcovici cu P. Spiru p. b. 3 Gh Neculau cu Gh. Apostol p. b. 4 Colonel N. Iamandi cu G. Buiciu p. unu sinetu. 5 1. Burdea p. furtu. 6 Grigore Vântu p. furtu. 7 I. Solomon p f. Curtea de Apelu secția II. Luni 13 Octombre. 1 I. Petrovna furtu, I Rusnel și Carol Hortenschi p. tă uuire. 2 I Vasiliu p. luare de mită. 3 Theodosia Solomon socia def. V. Solomon cu Mm.st. de finanțe p. b. ■ 4 Eufrosiua Stamatiu cu Catinca Faurésca p. bani. 5 Ser. Tautu cu I. E. Garfunkel p. b. 6 Leia Ianculovici p. furtu. 7 Apelulu lui Otto Selten p. ridicarea sălim. Mersuri 15 Octombre. 1 Ile Orenstein p. «ltragiu. 2 Solomon Hofmann p. abuz de încredere. 3 Michel Caldararu cu Elena Botez p. revindicarea unei case. 4 Statui cu Gavri Papp p. b 5 St. G. Popa și V. Blanitz a p. furt (arest.) 6 Profira Ienculuvci cu Petru Ianculovici p diversu. 7 S. Sinigher cu Rafael Chersin p. asociațiune (comerciale). Joi 16 Octombre. 1 C. Gheorghiu p. maltrat. 2 St. Morarul p. furtu cu efracțiune. 3 D. Th. Cuza cu casa Prințului Alexandru Ion I. p. anul anul unui act, de adopțiune a minorilor Alexandru și Demetrie Cuza. 4 Lucreția Machedon cu seciul seu Socot. I. Machedon p. diversu. 5 C. Panaitescu cu statul p. rădicarea unei garanții. 6 Catinca Popa p. furt (arestați). Vineri 17 Octombre. 1 Th. Vasiliu p. maltrat. 2 V. Gradinanu p. maltrat. 3 Statul cu Sofia Cristea p- b. 4 Iorgu Sion cu O. Bariuo și p . 5 V. Ignatu p. delapidare de b i. 6 Lucia Sutzo cu socml evere parafernală. A-