Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)

1876-07-22 / nr. 56

Amit al IV-lea No. 56. Preciul abonamentelor IN IASSI, pf> anr 20 fr.—pe semestru 10.—Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an, 24 fr.—pe semes. 13.—Pe trim. 6 fr. STRĂINĂTATE..................40 fr. INSERT. și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE » 1 fr. Epistole­le francate nu se primescu-Unu Mr. 30 bani. IASSI, Joi 22 Iulie 1876. apare Joia și Duminica. Curierul FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR SI REDACTOR THt BAL A SS AN. Preciul Anunclurilor. PAGINA I. 50 b. Pag. IU 30 b. Pag. IV 20 b. Pentru FRANCIA, se primesc anun­­ciuri la D. Adam negociant-commissi­­onnaire Careffour de la Crois Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Fillip Löb Wic-Reichsrashaplata Nr. 2 și la D. Rudolf Moses Sellerstatte Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 în Fleet Street K. C. I­i­uși Manuscriptele nepublicate se vor arde. Unu Mr. 30 bani. IES ed.a.ctiTan.ea. si -A_cim.b­Listra.titan.ea, se află, in Tip © gri afla TCE^ B­A.XI^ä_SS-A_3ST _____________________________________ _______ ________­ ^ _ _____________________________________ CALENDARUL SEPT­EMAN E­I­STIL VECII>SUA PATRONUL LILE! ... .......... ............... ~ STIL NOU I>SUA PATRONUL S>ILEI________ Râs. Soar. j Apusul Ser. iulie. = f ~ ' ~ fuliu ’ ' ' ' .... 18 Duminică M. M. Iacint și Emilian. Patr. ánteri 18 Juliu. 30 Duminică A. 8. Abdon. 4 44 7 27 19 Luni C Maica Macrina și Cuv. Dia. 4, .,A , 31 Luni Ignatiu de Lorola. 4 45 7 26 20 Marți (1) PROFETUL ILIE TESVITENUL. 11 precom. cu timptru- Aug . Marți August, viind 1. p. 4 46 7 24 21 Mercuri Cuv. Păr. Simion și Ion. mai apoi plaie. 2 Mercuri Partinicula 4 47 7 23 22 Jei S­ ta Miron Maria Magdal. 3 Jei Ștefan. 4 48 7 21 23 Vineri Mart. Trofim Teofil și alți 4 Vineri Domino 4 49 7 20 ____24_____Sâmbătă______Mart. Christina. P 5 Sâmbătă Maria._______________________4 50 7 19 Grădina Socola D. RIVALET proprietarul grădinei SOCOLA are onore a informa pe onorari. Public că BA­­SINUL DE MARMURA care are treizeci metri cue conferență e terminat, cu aruncător de apă cu pompă care produce plaia și aruncătorul de apă pentru dușu obicinuiții. Alimentatu de apele din dealul lui Păun. Se găsesescu aseminea odăi de închirietu și totu confortabilulu necesaru cu pre­­ciuri moderate. Ligea, generala, a Drepturilor de Vama Promulgată la 16 Martie, 1876. A eșitu de sub presă și se afla de vânzare la Administrațiunea acestei foi. In esploatare și comerciu pe moșia Bereslogi. Lene se focu Carpen si Fap­u cu alitațile cele Petre fle moara­­ raaiW Debușeu gara Ileeiu Lespedi A se adresa la Dl. Angh­ei Valu in­lați sau la moșia Berezlogi. Medicul Veterinar Mâgureanu Stabilinduse în Iași ca Veterinar șefu alu Re­­ganului Moldovei, face cunoscuții autoritățiloru lo­cale și onor. Publicu că șăde la otelu de Rusia Salon­ulu No. 26 O Tflif OTIâ cm WML Guvernul Măriei Sale Domnului României și gu­vernul Majestății Sale Imperatorului tutor Rusiilor, animați de dorința de a înlesni și desvolta relațiu­­nile comerciale între ambele State, au hotărâtu de a încheia pentru acestu sfirșitu o convențiune de comerciu și de navigațiune și au numitu de pleni­potențiari ai Lor. M. S. Domnul României, pre ministrul Său se­cretar de Statu la afacerile străine Ion Bălăcanu, etc. etc. și Majestatea Sa Imperatorul tutor Rusiilor, pe a­­gintele Leu diplomaticu și consul general in Bucu­­resci, consilierul de Statu actual Ion Zinoviev, ca­­valeru al ordinelor ruse: Sântul Vladimiru a 3-a clasă, Sânta Ana a 2-a clasă cu corona Imperiale, și Sântul Stanislas a 2-a clasă­ cu corona Imperială, etc., etc. Cari, după ce*și au comunicatu depline puteri res­pective găsite în bună și regulată formă, au con­­venitu asupra urmatórelor articole: Art. 1.—Va fi reciproca deplină și întregă li­­libertate de comerciu și de navigațiune pentru bas­timentele și naționalii înaltelor Părți contractante în orașele, porturi e, m­urile sau alte locuri din am­bele State, a căror intrare este actualmente permi­să sau va pute fi pre viitorii supușilor și naveloru ori­cărei alte națiuni străine. Românii în Rusia și Rușii în România vor pute reciproca, conformându-se legiloru țărei, a intra, că­lători și ședea in tota libertatea, in ori­care parte aru fi din teritoriile și posesiunile respective, pen­tru a-și căuta de afacerile lor, și se vor bucura pen­tru personele lor și bunurile lor, de aceeași pro­­tecțiune și siguranță ca și naționalis­­mi. Vor pute esercita în totă întinderea ambelor tie­­industria, a face comercial, atâtu cu rădicata câtu și cu măruntul, a închiria sau poseda case, magasii, prăvălii, sau pământurile de cari vor ave trebuință, fără a fi supuși, fie pentru personele lor, sau bunurile lor, fie pentru a exercita comerciul lor sau industria lor, la taxe generale sau locale, nici la imposite sau obligațiuni, de ori-ce natură ar­ fi, altele sau mai enerose decât acelea cari suntu sau vom­ pute fi stabilite asupra naționalilor. Se înțelege, cu tote acestea, că stipulațiunile ce precedu, nu derogă întru nimicu la legile, ordonan­țele și regulamentele speciale în materie de comer­ciu, de industrie, de poliție și de siguranță generale în vigore în fie­care din ambele țări și aplicabile la toți străinii în generala, și, în ceea ce privesce România, legilor și prescripțiunilor relative la pro­­hibițiunea de a cumpăra și de a poseda bunuri i­­mobile rurale. . Art. 2.—Românii în Rusia și Rușii în România vor ave deplină libertate de a cumpăra, de a po­seda și de a înstrăina, pe totă întinderea teritorie­­lor și posesiunilor respective, ori­ ce fel de proprie­tate ce legile țărei permitu sau voru permite supu­șilor ori-cărei națiuni străine de a cumpăra sau de a poseda. Voru pute­a le dobândi și dispune de dânsele prin vend­are, donație, schimbu, căsătorie, testament, sau in ori­ care altu modu aru fi în aceleași condi­­țiuni cari suntu séu se voru stabili în privința su­pușilor ori­ cărei alte națiuni străine, fără a fi su­puși la taxe, imposite, sau sarcine, sub ori-ce de­numire aru fi, altele sau mai rădicate de­câtu ace­lea cari suntu sau vor fi stabilite asupra naționa­­liloru. Vor putea asemenea esporta liberu produsul din vânzarea proprietății lor și bunurile lor în general, fără a fi supuși a plăti, ca străini, pentru esporta­­țiune, alte drepturi sau mai rădicate decât acelea ce naționalii aru­respunde în asemenea circumstanțe. Art. 3.—Românii în Rusia și Rușii în România voru fi reciprocu scutiți de ori-ce serviciu perso­nal, sau în armata de uscatu și de mare, sau în guardă și miliția națională, de ori-ce contribuțiune, sau in bani sau în natură, pentru a înlocui servi­ciul personal, de ori-ce imprumutu forțatu și de ori­ce prestațiune sau rechisițiune militară. Suntu, cu tote acestea, exceptate sarcinele cari suntu atașate la posesiune sub ori­care titlu a u­­nei proprietăți, precum prestațiunile și rechisițiunile militari la cari toți naționalii potu fi chemați a se supune ca proprietari fondări sau ca arendași. Voru fi asemenea dispensați de ori-ce sarcină și funcțiune judiciară și municipală. Art. 4.—Corăbiele române și ’ncărcământul lor în­­tr’unu portu al Rusiei și reciprocu, corăbiele ruse și încărcămentul lor în România, la sosirea lor, séu directu din țara de origine sau din altă țară, și ori­ care aru fi locul proveninței séu destinațiunea incărcămentului loru, se voru bucura în tóte pri­vințele, de același tratamentu ca și corăbiele națio­nale și incărcământul lor. Nici unu dreptu, taxă séu sarcină pre­ care, pusă sub ori­care denumire ar fi, pre corpul corăbiei, pe pavilionul seu séu pre încărcămentul seu, și perce­­putu în numele séu în profitul guvernului, al func­ționarilor publici, al particularilor, al corporațiuni­­lor sau al ori­ căror stabilimente, nu se va impune bastimentelor unuia din ambele State în portul ce­­lui-laltu, la sosirea lor, pre timpul șederii lor, și la eșirea lor, la care nu aru fi asemenea și în aceleași condițiuni impuse corăbiilor naționale. Art. 5.—Naționalitatea bastimentelor va fi admi­să, și de o parte și de ceea­laltă, după legile și re­gulamentele particulare ale fie­ cărei țări, după tit­lurile și patentele liberate căpitanilor sau patroni­lor de autoritare competente. Art. 6.—In totu ceea ce priveșce așezarea co­­răbielor, încărcarea și descărcarea lor în porturi, rade, havne, basme, fluvii, rîuri sau canaluri, și în general pentru tote formalitățile și disposițiuni pre­­cari la cari potu fi supuse corăbiele de comerciu, echipagiul și încărcămentul lor, nu se va acorda co­­răbielor naționale în unul din ambele State nici un privilegiu și nici o favore care nu va fi asemenea și pentru corăbiele celui­laltu; voința înaltelor Părți contractante fiindu, ca, sub acesta raporta, basti­mentele ruse să fie tractate pe piciorul unei per­fecte egalități, și să se bucure reciprocu de avan­­tagjele acordate națiunii celei mai favorizate. Art. 7.—Căpitanii și patronii bastimentelor ro­mâne și ruse vor­ fi reciproci scutiți de ori-ce o­­bligațiune de a recurge, în porturile respective ale ambelor State, la espediționari oficiali, și vor pute prin urmare a se servi liberu, sau de agenții loru consulari respectivi, sau de espediționarii ce vor de­semna ei singuri, numai să se conforme, în cozurile prevăzute de codul de comerciu și regulamentul va­mal român și de codul de comerciu și regulamen­tele vamale ruse, disposițiunilor cărora presenta clausă nu acordă nici o derogațiune. Art. 8.—Disposițiunile din presenta convențiune nu suntu de­locu aplicabile la navigațiunea pe lin­gă mal sau cabotagiu, care remâne esclusivu reser­­vată, în fie­care din ambele țări, pavilionului na­­ționalu. Este bine înțelesu că disposițiunile acestui arti­col nu derogă întru nimicu la principiele admise de congresul din Viena și consacrate prin tractatul din Paris în privința fluvielor cari despartu sau traver­să mai multe State. Art. 9.—Nici corăbiele ruse nici mărfurile cari se află pe bordul acestor corăbii, nu voru plăti în porturile țermului românu al Dunărei nici un dreptu specialu, decâtu numai taxele actualmente în vigóre în aceste porturi și stabilite pentru singurul sfirșitu de a se ameliora stațiunea corăbielor și de a favo­­risa esecutarea unoru lucrări publice destinate a înlesni încărcarea și descărcarea mărfurilor. Sub raportul acestor taxe ale dreptului de chea­­giu, precum și sub tote cele­lalte, corăbiile și măr­furile ruse vor fi asimilate în porturile române cu corăbiile și mărfurile naționale, precum și cu acelea ale națiunii celei mai favorisate. Art. 10.—Companiele de navigațiune ruse pre­cum și proprietarii vaporelor cari făcu­unu serviciu regulatu de transportu pe Dunăre voru puté cum­păra în schelele române, la debarcaderele stațiuni­lor vaporelor lor, terenul necesaru pentru instala­rea bi­rourilor lor, atelierilor și magasinelor, și le va fi permisu a stabili magasine speciale, cari voru fi considerate ca intreposite, îndată ce vor respunde la cerințele legilor române în vigore asupra aces­tui punct­. Art. 11 —Să înțelege că stipulațiunile din pre­senta Convențiune voru fi aplicabile la tote basti

Next