Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)
1876-07-22 / nr. 56
Amit al IV-lea No. 56. Preciul abonamentelor IN IASSI, pf> anr 20 fr.—pe semestru 10.—Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an, 24 fr.—pe semes. 13.—Pe trim. 6 fr. STRĂINĂTATE..................40 fr. INSERT. și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE » 1 fr. Epistolele francate nu se primescu-Unu Mr. 30 bani. IASSI, Joi 22 Iulie 1876. apare Joia și Duminica. Curierul FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR SI REDACTOR THt BAL A SS AN. Preciul Anunclurilor. PAGINA I. 50 b. Pag. IU 30 b. Pag. IV 20 b. Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la D. Adam negociant-commissionnaire Careffour de la Crois Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Fillip Löb Wic-Reichsrashaplata Nr. 2 și la D. Rudolf Moses Sellerstatte Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 în Fleet Street K. C. Iiuși Manuscriptele nepublicate se vor arde. Unu Mr. 30 bani. IES ed.a.ctiTan.ea. si -A_cim.bListra.titan.ea, se află, in Tip © gri afla TCE^ BA.XI^ä_SS-A_3ST _____________________________________ _______ ________ ^ _ _____________________________________ CALENDARUL SEPTEMAN EISTIL VECII>SUA PATRONUL LILE! ... .......... ............... ~ STIL NOU I>SUA PATRONUL S>ILEI________ Râs. Soar. j Apusul Ser. iulie. = f ~ ' ~ fuliu ’ ' ' ' .... 18 Duminică M. M. Iacint și Emilian. Patr. ánteri 18 Juliu. 30 Duminică A. 8. Abdon. 4 44 7 27 19 Luni C Maica Macrina și Cuv. Dia. 4, .,A , 31 Luni Ignatiu de Lorola. 4 45 7 26 20 Marți (1) PROFETUL ILIE TESVITENUL. 11 precom. cu timptru- Aug . Marți August, viind 1. p. 4 46 7 24 21 Mercuri Cuv. Păr. Simion și Ion. mai apoi plaie. 2 Mercuri Partinicula 4 47 7 23 22 Jei S ta Miron Maria Magdal. 3 Jei Ștefan. 4 48 7 21 23 Vineri Mart. Trofim Teofil și alți 4 Vineri Domino 4 49 7 20 ____24_____Sâmbătă______Mart. Christina. P 5 Sâmbătă Maria._______________________4 50 7 19 Grădina Socola D. RIVALET proprietarul grădinei SOCOLA are onore a informa pe onorari. Public că BASINUL DE MARMURA care are treizeci metri cue conferență e terminat, cu aruncător de apă cu pompă care produce plaia și aruncătorul de apă pentru dușu obicinuiții. Alimentatu de apele din dealul lui Păun. Se găsesescu aseminea odăi de închirietu și totu confortabilulu necesaru cu preciuri moderate. Ligea, generala, a Drepturilor de Vama Promulgată la 16 Martie, 1876. A eșitu de sub presă și se afla de vânzare la Administrațiunea acestei foi. In esploatare și comerciu pe moșia Bereslogi. Lene se focu Carpen si Fapu cu alitațile cele Petre fle moara raaiW Debușeu gara Ileeiu Lespedi A se adresa la Dl. Anghei Valu inlați sau la moșia Berezlogi. Medicul Veterinar Mâgureanu Stabilinduse în Iași ca Veterinar șefu alu Reganului Moldovei, face cunoscuții autoritățiloru locale și onor. Publicu că șăde la otelu de Rusia Salonulu No. 26 O Tflif OTIâ cm WML Guvernul Măriei Sale Domnului României și guvernul Majestății Sale Imperatorului tutor Rusiilor, animați de dorința de a înlesni și desvolta relațiunile comerciale între ambele State, au hotărâtu de a încheia pentru acestu sfirșitu o convențiune de comerciu și de navigațiune și au numitu de plenipotențiari ai Lor. M. S. Domnul României, pre ministrul Său secretar de Statu la afacerile străine Ion Bălăcanu, etc. etc. și Majestatea Sa Imperatorul tutor Rusiilor, pe agintele Leu diplomaticu și consul general in Bucuresci, consilierul de Statu actual Ion Zinoviev, cavaleru al ordinelor ruse: Sântul Vladimiru a 3-a clasă, Sânta Ana a 2-a clasă cu corona Imperiale, și Sântul Stanislas a 2-a clasă cu corona Imperială, etc., etc. Cari, după ce*și au comunicatu depline puteri respective găsite în bună și regulată formă, au convenitu asupra urmatórelor articole: Art. 1.—Va fi reciproca deplină și întregă lilibertate de comerciu și de navigațiune pentru bastimentele și naționalii înaltelor Părți contractante în orașele, porturi e, murile sau alte locuri din ambele State, a căror intrare este actualmente permisă sau va pute fi pre viitorii supușilor și naveloru oricărei alte națiuni străine. Românii în Rusia și Rușii în România vor pute reciproca, conformându-se legiloru țărei, a intra, călători și ședea in tota libertatea, in oricare parte aru fi din teritoriile și posesiunile respective, pentru a-și căuta de afacerile lor, și se vor bucura pentru personele lor și bunurile lor, de aceeași protecțiune și siguranță ca și naționalismi. Vor pute esercita în totă întinderea ambelor tieindustria, a face comercial, atâtu cu rădicata câtu și cu măruntul, a închiria sau poseda case, magasii, prăvălii, sau pământurile de cari vor ave trebuință, fără a fi supuși, fie pentru personele lor, sau bunurile lor, fie pentru a exercita comerciul lor sau industria lor, la taxe generale sau locale, nici la imposite sau obligațiuni, de ori-ce natură ar fi, altele sau mai enerose decât acelea cari suntu sau vom pute fi stabilite asupra naționalilor. Se înțelege, cu tote acestea, că stipulațiunile ce precedu, nu derogă întru nimicu la legile, ordonanțele și regulamentele speciale în materie de comerciu, de industrie, de poliție și de siguranță generale în vigore în fiecare din ambele țări și aplicabile la toți străinii în generala, și, în ceea ce privesce România, legilor și prescripțiunilor relative la prohibițiunea de a cumpăra și de a poseda bunuri imobile rurale. . Art. 2.—Românii în Rusia și Rușii în România vor ave deplină libertate de a cumpăra, de a poseda și de a înstrăina, pe totă întinderea teritorielor și posesiunilor respective, ori ce fel de proprietate ce legile țărei permitu sau voru permite supușilor ori-cărei națiuni străine de a cumpăra sau de a poseda. Voru putea le dobândi și dispune de dânsele prin vendare, donație, schimbu, căsătorie, testament, sau in ori care altu modu aru fi în aceleași condițiuni cari suntu séu se voru stabili în privința supușilor ori cărei alte națiuni străine, fără a fi supuși la taxe, imposite, sau sarcine, sub ori-ce denumire aru fi, altele sau mai rădicate decâtu acelea cari suntu sau vor fi stabilite asupra naționaliloru. Vor putea asemenea esporta liberu produsul din vânzarea proprietății lor și bunurile lor în general, fără a fi supuși a plăti, ca străini, pentru esportațiune, alte drepturi sau mai rădicate decât acelea ce naționalii arurespunde în asemenea circumstanțe. Art. 3.—Românii în Rusia și Rușii în România voru fi reciprocu scutiți de ori-ce serviciu personal, sau în armata de uscatu și de mare, sau în guardă și miliția națională, de ori-ce contribuțiune, sau in bani sau în natură, pentru a înlocui serviciul personal, de ori-ce imprumutu forțatu și de orice prestațiune sau rechisițiune militară. Suntu, cu tote acestea, exceptate sarcinele cari suntu atașate la posesiune sub oricare titlu a unei proprietăți, precum prestațiunile și rechisițiunile militari la cari toți naționalii potu fi chemați a se supune ca proprietari fondări sau ca arendași. Voru fi asemenea dispensați de ori-ce sarcină și funcțiune judiciară și municipală. Art. 4.—Corăbiele române și ’ncărcământul lor într’unu portu al Rusiei și reciprocu, corăbiele ruse și încărcămentul lor în România, la sosirea lor, séu directu din țara de origine sau din altă țară, și ori care aru fi locul proveninței séu destinațiunea incărcămentului loru, se voru bucura în tóte privințele, de același tratamentu ca și corăbiele naționale și incărcământul lor. Nici unu dreptu, taxă séu sarcină pre care, pusă sub oricare denumire ar fi, pre corpul corăbiei, pe pavilionul seu séu pre încărcămentul seu, și perceputu în numele séu în profitul guvernului, al funcționarilor publici, al particularilor, al corporațiunilor sau al ori căror stabilimente, nu se va impune bastimentelor unuia din ambele State în portul celui-laltu, la sosirea lor, pre timpul șederii lor, și la eșirea lor, la care nu aru fi asemenea și în aceleași condițiuni impuse corăbiilor naționale. Art. 5.—Naționalitatea bastimentelor va fi admisă, și de o parte și de ceealaltă, după legile și regulamentele particulare ale fie cărei țări, după titlurile și patentele liberate căpitanilor sau patronilor de autoritare competente. Art. 6.—In totu ceea ce priveșce așezarea corăbielor, încărcarea și descărcarea lor în porturi, rade, havne, basme, fluvii, rîuri sau canaluri, și în general pentru tote formalitățile și disposițiuni precari la cari potu fi supuse corăbiele de comerciu, echipagiul și încărcămentul lor, nu se va acorda corăbielor naționale în unul din ambele State nici un privilegiu și nici o favore care nu va fi asemenea și pentru corăbiele celuilaltu; voința înaltelor Părți contractante fiindu, ca, sub acesta raporta, bastimentele ruse să fie tractate pe piciorul unei perfecte egalități, și să se bucure reciprocu de avantagjele acordate națiunii celei mai favorizate. Art. 7.—Căpitanii și patronii bastimentelor române și ruse vor fi reciproci scutiți de ori-ce obligațiune de a recurge, în porturile respective ale ambelor State, la espediționari oficiali, și vor pute prin urmare a se servi liberu, sau de agenții loru consulari respectivi, sau de espediționarii ce vor desemna ei singuri, numai să se conforme, în cozurile prevăzute de codul de comerciu și regulamentul vamal român și de codul de comerciu și regulamentele vamale ruse, disposițiunilor cărora presenta clausă nu acordă nici o derogațiune. Art. 8.—Disposițiunile din presenta convențiune nu suntu delocu aplicabile la navigațiunea pe lingă mal sau cabotagiu, care remâne esclusivu reservată, în fiecare din ambele țări, pavilionului naționalu. Este bine înțelesu că disposițiunile acestui articol nu derogă întru nimicu la principiele admise de congresul din Viena și consacrate prin tractatul din Paris în privința fluvielor cari despartu sau traversă mai multe State. Art. 9.—Nici corăbiele ruse nici mărfurile cari se află pe bordul acestor corăbii, nu voru plăti în porturile țermului românu al Dunărei nici un dreptu specialu, decâtu numai taxele actualmente în vigóre în aceste porturi și stabilite pentru singurul sfirșitu de a se ameliora stațiunea corăbielor și de a favorisa esecutarea unoru lucrări publice destinate a înlesni încărcarea și descărcarea mărfurilor. Sub raportul acestor taxe ale dreptului de cheagiu, precum și sub tote celelalte, corăbiile și mărfurile ruse vor fi asimilate în porturile române cu corăbiile și mărfurile naționale, precum și cu acelea ale națiunii celei mai favorisate. Art. 10.—Companiele de navigațiune ruse precum și proprietarii vaporelor cari făcuunu serviciu regulatu de transportu pe Dunăre voru puté cumpăra în schelele române, la debarcaderele stațiunilor vaporelor lor, terenul necesaru pentru instalarea birourilor lor, atelierilor și magasinelor, și le va fi permisu a stabili magasine speciale, cari voru fi considerate ca intreposite, îndată ce vor respunde la cerințele legilor române în vigore asupra acestui punct. Art. 11 —Să înțelege că stipulațiunile din presenta Convențiune voru fi aplicabile la tote basti