Curierul Foaea Intereselor Generale, 1877 (Anul 4, nr. 2-99)
1877-07-24 / nr. 56
2 Cronica internă Duminică, 17 Iuliu, s’a sevârșitu la marele cuartiaru generalu alu M. S. Domnitorului de la Poiana, sânțirea și distribuirea steguriloru nuoiloru regimente de dorobanți și de artilerie cari, făcu parte din corpurile I și II ale armatei active. Tóte aceste regimente trimiseseră in ajunu la Poiana deputațiuni compuse de unu oficialu asistentu, de sergenți porto-drapelu și de unu detașamentu de soldați cari, împreună cu comandanții de regimente, veniseră spre a primi stegurile La orele 8 jum. diminața, stegurile se aduseră la marele cuartieru, unde M. S. Domnitorulu in presința d-lui ministru -președinte, d-lui ministru de externe și d-lui ministru de rezbelu, cari se află in acelu momentu la marele cuartiaru generalu, a d-loru generali-comandanți ai corpuriloru I și II, a șefului statului-maioru generalu, a d-loru generali Ghica, atașatu la cuartiarulu M. S. împăratului Rusiei, și Zefcar, atașatu la cuartiarulu generalu alu A. S. I. Marele Duce Nicolae, comandantu capu alu armatei imperiale, cari se aflau veniți in misiune la cuartiarulu generalu al Domnitorului, și in presința comandanțiloru divisiuniloru I, II și III, eru comandantulu divisiunii IV n’a pututu fi faciă, căci in acea duuă parte a divisiunii séle a trecutu Dunărea la Nicopoli, și, in presința oficialiloru marelui cuartieru generalu, bătu prima țintă la fiecare stegu, aședându-se apoi celelalte ținte de comandanții respectivi ai corpului, ai diviziei, ai regimentelor și de oficialii, supt oficialii și soldații delegați ai corpuriloru. După acesta, drapelele se porniră la biserică, unde avea a se săvârși sânțirea loru. La orele 93/4, M. S. Domnitorulu porni la biserică spre a asista la oficiulu divinu. Brigada de roșiori cantonată in Poiana, și escadronulu de gendarmi de escortă a marelui cuartiaru generalu, erau așezate in facia bisericei. Măria Sea trecu pe dinaintea frontului trupeloru, apoi intră in biserică, unde fu intémpinatu de P. S. S. episcopulu de Rimnicu și Noului Severinu, venitu intr’adinsu lă Poiana pentru acésta ceremoniă care se săvârșia in eparhia sea. După ce se săvârși leturghia oficiale de P. S. S. episcopulu de Rimnicu, se făcu înaintea trupeloru sfeștania și se stropi cu aiasmă nouile steaguri. Apoi drapelele fură duse de portdrapeli înaintea trupelor, cari presintară armele, și se așezară într’uă singură linie, în fața M. S. Domnitorului. Măria-Sea luă pe rând fiecare drapel și ’l încredință în manile șefului de regiment, adresându’i câte-va cuvinte, apoi ei se așezară la flancul drept înaintea delegațiunii regimentelor lor. După acesta se crede citire de cătră șeful de stat-major al armatei, următorului ordin de z i: ÎNALT ORDIN de zt. No. 29. Cătră regimentele de dorobanți și artileri. Dându-ve drapelul corpului, vă încredințez onorea României, pe care o pun astfel sub scutul curagiului și abnegațiunei vostre. Pentru prima oră se presintă solemna ocasiune d’a primi drapelul in preziua mergerii pe câmpul de onore; căutați a’l încununa d’uă nemuritoare glorie. Nu uitați nici uădată că drapelul este simbolul patriei, cea mai mare onore pentru voi este de a veda viața pentru a ’lu apăra și a’l păstra în mânile vostre, făcândul pururea se fâlfâe peste tote obstacolele ce va învinge vitejia vostră. lar la marele cuartier general Poiana, la 17 Tuli 1877. CAROL. Trupele răspunseră prin strigătul: Trăiască M. S. Domnitorul! Ura! La care Măria-Sa răspunse: Trăiască armata română ! Acest răspuns fu salutat de trupe cu entusiaste urări. Apoi se dete ordin de rupere pentru defilare, și trupele, cu drapele în cap, purtate de șefii de regimente, defilată pe dinaintea M. S. Domnitorului. In aceeași zn, Măria-Se a întruni la dejun și la prând pe d-nii generali comandanți de corpuri cu șefii de stat-major, pe comandanții de divisii și pe toți șefii de regimente cari primiseră stegurile. Drumul de fer Galatz-Bender se lucrază cu mare activitate. De la gara No. 8 de mărfuri din Galatz și pănă la șoseaa Galatz-Reni, în apropiere de începutul celui al II-lea kilometru s au și făcut esproprierile. Tote casele care erau în mahalaoa din vale și în direcția desemnată de inginerii ruși pentru facerea terasamentelor, în două zile fură dărâmate, după ce negreșitii au despăgubitu pe proprietarii lor. București 31 luli. Câteva corăbi de război turce au încercat să străbată Dunărea pe la gurele Chiliei. In consecință s’au redicat baterii noue în Brăila. ------Legea puterei armatei prevede cadrele necesarii atât pe timp de pace cât și pe timp de războiu. Prin legea budgetară chiar cadrele timpului de pace au fost reduse din cauză de economii. Astăzi când tote reservele sunt sub arme și tote regimentele de dorobanți și călărași lipsa cadrelor de ofițeri este forte mult concentrate, simțită și acesta lipsă a devenit astăzi mai mare prin formarea comandamentelor marelor unități tactice, care au necesitat un însemnat număr de ofițeri. Pentru a putea asigura pe cât se pute complectarea acestor cadre, d. ministru de răsboi a propus consiliului de miniștri a’l autorisa, ca în limitele legei cadrelor armatei și pănă la concurența unei sume de patru sute mii lei maximum să potă completa după trebuință golurile de ofițeri din armată, ceea ce aprobându-se de consiliul de miniștri, prin jurnalul încheiat la 16 iunie, s’a supus subsemnărei Măriei Sale un proiect de decret, relativ la complectarea cadrelor de ofițeri în armată. Iată și personalul necesar armatei peste acela prevăzut de legea budgetară: La statul-major domnesc: 1 loc.-colonel; la statul-major general: 2 generali; la corpul de statmajor: 2 majori; la intendența militară: 1 intendent general, 3 sub-intendenți, 3 adjuncți clasa I, 2 adjuncți clasa II; la vânători: 8 sub-locotenenți - la infanterie: 20 sub-locotenenți, 4 farmaciști batalionului clasa II; la artilerie: 1 colonel la statmajor de artilerie, 1 loc.-colonel, 3 majori, 24 sublocotenenți, 4 medici de division clasa II; la geniu: 2 majori la stat-major de geniu, 7 guarzi de geniu clasa II; la trupele de administrație: 2 administratori principali; la tren: 2 căpitani; la dorobanți, 3 loc.-coloneli, 1 major, 14 căpitani, 2 locotenenți; 50 sub-Iocotenenți, 15 medici de batalion clasa I, 15 medici de batalion clasa II; la călărași: 2 loc.coloneli, 2 majori, 3"locotinenți, 10 sub-locotinonți, 8 medici de division clasa II, vision clasa II, 8 sub-farmaciști; 8 veterinari de dila spitalele pentru ambulanțe : 1 medic principal clasa I, 4 medici regiment clasa I, 2 medici de regiment clasa II, 4 medici de batalion clasa I, 8 medici de batalion clasa II, 2 farmaciști batalionului clasa II. Suma de 400.000 lei e reparată astfel: Staturile majoare.......................................... 54,840 Solda și accesorii.......................................... 307,240 Spitalurile........................................................ 37,920 Citim în „le Nord” de la 29 Iuliu, următóarea telegramă luată după fiare engleze : Bucuresci, 26 Iuliu. Cestiunea ocupărei române a Nicopolei devine un al doilea mister, după Târnova; diferitele rumori sunt de natură a cauza tot atâta perplexitate cât a fost și acea care a precedat ocuparea fostei capitale a Bulgariei de ruși. Adevărul în totă acesta afacere, pare a fi astfel: când recunoșterea rusă a probat că turcii erau în forță mare în jurul Plevnei, autoritățile ruse se grăbiră a cere diviziunei generalului Manu care ocupa Islaz și Turnul Măgureii, să tracă Dunărea și să ocupe trecerea Nicopolei, astfel ca să ridice garnizona rusă și să-i permită a merge contra turcilor din vecinătățile Plevnei, și educă posibil ca comandantul rus să fi prevăzut o tentativă contra liniei de comunicări a direcțiunei Plevna. Cererea rușilor fiind supusă apreciațiunei principelui Carol la Poiana,, el îi dete consimțimentul seu, și corespondentul Agenției Havas din acest ultim loc, telegrafia că ocuparea Nicopolei de români era un fapt împlinit, ceea ce se confirma mai târziu de despărțământul de resbel din București. Pare însă că comandantul rus ar fi reușit să concentreze un corp de trupe suficiente în jurul Plevnei, pentru a se putea dispensa de garnizona Nicopolei; în consecință, generalul Manu a fost prevenit că, momentan, diviziunea sa nu era necesară, și că, la timp, îl vor preveni. Aceste informațiuni sunt importante prin aceea, că probeză existența unei înțelegeri în virtutea căreia, la nevoe se pot chema trupele române, și că rușii nu preved nici un pericol din partea Turcilor la Plevna. Românii exprimă nemulțămire mare, pentru că nu le e permis să ocupe Nicopoli, dar se pate ca arderea militară să li se satisfacă în curând. Nicopoli este acum ocupat de trupele române , dar ne interesază liniile ce am subliniat. Mai scii?... Pate că cei mai de departe să fie mai bine informați. La lupta ce a avut loc in ziua de 24 Iunie intre bateriele nostre de la Rast și bateriele turcesci de la Lom-Palanca, aflăm că D-nii General Radovici și colonel Herd au mulțumit ofițerilor in genere pentru curagiul lor și d-lui sub-locotenent Tiedmain in parte pentru precisiunea tirului. Publicăm acesta cu atât mai mare plăcere cu cât d. Tiedmann este dintre concetățenii noștri. Cronica Externa. Austro-Ungria. Viena 1 August. Consiliul de miniștrii ținut eri sub președinta împăratului a decis următoarele : 1. A se mobiliza un plus de 30000 oameni, adecă efectivul actual a armatei active are a se spori cu acest număr de oameni. 2. A se concentra un corp de observațiune la frontiera sârbă, pentru a fi gata la orice împrejurări. Trupele din Dalmația se vor spori cu 15000 oameni pentru observarea evenimentelor din Montenegro și Herzegovina. 3. ) Contele Andrassy e învestit cu plenipotente nemărginite, spre a realiza această mobilizare după cum o va crede de cuviință. ( ă.) Cu procurarea fondurilor necesare e însărcinat ministrul imperial de finanțe, baronul Hoffmann, și e învestit cu plenipotențele necesare pentru această operațiune de credit. Viena 1 August. Aflu din izvor sigur, că se vor mobiliza câteva corpuri de armată, ba chiar întreaga armată austro-ungară. Disposițiunile pentru realizarea acestei mobilizări sunt gata de trei zile. Corpul de armată din linia antâia au primit deja ordinele sigilate. După măsurile luate pănă acuma, mobilizarea se poate efectua astfel: In cele dinter două zile se mobilizează cele trei corpuri de armată din orașele de la frontieră, în alte 4 zile se mobilisează încă 4 corpuri de armată, și în 12 zile poate fi mobilizată întreaga armată a imperiului împreună cu 150,000 honvezi. D)eocamdată se vor mobiliza corpurile de armată de la frontiera militară. Salzburg 1 August, împăratul Wilhelm va sosi aici in 7 August, va lopta in Otelul „Arhiducele Carol” și va pleca in 8 August la Ischl spre a se intălni cu impăratulu Austriei. Praga 1 August. O corespondență din București a ziarului „Bohemia” anunță: „Rusia cere a i se înapoi linii districte, iar România să capete pentru aceasta Dobrogea și litoralul Mării de la gurile Sulinei și pănă la Balcic. Cogălniceanu tratează pentru aceasta in Viena. Serbia Belgrad 28 lun. Știrea că Serbia va mobiliza două corpuri de armată, e pre tiimpurie. Scupștina a fost imputernicit pe ministrul de război a spori numai cordonul militar de la frontiera turcă. Belgrad 28 luli. Consulul general englez de aici a plecat la Cragujeva si insărcinat fiind de guvernul Angliei cu o misiune foarte însemnată, Belgrad, 30 luli. Scupștina va mai funcționa încă vro optu die. Astăzi se va ține unu consiliu de miniștrii. * Viena 2. August. Serbia aflând de deciziunile ultimului consiliu de miniștri a Austriei, s’a neliniștit foarte, si va declara că in tot timpul războiului va sta neutrală. Montenegro Cestinge 28 luni. Bombardarea Nicșiciului durează mereu. Garnizona Nicșiciului respunde la focul Montenegrinilor. Voivoda Petru Vuț